sâmbătă 12 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

acte

14 articole
Eveniment

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026

Românii care au lucrat legal în mai multe state europene nu pierd anii de contribuție și nici nu trebuie să deschidă câte un dosar în fiecare țară. Perioadele de asigurare se cumulează pentru stabilirea dreptului la pensie, însă fiecare stat calculează și plătește numai partea corespunzătoare activității desfășurate sub legislația sa. Dosarul poate fi depus la o singură instituție, care va comunica apoi cu toate țările implicate. Ce este, de fapt, „pensia comunitară” Denumirea de „pensie comunitară” este folosită curent, dar nu desemnează o pensie specială plătită de Uniunea Europeană și nici o pensie unică în care sunt transferate toate contribuțiile. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Este mecanismul prin care sistemele publice de pensii din statele europene își coordonează regulile, astfel încât o persoană care a muncit în mai multe țări să nu piardă perioadele de asigurare. Principalele reguli sunt prevăzute de Regulamentul european nr. 883/2004 și de Regulamentul de aplicare nr. 987/2009. Acestea nu uniformizează pensiile și nu obligă statele să folosească aceeași vârstă de pensionare ori aceeași formulă de calcul.  Ele stabilesc însă trei principii esențiale: - perioadele de asigurare realizate în diferite state se iau în considerare împreună pentru deschiderea dreptului; - fiecare țară calculează partea care îi revine; - pensia poate fi plătită, de regulă, și în alt stat decât cel care a acordat-o. Regulile se aplică în statele Uniunii Europene, precum și, în condițiile acordurilor existente, în Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Pentru Regatul Unit trebuie verificată situația concretă, deoarece după Brexit se aplică Acordul de retragere sau noile reguli de coordonare dintre UE și Regatul Unit. Anii lucrați în străinătate se adaugă la vechimea din România Cea mai importantă regulă este totalizarea perioadelor de asigurare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Să presupunem că o persoană a lucrat 11 ani în România, 14 ani în Italia și 8 ani în Germania. Pentru verificarea îndeplinirii stagiului minim, instituțiile pot lua în calcul un total de 33 de ani. Astfel, cei 11 ani din România nu sunt analizați izolat atunci când persoana nu ar îndeplini doar cu aceștia condiția cerută de legislația română. Această adunare a perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pentru toți cei 33 de ani. România va suporta numai partea aferentă perioadelor recunoscute în sistemul său, Italia partea pentru cei 14 ani, iar Germania partea pentru cei opt ani. Prin urmare, contribuțiile nu se mută dintr-o țară în alta, iar salariile obținute în străinătate nu sunt transformate automat în puncte de pensie românești. Poți primi două, trei sau chiar mai multe pensii În practică, beneficiarul poate primi mai multe plăți și mai multe decizii de pensionare. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Fiecare instituție verifică propriile perioade de cotizare și aplică legislația națională. Dacă solicitantul a lucrat în România, Spania și Germania, el poate ajunge să primească: o pensie din România; o pensie din Spania; o pensie din Germania. Sumele pot intra separat în cont și chiar în zile diferite. Nu există o instituție europeană care să adune banii și să vireze lunar o singură „pensie comunitară”. Cum calculează fiecare țară suma datorată Instituția de pensii din fiecare stat efectuează, după caz, două calcule. Primul este calculul național sau „pensia independentă”. Acesta se face numai pe baza contribuțiilor plătite în țara respectivă, dacă persoana îndeplinește condițiile legale fără să fie nevoie de anii din celelalte state. Al doilea este calculul european, proporțional. Instituția adună perioadele realizate în statele participante și stabilește mai întâi o pensie teoretică: suma pe care persoana ar fi primit-o dacă ar fi lucrat toată perioada în acel sistem. Apoi păstrează numai proporția aferentă anilor lucrați efectiv în țara respectivă. Un exemplu simplificat: dacă o persoană are 30 de ani de asigurare în total, dintre care zece într-un anumit stat, acesta va calcula pensia teoretică pentru 30 de ani și va plăti partea corespunzătoare celor zece ani. Dacă sunt posibile ambele calcule, autoritatea trebuie să compare rezultatele și să acorde prestația mai avantajoasă, potrivit regulilor europene. Comisia Europeană explică mecanismul calculului național și pro-rata. Patru ani lucrați într-o țară nu se pierd O confuzie frecventă este că o perioadă mai mică decât stagiul minim cerut de un stat ar fi pierdută. De exemplu, dacă Germania solicită cel puțin cinci ani pentru deschiderea dreptului, iar o persoană a lucrat acolo numai patru ani, instituția germană trebuie să ia în considerare și perioadele realizate în celelalte state europene pentru a verifica eligibilitatea. Dacă stagiul minim este îndeplinit prin totalizare, Germania va putea plăti partea aferentă celor patru ani. Există o regulă specială pentru perioadele mai mici de un an. Dacă legislația statului respectiv nu permite acordarea unei pensii pentru o asemenea perioadă, lunile nu dispar, ci pot fi preluate în calcul de statul sau statele în care persoana a fost asigurată mai mult timp. Perioadele suprapuse nu sunt însă numărate de două ori. Dacă o persoană figurează asigurată simultan în două sisteme pentru același interval, instituțiile vor aplica regulile europene privind legislația competentă. Nu toate pensiile încep în aceeași zi Fiecare stat își păstrează propria vârstă standard de pensionare și propriile condiții de acordare. O persoană poate îndeplini condițiile pentru pensia românească în 2026, dar să fie obligată să mai aștepte pentru partea datorată de un alt stat. Pensia din acea țară va începe numai după atingerea vârstei prevăzute de legislația sa. Așadar, faptul că România emite o decizie de pensionare nu obligă automat Germania, Italia, Spania sau Franța să înceapă plata în aceeași lună. Solicitantul trebuie să analizeze atent și pensionarea anticipată. Începerea mai devreme a unei pensii poate reduce definitiv suma acordată de statul respectiv și poate avea consecințe diferite în celelalte sisteme.  Autoritățile europene recomandă verificarea vârstelor și a regulilor din fiecare țară înainte de alegerea datei pensionării. Unde se depune dosarul dacă locuiești în România Persoana cu domiciliul sau reședința obișnuită în România depune cererea la casa teritorială de pensii de care aparține. Nu trebuie să călătorească în fiecare țară și nici să depună, din proprie inițiativă, câte un dosar complet la fiecare instituție. Casa de pensii devine instituție de contact și transmite informațiile către autoritățile statelor în care solicitantul declară că a lucrat. Cererea depusă la instituția competentă este, în principiu, valabilă pentru toate statele implicate. Solicitantul trebuie însă să enumere complet țările și perioadele lucrate. O țară omisă din cerere poate însemna verificări suplimentare, întârzieri sau chiar necesitatea deschiderii ulterioare a unei noi proceduri. Solicitantul trebuie să completeze în mod obligatoriu o anexă specială la cererea de pensie, unde va nota: denumirea angajatorilor din străinătate, perioadele exacte (luna/anul), localitatea și, extrem de important, numărul de securitate socială/de identificare la pensie primit din acea țară (de exemplu, Codice Fiscale în Italia, N.A.F. sau N.I.R. în Franța, N.I.E. în Spania etc.). Acest număr scurtează timpul de căutare în bazele de date externe cu până la 80%. Unde depui cererea dacă locuiești în străinătate Românul stabilit într-un alt stat european depune cererea la instituția de asigurări sociale de la locul său de reședință, dacă a fost asigurat și acolo. Acea instituție va contacta casa teritorială de pensii din România și autoritățile celorlalte țări în care persoana a lucrat. Nu este necesară deplasarea în România. Dacă solicitantul nu a lucrat niciodată în statul în care locuiește, cererea se depune, de regulă, la instituția din statul în care a lucrat ultima dată. Aceeași regulă este prezentată atât de CNPP, cât și de Comisia Europeană. Ce acte sunt necesare Lista exactă depinde de tipul pensiei și de țările implicate. Pentru partea românească pot fi necesare, între altele: actul de identitate și documentele de stare civilă; carnetul de muncă și adeverințele privind vechimea; adeverințele privind sporurile, veniturile și condițiile de muncă; livretul militar sau diploma de studii, dacă perioadele respective sunt relevante; documentele cerute pentru pensia de invaliditate ori de urmaș, după caz; datele contului bancar. Pentru perioadele din străinătate sunt foarte importante: numărul de asigurare socială atribuit în fiecare țară; denumirea și adresa angajatorilor; datele exacte sau aproximative ale angajării; contractele de muncă, fluturașii de salariu, certificatele de activitate ori extrasele de contribuții disponibile; eventualele decizii sau comunicări primite de la instituțiile străine. Lipsa contractelor nu înseamnă automat pierderea perioadei. Instituțiile trebuie să verifice evidențele oficiale între ele. Totuși, un număr de asigurare greșit, un nume schimbat prin căsătorie sau lipsa datelor despre angajator poate prelungi considerabil procedura. Munca „la negru”, pentru care nu au fost declarate și plătite contribuții, nu devine stagiu de cotizare doar pentru că persoana poate demonstra că a locuit în țara respectivă. Excepție fac sistemele în care anumite drepturi sunt legate și de perioadele de rezidență, potrivit legislației acelui stat. Cu cât timp înainte trebuie începută procedura Dosarele internaționale durează mai mult decât cele exclusiv naționale, deoarece instituțiile trebuie să identifice persoana, să confirme perioadele și să schimbe documente. Este prudent ca verificarea situației să înceapă cu cel puțin șase luni înainte de data estimată a pensionării. Extraselor oficiale de cotizare din străinătate (cum ar fi cel de la INPS în Italia sau Deutsche Rentenversicherung în Germania) poate dura câteva luni. Asta nu înseamnă neapărat depunerea prematură a cererii oficiale, ci solicitarea extraselor de contribuții, verificarea numelor și numerelor de asigurare și strângerea actelor. O întârziere administrativă nu ar trebui să anuleze dreptul, dar depunerea tardivă a cererii poate afecta data de la care sunt acordate sumele, în funcție de legislația fiecărui stat. De aceea, pensionarul nu trebuie să aștepte până când toate autoritățile străine îi confirmă informal vechimea pentru a se adresa instituției competente. Fiecare stat emite propria decizie După verificări, fiecare țară transmite propria decizie privind dreptul, cuantumul și data începerii plății. Instituția de contact întocmește și o sinteză a deciziilor, cunoscută în procedura europeană sub forma documentului P1. Dacă deciziile par să se influențeze negativ sau există neconcordanțe între ele, beneficiarul poate solicita reexaminarea, în condițiile prevăzute de regulile europene. O decizie greșită nu se contestă însă „la Bruxelles”. Decizia emisă de România se atacă potrivit legislației române, iar cea emisă de Italia, Germania sau Spania se contestă prin procedura și în termenul indicate de instituția țării respective. Regulamentul nr. 987/2009 obligă fiecare autoritate să precizeze căile de atac și termenele aplicabile. Pensia poate fi virată într-un cont din România Pensia dobândită într-un stat european poate fi, în principiu, plătită beneficiarului care locuiește într-un alt stat participant. Persoana poate furniza un cont bancar acceptat de instituția plătitoare, însă trebuie să verifice eventualele comisioane de transfer și de schimb valutar. Faptul că pensionarul se mută în România nu îi anulează pensia obținută în străinătate. El trebuie însă să anunțe schimbarea adresei și să respecte obligațiile instituției plătitoare, inclusiv trimiterea certificatului de viață atunci când acesta este solicitat. Pensia comunitară nu se acordă automat Instituțiile europene schimbă informații, dar procedura nu pornește numai pentru că persoana a ajuns la o anumită vârstă. Este necesară o cerere de pensionare. De asemenea, simpla contribuție într-un stat nu garantează aceeași categorie de pensie în toate țările. O instituție poate acorda pensie pentru limită de vârstă, în timp ce alta poate considera că solicitantul nu a împlinit încă vârsta legală. În cazul pensiei de invaliditate, statele pot face evaluări medicale distincte și pot ajunge la concluzii diferite. Mit vs realitate În spațiul public există mai multe informații greșite privind pensiile comunitare. Atenție, așadar, la aceste afirmații: „Trebuie să aleg țara din care vreau pensia” – Fals. Persoana poate avea drepturi în fiecare stat în care a fost asigurată. „Anii din străinătate se transferă în România” – Fals. Ei sunt totalizați pentru deschiderea dreptului, dar rămân în evidența statului în care au fost realizați. „România va plăti inclusiv pentru salariile din străinătate” – Fals. Fiecare țară își calculează partea potrivit contribuțiilor și regulilor proprii. „Dacă am lucrat numai câțiva ani într-o țară, îi pierd” – De regulă, fals. Perioadele pot fi folosite prin totalizare, iar pentru intervalele mai mici de un an există reguli speciale. „Dacă m-am pensionat în România, toate pensiile pornesc automat” – Fals. Fiecare stat aplică propria vârstă de pensionare. „Trebuie să plătesc un intermediar ca să-mi adune vechimea” – Fals. Comunicarea dintre instituțiile publice este parte a procedurii oficiale și nu presupune plata unui comision către firme private. Regula esențială: anii se adună, banii nu Pentru un român care a lucrat în mai multe țări, formula cea mai simplă este aceasta: perioadele se adună pentru a verifica dreptul la pensie, dar fiecare stat plătește separat numai partea sa. O singură cerere poate pune în mișcare întregul mecanism, însă solicitantul trebuie să declare toate țările, să ofere date cât mai exacte și să înceapă pregătirea din timp. Pensia comunitară nu este un cadou european și nici o pensie în plus, ci garanția că mobilitatea între state nu șterge anii în care contribuțiile au fost plătite.

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026
Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție
Eveniment

Pensionarii pot recupera vechimea din anii de ucenicie: actele care dovedesc practica în producție

Anii petrecuți la școala profesională nu sunt adăugați automat la vechimea pentru pensie. Pentru foștii elevi care au fost însă ucenici la locul de muncă, au primit salariu ori au desfășurat practică în producție, răspunsul poate fi diferit. Recunoașterea depinde de forma în care a fost organizată pregătirea, de perioada în care aceasta s-a desfășurat și, mai ales, de documentele pe care pensionarul le poate prezenta. Diploma de absolvire dovedește studiile, dar nu demonstrează singură existența unei activități care constituie stagiu de cotizare. Școala profesională nu este perioadă asimilată automat Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii face distincție între stagiul contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Articolul 14 enumeră perioadele asimilate stagiului de cotizare. În această categorie intră, în anumite condiții, studiile universitare urmate la zi sau cu frecvență și absolvite cu diplomă, serviciul militar, anumite concedii pentru incapacitate temporară de muncă, perioadele în care persoana a beneficiat de unele drepturi de asigurări sociale și concediul pentru creșterea copilului. Școala profesională, fiind o formă de învățământ preuniversitar, nu apare în această enumerare. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a urmat și a absolvit o școală profesională nu înseamnă că întreaga perioadă trebuie adăugată automat la pensie. Aceasta este diferența principală față de facultate: studiile universitare pot constitui perioadă asimilată dacă sunt îndeplinite condițiile legale, în timp ce școala profesională trebuie analizată în funcție de activitatea concretă desfășurată în timpul pregătirii. Elev la școala profesională sau ucenic la locul de muncă În trecut au existat mai multe forme de pregătire profesională, care astăzi pot părea identice, dar care aveau regimuri juridice diferite. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Într-o primă situație, persoana era elev al unei școli profesionale, participa la cursuri și efectua perioade de practică, fără să aibă un raport de muncă ori statutul juridic al unui ucenic angajat. Într-o altă situație, pregătirea se făcea prin ucenicie la locul de muncă sau în școli profesionale organizate în legătură cu întreprinderile. Ucenicul putea desfășura activitate în producție, putea apărea în evidențele unității și putea primi salariu ori alte drepturi aferente muncii prestate. Numai denumirea înscrisă pe diploma de absolvire – „școală profesională”, „școală de meserii” sau „școală profesională de ucenici” – nu rezolvă automat problema. Casa de pensii va analiza ce formă de pregătire a existat în realitate și ce poate fi dovedit cu documente. Ce a stabilit Înalta Curte în privința uceniciei O bază juridică esențială este Decizia nr. 18/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Decizia este obligatorie pentru instanțe și a clarificat modul în care poate fi valorificată pregătirea profesională desfășurată prin ucenicie. Înalta Curte a stabilit reguli diferite, în funcție de perioada istorică: - înainte de 1 ianuarie 1949, ucenicia poate fi considerată stagiu de cotizare dacă ucenicul a primit salariu ori a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - între 1 ianuarie 1949 și 1 ianuarie 1954, perioada poate fi recunoscută drept vechime în muncă, indiferent dacă a existat obligația virării contribuțiilor, dar constituie stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de asigurări sociale; - după 1 ianuarie 1954 și până la 1 aprilie 2001, perioada practicii în producție desfășurate în cadrul pregătirii prin ucenicie poate constitui stagiu de cotizare și vechime în muncă. Pentru majoritatea pensionarilor interesați astăzi este relevantă ultima situație. Atenție însă la formulare: Înalta Curte se referă la perioada practicii în producție, nu stabilește că toți anii în care cineva a fost înscris la școala profesională se adaugă automat la vechime. Salariul și contractul de ucenicie sunt dovezi importante Primirea unui salariu, existența unui contract de ucenicie sau înscrierea persoanei în evidențele de muncă ale întreprinderii sunt argumente importante pentru recunoașterea perioadei. Totuși, în cazul uceniciei desfășurate între 1 ianuarie 1954 și 1 aprilie 2001, analiza nu trebuie redusă exclusiv la întrebarea dacă elevul a primit bani. Decizia ÎCCJ pune accent și pe dovada practicii în producție, în cadrul sistemului de pregătire profesională aplicabil la vremea respectivă. O bursă școlară nu este însă, prin ea însăși, echivalentă cu salariul. Nici masa, cazarea, echipamentul sau alte avantaje acordate elevilor nu demonstrează automat existența unui raport de muncă ori a unei perioade contributive. Casa de pensii trebuie să poată identifica natura sumelor primite și temeiul în care s-a desfășurat activitatea. Ce documente pot dovedi ucenicia și practica Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dovada vechimii se face, în primul rând, cu carnetul de muncă. Dacă informațiile lipsesc, sunt incomplete sau nu descriu clar forma de pregătire, pot deveni necesare și alte înscrisuri. Pensionarul poate căuta: - carnetul de muncă; - contractul de ucenicie; - adeverințe eliberate de fostul angajator; - adeverințe ale școlii profesionale; - certificate sau foi matricole care conțin informații despre practica în producție; - decizia de repartizare la întreprindere; - evidențe privind încadrarea ca ucenic; - state de plată; - registre de evidență a personalului; - documente din care rezultă perioadele efective de practică; - acte păstrate de deținătorul legal al arhivei fostei întreprinderi. Adeverința ar trebui să indice cât mai precis perioada, forma de pregătire, unitatea în care s-a desfășurat practica, activitatea prestată, eventualele venituri și documentele primare pe baza cărora a fost emisă. O formulare generală precum „a urmat cursurile școlii profesionale în perioada 1975–1978” dovedește școlarizarea, dar poate fi insuficientă pentru a demonstra practica în producție sau ucenicia. Diploma nu este suficientă în toate cazurile Una dintre cele mai frecvente greșeli este depunerea exclusivă a diplomei de absolvire. Diploma arată că persoana a obținut o calificare, dar nu precizează neapărat: - câte luni a desfășurat practică în producție; - în ce întreprindere a lucrat; - dacă avea statut de ucenic; - dacă a primit salariu; - dacă au existat contribuții de asigurări sociale; - dacă practica a fost continuă sau organizată numai în anumite intervale. De aceea, pensionarul trebuie să încerce să obțină documente din arhiva școlii și din arhiva întreprinderii unde a fost făcută practica. Unde se caută actele dacă întreprinderea nu mai există Dispariția fostei fabrici nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele sale. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat întreprinderea; - lichidator; - un deținător legal de arhivă; - un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau structurile județene, în funcție de fondul documentar; - unitatea de învățământ ori instituția care a preluat arhiva fostei școli. Solicitarea trebuie să conțină numele purtat în perioada respectivă, anul nașterii, denumirea exactă a școlii și întreprinderii, meseria, secția și intervalul aproximativ în care s-a desfășurat pregătirea. Este util ca pensionarul să ceară nu doar o confirmare a școlarizării, ci în mod expres o adeverință privind ucenicia, practica în producție, perioada efectivă, veniturile și documentele primare existente în arhivă. Ce face persoana care urmează să iasă la pensie Cine nu este încă pensionar ar trebui să depună înscrisurile odată cu cererea de pensionare și să păstreze copii ale tuturor documentelor. După primirea deciziei, trebuie verificată atent anexa privind stagiile valorificate. Dacă perioada de ucenicie sau practică nu apare, pensionarul poate solicita explicații scrise casei teritoriale de pensii. Dacă decizia refuză valorificarea perioadei, aceasta poate fi contestată la tribunalul competent, în termen de 45 de zile de la comunicare, potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Decizia necontestată în termen devine definitivă. Ce poate face pensionarul dacă perioada lipsește din pensie Dacă pensionarul găsește ulterior documente noi, le poate depune la casa teritorială de pensii împreună cu o cerere prin care solicită valorificarea perioadei și recalcularea drepturilor. Trebuie făcută însă diferența între două situații: - recalcularea pe baza unor documente noi, care nu se aflau în dosar la stabilirea pensiei; - revizuirea, atunci când se constată diferențe între drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite, pe baza documentelor și situației care trebuiau analizate. Momentul de la care se acordă eventualele diferențe poate depinde de procedura aplicabilă. De aceea, cererea trebuie înregistrată oficial, iar pensionarul trebuie să solicite o decizie scrisă, nu să se mulțumească doar cu un răspuns verbal primit la ghișeu. O cerere fără număr de înregistrare este greu de dovedit ulterior. Recunoașterea perioadei poate majora pensia? Dacă perioada este acceptată drept stagiu și nu fusese valorificată anterior, ea poate influența vechimea totală și calculul pensiei. Efectul concret depinde însă de: - durata efectiv recunoscută; - veniturile care pot fi dovedite; - legislația aplicabilă perioadei respective; - celelalte stagii din dosar; - modul în care casa de pensii stabilește punctajul aferent. Nu se poate afirma că recunoașterea a doi sau trei ani de școală profesională aduce automat o anumită sumă. Uneori poate fi recunoscută numai practica efectivă, nu întreaga durată a studiilor. De asemenea, nu orice perioadă adăugată stagiului produce automat puncte de stabilitate. Potrivit Legii nr. 360/2023, acestea se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani. Efectul uceniciei asupra punctelor de stabilitate depinde de natura juridică în care perioada este recunoscută și de contribuțiile ori veniturile dovedite în cazul concret. Refuzul verbal al funcționarului nu încheie procedura Pensionarii primesc uneori explicația sumară că „școala profesională nu se ia în calcul”. Afirmația este corectă numai dacă se referă la simpla perioadă de școlarizare, fără alte elemente care să poată fi valorificate. Dacă persoana a fost ucenic, a lucrat într-o întreprindere sau a făcut practică în producție, situația trebuie analizată în lumina documentelor și a Deciziei ÎCCJ nr. 18/2015. Pensionarul ar trebui să depună actele înregistrat și să ceară emiterea unei decizii. Numai un act scris poate fi analizat și, dacă este cazul, contestat în instanță. Greșelile care pot duce la pierderea unei perioade de vechime Cele mai frecvente greșeli sunt: - presupunerea că diploma este suficientă; - solicitarea unei adeverințe care menționează doar anii de școală; - confundarea bursei cu salariul; - lipsa perioadelor exacte de practică; - renunțarea la căutarea arhivei după dispariția întreprinderii; - acceptarea unui refuz verbal din partea casei de pensii; - ratarea termenului de 45 de zile pentru contestarea deciziei; - solicitarea automată a recunoașterii tuturor anilor, fără separarea cursurilor de practica în producție. Regula esențială pentru foștii elevi ai școlilor profesionale Școala profesională nu este echivalentă automat cu vechimea în muncă. Dar nici nu trebuie exclusă din start numai pentru că nu figurează printre perioadele asimilate din actuala lege a pensiilor. Pentru foștii ucenici și pentru persoanele care au desfășurat practică în producție, perioada poate fi valorificată dacă forma de pregătire și activitatea sunt dovedite corespunzător. Rezultatul nu depinde doar de denumirea școlii, ci de ceea ce a făcut efectiv persoana, de regimul juridic aplicabil atunci și de actele care au rămas în arhive. Înainte de a accepta că anii respectivi sunt pierduți, pensionarul ar trebui să verifice carnetul de muncă, arhiva școlii și arhiva fostei întreprinderi. Uneori, o adeverință completă poate recupera o perioadă care lipsește de zeci de ani din dosarul de pensie.

30 septembrie, termen limită pentru pensionarii din diaspora: certificatul de viață, documentul fără de care pensia poate fi suspendată
Eveniment

30 septembrie, termen limită pentru pensionarii din diaspora: certificatul de viață, documentul fără de care pensia poate fi suspendată

Pensionarii români stabiliți în străinătate trebuie să respecte, până la 30 septembrie 2026, una dintre cele mai importante obligații administrative pentru menținerea pensiei în plată. Beneficiarii nerezidenți trebuie să transmită casei teritoriale de pensii un certificat de viață, document prin care confirmă oficial că sunt în viață. Dacă certificatul nu este trimis până la termenul legal, plata pensiei poate fi suspendată începând cu luna următoare, adică din octombrie. Regula este prevăzută de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și se aplică de la 1 septembrie 2024. Cine trebuie să trimită certificatul de viață Obligația îi privește pe beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii din România care sunt stabiliți pe teritoriul altor state. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Legea îi denumește „beneficiari nerezidenți” și prevede că aceștia trebuie să transmită certificatul de viață de două ori pe an: - până cel târziu la 31 martie; - până cel târziu la 30 septembrie. Documentul trebuie trimis din proprie inițiativă. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte să primească o notificare individuală din România pentru a îndeplini această obligație. Ce este certificatul de viață și de ce este cerut Certificatul de viață este documentul prin care casa de pensii verifică periodic faptul că beneficiarul care locuiește în străinătate este în viață și că plata pensiei poate continua. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Nu este însă suficient ca pensionarul să descarce formularul, să îl completeze acasă și să îl trimită în România. Legea cere ca beneficiarul să semneze certificatul în fața unei autorități legale din statul în care are domiciliul sau șederea permanentă, iar autoritatea respectivă trebuie să certifice acest fapt. Unde poate merge pensionarul pentru certificarea documentului CNPP precizează că noțiunea de „autoritate legală” este una largă. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile În funcție de statul în care locuiește pensionarul, certificarea poate fi făcută, printre altele, de: instituții de pensii sau de securitate socială; - autorități administrative locale; - oficii consulare; - notari publici; - avocați sau consilieri juridici; - medici de familie din statul de domiciliu sau de reședință. În Italia, CNPP indică și anumite organisme de tip patronat cu care are încheiate protocoale de colaborare. Formularul există și în variante bilingve Modelul actual al certificatului de viață a fost aprobat prin Ordinul președintelui CNPP nr. 874/2024. Pentru a simplifica procedura în străinătate, CNPP pune la dispoziție formularul în mai multe variante bilingve: română-germană, română-engleză, română-spaniolă, română-franceză, română-maghiară și română-italiană. Beneficiarii nerezidenți aflați deja în plată pot utiliza, ca mijloc alternativ de verificare administrativă, și vechiul model al certificatului de viață, aprobat prin Ordinul CNPP nr. 865/2023. Posibilitatea este prevăzută expres de art. 8 alin. (3) din Ordinul CNPP nr. 874/2024 și confirmată de precizările oficiale ale CNPP. Cum poate fi trimis certificatul în România După completare și certificare, documentul trebuie transmis casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul beneficiarului. CNPP arată că transmiterea se poate face prin mai multe mijloace, prin poștă, fax sau e-mail. Datele de contact ale caselor teritoriale de pensii sunt publicate pe site-urile acestora și pe pagina CNPP. Pentru pensionar, cea mai prudentă soluție este să păstreze o copie a certificatului și o dovadă a transmiterii: confirmarea e-mailului, documentul de expediere prin poștă sau dovada transmiterii prin fax. Astfel, eventualele neclarități privind respectarea termenului pot fi mai ușor lămurite. Ce se întâmplă dacă documentul nu ajunge până la 30 septembrie Consecința prevăzută de lege este serioasă: plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare expirării termenului. Pentru termenul de 30 septembrie 2026, suspendarea poate interveni, așadar, începând cu octombrie 2026. CNPP precizează explicit această regulă pentru beneficiarii stabiliți în străinătate. Suspendarea nu înseamnă însă că pensionarul pierde definitiv dreptul la pensie. Pensia poate fi reluată dacă certificatul este trimis mai târziu Dacă termenul a fost ratat, situația poate fi remediată. CNPP precizează că, după transmiterea certificatului de viață, plata drepturilor de pensie este reluată de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție. Cu alte cuvinte, pensionarul nu pierde automat lunile pentru care plata a fost oprită doar pentru că certificatul a ajuns cu întârziere. Va trebui însă să îndeplinească formalitatea pentru ca plata să poată fi reluată. O regulă specială pentru pensionarii nou-intrați în plată Există o regulă distinctă pentru noii beneficiari nerezidenți. Dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei au trecut mai mult de șase luni, casa teritorială de pensii transmite beneficiarului, împreună cu decizia de pensionare și cu o adresă de informare, un exemplar al certificatului de viață. În această situație, prima plată a pensiei se efectuează după ce casa de pensii primește certificatul completat și validat, care confirmă că beneficiarul este în viață. Există însă o excepție: dacă pensionarul a transmis între timp casei de pensii datele bancare actuale, în condițiile prevăzute de ordin, obligația de a prezenta certificatul de viață pentru această primă plată se stinge. Cea mai frecventă greșeală: pensionarul așteaptă să fie anunțat Pentru cei care locuiesc de mulți ani în străinătate, cea mai importantă regulă este tocmai cea mai ușor de trecut cu vederea: certificatul se transmite din proprie inițiativă. Termenele de 31 martie și 30 septembrie se repetă în fiecare an. Faptul că pensionarul nu a primit o scrisoare, un e-mail sau un telefon de la casa de pensii nu anulează obligația prevăzută de lege. De aceea, beneficiarii pensiilor românești care locuiesc în străinătate ar trebui să trateze 30 septembrie 2026 ca pe un termen-limită real, nu ca pe o simplă formalitate administrativă. Un formular netrimis la timp poate însemna suspendarea pensiei din octombrie și alte demersuri pentru reluarea plății — o problemă care poate fi evitată prin certificarea și transmiterea documentului înainte de expirarea termenului.

Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli
Eveniment

Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli

O perioadă de muncă neluată în calcul, venituri sau sporuri omise, o încadrare greșită a anilor lucrați în condiții deosebite ori speciale sau chiar respingerea cererii de pensionare pot duce la o decizie pe care pensionarul o consideră incorectă. În 2026, aceasta poate fi contestată, însă procedura nu mai este aceeași ca în urmă cu câțiva ani. Cea mai importantă regulă este termenul: decizia emisă de casa teritorială de pensii poate fi atacată în 45 de zile de la comunicare, direct în instanță. Dacă termenul este lăsat să treacă, decizia devine definitivă. În 2026, contestația se depune direct la tribunal Una dintre cele mai importante schimbări aduse de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii privește chiar modul în care sunt contestate deciziile caselor de pensii. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Potrivit art. 127, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Tribunalul este cel care soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă verificare administrativă înainte de a merge în instanță. Pentru litigiile privind drepturile de pensie, cererea se adresează tribunalului în a cărui rază teritorială își are domiciliul reclamantul. În practică, dosarele sunt soluționate de secțiile sau completele specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale. Un avantaj important este că aceste litigii sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Pensionarul nu trebuie, așadar, să plătească o taxă de timbru pentru a cere instanței anularea sau modificarea unei decizii de pensie. De unde vine termenul de 30 de zile și Comisia de Contestații Aici apare una dintre cele mai mari surse de confuzie. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Sub vechea Lege nr. 263/2010, decizia casei de pensii trebuia contestată în 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestații. Era o procedură administrativă prealabilă și obligatorie. Aceasta nu mai este regula aplicabilă unei decizii de pensie contestate în procedura actuală. În prezent, Legea nr. 360/2023 stabilește termenul de 45 de zile și sesizarea directă a instanței. Chiar CNPP precizează în ghidurile sale actuale că deciziile caselor teritoriale pot fi contestate în 45 de zile la instanța competentă. De aceea, pensionarii trebuie să fie atenți la ghidurile, modelele de contestație și articolele mai vechi disponibile online. Un formular care îi îndrumă să formuleze contestație către Comisia Centrală de Contestații poate descrie procedura veche. Cele 45 de zile se calculează de la comunicare, nu de la data scrisă pe decizie Un detaliu esențial este momentul de la care începe să curgă termenul. Legea vorbește despre 45 de zile de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data la care documentul a fost emis. De exemplu, o decizie poate fi emisă de casa de pensii la 1 octombrie, dar poate ajunge prin poștă câteva zile mai târziu. Pentru respectarea termenului de contestare contează comunicarea acesteia. Tocmai de aceea este recomandabil ca pensionarul să păstreze plicul, confirmarea de primire sau orice document din care rezultă data la care decizia i-a fost comunicată. Este una dintre cele mai simple dovezi dacă, ulterior, apare o discuție privind respectarea termenului. Ce poate contesta pensionarul Nu numai o decizie prin care cererea de pensionare a fost respinsă poate fi atacată. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pensionarul poate considera greșită și o decizie prin care pensia a fost acordată, dar cuantumul rezultat este prea mic. Printre problemele care pot justifica verificarea unei decizii se numără: - perioade de vechime care nu apar în calcul; - venituri sau sporuri care nu au fost valorificate; - perioade lucrate în grupa I sau grupa a II-a ori în condiții deosebite sau speciale tratate incorect; - stagiul de cotizare calculat greșit; - punctele utilizate la stabilirea pensiei calculate eronat; - anumite documente depuse de solicitant care nu au fost valorificate; - îndeplinirea greșită a condițiilor privind vârsta sau stagiul necesar; - respingerea cererii de pensionare. Important este ca pensionarul să nu se limiteze la afirmația că „pensia este prea mică”, ci să arate, pe cât posibil, ce element al deciziei consideră greșit. Ce trebuie să conțină cererea adresată tribunalului Pentru a permite instanței să înțeleagă problema, cererea trebuie să identifice clar pensionarul, casa de pensii care a emis actul și decizia contestată. Este util să fie indicate numărul și data deciziei, data comunicării acesteia și motivele pentru care pensionarul consideră că actul este nelegal sau greșit. De exemplu, dacă problema este o perioadă de muncă omisă, aceasta trebuie identificată cât mai precis. Dacă sunt în discuție sporuri sau venituri, trebuie arătat ce documente le dovedesc. Dacă pensionarul contestă modul în care a fost valorificată o anumită perioadă, trebuie explicat motivul. La cerere se pot atașa, după caz: - copia deciziei contestate; - dovada datei la care aceasta a fost comunicată; - carnetul de muncă sau copii relevante; - adeverințe privind vechimea; - adeverințe privind veniturile sau sporurile; - documente privind grupele de muncă ori condițiile deosebite sau speciale; - alte înscrisuri care susțin calculul solicitat. Cu cât problema este identificată mai clar, cu atât instanța poate verifica mai ușor modul în care casa de pensii a stabilit drepturile. Pensionarul poate cere anularea sau modificarea deciziei În funcție de situație, obiectivul procesului poate fi diferit. Dacă cererea de pensionare a fost respinsă nejustificat, pensionarul poate cere anularea deciziei și recunoașterea drepturilor care i se cuvin. Dacă pensia a fost stabilită, dar calculul este greșit, poate solicita anularea în tot sau în parte a deciziei și obligarea casei de pensii la emiterea unei decizii corecte, cu valorificarea perioadelor, veniturilor sau celorlalte elemente omise. În funcție de caz, pot rezulta și diferențe de bani aferente perioadei pentru care pensia ar fi trebuit plătită în cuantumul corect. Atenție la termenul de 30 de zile Termenul de 30 de zile nu a dispărut complet din legislația pensiilor. De exemplu, Articolul 99 din Legea nr. 360/2023 permite pensionarului să ceară anularea deciziei prin care i-a fost admisă cererea de pensionare, în termen de 30 de zile de la comunicare. Este însă o procedură diferită de contestarea unei decizii considerate greșite. Cu alte cuvinte: 45 de zile – termen pentru contestarea în instanță a deciziei casei teritoriale de pensii; 30 de zile – poate interveni în alte proceduri, inclusiv atunci când persoana dorește anularea propriei decizii de admitere a pensionării. Cele două termene nu trebuie confundate. Ce se întâmplă după hotărârea tribunalului Tribunalul judecă litigiul în primă instanță. Dacă una dintre părți nu este mulțumită de soluție, hotărârea poate fi atacată cu apel, care va fi judecat de Curtea de Apel competentă. Atenție majoră la termene: spre deosebire de procesele obișnuite unde termenul este de 30 de zile, în litigiile de pensii se aplică legislația specială a asigurărilor sociale și a muncii. Astfel, termenul de apel este de numai 10 zile de la comunicarea hotărârii. Așadar, în traseul unui litigiu apar două termene stricte: 45 de zile pentru a ataca decizia inițială a Casei de Pensii la Tribunal. 10 zile pentru a formula apel împotriva sentinței date de Tribunal Ce greșeli frecvente fac pensionarii în acest proces Deși legea oferă pârghiile necesare pentru corectarea erorilor, drumul de la o decizie nedreaptă la o pensie corectă este plin de capcane birocratice. În practică, mulți pensionari pierd procese clare nu pentru că nu ar avea dreptate, ci din cauza unor erori de procedură sau a neatenției. Pentru a le evita este vital să cunoașteți capcanele. Greșeala nr. 1: pensionarul trimite contestația la vechea Comisie Este probabil una dintre cele mai periculoase confuzii. Un pensionar găsește pe internet un model redactat în urmă cu câțiva ani și formulează o „contestație către Comisia Centrală de Contestații”, bazându-se pe vechea Lege nr. 263/2010. În 2026 însă, pentru deciziile caselor teritoriale de pensii supuse actualei proceduri, calea prevăzută de Legea nr. 360/2023 este sesizarea directă a instanței în termen de 45 de zile. Folosirea unei proceduri depășite poate însemna pierdere de timp tocmai într-o situație în care termenul legal continuă să curgă. Greșeala nr. 2: pensionarul așteaptă răspunsuri și explicații de la Casa de Pensii Este firesc ca persoana să ceară mai întâi lămuriri casei de pensii. Problema apare atunci când presupune că o petiție, o cerere de explicații sau o solicitare de reverificare îi prelungește automat termenul de contestare. Termenul de 45 de zile prevăzut de lege pentru atacarea deciziei nu trebuie tratat ca un termen orientativ. Pensionarul care consideră că decizia este greșită trebuie să urmărească separat termenul în care poate sesiza instanța. Greșeala nr. 3: se uită data la care a fost primită decizia După câteva săptămâni, pensionarul poate ști când a fost emisă decizia, dar nu mai poate demonstra cu ușurință când a primit-o. De aceea este important să fie păstrate plicul, confirmarea de primire și orice document privind comunicarea. Într-un proces în care se discută dacă acțiunea a fost sau nu formulată în termen, această dată poate deveni esențială. Greșeala nr. 4: contestația spune doar „pensia este calculată greșit” O astfel de afirmație este prea generală pentru a explica problema. Pensionarul ar trebui să compare decizia cu documentele pe care le deține și să identifice cât mai precis ce consideră că lipsește: o perioadă de vechime, un spor, o adeverință, o grupă de muncă, un venit sau un alt element utilizat la stabilirea pensiei. Nu este necesar ca pensionarul să poată reproduce singur toate formulele de calcul ale casei de pensii. Este însă important să arate ce anume contestă și pe ce documente își întemeiază susținerea. Greșeala nr. 5: originalele sunt predate fără a fi păstrate copii Actele vechi de muncă pot fi dificil sau chiar imposibil de obținut din nou. Carnete de muncă, adeverințe emise de foști angajatori, documente provenite din arhive și dovezi privind sporurile sau grupele de muncă trebuie păstrate cu atenție. Pensionarul ar trebui să aibă copii ale tuturor documentelor pe care le folosește în procedură și să păstreze dovada depunerii sau transmiterii lor. Avocatul nu e obligatoriu Pensionarul se poate adresa instanței și fără avocat. Totuși, asistența juridică poate fi utilă în dosarele complicate, mai ales dacă problema presupune interpretarea unor perioade de grupă de muncă, a unor adeverințe vechi, a legislației succesive sau refacerea unui calcul complex al pensiei. Important pentru pensionarii care ezită să meargă în instanță din cauza costurilor este faptul că litigiile privind drepturile și obligațiile de asigurări sociale sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Ce trebuie verificat imediat după primirea unei decizii de pensie O decizie de pensionare nu ar trebui pusă deoparte imediat după ce pensionarul vede suma finală. Trebuie verificată și motivarea, perioadele valorificate și elementele folosite pentru stabilirea dreptului. Dacă apar neconcordanțe, primul reper trebuie să fie chiar data comunicării documentului. În 2026, regula esențială este simplă: decizia casei teritoriale de pensii se contestă direct la tribunal, în maximum 45 de zile de la comunicare. Vechea procedură a contestației în 30 de zile la Comisia Centrală de Contestații nu mai este procedura aplicabilă actualelor decizii de pensie. Iar pentru pensionari, una dintre cele mai costisitoare greșeli nu este neapărat să nu aibă dreptate, ci să descopere prea târziu că au avut dreptate după expirarea termenului în care puteau cere instanței să verifice decizia.

Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE
Eveniment

Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE

REGES-ONLINE a devenit, din 2026, registrul electronic în care sunt păstrate informațiile oficiale despre contractele individuale de muncă din România. Pentru salariat, însă, schimbarea nu înseamnă doar trecerea de la vechiul Revisal la o platformă nouă. Una dintre cele mai importante noutăți este posibilitatea de a intra direct în propriul cont, de a vedea angajatorii înregistrați pe CNP-ul său, de a solicita extrase și chiar de a semnala angajatorului dacă descoperă date incorecte. Verificarea poate fi importantă mai ales pentru salariații care au schimbat mai multe locuri de muncă, au avut contracte suspendate, au lucrat cu normă parțială sau au descoperit, de-a lungul timpului, diferențe între documentele primite și situația comunicată autorităților. Ce este REGES-ONLINE REGES-ONLINE este Registrul General de Evidență a Salariaților, administrat de Inspecția Muncii. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Actualul sistem a fost reglementat prin HG nr. 295/2025 și a înlocuit sistemul bazat pe Revisal. Perioada de tranziție a fost prelungită până la 31 decembrie 2025, vechiul cadru stabilit prin HG nr. 905/2017 fiind abrogat de la sfârșitul anului. Diferența importantă este că REGES-ONLINE funcționează ca o platformă accesibilă online, nu doar ca un instrument prin care angajatorii transmit date către inspectoratele de muncă. Angajatorii sunt în continuare cei care au obligația de a completa și transmite informațiile privind contractele de muncă. Salariatul nu își introduce singur salariul, funcția sau durata contractului și nici nu poate modifica direct aceste informații. El capătă însă acces la ceea ce a fost declarat despre el. De ce este important pentru salariat Până la apariția actualei platforme, majoritatea angajaților nu verificau periodic informațiile existente în registrul general de evidență a salariaților. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De multe ori, eventualele probleme erau descoperite abia când salariatul avea nevoie de documente pentru dovedirea vechimii, când solicita un credit, când schimba locul de muncă sau când apărea un conflict cu angajatorul. În REGES-ONLINE, după autentificare, salariatul poate vedea lista angajatorilor înregistrați pentru CNP-ul său. Pentru fiecare sunt afișate informații de identificare și există inclusiv opțiunile „Solicită extras” și, atunci când angajatorul este activ în platformă, „Notifică”. Este, practic, un motiv bun pentru ca orice salariat să își verifice periodic situația. O informație greșită nu trebuie ignorată doar pentru că salariul este primit lunar și raportul de muncă pare să funcționeze normal. O eroare privind funcția, norma, salariul, data începerii sau încetării contractului ori o suspendare poate deveni relevantă ulterior, când trebuie dovedită situația profesională. Cum intră angajatul în REGES-ONLINE Aplicația destinată salariaților se accesează prin portalul REGES-ONLINE, din secțiunea „Registru pentru salariați” sau prin meniul „Conectare – Aplicație Salariat”. Potrivit ghidului oficial al Inspecției Muncii, autentificarea poate fi realizată prin ROeID sau, pentru conturile activate corespunzător, cu e-mail și parolă. Portalul indică și autentificarea prin eIDAS pentru utilizatorii eligibili din alte state ale Uniunii Europene. Persoanele care nu au cont trebuie să parcurgă procesul de înregistrare și validare a identității. Activarea poate fi realizată, între altele, cu semnătură electronică calificată sau la ghișeu. Contul este legat de CNP, iar Inspecția Muncii avertizează utilizatorii să nu ofere altor persoane datele de autentificare. Ce poate vedea angajatul despre propriul contract După autentificare, salariatul poate vedea angajatorii care figurează în REGES pentru CNP-ul său și poate solicita extrase privind propriul istoric profesional. Informațiile înregistrate în REGES sunt mult mai importante decât simpla existență a contractului. HG nr. 295/2025 prevede transmiterea unor date precum cele referitoare la contract, ocupație, durata și timpul de muncă, precum și salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv. În extrase pot apărea, în funcție de documentul solicitat și istoricul persoanei, informații privind contractul și evoluția sa, inclusiv suspendări sau alte evenimente înregistrate. Asta înseamnă că angajatul poate compara datele oficiale cu documentele pe care le are acasă: contractul individual de muncă, actele adiționale, deciziile de suspendare sau încetare și documentele salariale. Ce trebuie verificat cu atenție După obținerea extrasului, salariatul ar trebui să verifice în primul rând dacă angajatorul și contractul sunt cele corecte și dacă informațiile coincid cu documentele pe care le-a semnat. Merită urmărite în special: - Data începerii activității: Dacă salariatul a început munca într-o anumită zi, data din registru trebuie confruntată cu cea din contract. - Funcția sau ocupația: O eroare privind funcția sau codul COR poate deveni relevantă inclusiv pentru dovedirea experienței într-o anumită specialitate. - Durata contractului: Trebuie verificat dacă este vorba despre un contract pe perioadă determinată sau nedeterminată. - Norma și timpul de muncă: Un angajat care lucrează cu normă întreagă nu ar trebui să figureze, de exemplu, cu un contract part-time dacă aceasta nu este situația reală și contractuală. - Salariul înregistrat: HG nr. 295/2025 include între informațiile transmise în registru salariul de bază lunar brut, precum și indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri relevante. - Suspendările contractului: Dacă apare o suspendare pe care salariatul nu o recunoaște sau dacă perioada nu coincide cu documentele sale, informația trebuie verificată. - Încetarea contractului: Un fost salariat ar trebui să verifice dacă data și situația încetării contractului corespund actelor primite. Important este ca REGES să fie comparat cu documentele de muncă, nu cu amintirile angajatului. Ce extrase poate obține salariatul Aplicația permite solicitarea unui extras din registrul individual, referitor la situația salariatului în cadrul unei anumite societăți, dar și a unui extras centralizator, care reunește informațiile existente în registru pentru perioadele disponibile la nivel național. Documentele pot fi generate în formate precum PDF, XLSX sau CSV. La solicitarea extrasului individual există inclusiv posibilitatea de a opta pentru un document în care salariul să nu fie afișat. Cererile și documentele generate pot fi urmărite în secțiunea „Status solicitări și sesizări”. Inspecția Muncii precizează că extrasele sunt documente oficiale emise de instituție și pot fi descărcate sau tipărite. Totodată, extrasele semnate electronic pot fi utilizate pentru dovedirea activității profesionale. Așadar, merită ca salariatul să descarce și să păstreze periodic un astfel de document, mai ales după schimbarea locului de muncă sau după modificări importante ale contractului. Ce face salariatul dacă descoperă o greșeală Una dintre cele mai utile funcții ale REGES-ONLINE este butonul „Notifică”. Dacă angajatul constată că informațiile din registru nu sunt corecte, poate trimite prin platformă o solicitare de corectare către angajator. Funcția poate fi utilizată atunci când angajatorul respectiv este activ în REGES-ONLINE. Există însă o distincție importantă: salariatul poate semnala eroarea, dar nu o poate corecta singur. În REGES-ONLINE, corecțiile sunt realizate de utilizatorii care au dreptul de raportare pentru angajator. Ghidul oficial explică faptul că o „corecție” reprezintă remedierea unei erori materiale din datele deja înregistrate – de exemplu, o funcție introdusă greșit, o dată incorectă sau o eroare privind numărul contractului. Prin urmare, angajatul ar trebui să păstreze și documentul care dovedește informația corectă. De exemplu, dacă în REGES apare un salariu de bază diferit, este util contractul sau actul adițional. Dacă este greșită funcția, trebuie verificat contractul ori actul prin care aceasta a fost modificată. Dacă problema privește suspendarea, trebuie păstrată decizia sau documentul care justifică perioada respectivă. Corecție sau modificare: nu sunt același lucru REGES face diferența între corectarea unei informații introduse greșit și modificarea efectivă a raportului de muncă. Dacă, de exemplu, contractul prevedea de la început o anumită funcție, dar aceasta a fost introdusă greșit în registru, vorbim despre o corecție. Dacă salariatul a fost însă promovat ulterior și funcția s-a schimbat în mod real, nu mai este vorba despre repararea unei greșeli, ci despre înregistrarea unei modificări a raportului de muncă. Ghidul REGES precizează explicit că o corecție nu schimbă în sine relația de muncă, ci remediază date introduse eronat. Distincția este importantă inclusiv pentru salariat: simplul fapt că o informație este schimbată în registru nu poate înlocui documentele și procedurile pe care legislația muncii le cere atunci când condițiile contractului se modifică efectiv. Dacă angajatorul nu corectează datele Primul pas practic este ca salariatul să folosească funcția „Notifică” din REGES-ONLINE, dacă aceasta este disponibilă pentru angajatorul respectiv, și să solicite corectarea informației. Este prudent ca solicitarea să fie însoțită sau urmată și de o comunicare care poate fi dovedită – de exemplu, o cerere scrisă sau un e-mail – mai ales dacă eroarea privește o informație importantă. Angajatul ar trebui să păstreze: extrasul REGES în care apare eroarea; contractul individual de muncă; actele adiționale; deciziile de suspendare sau încetare, după caz; fluturașii de salariu ori alte documente relevante; solicitarea de corectare și răspunsul angajatorului. Dacă angajatorul refuză corectarea sau situația nu este clarificată, salariatul poate sesiza inspectoratul teritorial de muncă competent, prezentând documentele care arată diferența dintre situația reală și datele raportate. Pentru probleme strict tehnice de acces sau funcționare a platformei, REGES-ONLINE pune la dispoziția salariaților și o secțiune de suport tehnic. O eroare în REGES nu trebuie confundată cu modificarea contractului Există și o precauție importantă. REGES-ONLINE este registrul oficial în care angajatorul transmite informațiile prevăzute de lege, însă apariția unei informații greșite acolo nu transformă automat acea informație într-o modificare valabilă a contractului individual de muncă. Dacă, de exemplu, salariatul are un contract și un act adițional care prevăd un anumit salariu, iar în registru a fost introdusă din eroare altă valoare, problema trebuie corectată în evidență. Nu înseamnă că simpla tastare a unei alte sume în REGES a modificat prin ea însăși drepturile contractuale ale salariatului. Tocmai de aceea documentele semnate trebuie păstrate chiar dacă există acum un registru electronic accesibil online. Verificarea REGES chiar dacă nu există un conflict cu angajatorul Cel mai bun moment pentru descoperirea unei erori nu este atunci când relația de muncă s-a terminat sau când salariatul trebuie să demonstreze urgent o anumită situație. Este mult mai simplu ca neconcordanța să fie corectată în timp ce contractul este activ, angajatorul funcționează, documentele sunt disponibile, iar persoanele care au gestionat dosarul de personal pot clarifica situația. De aceea, verificarea REGES nu ar trebui privită doar ca o măsură pentru angajații care au probleme cu firma. Poate deveni o formă elementară de protecție profesională. Practic, fiecare salariat ar trebui să facă trei lucruri: să intre în REGES-ONLINE, să solicite un extras și să compare informațiile din acesta cu propriul contract și cu actele adiționale. Dacă toate datele coincid, documentul poate fi păstrat în arhiva personală. Dacă apare o diferență, este mult mai bine ca aceasta să fie clarificată imediat decât peste câțiva ani, când angajatorul poate nici să nu mai existe.

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații
Eveniment

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații

Noua Lege a salarizării va aduce, pentru angajații din sectorul public, nu doar o nouă grilă, ci și o amplă operațiune de reîncadrare. Funcțiile, gradele, vechimea, salariile de bază și componentele veniturilor vor fi raportate la noile reguli. Tocmai de aceea, înainte de aplicarea noilor reglementări, fiecare bugetar ar trebui să își organizeze propria arhivă profesională. Deciziile de încadrare, actele adiționale, adeverințele de vechime, documentele privind sporurile sau fluturașii de salariu pot deveni probe esențiale dacă apar erori la recalculare. Primul document: actul de numire sau contractul de muncă Pentru salariații contractuali, contractul individual de muncă este documentul de la care trebuie să înceapă dosarul personal. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net În cazul funcționarilor publici și al altor categorii de personal pentru care raportul de serviciu se stabilește prin act administrativ, importante sunt decizia sau actul de numire și documentele ulterioare de modificare a încadrării. Aceste acte arată funcția ocupată, nivelul studiilor, durata timpului de lucru și alte elemente ale raportului de muncă sau de serviciu. La fel de importante sunt actele adiționale și deciziile ulterioare de reîncadrare, pentru că ele reconstruiesc evoluția profesională a angajatului. Deciziile de salarizare și de acordare a sporurilor Un alt dosar important este cel al documentelor prin care au fost stabilite drepturile salariale. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Merită păstrate deciziile de salarizare și reîncadrare, precum și actele prin care au fost acordate sporuri, majorări, indemnizații sau alte drepturi. Proiectul noii legi modifică arhitectura salarizării publice și modul în care sunt tratate unele componente ale remunerației. De aceea, vechile decizii vor permite angajatului să compare situația existentă înainte de reformă cu încadrarea realizată ulterior. Asta nu înseamnă însă că orice spor primit anterior va trebui păstrat automat. Drepturile salariale ale bugetarilor sunt stabilite prin lege, iar noul act normativ poate modifica pentru viitor structura remunerației. Fluturașii de salariu: mici hârtii care pot deveni foarte utile Chiar dacă mulți angajați îi aruncă imediat după ziua de salariu, fluturașii merită păstrați, în special cei din lunile dinaintea aplicării noii legi. Ei permit verificarea salariului de bază, a sporurilor, indemnizațiilor, reținerilor și a venitului brut și net. Din punct de vedere juridic, fluturașul nu este însă singura dovadă a salariului plătit. Codul muncii prevede că plata salariului se dovedește prin statele de plată și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat. Prin urmare, dacă fluturașii lipsesc, angajatul poate cere de la compartimentul de resurse umane documentele sau adeverințele necesare pentru reconstruirea istoricului salarial. Adeverințele de vechime pot influența direct încadrarea Vechimea este unul dintre elementele care trebuie verificat cu mare atenție. Proiectul publicat la 17 iulie păstrează un sistem de gradații în funcție de vechimea în muncă, astfel încât o perioadă omisă din evidențele angajatorului poate însemna inclusiv o încadrare greșită. Din acest motiv, merită păstrate adeverințele de vechime de la actualul și de la foștii angajatori, carnetul de muncă pentru perioadele în care acesta era utilizat și orice document care certifică perioade de activitate relevante. Pentru personalul căruia i se aplică sistemul gradațiilor, proiectul prevede șase niveluri, de la gradația 0 până la gradația 5, în funcție de vechime. Diplomele, certificatele și documentele privind studiile În dosarul personal ar trebui să existe și copii după diplome, certificate de absolvire și alte acte care demonstrează nivelul studiilor cerut pentru funcția ocupată. Pentru anumite categorii profesionale pot conta și titlul științific de doctor, specializările, gradele profesionale sau alte calificări prevăzute de legislația specifică. O diplomă care există în dosarul vechi al instituției, dar nu este preluată corect în evidențele utilizate pentru noua încadrare, poate genera o eroare care va trebui ulterior corectată. Nu uitați de fișa postului Fișa postului este deseori ignorată pentru că nu arată direct salariul. Totuși, ea poate fi utilă atunci când apar probleme legate de încadrarea unei funcții sau de atribuțiile efectiv exercitate. Merită păstrate atât fișa actuală, cât și versiunile mai vechi atunci când atribuțiile sau funcția s-au modificat semnificativ. Evaluările profesionale ar trebui și ele arhivate Proiectul noii Legi a salarizării pune un accent mai mare pe componenta variabilă și pe recompensarea performanței. De aceea, angajații ar trebui să păstreze și rapoartele sau fișele de evaluare profesională anuală, calificativele obținute și eventualele documente privind atingerea unor obiective profesionale. Acestea nu garantează automat acordarea unei viitoare prime sau majorări de performanță, deoarece condițiile vor fi cele stabilite de forma finală a legii și de normele de aplicare, dar pot constitui istoricul profesional al angajatului. Hotărârile judecătorești privind salariul O categorie aparte o reprezintă bugetarii ale căror drepturi salariale au fost stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Aceștia ar trebui să păstreze hotărârile definitive, deciziile prin care instituția le-a pus în executare și documentele din care rezultă modul în care sumele respective au fost introduse în salariu. În cazul unei reîncadrări, aceste situații pot necesita o analiză distinctă. De ce contează toate aceste acte la trecerea la noua grilă Unul dintre cele mai importante motive este posibilitatea verificării noii încadrări. Proiectul Legii salarizării introduce o nouă structură de funcții, grade și coeficienți și stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru perioada inițială de aplicare. Pentru angajat, important va fi să verifice dacă funcția, gradul, gradația și celelalte elemente au fost introduse corect. Documentele vechi îi permit să compare, element cu element, ceea ce figura înainte în evidențele salariale cu ceea ce apare în noua decizie. Ce se întâmplă dacă salariul actual este peste noua grilă Proiectul conține un mecanism tranzitoriu pentru situațiile în care remunerația aflată în plată este mai mare decât cea rezultată din noul sistem. Diferența este tratată printr-o compensație individuală, ceea ce urmărește evitarea unei reduceri imediate a salariului în plată. Tocmai aici istoricul salarial devine important: angajatul trebuie să poată verifica care era salariul său înainte de reîncadrare și din ce componente era alcătuit. Termenele de contestație pot fi foarte scurte După emiterea noilor decizii de salarizare, angajații trebuie să verifice imediat dacă încadrarea și calculul sunt corecte. În legislația salarizării bugetare, termenele pentru formularea contestațiilor administrative au fost, de regulă, scurte, uneori de numai câteva zile sau săptămâni. Forma finală a noii Legi a salarizării va stabili procedura și termenul aplicabil. Tocmai de aceea, timpul nu ar trebui pierdut atunci cu căutarea actelor prin arhiva instituției sau la Serviciul RUNOS. Documentele necesare pentru verificarea salariului ar trebui pregătite din timp. Erorile informatice O operațiune de reîncadrare care privește întregul sector public presupune prelucrarea unui volum foarte mare de date. O cifră greșită, o perioadă de vechime neintrodusă, un grad profesional omis sau o funcție echivalată incorect pot modifica rezultatul. Instituțiile au propriile obligații privind păstrarea documentelor de personal, iar pentru salariații cu contract individual de muncă date importante se regăsesc și în REGES-ONLINE. Angajatorul trebuie să întocmească dosarul personal și, în condițiile prevăzute de legislație, să elibereze copii ale documentelor existente în acesta. Asta nu face însă inutilă arhiva angajatului. Dimpotrivă: ea permite identificarea rapidă a unei neconcordanțe. Nu așteptați apariția noii decizii pentru a căuta actele Cel mai simplu este ca verificarea documentelor să fie făcută înainte de aplicarea noii legi. Angajatul poate cere compartimentului de resurse umane copii ale actelor care îi lipsesc, în special deciziile succesive de încadrare și salarizare, documentele privind vechimea și actele prin care au fost stabilite diferite drepturi. Actele importante pot fi apoi scanate și păstrate într-o arhivă digitală personală, separată de calculatorul sau adresa de e-mail de serviciu. Practic, un dosar util ar trebui să conțină: contractul individual de muncă sau actul de numire, fișa postului, actele adiționale, deciziile de încadrare și salarizare, documentele privind sporurile, adeverințele de vechime, diplomele și certificatele relevante, evaluările profesionale, hotărârile judecătorești privind drepturile salariale și fluturașii de salariu din perioada apropiată reîncadrării. Cel mai important document va fi noua decizie de salarizare După aplicarea viitoarei legi, angajatul ar trebui să compare noua decizie cu documentele din arhiva proprie. Funcția, gradul profesional, gradația, vechimea, salariul de bază și orice compensație sau componentă salarială trebuie verificate separat. Iar dacă apare o diferență, documentele trebuie scoase din dosar imediat, nu căutate după luni sau ani. Procedurile și termenele de contestare vor trebui urmărite în forma finală a legii, deoarece proiectul aflat acum în discuție se mai poate modifica. Pentru unele familii ocupaționale, chiar proiectul din 17 iulie conține proceduri speciale și termene proprii de contestație, ceea ce este încă un motiv pentru ca salariatul să nu înceapă să își caute actele abia după primirea noii încadrări. O arhivă personală nu garantează că nu va exista nicio eroare, dar poate transforma o contestație bazată pe „salariul meu era altul” într-una susținută de documente, date și sume exacte.

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA
Eveniment

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Pensionarii care se mută din România nu pierd pensia și nici nu sunt obligați să se întoarcă în țară pentru a o încasa. Drepturile pot fi virate într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de reședință, iar documentele necesare pot fi transmise casei teritoriale de pensii inclusiv prin poștă sau e-mail. În 2026 apare și o schimbare importantă pentru românii care au muncit în Statele Unite. Pensia românească, într-un cont din străinătate Un pensionar stabilit în altă țară poate solicita ca pensia acordată de statul român să fie virată direct într-un cont bancar deschis acolo. Citește și: Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap Potrivit CNPP, primul pas este deschiderea unui cont la o bancă aleasă de beneficiar în statul în care locuiește. Ulterior, datele bancare trebuie comunicate casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul. În general, sunt necesare denumirea și adresa băncii, datele titularului, numărul contului și codul SWIFT/BIC, acolo unde este cazul. CNPP arată că nu este obligatoriu ca beneficiarul să folosească o anumită bancă. Ce documente trebuie trimise casei de pensii Pensionarul trebuie să completeze Declarația de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii. La aceasta se atașează, în principal: - un document emis de bancă prin care sunt confirmate datele contului; - copia actului de identitate care atestă domiciliul sau locul de ședere; - după caz, documentele depuse printr-un mandatar desemnat prin procură specială. Dosarul poate fi depus direct la casa teritorială de pensii, trimis prin poștă sau transmis scanat prin e-mail la adresa oficială a instituției. Prin urmare, pensionarul stabilit în străinătate nu trebuie, în mod obișnuit, să vină în România doar pentru a cere schimbarea modalității de plată. În ce monedă poate fi plătită pensia CNPP prevede plata pensiilor exportate prin transfer bancar în euro, lire sterline sau dolari americani, în funcție de situație și de opțiunea beneficiarului. Pentru statele UE și SEE, plata este în mod obișnuit în euro, pentru Regatul Unit în lire sterline, iar în spațiul extracomunitar poate fi utilizat dolarul american. Beneficiarul trebuie să țină cont și de eventualele comisioane bancare aferente transferului internațional. Noutatea din 2026: acordul România-SUA Schimbarea majoră din acest an îi privește pe cei care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Acordul bilateral de securitate socială, semnat în 2023 și ratificat ulterior, intră în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare. Principiul esențial este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă o persoană nu are suficienți ani de contribuții într-unul dintre cele două sisteme pentru a îndeplini singură condiția minimă de pensionare, perioadele realizate în România și SUA pot fi luate împreună în calcul pentru stabilirea dreptului. Nu înseamnă însă că România plătește pentru anii lucrați în SUA. Totalizarea vechimii nu trebuie confundată cu plata unei singure pensii pentru toți anii lucrați. Fiecare stat calculează și achită partea de pensie care îi revine pentru perioadele de asigurare realizate în propriul sistem. România va plăti drepturile aferente perioadelor lucrate și asigurate aici, iar Statele Unite partea stabilită potrivit sistemului american Social Security. De exemplu, dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și apoi mai mulți ani în SUA, cele două perioade pot conta împreună la verificarea condițiilor de eligibilitate, însă calculul efectiv al prestațiilor rămâne separat. Acordul elimină și problema dublei contribuții Noul acord nu se limitează la pensii. El stabilește și reguli pentru situațiile în care o persoană lucrează temporar într-unul dintre cele două state. Scopul este evitarea situațiilor în care pentru aceeași activitate trebuie achitate simultan contribuții sociale atât în România, cât și în SUA. Acest lucru poate conta în special pentru angajații detașați, companiile care își trimit temporar personalul peste Atlantic și profesioniștii care lucrează în ambele piețe. Certificatul de viață poate condiționa continuarea plății Pentru pensionarii aflați în străinătate, un document important rămâne certificatul de viață. Certificatul de viață este modul prin care statul român verifică periodic că pensia virată în străinătate ajunge în continuare titularului ei. Pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să dovedească periodic autorităților române că sunt în viață, pentru ca plata pensiei să poată continua. În acest scop este folosit certificatul de viață, un formular care funcționează ca instrument de verificare administrativă. Beneficiarul nerezident aflat în plată trebuie să transmită certificatul de două ori pe an: prima dată până la 31 martie, iar a doua până la 30 septembrie. Formularul trebuie semnat în fața unei autorități competente din țara în care locuiește, care confirmă identitatea pensionarului și faptul că acesta este în viață. Confirmarea poate fi făcută, între altele, de instituții de pensii sau securitate socială, autorități locale, consulate, notari, avocați ori chiar medici de familie, în condițiile indicate de CNPP. Documentul poate fi trimis apoi casei teritoriale de pensii prin poștă, fax sau e-mail. Dacă certificatul nu e transmis la termen, plata pensiei poate fi suspendată până când pensionarul își îndeplinește obligația. Cu ce state are România acorduri de securitate socială Pe lângă regulile europene aplicabile în UE, SEE și Elveția, România are acorduri bilaterale de securitate socială cu mai multe state din afara acestui spațiu. Potrivit CNPP, acorduri construite pe principii similare regulamentelor europene sunt în vigoare cu Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay. În relația cu Regatul Unit, după Brexit, se aplică Acordul Comercial și de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Din 1 septembrie 2026, pe această listă devin relevante și Statele Unite ale Americii, odată cu intrarea în vigoare a noului acord bilateral, care permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România și SUA și plata proporțională a drepturilor de către fiecare stat. Există și convenții mai vechi, aplicabile în anumite condiții. CNPP menționează Marocul, precum și Armenia, Belarus, Ucraina și Federația Rusă, pentru acestea din urmă fiind relevantă convenția încheiată în 1960 între România și fosta URSS. Aceste instrumente vechi nu trebuie însă tratate automat ca fiind identice cu acordurile moderne de coordonare, deoarece mecanismele de stabilire și plată a pensiei pot fi diferite UE, SEE și statele cu acorduri: regulile diferă în funcție de țară Pentru persoanele care au lucrat în mai multe state UE, SEE sau Elveția funcționează regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. România are, în plus, acorduri bilaterale cu mai multe state din afara acestui spațiu. Tocmai de aceea, înainte de depunerea dosarului, este util ca pensionarul să verifice la CNPP ce instrument juridic se aplică statului în care locuiește și dacă există particularități privind documentele, calculul drepturilor sau instituția prin care se poate depune cererea.

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare
Eveniment

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare

Pensia anticipată le permite persoanelor care au acumulat o perioadă suficientă de contribuții să se retragă din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Ieșirea mai devreme la pensie vine însă cu un cost: cuantumul pensiei este diminuat în funcție de numărul lunilor de anticipare și de vechimea realizată peste stagiul complet contributiv. Legea nr. 360/2023, aplicată integral de la 1 septembrie 2024, a schimbat regulile cunoscute din vechea legislație. În prezent există o singură formă de pensie anticipată, cu diminuarea cuantumului. Vechile categorii de pensie anticipată și pensie anticipată parțială nu mai sunt acordate separat noilor solicitanți. Cu cât timp înainte vă puteți pensiona Pensia anticipată poate fi acordată cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute pentru fiecare persoană. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni În cazul bărbaților, vârsta standard este de 65 de ani. Pentru femei, aceasta crește treptat, în funcție de luna și anul nașterii, potrivit eșalonării din anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Procesul de egalizare continuă până în ianuarie 2035, când vârsta standard va ajunge la 65 de ani și pentru femei. Prin urmare, nu există o singură vârstă de pensionare anticipată valabilă pentru toate femeile. Pentru a afla data exactă, trebuie să verificați luna și anul nașterii în tabelul prevăzut de lege și să scădeți maximum cinci ani din vârsta standard corespunzătoare. Reducerea acordată pentru pensia anticipată nu poate fi combinată cu alte reduceri ale vârstei de pensionare, cum sunt cele recunoscute pentru activitatea în condiții deosebite sau speciale, pentru fostele grupe de muncă ori în alte situații stabilite de lege. Câți ani trebuie să fi contribuit Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege privește stagiul necesar. Pentru a solicita pensia anticipată nu mai este obligatoriu să aveți cu opt ani sau cu cinci ani peste stagiul complet, așa cum apare încă în unele explicații bazate pe vechea legislație. În prezent, pensia anticipată poate fi cerută de persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege, precum și de cele care l-au depășit cu până la cinci ani. Stagiul complet contributiv este, ca regulă generală, de 35 de ani, însă în cazul femeilor trebuie verificată eșalonarea din anexa nr. 5. Aceasta înseamnă că o persoană care îndeplinește stagiul complet contributiv poate solicita pensionarea cu cel mult cinci ani mai devreme, dar va suporta diminuarea maximă corespunzătoare perioadei de anticipare și vechimii sale. Cei care au lucrat mai mult decât stagiul complet beneficiază de o penalizare lunară mai redusă. Cu cât aveți mai mulți ani peste stagiul complet contributiv, cu atât diminuarea aplicată pensiei este mai mică. Facultatea și armata nu completează cei 35 de ani contributivi Pentru acordarea pensiei anticipate contează în primul rând stagiul complet de cotizare contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii. Anii în care ați urmat cursurile universitare la zi sau cu frecvență, absolvite cu diplomă, reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare. Ei pot fi valorificați la calculul pensiei pentru limită de vârstă, dar nu pot completa stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Aceeași regulă se aplică, în principiu, și altor perioade asimilate, precum serviciul militar sau anumite perioade în care ați beneficiat de pensie de invaliditate. Mai întâi trebuie să aveți stagiul complet realizat din perioade contributive. După atingerea acestui prag, perioadele asimilate și anumite perioade necontributive recunoscute de lege pot fi luate în calcul în cadrul stagiului realizat peste stagiul complet, în limita prevăzută de legislație. Anii lucrați în străinătate pot completa stagiul necesar Dacă ați cotizat, de exemplu, 30 de ani în România și ați lucrat încă cinci ani în străinătate, perioadele pot fi însumate pentru a verifica dacă îndepliniți stagiul complet de cotizare contributiv necesar pensiei anticipate. Regula se aplică atunci când activitatea din străinătate a fost desfășurată într-un stat al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Elveția, în Regatul Unit sau într-o țară cu care România are un acord de securitate socială. Cei cinci ani trebuie să reprezinte perioade de asigurare confirmate oficial de instituția competentă din statul respectiv, nu doar o perioadă în care ați locuit acolo. Într-o asemenea situație, cei 30 de ani din România și cei cinci ani din străinătate pot forma împreună stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată, dacă îndepliniți și condiția de vârstă. Totalizarea perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pensie pentru toți cei 35 de ani. Fiecare stat calculează și achită separat partea de pensie corespunzătoare perioadei în care ați fost asigurat în sistemul său. România va calcula partea aferentă celor 30 de ani cotizați aici, iar statul străin va plăti partea corespunzătoare celor cinci ani, potrivit propriei legislații. În cazul pensiei comunitare, se stabilește mai întâi un cuantum teoretic prin luarea în considerare a tuturor perioadelor, după care pensia românească este calculată proporțional cu anii de asigurare realizați în România. Este posibil, de asemenea, ca cele două pensii să nu înceapă să fie plătite în același moment. Fiecare țară aplică propriile condiții privind vârsta standard și pensionarea anticipată. Astfel, partea de pensie din România poate fi acordată atunci când îndepliniți cerințele legii române, în timp ce drepturile pentru anii lucrați în străinătate pot fi plătite mai târziu, când îndepliniți condițiile stabilite de statul respectiv. Cum se calculează diminuarea pensiei anticipate Pensia anticipată pornește de la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care vi s-ar cuveni potrivit contribuțiilor și punctelor acumulate. Din această sumă se aplică o diminuare pentru fiecare lună cu care vă pensionați înaintea vârstei standard. Procentul lunar depinde de numărul anilor realizați peste stagiul complet contributiv: - până la un an peste stagiul complet: 0,40% pentru fiecare lună de anticipare; - între un an și doi ani: 0,35% pe lună; - între doi și trei ani: 0,30% pe lună; - între trei și patru ani: 0,25% pe lună; - între patru și cinci ani: 0,20% pe lună. De exemplu, dacă vă pensionați cu 60 de luni mai devreme și nu aveți cel puțin un an peste stagiul complet, diminuarea este de 0,40% pentru fiecare lună. Penalizarea totală ajunge astfel la 24% din pensia calculată pentru limită de vârstă. Dacă aveți între patru și cinci ani peste stagiul complet, diminuarea pentru aceeași anticipare de 60 de luni este de 12%. Cu alte cuvinte, contează atât cât de devreme vă pensionați, cât și cât ați lucrat peste stagiul obligatoriu. Puteți continua să lucrați după pensionarea anticipată? Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu veniturile obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau din ocuparea unor funcții elective ori numite în cadrul autorităților publice. Dacă obțineți astfel de venituri, plata pensiei anticipate se suspendă. Interdicția nu înseamnă însă că orice fel de venit este incompatibil cu pensia. Regula trebuie analizată în funcție de natura juridică a venitului, nu doar de existența unei activități remunerate. Înainte de a continua sau de a începe o activitate după pensionare, este recomandat să solicitați un răspuns scris casei teritoriale de pensii, prezentând forma exactă în care urmează să obțineți venitul. Puteți retrage cererea sau anula decizia Dacă vă răzgândiți înainte de soluționarea dosarului, puteți solicita retragerea cererii până la emiterea deciziei de pensionare. După emiterea și comunicarea deciziei, puteți cere anularea acesteia în termenul prevăzut de lege, dacă decideți să continuați activitatea. Este important să respectați termenul indicat în decizie și să depuneți solicitarea în scris. Ce acte trebuie să pregătiți Dosarul se depune la casa teritorială de pensii de care aparțineți, în funcție de domiciliu. Documentele pot varia în raport cu istoricul profesional, însă, de regulă, sunt necesare: - cererea-tip pentru înscrierea la pensie; - carnetul de muncă; - cartea de identitate și actele de stare civilă; - adeverințele privind vechimea și veniturile care nu apar în evidențele electronice; - adeverințele privind sporurile permanente; - documentele referitoare la activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în fostele grupe de muncă; - diploma universitară și adeverința care confirmă perioada și forma studiilor, dacă este cazul; - livretul militar; - procura specială, atunci când cererea este depusă prin mandatar; - alte documente necesare dovedirii vechimii sau a contribuțiilor. Lista exactă trebuie verificată înaintea depunerii dosarului, deoarece nu toate actele sunt necesare în toate situațiile. CNPP pune la dispoziție formularele utilizate pentru solicitarea drepturilor de pensie. Ce se întâmplă la împlinirea vârstei standard Când îndepliniți condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Din acel moment este eliminată diminuarea aplicată pentru anticipare. La recalculare pot fi adăugate perioadele asimilate și eventualele stagii de cotizare realizate în intervalele în care plata pensiei anticipate a fost suspendată. Nu trebuie să depuneți o nouă cerere pentru această transformare, deoarece operațiunea este făcută de casa de pensii.

Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare
Eveniment

Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare

Majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 produce efecte și asupra persoanelor care vor să își cumpere vechime pentru pensie. Pentru cei interesați, este important de știut cine poate beneficia de această facilitate, ce acte sunt necesare și cât costă completarea stagiului de cotizare. De ce crește costul cumpărării vechimii Contractul de asigurare socială le permite persoanelor care nu au cotizat în anumite perioade să își completeze stagiul necesar pentru pensia pentru limită de vârstă. Citește și: Peste 15% din angajații Metrorex ajung să câștige mai mult de 4.000 de euro pe lună, net Contribuția datorată este de 25% din venitul asigurat, iar legea stabilește că acest venit nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie. Până la 30 iunie 2026, venitul minim asigurat este de 4.050 de lei, astfel că persoana care încheie un contract de asigurare socială plătește o contribuție minimă de 1.012,50 lei pe lună (aproximativ 1.013 lei). Începând cu 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, crește automat și baza minimă de calcul. Contribuția minimă ajunge astfel la 1.081,25 lei pe lună. Diferența este de 68,75 de lei lunar. Cu cât se scumpește un an de vechime Creșterea pare modestă de la o lună la alta, însă devine semnificativă atunci când este raportată la un an întreg de stagiu de cotizare. Până la sfârșitul lunii iunie, costul minim pentru cumpărarea unui an de vechime este de aproximativ 12.150 de lei. După 1 iulie, aceeași perioadă de un an va costa 12.975 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de 825 de lei. Persoanele care intenționează să încheie un contract în perioada următoare trebuie să țină cont de această majorare atunci când își planifică bugetul. Cine poate cumpăra vechime pentru pensie Legea permite cumpărarea vechimii oricărei persoane care nu a împlinit încă vârsta standard de pensionare și nu este pensionar. Mecanismul este destinat celor care au avut perioade în care nu au fost asigurați în sistemul public de pensii din România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene și doresc să completeze stagiul necesar pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Nu este vorba despre „cumpărarea anilor de muncă”, ci despre plata contribuțiilor pentru perioade în care acestea nu au fost achitate. Ce condiții trebuie îndeplinite Pentru încheierea unui contract de asigurare socială cu plată retroactivă trebuie respectate mai multe condiții. Solicitantul nu trebuie să fie pensionar la data semnării contractului. Se pot cumpăra maximum șase ani, adică cel mult 72 de luni de stagiu de cotizare. Perioadele pentru care se plătește contribuția trebuie să fie cuprinse între împlinirea vârstei de 18 ani și atingerea vârstei standard de pensionare. De asemenea, lunile respective nu trebuie să se suprapună peste perioade deja asigurate, cum ar fi cele în care persoana a avut contract de muncă, a beneficiat de indemnizație de șomaj sau de pensie de invaliditate. Acest mecanism poate fi folosit exclusiv pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Ce acte sunt necesare Procedura este una relativ simplă și presupune prezentarea la casa teritorială de pensii de care aparține solicitantul. În dosar sunt necesare: - actul de identitate, în original și copie; - o declarație pe proprie răspundere, completată pe formularul pus la dispoziție de Casa de Pensii, prin care solicitantul declară că nu a fost asigurat în perioadele pentru care solicită cumpărarea vechimii și că nu este pensionar; - o procură specială, dacă documentele sunt depuse printr-un mandatar. Cum se desfășoară procedura Înainte de semnarea contractului este recomandată solicitarea unui extras al stagiului de cotizare, pentru a identifica exact perioadele neacoperite. Ulterior, solicitantul se prezintă la Casa Județeană de Pensii sau la Casa de Pensii a Municipiului București, unde este întocmit contractul de asigurare socială. În document sunt menționate lunile pentru care se cumpără vechime și suma totală datorată. Contribuția poate fi achitată integral sau în mai multe tranșe, potrivit condițiilor prevăzute în contract. Ce se întâmplă dacă ratele nu sunt plătite Persoanele care aleg plata eșalonată trebuie să respecte termenele stabilite în contract. În cazul în care ratele nu sunt achitate integral, contractul nu produce efecte pentru perioada rămasă neachitată. Astfel, dacă o persoană a încheiat un contract pentru doi ani de stagiu, dar a plătit contribuțiile doar pentru șase luni, numai aceste șase luni vor fi recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioada rămasă neachitată va fi necesară încheierea unui nou contract, iar contribuția va fi calculată la salariul minim aflat în vigoare la acel moment, care ar putea fi mai mare. Legea nu prevede penalități sau dobânzi pentru întârzieri, însă stabilește că toate sumele trebuie achitate în termenul prevăzut de contract și până la expirarea valabilității actului normativ care permite cumpărarea retroactivă a vechimii.

Război pe lemne: Garda Forestieră a sancționat Romsilva pentru lipsa actelor de transport
Eveniment

Război pe lemne: Garda Forestieră a sancționat Romsilva pentru lipsa actelor de transport

Un conflict intern în sistemul silvic a ajuns în instanță după ce Garda Forestieră a sancționat Direcția Silvică Iași pentru nerespectarea regulilor privind transportul materialului lemnos. Romsilva sancționată, lipsa actelor de transport Instituția, aflată în subordinea Romsilva, a primit un avertisment pentru transportul a 14,1 metri cubi de lemn fasonat fără documente conforme, iar inspectorii au dispus și confiscarea valorică a încărcăturii, estimată la aproape 5.000 de lei. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Verificările au arătat că avizul de însoțire nu era valabil și că fotografiile transmise nu corespundeau speciilor și sortimentelor menționate în documente. Reprezentanții Romsilva au susținut în instanță că avizul fusese emis și transmis electronic șoferului, însă judecătorii au respins argumentele în primă instanță, aplicând același raționament folosit în cazurile firmelor de exploatare a lemnului sancționate pentru nereguli similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Zeci de mii și-au schimbat sexul în acte după modificarea legislației (Germania)
Internațional

Zeci de mii și-au schimbat sexul în acte după modificarea legislației (Germania)

De la intrarea în vigoare a noii legislații, în noiembrie 2024, peste 22.000 de cetățeni germani și-au schimbat sexul și prenumele în documentele oficiale, potrivit datelor comunicate de Oficiul Federal de Statistică de la Berlin. Legea permite oricărei persoane care se identifică cu un gen diferit de cel declarat la naștere să își modifice statutul legal printr-o simplă declarație la oficiul de stare civilă, depusă cu trei luni înainte. Patru opțiuni de gen în actele oficiale Noua legislație oferă posibilitatea ca în documentele de identitate să fie înscris genul masculin, feminin, divers – sau niciun gen. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie În același timp, persoanele care aleg să-și schimbe sexul în acte pot modifica și prenumele, fără a fi nevoie de evaluări medicale sau psihologice. De la birocrație la libertatea de alegere Anterior, Germania aplica o lege privind persoanele transsexuale, adoptată în urmă cu mai multe decenii, care impunea o procedură complexă, costisitoare și adesea traumatizantă. Pentru a-și schimba genul și prenumele, solicitanții trebuiau să treacă prin evaluări realizate de experți medicali și să obțină aprobarea unui tribunal, proces care putea dura luni întregi. Legea actuală, numită popular „legea autodeterminării”, a fost promovată de guvernul de centru-stânga condus de fostul cancelar Olaf Scholz, care a susținut ideea respectării dreptului fiecărui individ de a-și defini propria identitate. Peste 7.000 de cereri în prima lună de aplicare Potrivit statisticilor oficiale, 7.057 de persoane și-au schimbat sexul în acte în prima lună de aplicare a noii legi, în noiembrie 2024. În decembrie, numărul a scăzut la 2.936, iar în iulie 2025 s-au înregistrat 1.244 de cereri noi. Chiar și așa, cifra totală depășește cu mult numărul persoanelor care au reușit să finalizeze procedura în baza legii vechi — doar 596 de germani reușiseră acest lucru înainte de reforma legislativă. Germania, printre țările europene care recunosc identitatea de gen prin declarație Prin adoptarea acestei legi, Germania se alătură statelor europene care permit recunoașterea identității de gen prin simplă declarație administrativă, fără intervenția sistemului medical sau a instanțelor. Reforma a fost salutată de organizațiile pentru drepturile omului, care consideră că simplificarea procedurii reprezintă un pas esențial pentru respectarea demnității și libertății individuale.

Doamna Gina de la Primărie emitea acte false contra șpagă. A fost descoperită întâmplător
Eveniment

Doamna Gina de la Primărie emitea acte false contra șpagă. A fost descoperită întâmplător

Funcționara Gina lua șpagă la Primărie. O funcționară cunoscută drept „Doamna Gina de la Primărie” a fost descoperită că a emis acte false în schimbul mitei, timp de patru ani. Funcționara Gina lua șpagă la Primărie Procurorii au decis încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, iar femeia a primit o condamnare cu suspendare, scăpând astfel de închisoare. Citește și: VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei Potrivit anchetatorilor, aceasta lua șpagă pentru autorizații de construire sau racorduri la electricitate, chiar și atunci când solicitanții nu aveau drept legal. În schimbul banilor, elibera recipise semnate și ștampilate, pe care menționa sumele primite ca mită, scutindu-i pe plătitori de taxele oficiale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensionarii nu mai sunt obligați să ducă acte în copie la Casa de Pensii, originalele sunt suficiente
Eveniment

Pensionarii nu mai sunt obligați să ducă acte în copie la Casa de Pensii, originalele sunt suficiente

Fără copii la Casa de Pensii: mulți dintre cei care se adresează Casei de Pensii continuă să aducă copii ale documentelor originale, deși Legea nr. 9/2023 elimină această obligație. Fără copii la Casa de Pensii Conform prevederilor Legii nr. 9/2023, persoanele care trebuie să depună un dosar sau să rezolve o problemă la Casa de Pensii nu mai sunt obligate să prezinte copii ale documentelor. Citește și: Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Fie că sunt pensionari, asigurați sau solicitanți de pensie, aceștia pot aduce doar documentele originale, urmând ca angajații instituției să le fotocopieze. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a publicat un anunț oficial în acest sens, iar la Casa Județeană de Pensii Iași (CJP), legea este aplicată conform reglementărilor, potrivit Mariei Andronache, directoarea CJP Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensionarii, jecmăniți când cer copii după actele de muncă în vederea recalculării pensiilor. Sunt acuzate firmele de arhivare
Economie

Pensionarii, jecmăniți când cer copii după actele de muncă în vederea recalculării pensiilor. Sunt acuzate firmele de arhivare

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării. Recalcularea pensiilor a provocat un val de activități "ilegale și imorale" ale unor firme de arhivare de documente, acuză premierul Marcel Ciolacu. Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării "Am văzut (...) că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Citește și: Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei Au fixat un preț maximal aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Așa ceva este și ilegal, și imoral, iar cei responsabili trebuie sancționați cu toată severitatea prevăzută de lege.", a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri. Investigație a Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către firmele care păstrează în arhive documentele necesare recalculării pensiilor, potrivit Adevărul. Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL, mai arată sursa citată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră