vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1238 articole
Economie

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT. Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici a discutat despre impactul eliminării facilității fiscale pentru angajații IT și despre ajustările pieței muncii în acest sector. Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT Omul de afaceri ieșean a subliniat riscurile generate de instabilitatea politică și necesitatea prioritizării educației pentru viitorul industriei IT. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acesta a remarcat că creșterile spectaculoase din perioada pandemiei nu se vor repeta, iar afacerile vor oscila între stagnare și ajustări minore. Schimbările fiscale vor influența semnificativ companiile, determinându-le să regândească strategiile de dezvoltare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
România poate deveni hub energetic regional (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Economie

România poate deveni hub energetic regional

România poate deveni hub energetic regional. Grupul austriac OMV și compania germană de utilități Uniper au încheiat un acord important pentru furnizarea de gaze naturale din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Livrările vor începe în 2027, marcând un pas semnificativ pentru independența energetică a Europei și poziția României pe piața gazelor. Acordul OMV-Uniper Conform surselor, acordul pe cinci ani prevede livrarea a 15 terawați-oră de gaze naturale din Neptun Deep. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acest volum reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024, fiind un prim pas spre reducerea dependenței de gazele rusești, pe fondul opririi livrărilor prin Ucraina și al sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep, situat în secțiunea românească a Mării Negre, este estimat să conțină rezerve de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu o producție anuală planificată de 8 miliarde de metri cubi timp de un deceniu, proiectul aproape că va dubla producția de gaze a României, transformând țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și un exportator net pentru prima dată. Istoricul descoperirii și investițiilor Gazele din Neptun Deep au fost descoperite de OMV Petrom în 2012, iar decizia finală de investiție a fost luată în 2023. Proiectul este deținut în proporții egale de OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz. Conform legislației românești, guvernul are drept de preemțiune asupra gazelor extrase, ceea ce poate consolida securitatea energetică a țării. România poate deveni hub energetic regional Succesul Neptun Deep deschide ușa pentru alte descoperiri semnificative în Marea Neagră. Potrivit estimărilor, rezervele de gaze din apele teritoriale românești ar putea atinge 200 de miliarde de metri cubi, având potențialul de a diversifica sursele de energie pentru întreaga regiune. Importanța strategică a proiectului Proiectul Neptun Deep joacă un rol crucial în contextul geopolitic actual, în care Uniunea Europeană își reduce dependența de gazele rusești. Acordul dintre OMV și Uniper subliniază importanța strategică a României în noua arhitectură energetică europeană. OMV: lider global în sectorul energetic OMV, cu venituri de 39 de miliarde de euro în 2023 și aproximativ 20.600 de angajați, este unul dintre cei mai mari jucători din industria energetică globală. Cel mai mare acționar al OMV este guvernul austriac, care deține 51,2% din acțiuni. Subsidiara OMV Petrom, unde statul român controlează 20,7% din acțiuni, joacă un rol-cheie în realizarea proiectului Neptun Deep. România, un viitor exportator net de gaze Cu Neptun Deep pe cale să devină operațional, România este pregătită să își consolideze poziția ca lider regional în producția de gaze naturale. Acest proiect nu doar că aduce beneficii economice semnificative, dar joacă și un rol crucial în asigurarea securității energetice a Europei. Diversificarea surselor de energie prin proiecte precum Neptun Deep este esențială pentru stabilitatea regiunii și reducerea dependenței de gazele rusești.

Investitorii străini au început deja să ocolească România Foto: Guvernul Romaniei
Economie

Investitorii străini au început deja să ocolească România

Investitorii străini au început deja să ocolească România: numărul societăților cu capital străin înființate scade, s-a prăbușit capitalul subscris, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Datele ONRC sunt convergente cu cele ale Băncii Naționale a României, care, la 13 decembrie, anunța că investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat, în primele zece luni din 2024, 5,5 miliarde de euro, față de 5,9 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2023. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa „Mă interesează ca poporul român, nu străinii, să dețină proprietăți în țara mea”, spunea Călin Georgescu într-un interviu din decembrie 2024. Investitorii străini au început deja să ocolească România În primele 11 luni din 2024, s-au înființat în România 5.588 de societăţi cu capital străin, o scădere de 13,3% față de aperioada similară din 2023. Cele 5.588 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de aproape 17,878 milioane de dolari, în scădere cu 85,52% faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în primele 11 luni din 2023, de 123,431 milioane dolari, a arătat ONRC. La finele lunii noiembrie 2024, în România existau 270.582 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la peste 71,8 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 53.653 (capital subscris de 3,627 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,219 miliarde de dolari, în 6.210 de firme.

Captură accidentală de droguri la țară (sursa: Facebook/Atenție Poliția Iași)
Economie

Captură accidentală de droguri la țară

Captură accidentală de droguri la țară. Polițiștii care percheziționau o locuință din Glodenii Gândului, în căutarea unor electronice furate, au descoperit două cântare de precizie. Captură accidentală de droguri la țară Suspicioși, au verificat și mașina suspectului parcată în fața casei, unde au găsit 1,5 kilograme de muguri de cannabis. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Descoperirea i-a adus ieșeanului o condamnare de 6 ani pentru trafic de droguri, deși nu s-a demonstrat că a vândut vreun gram. Această captură importantă a fost rezultatul unei coincidențe neașteptate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Societățile cu capital străin, în scădere (sursa: ONRC)
Economie

Societățile cu capital străin, în scădere

Societățile cu capital străin, în scădere. În primele 11 luni din 2024, numărul societăților cu capital străin înființate în România a scăzut cu 13,32% față de aceeași perioadă din 2023, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Această scădere este însoțită de o diminuare dramatică a capitalului social subscris. Societățile cu capital străin, în scădere În perioada ianuarie-noiembrie 2024, au fost înființate 5.588 de societăți cu capital străin, cu un capital social total de 17,878 milioane de dolari, în scădere cu 85,52% față de aceeași perioadă din 2023, când s-au înregistrat 123,431 milioane de dolari. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” În luna noiembrie 2024, au fost înmatriculate 645 societăți (+8,04% față de noiembrie 2023), însă capitalul subscris a fost de doar 380.200 de dolari, marcând o scădere de 84,84%. Domeniile de activitate predominante Cele mai multe înmatriculări în noiembrie 2024 au fost în următoarele sectoare: Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto: 35,81% din total. Activități profesionale, administrative, științifice și tehnice: 17,83%. Transport, depozitare și comunicații: 14,73%. Situația societăților cu capital străin în România La finalul lunii noiembrie 2024, în România funcționau 270.582 de societăți cu participare străină la capitalul social, însumând o valoare totală a capitalului subscris de peste 71,8 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți vine din Italia, cu 53.653 firme și un capital de 3,627 miliarde de dolari. Olanda, cel mai mare capital social subscris, de 13,219 miliarde de dolari, în doar 6.210 firme. Impactul reducerii capitalului străin asupra economiei Diminuarea semnificativă a numărului de societăți și a capitalului subscris reflectă o încetinire a investițiilor străine directe în România. Această tendință poate fi influențată de factori interni și externi, precum incertitudinile economice și climatul investițional. Semnale de îngrijorare Scăderea capitalului subscris și a numărului de societăți cu participare străină atrage atenția asupra necesității unor măsuri pentru îmbunătățirea climatului investițional în România. În timp ce anumite sectoare precum comerțul și transporturile rămân atractive, reducerea generală a interesului investitorilor străini reprezintă un semnal de alarmă pentru economia locală.

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi prin emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes", arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de ministerul de Finanțe. Citește și: Antreprenorul Cătălin Teniță: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor plătetești mai mult decât ca salariat” În prezent, acest plafon este de 75 de miliarde de euro, dar cabinetul Ciolacu II vrea să-l ducă la 90 de miliarde de lei. Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi „În forma sa actuală, Hotărârea Guvernului nr.1264/2010 pentru aprobarea Programului – cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes» (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă, în orice moment, de 75 miliarde EUR sau echivalent EUR din orice valută. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în EUR și USD) în cadrul Programului MTN este în prezent de cca. 73,3 mld. EUR echivalent, suma disponibilă pentru emisiuni de euroobligațiuni în cadrul Programului fiind de aproximativ 1,7 mld. EUR (…) Pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2025 precum și pentru a crea flexibilitatea necesară pentru a realiza prima emisiune din anul 2026 în debutul acestui an având în vedere că în anul 2026 prima scadență este în luna februarie 2026 în sumă de 1,3 mld. Euro şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 1,7 mld. EUR, se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 15 mld. EUR, de la 75 mld. EUR la 90 mld. EUR”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. În document se menționează că „în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 mld. EUR, la un nivel de 85 mld. EUR în anul 2024”.

Numărul pensiilor mici este în creștere (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Numărul pensiilor mici este în creștere

Numărul pensiilor mici este în creștere. În decembrie 2024, numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a ajuns la 923.766 persoane, cu 3.860 mai mult față de luna precedentă, conform datelor CNPP. Din acest total, 834.665 erau pensionari din sistemul public, iar 89.101 proveneau din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Numărul pensiilor mici este în creștere Conform CNPP, indemnizația socială pentru pensionari este acordată beneficiarilor sistemului public de pensii ale căror venituri totale (din pensii și alte indemnizații) sunt sub 1.281 de lei. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură este reglementată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare. Pentru pensionarii din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 528 de lei. Cele mai mari indemnizații medii au fost înregistrate în județele Maramureș (613 lei), Hunedoara (598 lei), Cluj (596 lei), Bistrița-Năsăud (591 lei). Bucureștiul și Suceava, cele mai multe cazuri Cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale se aflau în București (39.043 persoane). Capitala este urmată de județele: Suceava (35.017), Iași (31.002), Dolj (29.818), Prahova (27.444) și Bacău (27.000) Indemnizațiile pentru pensionarii agricultori Pensionarii agricultori au primit, în medie, o indemnizație socială de 342 de lei, suportată din bugetul de stat. Cele mai mari valori au fost înregistrate în: Ilfov – 483 lei, Gorj – 443 lei, Hunedoara – 424 lei. În sectorul 2 al Capitalei, indemnizația e de 438 lei Iași, județul cu cei mai mulți beneficiari agricultori Numărul cel mai mare de pensionari agricultori care au primit indemnizația socială s-a înregistrat în Iași – 6.242 persoane. Urmează Botoșani – 5.866, Dolj – 5.706, Olt – 5.177, Teleorman – 5.133

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut (sursa: Facebook/Vins de Bordeaux)
Economie

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut: acestea se confruntă cu un declin "existențial": generațiile tinere optează tot mai mult pentru alte băuturi sau evită complet alcoolul, conform experților. Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut Consumul de vin roșu în Franța a scăzut cu aproape 90% din 1970 până în prezent, potrivit CIVB (Conseil Interprofessionnel du Vin de Bordeaux). În plus, consumul total de vin – roșu, alb și rose – s-a redus cu peste 80% din 1945, potrivit datelor Nielsen, cu o scădere accentuată între Generația Z și mileniali. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni "Problemele pentru vin, în special pentru vinul roșu, devin existențiale acum și există probleme care au început în urmă cu mai mult de un deceniu", spune Spiros Malandrakis, analist la Euromonitor International. El subliniază că sectorul suferă din cauza "lipsei de conexiune cu generațiile mai tinere". Jean-Pierre Durand, membru în consiliul director al CIVB, descrie impactul generațional: "Cu fiecare generație din Franța vedem o schimbare. Dacă bunicul consuma 300 de litri de vin roșu pe an, tatăl consuma 180 de litri, fiul consumă 30 de litri." Tinerii vor culori mai deschise Declinul consumului este accentuat și de preferințele tinerilor pentru rose, bere, băuturi spirtoase și opțiuni fără alcool. În plus, sectorul suferă de pe urma scăderii cererii din China, o piață de export esențială, și a impactului schimbărilor climatice. "Vinurile roșii cu un conținut mare de tanin sunt în declin puternic, iar declinul accelerează odată cu schimbul de generații", explică Thomas Castet, cumpărător de vin. Pentru a răspunde provocărilor, liderii industriei vinului sugerează fie o concentrare pe vinurile de calitate ridicată, fie extinderea gamei prin vinuri albe sau cu conținut redus de alcool, deși aceste opțiuni necesită investiții. Defrișări masive de vie Spiros Malandrakis menționează rezistența viticultorilor față de produse inovative, precum vinurile la cutie, și reticența față de turismul oenologic și marketingul personalizat, care ar putea atrage tinerii. Presiunile au condus la defrișarea a până la 9.500 de hectare de vie în regiunea Bordeaux, ca răspuns la supra-producție și pentru controlul dăunătorilor. Conform unui plan început în 2023, viticultorii primesc 6.000 de euro pentru fiecare hectar de vie defrișat, cu un buget total de 57 milioane de euro finanțat de Guvernul francez și CIVB. "Nu putem continua să producem vinuri care nu sunt băute. Atunci când modelul nu funcționează, ne adaptăm", afirmă Jean-Pierre Durand.

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată. Scenariile analizate pentru liberalizarea pieței de energie vor fi implementate etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, fără a se limita la data de 1 aprilie 2025, conform unei informări a Ministerului Energiei. Plafonarea prețului la energie, probabil sistată "Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Programul de guvernare prevede elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale. Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili", se menționează în informarea de presă. Se caută alte soluții Ministerul Energiei subliniază că scenariile analizate includ mecanisme deja testate, precum cardurile de sprijin (energie, alimente, vacanță), dar nu exclud ajustări în funcție de concluziile întâlnirilor Grupului Interministerial. "Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei este ca prețurile la energie să rămână corecte și să nu devină o povară pentru consumatori", se specifică în informare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că printre scenarii se numără continuarea schemei de plafonare-compensare pentru o perioadă limitată. "Este o schemă cunoscută de piață, avem o instabilitate pe piața regională. Stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe burse sunt argumente. Credem că și Comisia Europeană va fi deschisă la o asemenea idee", a explicat Burduja. Infringement UE în fază incipientă Ministrul a adăugat că se lucrează la un calendar etapizat pentru liberalizare, care să protejeze consumatorii și să asigure lichiditatea pieței. "Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement din cauza plafoanelor, ceea ce reprezintă o derogare de la principiile pieței libere europene. Analizăm implicațiile și sursele de finanțare pentru o astfel de schemă", a declarat Burduja, subliniind că discuțiile trebuie finalizate până la sfârșitul lunii ianuarie. El a menționat și alte scenarii, precum prelungirea schemei cu accent pe consumatorii vulnerabili și sprijin pentru sectoare non-casnice, cum ar fi industria grea, dependentă de prețurile la energie electrică și gaze.

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv

Guvernul Ciolacu II continuă să se împrumute masiv: Finanțele au planificat împrumuturi de 5,2 miliarde de lei doar în ianuarie 2025, a anunțat ministerul condus de Tanczos Barna (UDMR). La această sumă se mai pot adăuga 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadenţa în 26 ianuarie 2026. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitaţii pentru nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (570 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru patru emisiuni de obligaţiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie şi 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) şi 27 ianuarie, şi pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie şi 30 ianuarie.

Firme din industria extractivă vor fi jupuite printr-un ordin emis pe șest de ministerul controlat de Tanczos Barna
Economie

Firme din industria extractivă vor fi jupuite

Pe șest, printr-un banal ordin semnat de un secretar de stat, circa 100 de firme din industria extractivă vor fi jupuite de 0,5% din cifra de afaceri: firmele prestatoare de servicii specializate pentru industria de extracție a hidrocarburilor vor plăti, din acest an, impozitul specific de 0,5% pe cifra de afaceri impus companiilor din sectoarele de petrol și gaze naturale. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Firme din industria extractivă vor fi jupuite Profit a arătat că, într-un ordin de ministru publicat la 31 decembrie și semnat de secretarul de stat Atilla Gyorgy - nu de ministrul UDMR Tanczos Barna - pe lista firmelor care datorează acest impozit apare un cod CAEN nou - „0910 — «Activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale»”. Datele de pe site-ul Termene arată că sunt circa 100 de firme care desfășoară activități incluse în codul CAEN 0910. În toamnă, Parlamentul a decis eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a pragului de cifră de afaceri anuală de 50 milioane euro sub care companiile din petrol și gaze nu plătesc în prezent acest impozit de 0,5% din rulaj. Impozitul ar urma să mai fie aplicat doar în 2025. Recent introdusa „taxă pe stâlp” va lovi și ea în sectorul energetic. Miniștrii UDMR și unul dintre șefii lor politici Foto: Facebook „Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arăta Federaţia Patronală a Energiei (FPE),

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA Foto: Captură TikTok
Economie

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA

Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”. Într-o postare pe Facebook, el a arătat că această taxă „vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.)” și „se va regăsi în tot și în toate foarte repede”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA „Nu crește nicio taxă în 2025: Taxa pe stâlp Nicio țară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este și nu poate fi despre dezvoltare ci despre redistribuirea arbitrară și pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creșterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensație ca la TVA. Se duce mult mai direct în prețul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot și în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulți dintre ei fiind companii multinaționale. Taxe pe stâlp va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă). Adică, va înrăutăți și mai mult balanța comercială. Taxa va izola și mai mult România și o va scoate de pe harta lumii în ceea ce privește integrarea sa în marile lanțuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenții. Va îndepărta potențialii investitori. Va reduce oportunitățile pentru mulți români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava și mai tare. Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu pași repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poți să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această țopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunțat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenți. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi și mocirlă. Taxa aceasta este una din cele mai anti-naționale măsuri pe care le-am văzut vreodată... Este expresia neputinței, disperării, lipsei de viziune și, mai ales, a lipsei de educație economică elementară. Este clar că guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului. Nu vrea să ne scape de inflație. Nu vrea să ne scape de dobânzile mari. Nu vrea mai puțini români care aleg să plece ei către aceste oportunități din lumea largă pentru că aici nu sunt dorite. Iar noi, noi ne uităm cu invidie cum alții ajung departe, neînțelegând de ce suntem mereu în coada lumii civilizate. Vrem o țară ca afară dar ne lăsăm mânați de la spate către prăpastie. Semne bune anul n-are!”, a scris Păun.

Datoria publică a României, nivel record (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Datoria publică a României, nivel record

Datoria publică a României, nivel record. Datoria administrației publice din România a atins un nou nivel record în octombrie 2024, ajungând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna septembrie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, nivel record Datoria guvernamentală a crescut la 54%, comparativ cu 53,1% în septembrie 2024, pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Creșterea reflectă atât datoria pe termen mediu și lung, cât și pe termen scurt. Pe termen mediu și lung: 869,216 miliarde lei (859,9 miliarde lei în septembrie). Pe termen scurt: 61,97 miliarde lei (56,858 miliarde lei în luna anterioară). Majoritatea datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 780,243 miliarde lei. Distribuția datoriei pe valute În lei, datoria este de 444,283 miliarde lei. În euro: 390,471 miliarde lei (echivalent). În dolari americani: 94,353 miliarde lei (echivalent). Evoluția datoriei administrației publice centrale Total datorie centrală: 908,315 miliarde lei, în creștere de la 894,36 miliarde lei în septembrie. Datorie pe termen mediu și lung: 846,387 miliarde lei. Distribuție valutară: lei: 426,41 miliarde lei, euro: 385,47 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației publice locale Total datorie locală: 22,87 miliarde lei, față de 22,4 miliarde lei în septembrie. Pe termen mediu și lung: 22,828 miliarde lei. Datoria internă și externă Datoria internă era în octombrie de 455,713 miliarde lei (26,4% din PIB). Cu o lună înainte, în septembrie: 442,792 miliarde lei (25,7% din PIB). Majoritatea datoriei interne aparține administrației centrale: 437,945 miliarde lei. Datoria externă, în octombrie era de 475,473 miliarde lei (27,6% din PIB), iar în septembrie: 473,966 miliarde lei (27,5% din PIB). Administrația centrală deține cea mai mare parte a datoriei externe: 470,37 miliarde lei. Perspective pentru viitor Creșterea constantă a datoriei publice semnalează o presiune semnificativă asupra economiei României, mai ales în contextul unui procent tot mai mare din PIB alocat serviciului datoriei. Autoritățile vor trebui să gestioneze cu prudență această situație pentru a evita riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară.

Anul 2025, scumpiri și modificări fiscale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Anul 2025, scumpiri și modificări fiscale

Anul 2025, scumpiri și modificări fiscale. Noul an aduce o serie de scumpiri și măsuri fiscale ce vor afecta mai multe sectoare, de la transporturi la accize și impozite. Care sunt principalele schimbări de la 1 ianuarie 2025? Anul 2025, scumpiri și modificări fiscale Începând cu 1 ianuarie 2025, tarifele pentru călătoriile cu metroul cresc semnificativ. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii O călătorie: 5 lei (anterior 3 lei), două călătorii: 10 lei (anterior 6 lei), 10 călătorii: 40 lei (anterior 25 lei). Un abonament 24 ore: 12 lei (anterior 8 lei), abonamentul lunar: 100 lei (anterior 80 lei), abonamentul anual: 900 lei (anterior 700 lei). Pentru studenți și donatori de sânge, tarifele rămân reduse, dar suferă și ele majorări: 10 călătorii pentru studenți: 4 lei (anterior 2,5 lei). Accizele pentru carburanți și băuturi alcoolice cresc, ceea ce va genera costuri mai mari pentru consumatori. Benzină fără plumb: 2.528 lei/1.000 litri (anterior 2.019 lei). Motorină: 2.317 lei/1.000 litri (anterior 1.850 lei). Bere: 4,82 lei/hl/1 grad Plato (anterior 4,62 lei). Vinuri spumoase: 69,26 lei (anterior 66,34 lei). Măsuri fiscale și impozite majorate Conform Ordonanței privind măsurile fiscal-bugetare, se aplică următoarele: Impozitul pe dividende: crește de la 8% la 10%. Plafonul pentru microîntreprinderi: redus la 250.000 euro (anterior 500.000 euro). Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Reintroducerea "taxei pe stâlp": 1%, cu prima plată în iulie 2025. Reducerea beneficiilor pentru studenți Studenții vor beneficia de reduceri limitate la transport. Reducere de 90% la călătoria cu trenul, dar numai pe ruta dintre localitatea de domiciliu și centrul universitar. Reducerile la transportul public și metrou sunt valabile doar în localitatea instituției de învățământ. Salariul minim brut crește Salariul minim brut pe economie crește de la 3.700 lei la 4.050 lei, ceea ce reprezintă: O majorare netă la 2.575 lei (o creștere de 212 lei). O creștere procentuală netă de 9%. Facturarea electronică, obligatorie De la 1 ianuarie 2025, utilizarea sistemului RO e-Factura devine obligatorie pentru toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori. Această măsură era opțională până la finalul anului 2024. Impactul măsurilor asupra populației și economiei Anul 2025 vine cu creșteri de costuri pentru consumatori și companii, dar și cu măsuri care ar putea susține digitalizarea fiscală. Noile schimbări vor influența direct bugetele personale și mediul economic din România.

Este nedrept să ceri cetățenilor de rând să plătească, spune Cristian Păun Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Este nedrept să ceri cetățenilor de rând să plătească

„Este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme”, a scris profesorul de economie Cristian Păun pe Facebook, după adoptarea ordonanței trenuleț. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură El a apreciat că „guvernul va da înapoi și va anula aproape toate prostiile votate astăzi în ordonanța mamut” și „vor rămâne în picioare doar tăierile pentru plebe”. Este nedrept să ceri cetățenilor de rând să plătească „Deci pensiile se îngheață, salariile în sectorul bugetar se îngheață... Era de așteptat. Din primul moment în care le-au propus mai mari din surse și resurse pe care nu le aveau. Problema este că în campanie nu a fost vorba de așa ceva. În campanie totul era lapte și miere. Pensiile creșteau, salariile creșteau. Totul era în regulă cu economia. Așa ni se spunea. Evident, cei care vedeam realitatea și o și înțelegeam, nu credeam în basmele ce ni se prezentau pe post de realizări mărețe. Austeritatea a început din primul moment în care aceste promisiuni pe deficit și datorie (excesive) erau făcute. Acum doar a devenit literă de lege. Doar că, pentru cel care face legea, ea va fi mumă și, pentru cei care trebuie să i se supună, ea va fi ciumă. Problema mare însă este că nu poți veni acum, după ce un an de zile nu ai atras niciun EURO din fonduri europene (mai multe decât cei 19 miliarde lei care se prezumă a fi salvați de guvern prin această mega-ordonanță), să ceri românilor să plătească ei pentru incompetența lui Câciu & co., de exemplu. Nu poți cere pensionarilor să scoată ei banii din buzunar care trebuiau atrași de cei bine plătiți din MIPE. Nu poți cere studenților să își plătească biletele de transport, către și dinspre casă, și singura ta grijă în minister să fie când e ziua de salariu. Plus prime, plus bonusuri, plus punguțe de sărbători... Mai mult, este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme în zona administrației publice centrale și locale. Nu e clar nimic. Totul la fel de vag. Nu se știe ce primării se comasează, ce județe se comasează, ce agenții se desființează sau se comasează, ce ministere ar putea să mai dispară sau ce companii vor fi privatizate. Nimic. Tăcere totală. Poporul plătește pentru această castă de funcționari publici (deloc puțini, vreo 750.000 de oameni) care este apărată și protejată. Bine, nu mai iau sporuri. Sau tichete de masă sau de vacanță. Anul care vine. Dar vor lua în continuare salarii fără să facă nimic. Nu poți să tai tichetele de masă și să lași diurna judecătorilor în continuare. Ei vor da în judecată guvernul pentru tăierea diurnei (vreo 11.000 lei lunar) și vor câștiga, judecata făcându-se tot de către ei. Vorba aia, justiția este independentă și imparțială. Mai ales când vine vorba de diurne. Amărâții care plăteau o masă caldă din tichetele alea o vor suporta din salariul lor. La ei se poate, pentru magistrați este de neacceptat. În perioada următoare, guvernul va da înapoi și va anula aproape toate prostiile votate astăzi în ordonanța mamut sau ”trenuleț”. Vor rămâne în picioare doar tăierile pentru plebe. Pentru cei care nu sunt apărați de nimeni. Mulți dar singuri în fața urgiei. Așa a fost mereu. Suveranii își freacă mâinile de bucurie!”, a scris Păun.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră