joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

562 articole
Investigații

EXCLUSIV Soția fostului ministru Bogdan Aurescu, contracte și sinecuri pe bani publici de la PNL

Soția ex-ministrului Aurescu, bani via PNL: Andreea Elena Aurescu a primit pe filieră liberală contracte și locuri de muncă la stat. Soția ex-ministrului Aurescu, bani via PNL Acum figurează ca angajată pe funcția de consilier al deputatei Raluca Turcan la Camera Deputaților. Anterior, a fost angajată pe funcția de cosilier personal al ministrului Justiției Alina Gorghiu. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Fostă șefă a biroului de presă al PNL, Andreea Elena Aurescu a primit prin încredințare directă un contract de 168.000 lei, echivalentul a 33.600 euro, de la PNL. Un alt contract de 103.500 lei, adică 20.700 euro, l-a primit direct de la Biroul Parlamentar Mara Mareș, președinta Tineretului Liberal. L-a abandonat pe Orban pentru Cîțu Andreea Elena Udrea a lucrat ca jurnalistă specializată pe domeniul politic până să ajungă șefa biroului de presă al Partidului Național Liberal în mandatul de președinte de partid al lui Ludovic Orban. Când Orban a fost tras pe linie moartă în partid, Udrea a trecut în echipa liberalului Florin Cîțu. În paralel, pe 2 decembrie 2020, a fost plasată de liberali și în echipa de consilieri personali ai primarului Nicușor Dan. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că principala sa atribuție era „presa și comunicarea”. Pentru asta, încasa un salariu brut de 8.838 lei, adică 5.320 lei net. În paralel, oferea și consultanță pe firma sa, Win Communication. Contracte de 54.300 de euro de la PNL La scurt timp după ce Florin Cîțu a preluat șefia PNL, liberalii i-au atribuit Andreei Udrea, direct, un contract în valoare de 168.000 lei, echivalentul a 33.600 euro, la data de 1 octombrie 2021. Contractul a fost semnat pe o perioadă nedeterminată. Doi ani mai târziu, pe 1 noiembrie 2023, Andreea Elena Udrea a mai primit un contract, de data aceasta de 103.500 lei, adică 20.700 euro, de la Biroul Parlamentar Mara Mareș, președinta tinerilor liberali. DeFapt.ro încercat să obțină un punct de vedere de la penelista Mara Mareș rferitor de acest subiect. Dar, după ce a cerut întrebările pe sms, Mareș nu a mai răspuns. Consiliera Alinei Gorghiu și a Ralucăi Turcan Andreea Elena Udrea s-a căsătorit cu Bogdan Lucian Aurescu, ex-ministru de Externe și actual judecător al Curții Internaționale de Justiție, ocazie cu care tânăra a luat numele de familie al soțului ei. Astfel, la începutul anului 2024, o regăsim pe Andreea Elena Aurescu angajată pe funcția de consilier personal al ministrului Justiției al momentului, Alina Gorghiu. Din declarația ei de avere aflăm că, în paralel, lucra și pe funcția de consilier la Camera Deputaților, de unde a încasat 18.000 lei. Dintr-un memorandum aprobat de Camera Deputaților aflăm că Andreea Elena Aurescu este încadrată acum pe funcția de consilier la cabinetul Ralucăi Turcan, vicepreședintele Camerei Deputaților. Cele două urmau să plece pe banii statului în Japonia, la Osaka și Tokyo, în perioada 2-9 septembrie 2025. Ulterior, liberala Raluca Turcan a anunțat că va face deplasare pe banii ei. Soția lui Aurescu, parteneră cu sinecurista Kohalmi Andreea Elena Aurescu, pe lângă locurile de muncă primite la stat, oferă și consultanță politică. Pe de-o parte oferă consultanță prin intermediul firmei sale, Win Communication. Însă este și una dintre fondatoarele proiectului New Mind Communication al LK Strategic Center SRL. Societatea LK Strategic Center este deținută de Luminița Kohalmi, cealaltă fondatoare a proiectului. Kohalmi este fosta consilieră a Elenei Udrea, fosta ministră a Turismului și Dezvoltării Regionale, dar și ex-consilieră la Administrația Prezidențială a României. Luminița Kohalmi a fost audiată în calitate de martor în dosarul de corupție „Gala Bute”. Acum, ea este membru în Consiliul de Administrație al Conpet SA, operatorul sistemului național de transport țiței și derivate prin conducte din România. Conform ultimei declarații de avere din aprilie 2024, Luminița Kohalmi a încasat un salariu anual de 114.307 lei de la compania Ministerului Energiei. DeFapt.ro a încercat să o contacteze pe Andreea Elena Aurescu, dar fără succes. 

Soția ex-ministrului Aurescu, bani via PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)
"Anaconda", afacere stricată de dosarul DNA (sursa: Digi24)
Investigații

EXCLUSIV "Anaconda" de la SRI, afacere distrusă de DNA după deschiderea dosarului Coldea-Dumbravă

"Anaconda", afacere stricată de dosarul DNA: generalul de brigadă Elena Istode, cunoscută drept "Anaconda de la SRI", a încasat, prin intermediul propriei firme, nu mai puțin de 1,19 milioane lei, echivalentul a 240.000 de euro, de la fostul ei coleg de serviciu, generalul SRI Dumitru Dumbravă. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Tranzacțiile apar în dosarul DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă. Toți trei sunt acuzați de grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor. Elena Istode, fosta șefă a Direcției Securitate Economică a SRI și a divizei agenților acoperiți, a ajuns în atenția opiniei publice după ce s-a aflat că a fost în vacanțe de lux la Nisa și Monaco alături de familia controversatului pesedist Cristian Rizea în timp ce era activă în SRI. Generalul Elena Istode, pensionată la 50 de ani din SRI Generalul de brigadă Elena Istode a fost trasă pe linie moartă în ianuarie 2017, după ce au apărut în presă mai multe fotografii cu ea din vacanțele de lux pe care și le petrecea la Nisa și Monaco alături de familia pesedistului Cristian Rizea. Șeful Comisiei SRI de atunci, pesedistul Adrian Țuțuianu, declara că o parte din cheltuieli au fost suportate de generalul Elena Istode, restul - de familia Rizea. Câteva luni mai târziu, în iulie 2017, generalul de brigadă Elena Istode a fost trecută în rezervă la vârsta de 50 de ani de președintele Klaus Iohannis, dar fără să fie avansată în gradul de general maior. La pensie, afaceri cu profit de peste 90% Tânăra pensionară a intrat în lumea bună a afacerilor în februarie 2020, atunci când a înființat firma Cocoandconsulting SRL. Fără nici un angajat, în primul an de activitate firma a raportat o cifră de afaceri de 654.013 lei și un profit net de 621.011 lei. Profitul net a crescut la 624.121 lei în anul fiscal 2022. Tot fără angajați în anul fiscal 2023, a raportat un profit net de aproape 630.000 lei, la o cifră de afaceri netă de 803.180 lei. "Anaconda", afacere stricată de dosarul DNA Afacerea s-a prăbușit în anul 2024, după ce Direcția Națională Anticorupție a deschis dosarul împotriva generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Firma Cocoandconsulting a raporat în anul fiscal 2024 o cifră de afaceri de doar 34.217 lei și pierderi în cuantum de 72.689 lei, conform datelor financiare publicate de Ministerul de Finanțe. Firma generalului SRI Elena Istode a funcționat ca unsă în perioada în care primea contracte de la Wise Line Consulting, firma patronată de generalul Dumitru Dumbravă. Din rechizitoriul DNA, aflăm că generalul Dumitru Dumbravă i-a plătit facturi în cuantum de 1.191.993 lei în perioada 2021-2024. Anchetatorii nu au dezvăluit ce servicii de consultanță a prestat generalul Elena Istode, dar ceea ce e cert e că banii au plecat din conturile Wise Line Consulting în cele ale Cocoandconsulting SRL. 

Tufan, bani la PSD și Dumbravă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Când PSD și generalul (r) SRI Dumbravă primesc un milion de euro de la același afacerist condamnat

Tufan, bani la PSD și Dumbravă: Mihai Emil Tufan, cel care a dat pe mâna avocatului Doru Trăilă afaceri cu profituri nete de peste 30 de milioane de euro, are din nou probleme cu legea. În octombrie 2022 a fost eliberat condiționat din pușcărie, după ce a fost condamnat pentru tentativă de omor. Citește și: Adamescu junior luptă cu "statul paralel" plătindu-l pe generalul SRI Dumbravă, fondator al "statului paralel" Acum, procurorii DNA au în lucru un dosar „in rem” în care firmele afaceristului sunt suspectate de trafic de influență și cumpărare de influență. Numele lui Tufan apare în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și al avocatului Doru Trăilă, trimis în judecată de DNA.  2,2 milioane de lei către Trăilă Generalul SRI Dumitru Dumbravă a primit în conturile firmei sale, Wise Line Consulting, peste 8,9 milioane de lei de la casa de avocatură a lui Doru Trăilă. Bani plătiți în baza unor contracte de consultanță, despre care procurorii DNA susțin că avea ca scop „optimizarea” în justiție a unor dosare în care erau implicați afaceriști milionari și controversați. De exemplu, firma afaceristului Mihai Emil Tufan a plătit către SCA Doru Trăilă & Asociații peste 2,2 milioane lei în perioada 2021 - 2024. Ulterior, banii au ajuns în baza unor contracte de consultanță în conturile Wise Line Consulting. Adică, la generalul Dumitru Dumbravă.   DNA: cumpărare de influență „Prin Ordonanța nr. 52/1/P/2024 din data de 15.04.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii de trafic de influență (...) și cumpărare de influență, fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai. Din actele de urmărire penală rezultă că societățile controlate de aceștia au plătit sume semnificative de bani către SCP Doru Trăilă și Asociații și SC Wise Line Consulting SRL, iar pentru a crea o aparență de legalitate au încheiat contracte de consultanță”, se menționează în rechizitoriul DNA. Tufan, bani la PSD și Dumbravă În timp ce procurorii DNA investigau afacerile grupării Coldea – Dumbravă – Trăilă, afaceristul Mihai Emil Tufan făcea potecă la Partidul Social Democrat, aflat anul trecut sub conducerea lui Marcel Ciolacu. DeFapt.ro a dezvăluit că două firme controlate de Mihai Tufan au donat aproape 2,5 milioane lei PSD, echivalentul a 500.000 de euro. Firma Elsid SA a donat 1,65 milioane lei în perioada martie – decembrie 2024. Cealaltă societate a lui Tufan, Electrocarbon SA, a donat doar 837.300 lei, în perioada martie – iulie 2024. Părțile sociale deținute de Mihai Tufan au fost cedate pe o perioadă de șapte ani avocatului Doru Trăilă, în baza unui contract de fiducie. Potrivit înțelegerii, avocatul Doru Trăilă primește 15.000 de euro lunar, plus un onorariu de 3,5% din profitul net al acestora. 

Alexander Adamescu, plăți către Dumitru Dumbravă (sursa: Pro TV, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Adamescu junior luptă cu "statul paralel" plătindu-l pe generalul SRI Dumbravă

Alexander Adamescu, plăți către Dumitru Dumbravă: moștenitorul imperiului construit de afaceristul Dan Adamescu a plătit 75.000 de euro pentru serviciile generalului (r) SRI Dumitru Dumbravă, considerat unul din fondatorii „statului paralel”. Ironia face că, în același timp, același Alexander Adamescu declară public că luptă cu „statul paralel”. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Direcția Națională Anticorupție are acum în lucru un dosar „in rem” pentru trafic de influență și cumpărare de influență care vizează Unirea Shopping Center, una din companiile controlate de Alexander Adamescu, care a apelat la serviciile de consultanță ale avocatului Doru Trăilă, respectiv ale generalul SRI Dumitru Dumbravă. Unirea Shopping Center, contract cu avocatul Trăilă Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru i-a trimis în judecată pe generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, la pachet cu avocatul Doru Trăilă, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor. Conform rechizitoriului, la data de 6 mai 2022, Unirea Shopping Center, firma lui Alexander Adamescu, a semnat un contract cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă pentru procesul pe care îl avea cu Stanbox Music SRL. Contractul prevedea „redactarea, semnarea, depunere și ridicare documente juridice în numele și pe seama clientului, precum și asistență juridică de reprezentare în fața Tribunalului București în vederea soluționării Dosarului 19524/3/2021”. Avocatul Doru Trăilă a cerut un onorariu de 2.000 de euro pentru studiul actelor și redactarea de documente procesuale. Pentru fiecare reprezentare la termen, dar fără discuții, Trăilă factura câte 250 de euro, dar cerea câte 1.000 de euro pentru fiecare termen cu dezbateri. Alexander Adamescu, plăți către Dumitru Dumbravă  Un an mai târziu, în august 2023, firma Unirea Shoping Center a cerut extinderea echipei cu un consultant pentru realizarea de „activități de colectare și strategii”. Pentru aceste servicii, firma lui Alexander Adamescu s-a obligat să plătească 75.000 de euro fără TVA. Consultantul angajat la cererea lui Alexander Adamescu a fost firma Wise Line Consulting, patronată de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Din documentele aflate în rechizitoriul citat anterior rezultă că, pe 11 august 2023, Unirea Shopping Center a plătit o factură de 441.698,25 lei către casa de avocatură a lui Doru Trăilă. În aceeași zi, o sumă de aproape 360.000 lei, echivalentul a 75.000 de euro, a fost plătită de casa de avocatură a lui Doru Trăilă pentru plata facturilor 134 și 137/2023 emise de Wise Line Consulting. Practic, Alexander Adamescu l-a plătit pe generalul Dumitru Dumbravă prin intermediul casei de avocatură deținută de Doru Trăilă. DNA invocă „o aparență de legalitate” „Prin Ordonanța nr. 52/1/P/2024 din data de 15.04.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii de trafic de influență (...) și cumpărare de influență, fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai. Din actele de urmărire penală rezultă că societățile controlate de aceștia au plătit sume semnificative de bani către SCP Doru Trăilă și Asociații și SC Wise Line Consulting SRL, iar pentru a crea o aparență de legalitate au încheiat contracte de consultanță”, se menționează în rechizitoriu. 

Generalul SRI Dumbravă, bani la biserică (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Generalul SRI Dumbravă a băgat bani din consultanță în cea mai nouă parohie din Otopeni

Generalul SRI Dumbravă, bani la biserică: fostul șef al Direcției Juridice a SRI și stăpânul secretelor murdare din Justiția românească, este un muritor de rând, cu frică de Dumnezeu. Așa se explică de ce o parte din banii pe care i-a încasat din consultanță (sau, cum spun procurorii DNA, din „aranjarea” dosarelor penale în instanță) de la afaceriști controversați au ajuns în contul unei biserici. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Prin firma sa, Wise Line Consulting, generalul Dumitru Dumbravă a plătit 45.000 lei în contul Parohiei Odăi Otopeni, aflată sub influența primarului liberal Silviu Gheorghe, acuzat de DNA că a deturnat 7,4 milioane de euro din bani publici.  Ex-general, actual consultant de succes Generalul Dumitru Dumbravă, cel care a condus Direcția Juridică a Serviciului Român de Informații, este autorul faimoasei ziceri că justiția românească este „câmp tactic” pentru serviciul secret. După trecerea în rezervă, generalul Dumitru Dumbravă a început să ofere consultanță juridică marilor afaceriști controversați care voiau să scape de dosarele penale în care erau trimiși în judecată. Procurorul Mihaiela Iorga Morar l-a trimis în judecată pe generalul Dumitru Dumbravă pentru constituirea unui grup infracțional organizat (condus de generalul SRI Florian Coldea), trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată și spălarea banilor.     În rechizitoriul DNA, procurorul Mihaiela Iorga Morar a descris modul în care funcția grupare generalilor. Astfel, afaceriștii controversați ajungeau prin intermediari la generalul Florian Coldea. Acesta le recomanda să intre în contact cu generalul Dumitru Dumbravă. La rândul lui, acesta din urmă îi trimitea să semneze contracte de asistență juridică și consultanță cu avocatul Doru Trăilă. Banii erau încasați de casa de avocatură a lui Doru Trăilă, care plătea facturile de consultanță emise de firma generalului Dumbravă. Dividende de 7,86 milioane de lei Firma patronată de generalul Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting, a făcut plăți de 17,443 milioane de lei în ultimul an. Aproape jumătate din sumă au fost dividende încasate de generalul Dumbravă: 7,86 milioane de lei. Către bugetul de stat, firma a plătit puțin peste trei milioane de lei. Dar a achitat și zeci de facturi către Porsche Bank România. Generalul SRI Dumbravă, bani la biserică Printre aceste plăți figurează și una de 45.000 lei către Parohia Odăi Otopeni, condusă de preotul paroh Iliuță Ion, omul de încredere al primarului liberal Silviu Gheorghe, acuzat de DNA că a deturnat 7,4 milioane de euro din bani publici.  Din informațiile de pe site-ul parohiei, aflăm că, în anul 2008, Consiliul Local Otopeni, controlat de primarul Silviu Gheorghe, a decis construirea unei biserici cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveni” în cartierul Odăi, sub îndrumarea atentă a părintelui Iliuță Ion. Întrebat de către DeFapt.ro care au fost motivele pentru care generalul Dumitru Dumbravă a dat 45.000 pentru biserică, preotul Iliuță Ion a declarat că nu cunoaște despre ce este vorba. „Nu știu despre ce este vorba. Nu știu cine este domnul aceasta. Dacă aveți nevoie să faceți ceva investigații, veniți la fața locului, nu pe telefon”, a spus preotul Iliuță Ion. 

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție (rechizitoriu)

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) - generalul SRI în rezervă Florian Coldea a fost trimis în judecată de DNA cu cinci capete de acuzare: de la constituirea unui grup infracțional organizat, până la spălarea banilor. În același dosar de corupție apare ca acuzat și generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera Justiția „câmp tactic”. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, a primit două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională Din „clanul” generalului Florian Coldea făcea parte și influentul avocat Doru Trăilă, fostul soț al penelistei Cristina Trăilă, eliberată recent din funcția de Secretar General al Guvernului. Pentru a-și salva pielea în fața anchetatorilor, avocatul Doru Trăilă l-a „îngropat” pe generalul Florian Coldea: a spus în mod explicit că grupul considerat infracțional de către procurori funcționa „după modelul unei structuri militare” iar generalul Florian Coldea era „liderul” și își impunea autoritatea în cadrul grupului infrațional. Hideg, denunț la DNA Controversatul afacerist Cătălin Hideg a depus un denunț în data de 12 aprilie 2024 la Direcția Națională Anticorupție (DNA) prin care i-a „turnat” pe avocatul Doru Trăilă și generalii Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Acesta a ajuns la cei trei prin intermediul unui cetățean numit Dan Tocaci. Pe scurt, potrivit declarațiilor sale, Cătălin Hideg le-a plătit 600.000 de euro, sub forma unui contract de consultanță și asistență juridică, pentru ca aceștia să-i influențeze pe judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București care îl judecau într-un dosar de fraudă a fondurilor europene al Parchetului European.  Coldea, contraatac cu plângere penală La data de 17 iulie 2024, generalul Florian Coldea a depus plângere penală împotriva lui Cătălin Hideg pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. Dar și pentru că ar fi susținut în mod mincinos, potrivit lui Coldea, că i-ar fi cumpărat influența.  Trei luni mai târziu, la data de 22 octombrie 2024, Cătălin Hideg a depus un nou denunț la DNA. De data aceasta, i-a acuzat pe Daniel Moldoveanu, fostul consilier prezidențial pe Securitate, și pe Mihai Guțanu, șef serviciu la Palatele Brâncovenești, de favorizarea infractorului, instigare și mărturie mincinoasă. DNA: Grup infracțional organizat pentru influență Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, cea care instrumentează dosarul de corupție, a considerat că generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă, au constituit un grup infracțional organizat. Prin intermediul acestuia, potrivit procuroarei, vindeau influență, protecție și servicii de asistență juridică, mascate sub forma unor contracte de consultanță, pentru marile firme și afaceriști controversați.  Florian Coldea, datorită funcției de director adjunct al SRI, a fost numit „lider incontestabil” al grupului. Acest rol a fost recunoscut atât de generalul Dumitru Dumbravă, cât și de avocatul Doru Trăilă. Dar și de persoanele care au aderat și sprijinit grupul infracțional. Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) „Inculpatul Trăilă Doru Florel a susținut în mod explicit că echipa lor funcționa după modelul unei structuri militare, că inculpatul Coldea Florian era liderul și își impunea autoritatea în cadrul grupului, fiind cel care trebuia să își dea acordul cu privire la demersurile pe care le efectuau și care controla și partea financiară a activității”, se menționează în rechizitoriul DNA. Potrivit aceluiași document, fluxul informațional și comunicarea deciziilor în cadrul grupului era asigurată de generalul Dumitru Dumbravă, ca intermediar între Florian Coldea și ceilalți. Primul pas: contactarea lui Dumbravă cu acordul lui Coldea Generalul Florian Coldea a recunoscut în fața procurorului că direcționa „clienții” către generalul Dumitru Dumbravă, despre care știa că colaborează cu avocatul Doru Trăilă. Unul dintre clienți, Dorin Robert Filip, a fost trimis în judecată de Parchetul European pentru fraudarea fondurilor europene. Acesta este finul lui Ionel Viorel Glăman. Acesta din urmă a cerut pentru finul său numărul de telefon al generalul Dumitru Dumbravă de la Bogdan Neidoni, acționar la Neiguard, și poreclit „săgeata lui Florian Coldea”. Bogdan Neidoni i-a dat numărul de telefon doar după ce a primit acordul lui Florian Coldea. Apoi, Dorin Robert Filip l-a sunat pe generalul Dumitru Dumbravă pentru a primi consiliere pe problemele penale. Pasul al doilea: Dumbravă direcționa clienții către avocatul Trăilă După ce a discutat cu Dumitru Dumbravă, Dorin Robert Filip a fost trimis la avocatul Doru Trăilă. Onorariul a fost stabilit la suma de 600.000 de euro. Bani pe care Filip urma să-i achite în trei tranșe. În schimbul banilor, avocatul Trăilă i-a dat de înțeles că îl scapă de controlul judiciar, că i se va restitui cauțiunea și că se va scoate de sub sechestru o parte din bunurile evaluate la peste 3,3 milioane de euro. Avocatul Trăilă a încasat o primă tranșă de 773.000 lei, din care a trimis 515.333 lei către Wise Line Consulting, firma generalului Dumitru Dumbravă. Din a doua tranșă, de 397.864 lei, a trimis în conturile Wise Line Consulting suma de 265.243 lei. Intermediarul intermediarului din Monaco al lui Coldea Controversaul afacerist Cătălin Hideg a apelat și el la serviciile „clanului” militarizat condus de generalul Florian Coldea. Tot pentru a scăpa de un dosar de fraudă a fondurilor europene, instrumentat de Parchetul European. Legătura i-a fost făcută de Dan Tocaci, care i-a cerut inițial 2.000 de euro pentru a se duce la Monaco pentru a discuta cu Bogdan Neidoni. Anchetatorii au concluzionat că Dan Tocaci îi asimila pe generalii Coldea și Dumbravă cu „o entitate care controla toate instituțiile statului, care determina aplicare legii după bunul plac”. Mai mult, îi prezenta drept „fondatorii statului paralel”. Traseul lui Hideg: Neidoni, Dumbravă, Trăilă După ce a fost contactat de Tocaci, Bogdan Neidoni a primit acceptul lui Florian Coldea pentru a continua operațiunea. Ca și în cazul anterior, Bogdan Neidoni i-a dat afaceristului Cătălin Hideg numărul de telefon și adresa de e-mail ale generalului Dumitru Dumbravă. Inițial, lui Hideg i s-a cerut suma 700.000 de euro pentru a beneficia de asistența avocatului Doru Trăilă, care i-a dat de înțeles că îl scapă de problemele penale de la Tribunalul București și Curtea de Apel București. Suma a fost redusă la 600.000 de euro. Treptat, după ce a înregistrat mai multe discuții la care a luat parte, controversatul Cătălin Hideg a încercat să fenteze „clanul” generalului Coldea. Băgat în corzi, însă, a denunțat întreaga rețea. 

ASEE, documente false la licitație MDLPA. În imagine, fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV O firmă din dosarul de corupție Microsoft a depus documente false la o licitație publică

ASEE, documente false la licitație MDLPA. Firma ASEE Solutions, abonată la contractele publice, a depus declarații false la o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Acuzațiile sunt menționate în raportul de evaluare a licitației. La conducerea companiei se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier - n.r.), fostul partener de afaceri al pesedistului Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor. La solicitarea DeFapt.ro, reprezentanții companiei au transmis că autoritatea contractantă a avut o interpretare „total eronată” a modului de apreciere a activităților pe care specialiștii IT le-au deșfășurat în alte proiecte. Cu toate acestea, decizia Comisiei de licitație nu a fost contestată de ASEE.. Numele companiei ASEE Solutions, fosta Asseco SEE, apare în dosarul de corupție Microsoft, în care a fost cercetată pentru „comisioanele” aferente contractelor de licențe destinate Enel Servicii Comune și Electrica SA. Firma-paravan a scrisorilor lui George Simion, la aceeași licitație O licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru achiziția unor servicii de realizare a „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale” arată neregulile grave din industria IT. DeFapt.ro a dezvăluit că la această licitație Zipper Services, compania care a printat scrisorile lui George Simion și le-a distribuit prin Poșta Română în campania electorală, a depus declarații false. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică ASEE, documente false la licitație MDLPA Dar aceasta nu este singura firmă acuzată de astfel de fapte. Comisia de licitație arată că și firma ASEE Solutions, abonată la contractele publice, a depus declarații false în speranța că va câștiga contractul 3,5 milioane lei. „Oferta exclusă potrivit art. 167 atin 1) lit h) din Legea 98/2016 - operatorul economic s-a făcut vinovat de dectarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”, se menționează în raportul Comisiei de licitație. ASEE, documente false la licitație MDLPA (sursa: MDLPA) Oferta a fost depusă împreună cu firma Bithat Solutions, care la rândul ei este deținută tot de ASEE Solutions. Cele două firme fac parte din grupul polonez Asseco South Eastern Europe, grup ce acoperă regiunea de sud-est a Europei, prezent în 23 țări. La rândul său, Asseco South Eastern Europe face parte din Grupul Internațional Asseco, fondat în anul 1991 în Polonia de Adam Goral. Avocata ASEE Solutions: „o interpretare total eronată” Firma ASEE Solutions este condusă de Adrian Năstase, un fost partner de afaceri al pesedistului Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanțe în perioada decembrie 2000 – decembrie 2004. Atât numele lui Mihai Tănăsescu, cât și al firmei ASEE Solutions, fosta Asseco SEE, apar în dosarul de corupție „Microsoft”. La solicitarea DeFapt.ro, firma ASEE Solutions a transmis prin avocata Gabriela Iliescu că „societățile ASEE Solutions SRL și BITHAT Solutions SRL nu au depus documente false sau informații care nu sunt conforme cu realitatea în cadrul niciunei proceduri de achiziții publice sau private la care au participat. (…) Am constatat că autoritatea contractantă a avut o interpretare total eronată a modului de apreciere a activităților pe care anumiți experți/specialiști IT le-au desfașurat în alte proiecte”. Acuzația MDLPA, necontestată Cu toate acestea, Raportul Procedurii nu a fost contestat de firma ASEE Solutions, chiar dacă constatarea comisiei era gravă. „Acest demers ar fi implicat pe de o parte blocarea unei sume considerabile în vederea constituirii cauțiunii, iar pe de altă parte ar fi avut repercusiuni asupra derulării întregului proiect, deoarece până la soluționarea contestației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ar fi fost în imposibilitatea demararii proiectului”, a transmis avocata Gabriela Iliescu. Aceasta a mai transmis că, în urma discuțiilor cu reprezentanții MDLPA, a considerat că a fost clarificată eroarea autorității contractante și nu a dorit să demareze vreo acțiune în instanță împotriva acesteia. 

Residents of Gagauzia are thankful ro Russia for sending funds (source: Viorica Tataru)
Investigații

The Uzbek route: how Moscow sent anti‑EU funds into Moldova via a Tashkent regime sponsored company

Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu, Stanimir Vaglenov VERSIUNE ÎN LIMBA ROMÂNĂ A genuine politico‑financial war was waged, through intermediaries, against the Republic of Moldova in 2023 and 2024. The stakes were enormous: the country’s strategic orientation—situated between Ukraine and Romania—either towards the European Union or the Russian Federation. Thus, through Moscow’s primary proxy in Moldova, politician Ilan Şor, tens of millions of euros were transferred from Russia into Moldova to bribe voters. The targets: the referendum on Moldova’s EU integration and the presidential elections. After Ilan Şor’s party was outlawed in 2023 and banking channels for financial transfers from Russia were blocked by international sanctions, the Kremlin’s intermediaries sought other ways to funnel massive sums into Moldova in order to influence voters against the EU. Chişinău authorities launched major investigations into these cases and revealed how Şor and his associates flooded Moldova with Russian money. One method, previously unknown to the public and exclusively revealed in this article, involved the participation of a private company from a former Soviet republic — which is now an independent state with an autocratic leadership. The young entrepreneur Amiranashvili and his global digital solutions Almost 42 years old, Giorgi Amiranashvili lives the dream of a fulfilled Western life: he wholly owns and runs a successful digital company, has a beautiful family — an elegant wife and three almost-teenage children — and a comfortable lifestyle. He appears to be a 21st-century entrepreneur: his company, Global Solutions, provides web development/design services, as well as online payment services under the brand Global Pay Gate. Pictures on the company’s social media pages show young, cheerful employees in a relaxed work environment — dividing their time between screens, riding scooters around the company’s grounds, and relaxing on beanbags on lawn-like spaces. Occasionally, there are social media posts of birthday celebrations with pizza, huge colourful balloons, cake candles, and Halloween parties complete with costumes. Basically, Amiranashvili could have founded the company anywhere in today’s free world—with only an internet connection needed to run such a business. A Georgian in Tashkent and his million‑euro start‑up But Giorgi Amiranashvili is not a resident of the free world, at least not according to Freedom House, which rates the country he lives in as “not free,” scoring just 12 out of 100. It describes it as “an authoritarian state with few signs of democratization. No opposition parties operate legally. The legislature and judiciary effectively serve as instruments of the executive branch, which initiates reforms by decree, and the media are still tightly controlled by the authorities.” The country is Uzbekistan, and Amiranashvili is Georgian, born in Tbilisi in October 1983, but has lived in Tashkent for 25 years. In Uzbekistan’s capital, Amiranashvili integrated remarkably, especially in business. In May 2011, before he turned 28, he founded Global Solutions with a capital of almost one million euros—funds of unknown origin. The autocracy’s favoured company Almost immediately, he won a contract from state-owned Uztelecom to develop Tcity, Uzbekistan’s first mobile app for a city guide in Tashkent, as evidenced by a thank‑you letter in 2012. This was just the first of many public contracts. In subsequent years, Global Solutions created the mobile app for the national airline Uzbekistan Havo Yullari (UzAirways), then developed the MyGov public services portal app, the Central Electoral Commission’s app, a school app “E‑Darslik,” and the Central Bank’s mobile app. The Cabinet of Ministers and the Ministry of Information Technologies also publicly thanked the company for multiple digital modules and apps. Thus, since its inception, Global Solutions — founded by Georgian Giorgi Amiranashvili in Tashkent — has functioned as a digital arm of the Uzbek state, trusted implicitly by the autocratic regime. Money for Moldovans from anonymous benefactors In 2023, Global Solutions launched the Global Pay digital payment service, accessible via the Telegram messaging app — a platform widely used across the ex‑Soviet space but also ethically and legally controversial, as highlighted by an investigation in France into Telegram’s founder, Pavel Durov. Less than a year later, in early 2024, this Global Pay service was used to transfer funds from Russia to the Republic of Moldova. According to Moldovan authorities financial documents that our team of journalists was able to get access to, nearly one thousand P2P (person to person) transfers were made in the first four months of 2024 into Moldovan card accounts via Global Pay from Uzbekistan. The recipients — and amounts — were known to authorities, credited to accounts in Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB, and FinComBank. The names of the payers, however, have not been identified as they were hidden by the Global Pay payment app in Uzbekistan, financial documents seen by our team of journalists show. The money from Uzbekistan and the Guțul scheme According to the same documents, most of the Moldovan citizens who received money from anonymous benefactors in Uzbekistan are domiciled in Gagauzia, a Russian-speaking autonomous region of the Republic of Moldova. The beneficiaries of the money received through Global Pay in Gagauzia were mostly pensioners and civil servants. Exactly the same categories of Gagauz were the target of a Russian money-financing operation that took place exactly at the same time as the Global Pay payments were being made from Uzbekistan. Thus, on 9 April 2024, Evghenia Guțul, the leader of the Gagauz region, signed an agreement in Moscow with the Russian bank Промсвязьбанк (Promsviazbank - editor's note), so that Gagauz pensioners and state employees in Gagauzia would receive money from the Russian Federation on МИР (MIR - editor's note) cards on a monthly basis. In fact, the Russian bank, which is under international sanctions, was involved as an intermediary - the real sponsor being the organisation ‘Evrazia’ (also under international sanctions), which had only one employee - a close associate of the fugitive oligarch Ilan Shor. Pensioners and state employees from Gagauzia filled in special applications with personal data in order to receive help from the ‘Evrazia’ organisation. A code and password were sent to the telephone number indicated in the application, with the help of which people logged into their accounts in Promsviazbank. Global Pay in Uzbekistan offers online payment solutions in partnership with payment systems Uzcard, Humo, Visa and Mastercard. On the other hand, the Humo payment system in Uzbekistan has partnerships with the Chinese payment system UnionPay. And UnionPay has close co-operation with the Russian MIR card scheme. Thus, according to financial documents of the Chisinau authorities consulted by our team of journalists, the Global Pay payment system in Uzbekistan can serve as a gateway for MIR card users to the global payment system, despite the international sanctions imposed on the Russian banking system. Partner of Global Pay, a bank in which the German state owns shares In the aforementioned documents, the Moldovan authorities also mention the name of Ipak Yuli Bank in Uzbekistan, through which Global Pay has sent payments to Gagauzia without identifying the names of the payers. Ipak Yuli Bank, incidentally, is the very bank with which Global Solutions (the company owned by Giorgi Amiranashvili which manages the Global Pay payment system) has its bank accounts, according to official information. Ipak Yuli Bank proudly lists on its own website the fact that DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH - is among the bank's shareholders. This German financial vehicle is wholly owned by the German State through KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau). Ipak Yuli Bank did not respond to our team of journalists' FOIA requests about financial transfers via Globay Pay to Moldovan citizens in Gagauzia. DEG does not comment on ‘individual cases’ DEG's press office, however, sent a reply to our questions, but without commenting on Ipak Yuli bank/Global Pay transactions to Moldovan citizens. “Thanks for your interest in DEG. First of all we would like to provide some general information on our work as a Development Finance Institution. DEG’s development policy mandate is to finance and advise private enterprises investing in developing countries as key drivers of employment and income. To this end, DEG provides such enterprises with long-term financing on risk-based terms from its own funds. Long-term financing is often not available locally. DEG carefully reviews the business purpose of every enterprise and the involved parties before deciding on any investment. Reviewing all partners relevant to a transaction (e.g. customers and suppliers) is part of the due diligence as well. Mandatory requirements include, among others, to identify the ultimate beneficial owners (so-called “know-your-customer (KYC) check”). During the complete term of the contract, there are further checks with regards to compliance-relevant aspects done on a regular basis. DEG strictly complies with all laws, relevant requirements and necessary reporting obligations, including the prevention of money-laundering or fraud. DEG always takes comments and hints concerning its investments very seriously and follows them up carefully. In case of any hints of non-compliant activities of customers, DEG will take active, appropriate action, if necessary with the involvement of external expertise. In the case of proven misconduct or breaches of contractual regulations by a customer, further measures are taken, which may even include the termination of the business relationship.For reasons of confidentiality, we cannot comment on any business activities in individual cases.”, said DEG’s reply to our team of journalists’ FOIA request. Similar FOIA requests sent to KfW, the German government and Global Solutions received no response. Şor’s stake: 300,000 votes purchased During Moldova’s 2024 pro‑EU referendum and presidential elections, Russia and fugitive oligarch Ilan Şor (serving 15 years in prison, sheltered in Moscow) attempted to buy 300,000 votes—roughly 10% of the vote. The Moldovan police documented around one million financial transfers in Sept-Oct 2024 via PSB bank in Russia into 138,000 Moldovan accounts. The real number of vote-sellers could be far higher. Şor’s group began electoral fraud preparations early, collecting personal data under the pretext of issuing social store cards, then recruiting people into paid anti‑government protests. Fraud scheme tested in Gagauzia In May 2023, Şor’s network tested its fraud scheme in the gubernatorial race in Gagauzia, where Evghenia Guţul won. Investigations showed activists were paid ~15,000 lei each to influence 30 voters. An National Anti-Corruption Council probe followed. President Maia Sandu refused to confirm Guţul, and the EU sanctioned her as part of destabilising actions in Moldova. In March 2025, anti‑corruption prosecutors searched a deputy mayor of Orhei in a case of illegal campaign financing for the Gagauzia governor’s post. Guţul, Şor’s former party secretary (2019–2022), is accused of illegal financial ties to Russia and is under house arrest, facing possible seven-year jail term; she denies charges as politically motivated. The Kremlin condemned her detention. As governor, Guţul continued Şor’s scheme after Şor — sentenced for a USD 1 billion banking fraud — was refused extradition by Russia. The Promsviazbank–Evrazia scheme scaled up The Gagauzia money‑funnel scheme was replicated nationwide in Moldova’s largest vote‑buying campaign, revealed by Ziarul de Gardă’s award‑winning investigation “In Moscow’s Service” ahead of the 2024 elections. In 2023–2024, Russia and Şor’s network used all possible routes to channel money into Moldova. Initial methods included people arriving at the airport with thousands of Pyypl debit cards, and suitcases of money at land borders. When authorities confiscated those funds, Kremlin planners switched tactics—organising charter flights from Moldova to Moscow, using people as couriers who returned with up to €10,000 each. In April 2024, police seized more than 20 million Moldovan lei during airport raids. Electoral calculations suggested Kremlin and Şor aimed to buy 300,000 votes — confirmed by President Sandu after the first round. Tens of thousands fined for selling votes The Kremlin’s plan nearly succeeded, but Moldovan police seized over half the intended funds. So far, ~15,000 people have been fined, with another 6,000 due to be summoned within a week, and fines up to 37,000 lei (nearly €2,000). Several network coordinators are under criminal investigation; some have fled to Moscow. According to RISE Moldova, in 2024 Şor founded five companies in Moscow despite being under international sanctions—sometimes in partnership with Russian state banks—operating in Kyrgyzstan and the UAE to evade sanctions and still generate billions of rubles. Critical 2025 elections New parliamentary elections are scheduled for 28 September 2025—perhaps the most important in Moldova’s history. The outcome will decide whether Moldova joins the EU by 2030. President Maia Sandu has warned the country faces “Russian‑style challenges like never before.” Following Russia’s brutal interference in 2024, the Moldovan Parliament strengthened its laws: increasing fines for electoral corruption, risking party suspension or dissolution, and ordering crackdowns on clone parties. This investigation was developed with the support of Journalismfund Europe.

Firma scrisorilor lui Simion, declarații false (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui Simion, acte false la o licitație publică

Firma scrisorilor lui Simion, declarații false: Zipper Services, compania care a printat scrisorile lui George Simion și le-a distribuit prin Poșta Română în campania electorală, a depus declarații false la o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Legături cu Budapesta Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că oferta depusă de firma Zipper Services (abonată la contractele publice din România și controlată de grupul maghiar ANY Security Printing, listat la Bursa de Valori din Budapesta), a fost declarată inacceptabilă. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Motivația: existența mai multor nereguli, inclusiv depunerea de declarații false. Grupul ANY Security Printing a fost condus de generalul maior Ferenc Berkesi, o legendă în sistemul de securitate națională al Ungariei. Licitație MDLPA de 3,5 milioane de lei Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a anunțat în martie 2025 că organizează o licitație pentru achiziția unor servicii de realizare a „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”. Citește și: EXCLUSIV Cum lucrează George Simion: firma-paravan care i-a tipărit scrisorile electorale a fost acuzată anterior de șeful AUR că e coruptă Valoarea estimată a contractului a fost de 3,5 milioane lei, echivalentul a 700.000 de euro. La licitație s-au depus opt oferte din partea unor firme sau asocieri de firme. Firma scrisorilor lui Simion, declarații false Una dintre oferte a aparținut firmei Zipper Services SRL din Cluj, abonată la contracte publice. Comisia de evaluare a admis, în primă fază, oferta depusă de Zipper Services. Ulterior, în urma verificării propunerilor tehnice, comisia de evaluare a decis ca oferta depusă de firma din Cluj să fie declarată inacceptabilă. Totodată, oferta Zipper Services a fost exclusă „potrivit art. 167 alin 1) lit h) din Legea 98/2016 – operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Firma scrisorilor lui Simion, declarații false (sursa: defapt.ro) O „neconcordanță” DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Doru Vîjîianu, ascociat și director general al firmei Zipper Services. Acesta nu a răspuns direct, ci prin intermediul unei firme de relații publice. Din răspuns transmis rezultă că Zipper Services a participat la licitația organizată de MDLPA în baza unei experiențe solide, construită în peste 25 de ani de activitate în domeniul digitalizării și al soluțiilor informatice dedicate sectorului public. Întrebați direct ce declarații false au fost depuse la licitație, reprezentanții Zipper Services au transmis că firma „a fost descalificată din această procedură din cauza a ceea ce noi considerăm a fi o neconcordanță între calitățile declarate ale unor membri ai echipei propuse și rolurile deținute de aceștia în proiectele anterioare. Dorim să subliniem cu toată claritatea că toate persoanele menționate în oferta noastră au fost implicate efectiv în proiecte similare declarate, contribuind activ la livrarea rezultatelor, însă rolurile lor au fost încadrate diferit în funcție de specificul fiecărui proiect din cauza unei erori materiale, fără niciun fel de intenție de transmite informații eronate autorității.” Decizia, necontestată de Zipper Services PR-ul Zipper mai susține că „structurile de proiect pot varia considerabil de la o autoritate contractantă la alta, iar asemenea nealiniamente de formă pot apărea, fără ca ele să afecteze în vreun fel realitatea experienței sau competenței profesionale”. Chiar și așa compania Zipper Services nu a contestat decizia de descalificare, sub pretextul că își canalizează resursele către proiectele în derulare.   

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun (sursa: Facebook/Angel Tîlvăr, Rafael Advanced Defense Systems, Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV „Bomba” de sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde EUR

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun: pesedistul Angel Tîlvăr, fostul ministru al Apărării, i-a lăsat actualului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, un contract exploziv de 2,2 miliarde de euro. Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun Este vorba de achiziția sistemului de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD de la compania israeliană Rafael.  DeFapt.ro a dezvăluit că sistemul oferit de israelienii de la Rafael nu este unul integrat, așa cum s-a cerut în caietul de sarcini. Mai mult, prezintă „neconcordanțe tehnice majore”: radarele provin din Polonia, iar rachetele, din Israel, fără să mai fi fost cumpărat de alte state NATO. Citește și: Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali: stagiul militar se consideră vechime în funcția de consilier juridic În plus, statul Israel a interzis exporturile de muniție și tehnică militară până la finalizarea conflictelor militare în care este implicat, așa că rachetele nu vor ajunge prea curând în România. La fel se întâmplă în cazul dronele Watchkeeper X, contractate de la Elbit, companie israeliană care a invocat „forța majoră” din cauza acelorași războaie în care este implicat statul israelian.  Acord parlamentar încă din 2017 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au avizat favorabil programul de înzestrare cu tehnică militară „Sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD” pe 18 aprilie 2017. Programul prevedea înzestrarea forțelor terestre și aeriene cu 21 de sisteme integrate SHORAD – VSHORAD, a căror misiune este apărarea antiaeriană la înălțimi și distanțe foarte mici, mici și medii. Ulterior a fost aprobată achiziția a 27 de sisteme, cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro fără TVA. Direcția Generală pentru Armamente, aflată sub comanda generalului maior Theodor Incicaș, s-a ocupat de documentația tehnică. Apoi, Romtehnica, sub conducerea liberalului Nicolae Nasta, de achiziția propriu-zisă. Din patru ofertanți, a rămas doar Rafael Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro.   Caietul de sarcini a fost cumpărat de companiile Diehl (Germania), MBDA (Franța), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel). DeFapt.ro a dezvăluit că firma sud-cooreană Lig Nex1 a fost eliminată din licitație pentru că nu a depus în termen dovada constituirii garanției de participare în original. Lig Nex1 a contestat decizia de eliminare la CNSC, dar a pierdut. Diehl și MBDA s-au retras pentru că ofertele lor erau mult prea mari față de valoarea maximă stabilită de MApN.  Tîlvăr a acoperit „gaura” de 10% Compania israeliană Rafael a rămas singură în procedura de licitație. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de israelieni a fost de 2,2 miliarde de euro, deci cu aproximativ 230 de milioane de euro în plus față de suma alocată de MApN (o majoare a contractului cu aproape 10%). Aflat la final de mandat și consiliat de generalul maior Theodor Incicaș, ministrul Angel Tîlvăr a făcut rost de cele 230 de milioane de euro pentru a suplimenta valoarea contractului.   Sistemul Rafel, „cârpit”: radare - din Polonia, rachete - din Israel Însă sistemul SHORAD – VSHORAD ofertat de Rafael are mai multe probleme de ordin tehnic. Pe de o parte, nu este un sistem integrat, așa cum s-a cerut în caietul de licitație. Surse din cadrul MApN susțin că acesta era un motiv clar de a exclude din licitație oferta depusă de compania israeliană. Ceea ce nu s-a întâmplat. „Nu are un sistem unitar de preluare a țintelor. Nu este un sistem integrat, așa cum s-a menționat în caietul de sarcini. S-au constatat neconcordanțe tehnice majore pentru care au cerut o sumedenie de derogări. Ei vin cu produse dispersate. Radarele vin din Polonia, iar rachetele, din Israel. Vor să le asambleze cumva în România”, au arătat sursele DeFapt.ro. Cu toate acestea ministrul Angel Tîlvăr a pregătit contractul pentru semnare cu o clauză prin care israelienii se obligă să remedieze toate neconcordanțele tehnice până la momentul livrării.  Tîlvăr i-a lăsat lui Moșteanu actele gata, doar să le semneze În plin scandal legat de achizițiile militare, Ministerul Apărării Naționale a emis un scurt comunicat de presă referitor la achiziția SHORAD-VSHORAD. Potrivit acestuia, MApN a anunțat că, „după parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire. În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.” Practic, Ministerul Apărării, sub conducerea noului ministru, Ionuț Moșteanu, urmează să semneze Acordul Cadru cu compania Rafael. Dacă Rafael primește contractul, e foarte probabil să nu poată livra Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că semnarea acestui Acord Cadru cu compania israeliană Rafael ar putea bloca pe termen nelimitat achiziția sistemului SHORAD – VSHORAD din mai multe motive. Principalul motiv este legat de faptul că statul Israel se află în război pe mai multe fronturi, motiv pentru care a interzis exportul de muniție și tehnică militară. „Israelul așteaptă rachete de la americani pentru că pe ale lor le-au consumat în conflictele din Fâșia Gaza și Iran. Au nevoie de cel puțin doi – trei ani pentru a-și reface stocurile de rachete. Sub acest pretext, compania Rafael poate invoca oricând clauza de forță majoră, lucru știut foarte clar de fostul ministru Angel Tîlvăr și generalul Theodor Incicaș. Dacă se fac că nu știu, avem exemplul companiei Elbit, care nu poate onora contractul privind livrare de drone Watchkeeper X pe care statul român le-a plătit în avans. S-a plătit în avans 60 de milioane de dolari, în timp ce România se împrumută la dobânzi colosale pentru a acoperi găurile bugetare. Suntem sănătoși la cap? Ăsta e jaf!”, susțin surse din cadrul MApN.  Artizanii acestei afaceri controversate care pun în pericol apărarea țării sunt pesedistul Angel Tîlvâr, fostul ministrul al Apărării, generalul maior Theodor Incicaș, fostul șef al Direcției Generale pentru Armamente, dar și fostul și actualul șef al Romtehnica, Nicolae Nasta, respectiv Răzvan Mincu. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la pesedistul Angel Tîlvăr, dar acesta nu a dat curs solicitării.  Precedentul dronelor Watchkeeper X, blocate de forța majoră DeFapt.ro a dezvăluit că Elbit Systems Ltd., companie israeliană, nu poate livra cele trei sisteme de drone Watchkeeper X plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale din cauza războaielor în care este implicat statul Israel. Din acest motiv, Elbit a cerut Ministerul Apărării Naționale să recunoască clauza de „eveniment de forță majoră”.   „Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract”, conform unui răspuns transmis de MApN la solicitarea DeFapt.ro Dronele Watchkeeper X urmau să intre în dotarea Armatei Române în primăvara acestui an. 

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: are mult mai mulți bani decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

România cumpără sisteme portabile Mistral 3 (sursa: mbda-systems.com)
Investigații

EXCLUSIV România cumpără sisteme portabile de rachete Mistral 3 de la guvernul francez

România cumpără sisteme portabile Mistral 3: Ministerul Apărării Naționale se pregătește să semneze un contract de aproximativ 600 de milioane de euro. Suma acoperă achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, achiziție derulată prin programul european EDIRPA. Contractul va fi semnat direct cu Ministerul Apărării din Franța, fără intermediari. Citește și: Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat de fostul ministru PSD Bogdan Ivan în conducerea Romarm Programul european EDIRPA, din care fac parte nouă state europene, prevede achiziția comună de rachete Mistral 3 produse de compania franceză MBDA. Ambasada Franței la București a emis, în premieră, un comunicat de presă prin care atrage atenția asupra informațiilor false legate de această achiziție. Diplomatul a menționat că „toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța”. Mai mult, a avertizat autoritățile române să nu saboteze achiziția, așa cum a făcut anterior Ministerul Apărării Naționale, atunci când la conducerea Direcției Generale pentru Armamente se afla generalul Theodor Incicaș. La prima încercare, licitația a fost anulată Parlamentul României a aprobat programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) în vara anului 2022. Valoarea estimată a achiziției a fost calculate de oficialii MApN la 662,5 milioane euro, conform documentelor transmise parlamentarilor. Pe scurt, programul prevedea achiziția a 231 de sisteme de rachete portabile, suport logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. După două luni, MApN a anunțat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice că valoarea estimată a contractului este de 677,298 milioane euro, cu aproape 15 milioane de euro mai mult decât aprobase Parlamentul. Francezii de la MBDA au rămas singuri în cursa pentru adjudecarea contractului, dar au renunțat, în cele din urmă. Pe de-o parte, oferta lor a fost mai mare decât valoarea estimată a contractului. Pe de altă parte nu s-au înțeles cu oficialii MApN asupra termenilor și condițiilor din caietul de sarcini. Într-un final, licitația a fost anulată. Însă generalul Theodor Incicaș, în calitate de șef al Direcției Generale pentru Armamente, s-a repliat: a propus achiziția pe repede înainte a 54 de sisteme MANPAD Chiron cu o valoare de peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. România cumpără sisteme portabile Mistral 3 La nivelul Comisiei Europene, în contextul războiului ruso-ucrainean, s-a decis ca statele membre să facă achiziții comune de armament din motive economice și de interoperabilitate. Așa a luat naștere Programul european EDIRPA, în cadrul căruia s-a decis să se facă mai multe achiziții comune în funcție de nevoile fiecărui stat. România, prin Ministerul Apărării Naționale, a intrat în programul de achiziție comună a sistemelor de rachete portabile Mistral 3 de la producătorul francez MBDA. La acest program au aderat inițial cinci state, apoi au fost cooptate încă patru, printre care și România. Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că România, prin Ministerul Apărării Naționale, va cumpăra 231 de sisteme de rachete portabile Mistral 3, la fel cum era prevăzut în licitația inițială. Valoarea contractului pe care îl va semna cu Ministerul Apărării din Franța va fi de aproximativ 600 de milioane de euro. Ambasada Franței la București a anunțat printr-un comunicat de presă că „statul francez propune rachete de ultimă generație Mistral 3 (MBDA) în cadrul unei achiziții comune pentru nouă țări, inclusiv Franța și România. Astfel, toate țările beneficiază de aceleași condiții de achiziție (preț avantajos, calitate și performanță), ca de altfel și Franța. Prețul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la București pentru acest echipament.” România primește înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană România va primi înapoi 30 de milioane de euro de la Comisia Europeană, care a contribuit cu 60 de milioane de euro la acest program. Sursele consultate de către DeFapt.ro arată că „restul sumei de 30 de milioane de euro va fi împărțită între celelalte state incluse în program, pentru că au deja în dotare echipamentele Mistral. Ei doar și-au suplimentat cantitățile, dar vor cumpăra mai puțin decât România.” Diferența până la cele 600 de milioane de euro pe care le va plăti România pentru achiziția sistemului de rachete Mistral 3 va fi acoperită din împrumuturile acordate prin „Security Action for Europe”. Acesta este un programul prin care statele membre ale UE pot accesa împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro pentru proiectele de achiziții militare. România și-a exprimat inițial intenția de a împrumuta cinci miliarde de euro. „Avantajul acestui program este că ai o perioadă de grație de zece ani. Te împrumuți acum la dobânzi mici de 2,5% până la 3%, dar începi să returnezi banii peste zece ani. De aici e mare supărare a generalilor care s-au opus până acum acestei achiziții. Nu vor mai putea să obțină comisioane și spăgi”, a mai spus un oficial al MApN, sub anonimat.     

Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Avere consistentă a medicului militar Mitrică, investigat de DNA (sursa: scumc.ro)
Investigații

Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș, sponsorizări farma

Avere consistentă a medicului militar Mitrică: colonelul Marian Mitrică, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Militar "Carol Davila" din București, este plătit de statul român cu aproape 5.000 de euro pe lună. Dar este sponsorizat și de companiile din industria farmaceutică. Avere consistentă a medicului militar Mitrică Acum a ajuns să fie luat în vizor de procurorii DNA pentru că ar fi luat bani (mită) de la pacienți, inclusiv pentru pensionări anticipate. Soția sa, Gabriela Mitrică, patroana firmei Verys Med Consult, este angajată la Administrația Fondului pentru Mediu. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Colonelul Marian Mitrică, doctor în științe medicale și șef al Secției Neurochirurgie de la Spitalul Militar, a vândut o casă, în ianuarie 2022, pentru 430.000 de euro. Alți 10.000 de euro i-a obținut din vânzarea unui autoturism. Vilă de 221 mp și teren de 500 mp în București Cu banii obținuți din aceste tranzacții a cumpărat, împreună cu soția sa, Gabriela Mitrică, o vilă de 221 mp în București. Casa dispune de un teren în suprafață de 500 mp. Tot în 2022, soția colonelului Marian Mitrică a înființat societatea Verys Med Consult, pe care o administra împreună cu Andreea Șerban Mitrică. Gabriela Mitrică s-a retras din funcția de administrator în septembrie 2023. Atunci, figura angajată ca referent la Administrația Fondului pentru Mediu. Sponsorizări de la AstraZeneca și Prisum Health Din declarația de avere depusă de colonelul Marian Mitrică rezultă că acesta primește un salariu anual de 206.370 lei de la Spitalul Militar din București. De la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", acolo unde estet cadru universitar, încasează anual peste 60.000 lei. Și este și angajatul soției sale, la firma Verys Med Consult. În declarația de avere, colonelul Mitrică a menționat că de la această firmă a primit un salariu de doar 7.305 lei. Totodată, firma Prisum Health i-a plătit 1.667 lei pentru o prezentare științifică, în timp ce AstraZeneca Pharma i-a dat 2.016 lei. Tot pentru o prezentare științifică.   De la Firma Verys Med Consult a încasat un salariu anual în cuantum de 10.119 le și patroana Gabriela Mitrică. Care a încasat mult mai mult din salariul anual de 113.001 lei de la Administrația Fondului pentru Mediu.   

Paravanul scrisorilor AUR, acuzat de Simion de corupție (sursa: Inquam Photos/Codrin Unici)
Investigații

EXCLUSIV Firma care i-a tipărit scrisorile electorale lui Simion, acuzată anterior de acesta de furt

Paravanul scrisorilor AUR, acuzat de Simion: liderul partidului AUR a acuzat firma Zipper Services, cea care i-a printat peste un milion de scrisori în campania electorală și le-a distribuit prin Poșta Română, că ar fi beneficiat o licitație trucată de către Registrul Auto Român (RAR), instituție subordonată Ministerului Transporturilor.  Paravanul scrisorilor AUR, acuzat de Simion Acuzațiile grave apar într-o interpelare parlamentară semnată chiar de George Simion împreună cu doi deputați colegi de partid.  Interpelarea adresată ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu are titlul „Trimiteți corpul de control la RAR sau sunteți complice la nelegalitățile privind achiziția publică Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV)”. Contractul la care face referire Simion a fost câștigat de către Zipper Services SRL. Circuitul DGI - Zipper - Poșta Română DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma Zipper Services, cu foști și actuali acționari din sfera de influență a serviciilor secrete de la Budapesta, a fost contractată de societatea DGI Multimedia Design pentru a printa și distribui un milion de scrisori semnate de George Simion. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Destinatarii erau pensionari din România, inclusiv persoanelor decedate, care au primit epistolele în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. DGI Multimedia Design este firma de casă a partidului AUR, patronată de Doina Grosu. Aceasta este cea care administrează la vedere zece site-uri de propagandă pentru partidul lui George Simion, conform dezvăluirilor făcute de mai multe publicații.   Distribuția scrisorilor a fost făcută de Compania Națională Poșta Română. Zipper Services figurează ca sponsor al unor evenimente organizate de Poșta Română, inclusiv evenimentul anual „Marșul factorilor poștali”. George Simion acuza licitații trucate la RAR pentru Zipper Services Dar George Simion și colegii lui pare că nu au avut întotdeauna o relație apropiată cu firma Zipper Services. În data de 17 mai 2022, deputații AUR George Simion, Dorel Gheorghe Acatrinei și Lucian Florin Pușcanu au depus o interpelare parlamentară, adresată ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu. Documentul cu pricina, intitulat „Trimiteți corpul de control la RAR sau sunteți complice la nelegalitățile privind achiziția publică Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV)”, arată cum s-ar fi fraudat una din licitațiile organizate de Registrul Auto Român. Simion invoca „contractul premeditat nelegal” În 2021, RAR a organizat licitația pentru achiziționarea de „Carte de Identitate a Vehiculului”, cu o valoare estimată între 9,952 și 12,44 milioane lei. Licitația a fost câștigată de Zipper Services SRL în asociere cu Any Biztonsagi Nyomda Nyilvanosan Mukodo Reszvenytarsasag (Ungaria) pentru doar trei milioane de lei. Adică de trei ori mai puțin decât suma minimă estimată. „Din executarea contractului a reieșit că licitația a fost trucată și că între „Zipper&Any” și reprezentanții Registrului Auto Roman au existat legături anterioare produsele livrate fiind neconforme, cu caracteristici esențiale din caietul de sarcini nerespectate, iar prima tranșă a fost livrată cu o întârziere de 60 de zile fără ca să existe vreo sancțiune. Hârtia din care este confecționată Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV) nu este conformă, holograma nu are cel puțin o zonă demetalizată conform caietului de sarcini, iar oferta de hârtie primită de la DIPA avea mențiunea precizată expres că nu se poate ajunge la parametrii ceruți doar din hârtie 100 % celuloza, iar autoritatea contractantă a acordat contractul premeditat nelegal”, susținea George Simion în interpelarea parlamentară.  Grindeanu a respins toate acuzațiile Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, i-a transmis lui George Simion un răspuns prin care nega toate acuzațiile.  De exemplu, ministrul Sorin Grindeanu a spus, referitor la prețul neobișnuit de scăzut, că „această susținere este nefondată deoarece explicațiile transmise de ofertantul câștigător au fost concludente, putând fi asigurată îndeplinirea contractului la parametri cantitativi și calitativi solicitați”. Mai mult, compania Zipper Services și-ar fi însușit prin propunerea tehnică depusă toare caracteristicile produsului ofertat, inclusiv realizarea hologramei.  În urma publicării acestui articol, Zipper Services SRL a trimis un drept la replică, pe care-l publicăm integral mai jos. DREPT LA REPLICĂ Zipper Services este o companie cu peste 25 de ani de prezență continuă pe piața din România, specializată în soluții de automatizare, de gestiune, arhivare și securizare a datelor și documentelor, cu ajutorul tehnologiei digitale; pe scurt, BPO - Business Process Outsourcing. Una dintre liniile de business ale companiei este reprezentată de realizarea de activități marketing direct pentru parteneri comerciali din arii de activitate diverse, de la domeniul financiar-bancar la industria de telecomunicații. Experiența de pe piața internă și rezultatele campaniilor desfășurate până în prezent fac ca Zipper să fie un reper pentru serviciile de comunicare directă în România. Referitor la informațiile despre campania de tipărire, împlicuire și trimitere poștală desfășurată înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, facem următoarele precizări: -       Zipper Services nu a avut contracte cu partide politice sau cu politicieni implicați în procesul alegerilor prezidențiale din 2025. -       Zipper Services a fost contractată de o companie privată pentru o campanie de marketing direct. Obiectul contractului a fost prestarea de ”servicii de tipărire, împlicuire și trimitere poștală”. -       Zipper Services a utilizat baza de date și conținutul scrisorilor (layout și format) puse la dispoziție de către beneficiar, realizând printarea scrisorilor și inserția acestora în plicuri. Produsul final a fost transmis către beneficiar și, parțial, către Poșta Română în vederea distribuirii. -       Plata serviciilor a fost efectuată integral de către beneficiar conform contractului, în avans, astfel că nu se poate nici măcar insinua faptul că Zipper ar fi susținut din fonduri proprii activitatea politică a unui partid sau a unui candidat. -       Subliniem faptul că astfel de campanii de marketing direct reprezintă o practică des întâlnită în politică, mai ales în perioadele electorale, și că toate partidele recurg la ea în aceleași condiții, folosind conținutul și baza de date proprii. -       Suntem în contact cu Autoritatea Electorală Permanentă și punem la dispoziție documentele solicitate, având în același timp încredere în soluționarea rapidă a acestei neînțelegeri. În final, precizăm că Zipper Services este deținută în proporție de 60% de o companie publică, listată la Bursa din Budapesta, al cărei acționariat este volatil, conform specificului unui business tranzacționat public. Managementul Zipper este asigurat de o echipă formată din profesioniști recunoscuți în acest domeniu, cu o reputație impecabilă în piață.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră