joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1193 articole
Economie

Fostul premier Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump: „Există o logică solidă”

Fostul premier Theodor Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump: „Există o logică solidă în deciziile macroeconomice (...) chiar dacă mijloacele de înfăptuire ale acestor decizii au declanșat dezbateri intense în SUA și în afara SUA”, a arătat acesta, pe Linkedin. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump „Să vedem indicatorii macro ai SUA pentru anul 2024 în miliarde dolari:- Produsul intern brut 28.640 (N.Red: miliarde de dolari)- Deficitul bugetar 1.833 6,4 % din PIB- Datoria publică 36.600 127,8 % din PIB- Dobânzi la datoria publică 1.133 3,9 % din PIB- Deficitul comercial mărfuri 1.200 4,2 % din PIB- Deficitul comercial mărfuri și sevicii 918 3,2 % din PIBDin perspectiva indicatorilor macro ai SUA, decizia de a-l împuternici pe Elon Musk să reducă cheltuielile bugetului SUA cu cca 2.000 miliarde de dolari, în decursul unei anumite perioade de timp, este perfect logică cu interesul SUA de a stăvili creșterea datoriei publice, de a micșora cheltuielile pentru dobânzi la datoria publică și de a contribui la reducerea deficitului comercial al economiei SUA în relațiile cu restul lumii, reflectat în balanța de plăți. Având în vedere rolul global al dolarului SUA, ca monedă de rezervă internațională și ca parte componentă a lichidității mondiale, precum și avantajul de necontestat al SUA, ca autoritate de emisiune monetară pentru finanțarea, pe piețele financiare internaționale, a deficitului său bugetar, este de așteptat ca deficitul bugetar al SUA să nu dispară. În acest fel, țările care doresc, în continuare, să utilizeze dolarul SUA drept monedă de rezervă internațională, vor avea posibilitatea ca dolarii proveniți din excedentele comerciale cu SUA să fie investiți în titluri de stat, emise de trezoreria americană pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice ajunsă la scadență”, a arătat fostul premier și președinte al PNL.   

Stolojan apără deciziile economice ale administrației Trump Foto: Facebook
Piețele bursiere globale, în cădere majoră (sursa: Pexels/David McBee)
Economie

Trump și cea mai gravă scădere bursieră din ultimii an: taxe vamale, inflație, incertitudine globală

Piețele bursiere globale, în cădere majoră. Indicele S&P 500 al Bursei de la New York a înregistrat cel mai slab nivel din ultimele 11 luni, pierzând peste 5.400 miliarde de dolari în capitalizare în doar două sesiuni, potrivit Bloomberg. Scăderea vine în urma avertismentelor președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, care a declarat că noile taxe vamale impuse de administrația Trump pot avea un efect persistent asupra inflației. Vineri, indicele a închis cu un declin de 6%, iar Nasdaq 100 a scăzut cu 6,1%, acțiunile Nvidia și Apple pierzând peste 7%, iar Tesla 10%. Fed avertizează: risc dublu – inflație și șomaj ridicat Jerome Powell a avertizat că taxele vamale sunt mai ample decât se estima, iar impactul negativ asupra economiei va include inflație crescută și încetinirea creșterii economice. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc El a menționat că Rezerva Federală va aștepta noi date economice înainte de a decide o nouă măsură de politică monetară, dar a subliniat necesitatea menținerii sub control a așteptărilor inflaționiste, în condițiile unei perspective economice extrem de incerte. Piețele bursiere globale, în cădere majoră Declinul S&P 500 de 11% în doar două zile este cel mai sever din martie 2020, când pandemia a zguduit piețele globale. Indicele Dow Jones s-a depreciat cu 5,50%, în timp ce Nasdaq a pierdut 5,82%. Analistul Luca Paolini de la Pictet Asset Management consideră că escaladarea războiului comercial ar putea fi cauza unei recesiuni inevitabile în SUA, dacă administrația Trump nu își schimbă cursul. China răspunde cu taxe vamale de 34% pentru bunurile americane Vineri, Guvernul chinez a anunțat taxe vamale de 34% pentru toate bunurile importate din SUA, ca replică la măsurile Washingtonului. Reacția Chinei a amplificat volatilitatea de pe piețele financiare internaționale, iar președintele Trump a declarat că politica economică a SUA „nu se va schimba niciodată”. Prețul petrolului în cădere, piețele europene se prăbușesc Pe piața energetică, prețul petrolului WTI a scăzut cu 4,96 dolari, ajungând la 61,99 dolari/baril, iar Brent a coborât la 65,58 dolari/baril. Bursele europene au închis vineri în scădere accentuată: FTSE 100 (Londra): -4,95% DAX 40 (Frankfurt): -4,95% CAC 40 (Paris): -4,26% Risc de 60% ca economia globală să intre în recesiune Banca de investiții J.P. Morgan a majorat estimarea privind probabilitatea unei recesiuni globale de la 40% la 60% până la finalul anului. Tensiunile comerciale și măsurile protecționiste contribuie la o creștere a riscurilor economice internaționale. UE reacționează: „Taxele americane sunt dăunătoare și nejustificate” Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a transmis că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele în fața taxelor impuse de SUA. În urma unei discuții cu oficialii americani, el a declarat: „UE rămâne deschisă negocierilor, dar este hotărâtă să reacționeze ferm la orice măsuri nedrepte”.

Suma incredibilă pe care o plătește statul român pe chirii, Primăria Sectorului 5 fiind un exemplu Foto: News.ro
Economie

Suma incredibilă pe care o plătește statul român pe chirii, deși are peste 3.600 clădiri de birouri

Suma incredibilă pe care o plătește statul român pe chirii, deși deține peste 3.600 clădiri de birouri: doar în anul 2024, de la buget s-au achitat în acest scop 727,87 milioane de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Același minister arată că în inventarul statului sunt 46.027 bunuri imobile, din care 3.627 au destinația de clădiri cu birouri. Citește și: Cine ar fi trimișii speciali ai lui Ciolacu la Trump: un ex-fan Călin Georgescu și Lucian Romașcanu, fost director de tabloid Suma incredibilă pe care o plătește statul român pe chirii Însă ministerul de Finanțe arată că nu știe în ce stare se află aceste clădiri.  Finanțele au răspuns astfel unui deputat PSD care s-a plâns că „multe clădiri deținute de stat rămân neutilizate sau se află într-o stare avansată de degradare, în timp ce sumele alocate pentru plata chiriilor continuă să reprezinte o presiune semnificativă asupra bugetului public”.  Presa a scris în 2023, de exemplu, că „primăria lui Piedone plătește unui afacerist-abonat o chirie de 7,5 milioane €, cu 25% peste prețul zonei”.  Tot în 2023, ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu (PSD), a închiriat 3.780 mp „pentru desfășurarea activității de birou și a 90 de spații de parcare subterane, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile”. Chiria lunară era de 115.000 euro, fără TVA. Contractul fiind pe șapte ani, cu tot cu TVA, suma plătită pe aceste chirii ajunge la 12 milioane de euro.  În 2024, chiria pentru sediul ministerului Fondurilor Europene a fost de 200.000 euro/lună, arătafostul ministru PSD Adrian Câciu. 

Parcare cu barieră la magazine Lidl (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Parcări cu barieră la unele magazine Lidl, soluția ca locurile să nu mai fie ocupate de non-clienți

Parcare cu barieră la magazine Lidl: aglomerația din parcările magazinelor din marile orașe îi determină pe retaileri să ia măsuri. Parcare cu barieră la magazine Lidl Lidl a instalat recent bariere de acces la două dintre parcările magazinelor sale din Iași pentru a gestiona mai eficient locurile de parcare. Citește și: Prim-vicepreședintele PSD Daniel Băluță îndeamnă alegătorii USR să voteze cu Lasconi: „Un om cu calități morale superioare” La magazinul nou deschis de pe Aleea Tudor Neculai și la cel din cartierul Tătărași, de pe strada Vasile Lupu, au fost montate bariere pentru a împiedica ocuparea abuzivă a parcărilor de către șoferi care nu sunt clienți. Măsura are scopul de a descuraja parcarea prelungită, mai ales peste noapte, fără intenția de a face cumpărături. Cei care lasă mașinile pentru perioade lungi riscă să nu mai poată părăsi parcarea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dolarul, depreciere masivă față de Euro (sursa: Facebook/The White House)
Economie

Dolarul, depreciere masivă în raport cu Euro după ce tarifele lui Trump au intrat în vigoare

Dolarul, depreciere masivă față de euro. Joi, dolarul american a înregistrat o scădere accentuată, pierzând peste 2,6% în raport cu euro, în contextul tensiunilor generate de noile măsuri protecționiste anunțate de președintele Donald Trump. Dolarul, depreciere masivă față de euro Analiștii avertizează că aceste acțiuni pot afecta semnificativ economia SUA, provocând o reacție negativă a investitorilor, potrivit Bloomberg. În jurul orei 11:15 GMT, euro era cotat la 1,1055 dolari, în creștere cu 1,82%, după ce anterior atinsese un maxim de 1,1144 dolari – cel mai slab nivel pentru dolar din septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Toată campania lui Lasconi, în online, fără acțiuni în teren, dar cu inimioare și redistribuiri la postări cu mesaje de campanie De asemenea, dolarul a pierdut teren și în fața lirei sterline (scădere de 1,13%, curs 1,3156 dolari) și a yenului japonez (scădere de 1,76%, curs 146,65 yeni). Ricardo Evangelista, director la ActivTrades, explică: "Deprecierea dolarului semnalează o percepție crescută a riscurilor economice în SUA, ceea ce ar putea forța Rezerva Federală să reducă dobânzile mai agresiv." Dobânzile mai mici afectează atractivitatea dolarului pentru investitori, iar în paralel, așteptările privind măsuri de stimulare fiscală în Europa susțin aprecierea monedei euro. UE, Japonia, Elveția și China, tarifele cele mai mari Administrația Trump a introdus tarife suplimentare de 10% pentru toate importurile și cote mai ridicate pentru țările considerate ostile: 20% pentru UE, 24% pentru Japonia și 31% pentru Elveția. În mod special, importurile din China vor fi taxate suplimentar cu 34%, pe lângă tarifele de 20% deja existente. Într-un contrast ușor, dolarul s-a apreciat cu 0,3% față de yuanul chinez, fiind cotat la 7,2952 yuani pentru un dolar, ca urmare a potențialului impact negativ asupra economiei chineze. Este așteptat un șoc în SUA Stephen Innes, analist la SPI AM, avertizează: "Fără sprijin bugetar sau reducerea impozitelor, economia SUA va suporta șocul acestor politici comerciale fără protecție." Michael Pfister, analist la Commerzbank, adaugă că relocarea producției în SUA este un proces de durată, iar între timp, costurile de import vor rămâne ridicate.

Programul Tezaur, dobânzi mari fără impozitare (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Românii își mută banii din bănci la stat: Tezaur dă dobânzi mai mari și nu impozitează profitul

Programul Tezaur, dobânzi mari fără impozitare. O investiție de 29.000 de lei în titluri de stat prin Programul Tezaur poate aduce un câștig net de 1.972 de lei într-un an, depășind semnificativ randamentul unui depozit bancar clasic. Programul Tezaur, dobânzi mari fără impozitare Pentru aceeași sumă economisită într-o bancă, câștigul ajunge la doar 1.357 de lei după aplicarea impozitului de 10% pe dobândă — cu 615 lei mai puțin față de cât oferă statul. Citește și: EXCLUSIV Toată campania lui Lasconi, în online, fără acțiuni în teren, dar cu inimioare și redistribuiri la postări cu mesaje de campanie   Ministerul Finanțelor propune în prezent dobânzi atractive, de până la 7,8% pe an, pentru titlurile de stat disponibile în cadrul Programului Tezaur. Pe lângă randamentul superior, un avantaj important este faptul că veniturile obținute din titlurile de stat sunt neimpozabile, spre deosebire de dobânzile bancare care sunt supuse impozitării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cine plătește apa pierdută din conducte? (sursa: Pexels/aamir dukanwala)
Economie

Zeci de milioane de metri cubi de apă se pierd anual în fiecare oraș mare din cauza țevilor sparte

Cine plătește apa pierdută din conducte? În anul 2023, pierderile de apă din rețeaua administrată de ApaVital au atins un volum considerabil – aproape 20 de milioane de metri cubi. Cine plătește apa pierdută din conducte? Mai mult, pentru 2024, compania estimează o creștere a acestor pierderi cu încă un milion de metri cubi, fapt ce a stârnit reacții critice, inclusiv din partea unei deputate din Iași. Citește și: EXCLUSIV Toată campania lui Lasconi, în online, fără acțiuni în teren, dar cu inimioare și redistribuiri la postări cu mesaje de campanie "Este vorba de un volum uriaș de apă pierdut, iar pentru anul viitor se prognozează pierderi și mai mari", a transmis oficialul, solicitând explicații de la operatorul regional de apă și canalizare. Într-un răspuns oficial, ApaVital a precizat că, în ciuda acestor cifre, pierderile de apă urmează un trend descrescător, ca urmare a implementării unor proiecte de investiții finanțate atât din fonduri proprii, cât și din surse europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Taxele SUA pot încetini economia globală (sursa: Банк России)
Economie

Banca Centrală a Rusiei avertizează: taxele SUA ar putea încetini economia globală

Taxele SUA pot încetini economia globală. Creșterea taxelor vamale impuse de SUA, alături de măsurile de retorsiune adoptate de alte state, ar putea duce la încetinirea economiei mondiale și la o inflație accelerată, potrivit unui raport publicat miercuri de Banca Centrală a Rusiei, citat de Tass. Taxele SUA pot încetini economia globală Administrația Trump urmează să anunțe tarife reciproce împotriva țărilor care taxează produsele americane. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Această măsură vine după introducerea de tarife vamale asupra importurilor din Mexic, China și Canada, inclusiv asupra produselor din oțel și aluminiu. Banca Centrală a Rusiei avertizează că aceste politici comerciale agresive amplifică riscurile economice globale și pun presiune asupra cererii internaționale De asemenea, pot duce la scăderi ale cotațiilor țițeiului față de estimările anterioare „Riscul ca prețul petrolului să fie mai mic decât prognozele din februarie este în creștere”, precizează instituția rusă. Presiuni inflaționiste interne atenuate, dar persistente Pe plan intern, oficialii Băncii Centrale semnalează că presiunile inflaționiste s-au temperat, în special datorită cererii internă mai scăzută și aprecierii rublei în raport cu dolarul Cu toate acestea, inflația rămâne ridicată și instabilă. Rubla s-a apreciat cu 25% în 2024 În primele luni ale anului, rubla s-a întărit cu aproximativ 25% față de dolar, tendință atribuită de economiști detensionării relațiilor Rusia-SUA. De asemenea, tendința este datorată creșterii atractivității activelor rusești Pe 21 martie, Banca Rusiei a menținut rata de politică monetară la 21%, cel mai înalt nivel din anii 2000. Instituția avertizează că: „Dacă tendințele dezinflaționiste nu vor asigura revenirea la ținta de inflație, vor fi luate în calcul noi creșteri ale dobânzii.” Ținta oficială de inflație este 4%, iar atingerea acestui obiectiv este așteptată în 2026. Economia Rusiei, în scădere în 2025 PIB-ul Rusiei este prognozat să scadă cu 1% - 2% în 2025, după o creștere de 4,1% în 2024, conform estimărilor Băncii Centrale. În schimb, Guvernul rus mizează în 2024 pe un avans de 2,5%. Inflația rămâne peste 10%, în ciuda dobânzilor ridicate Rata inflației a înregistrat o scădere ușoară, dar rămâne peste 10%. Această inflație ridicată este alimentată de cheltuielile guvernamentale mari, pe fondul războiului din Ucraina, programe sociale expansive, deficitul de forță de muncă, care duce la creșteri salariale și incapacitatea producției de a susține cererea internă în creștere.  

Aurul atinge un nou record istoric (sursa: Pexels/Aurelijus U.)
Economie

Prețul aurului, urcare vertiginoasă: peste 100 de dolari pe gram (mai mult de 3.100 de dolari uncia)

Aurul atinge un nou record istoric. Prețul aurului a început săptămâna cu un nou maxim istoric, în condițiile în care investitorii se orientează către active sigure, pe fondul incertitudinilor crescânde provocate de politicile comerciale ale președintelui american Donald Trump. Aurul atinge un nou record istoric Anunțul privind noile tarife vamale riscă să intensifice un posibil război comercial global, ceea ce alimentează cererea pentru aur. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Luni, în jurul orei 4:44 GMT, uncia de aur se tranzacționa pe piața spot la 3.110,81 dolari, după ce atinsese anterior un vârf istoric de 3.115,79 dolari. Metalul galben a crescut cu 18% de la începutul anului, depășind nu mai puțin de 15 maxime istorice, susținut de achizițiile masive ale băncilor centrale și de interesul crescut pentru active de refugiu. Tarifele impuse de Trump alimentează volatilitatea pieței Săptămâna trecută, Donald Trump a semnat un decret prin care impune tarife vamale suplimentare de 25% la importurile de autoturisme. Traderii anticipează că miercuri, Casa Albă va anunța și tarife reciproce, ceea ce ar putea amplifica tensiunile comerciale. „Nivelul de anxietate de pe piață a crescut înaintea acestui anunț, iar aurul continuă să fie perceput ca un instrument defensiv de protecție”, a explicat Tim Waterer, analist-șef la KCM Trade. Marile bănci își revizuiesc în sus prognozele pentru aur Mai multe instituții financiare de top au crescut estimările privind evoluția prețului aurului. Goldman Sachs Group Inc. a revizuit recent prognoza pentru finalul anului, anticipând o valoare de 3.300 dolari pe uncie. Banca justifică această prognoză prin cererea neașteptat de mare a băncilor centrale și prin intrările consistente în fondurile ETF, care stochează lingouri de aur pentru investitori.

Activele fondurilor de pensii private obligatorii, în creștere Foto: Facebook
Economie

Activele fondurilor de pensii private obligatorii, în creștere cu 21%

Activele fondurilor de pensii private obligatorii, în creștere cu 21%, în februarie 2025, față de aceeași dată din 2024, arată statisticile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Valoarea acestor active era, la final de februarie 2025, de 157,7 miliarde de lei. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Activele fondurilor de pensii private obligatorii, în creștere „Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 94% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB", menţionează ASF.Conform sursei citate, contribuţiile încasate în luna februarie 2025 au fost în valoare de 1,79 miliarde lei, în timp ce contribuţia medie a fost 428 lei.La finalul lunii februarie, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 105,01 miliarde de lei, respectiv 66,6%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 36,72 miliarde de lei (23,3%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 7,24 miliarde de lei (4,6% din total active).ASF precizează că fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.319.222 participanţi în februarie 2025.În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.  

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul pe venit (sursa: defapt.ro)
Economie

Susține DeFapt.ro cu 3,5% din impozitul tău pe venit. Totul - online, cu câteva click-uri

Statul îți dă posibilitatea să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către o organizație non-guvernamentală pe care vrei să o susții, prin intermediul Formularului 230. Cum faci asta? Foarte simplu: completezi formularul de mai jos cu datele tale, apoi semnezi pe ecran; apeși butonul GENEREAZĂ PDF: printr-un mesaj pop-up vei putea descărca formularul 230 în format PDF/Imagine; trimite PDF-ul pe adresa [email protected] (imediat ce-l primim, ne vom ocupa noi, Asociația „Doar Fapte”, editorul DeFapt.ro, să depunem formularul pentru tine la ANAF. Vei primi apoi, acasă, notificare scrisă de la ANAF cu confirmarea gestului tău). Asta e tot. Nu vei scoate bani din buzunar, doar vei redirecționa o mică parte din impozit către DeFapt.ro. Fie că faci asta, fie că nu, vei plăti statului același impozit. Dar, dacă vei completa Formularul 230 urmând pașii de mai sus, știi sigur unde vor ajunge o părticică din impozitele pe care le plătești și vei putea vedea zilnic pe DeFapt.ro cum sunt cheltuiți.  

Mad Shoes, brand românesc de lux (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mad Shoes – brandul românesc de pantofi de lux care a cucerit Vogue și Premiile Emmy

Mad Shoes, brand românesc de lux. Georgiana Ghiciuc, fondatoarea Mad Shoes, demonstrează că visurile aparent nebunești pot deveni realitate. Mad Shoes, brand românesc de lux Brandul său de pantofi exclusivi, inspirat din universul „Alice în Țara Minunilor”, a ajuns rapid în paginile revistei Vogue și a cucerit piețele din România și internaționale prin serii limitate din materiale rafinate. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Pantofii Mad Shoes, purtați inclusiv la Premiile Emmy, vizează cele mai mari platforme de modă la nivel mondial. După o perioadă petrecută în străinătate, Georgiana a revenit în Iași, unde a lansat brandul, colaborând cu fabrica locală și partenerul Traces of Heels din București pentru crearea primului prototip: pantofii cu toc de 10 cm din satin olive și fucsia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie

Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, la finalul lunii februarie 2025, anunță site-ul Profit. Potrivit acestei publicații, doar în luna februarie deficitul a crescut cu 1% din PIB. În ianuarie 2025, acesta era de 0,58%. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Practic, doar în februarie, guvernul Ciolacu II a cheltuit cu 19 miliarde de lei mai mult decât veniturile la buget.  Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii În februarie 2024, guvernul Ciolacu I avea un deficit bugetar de 1,67%, iar în februarie 2023 guvernul Ciucă consemna un deficit de 1,07%. Nu este clar cum, în aceste condiții, guvernarea PSD-PNL-UDMR va reuși să atingă, la final de an, un deficit de 7% din PIB, față de 8,65%. Profit nu detaliază cheltuielile guvernamentale, dar, în ianuarie, s-a putut constata că cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor, crescuseră cu 18%, deși coaliția PSD-PNl-UDMR promisese înghețarea acestor salarii.  „Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care ori nu vom mai primi credite. Creșterea economică a încetinit și nu ne mai putem baza pe estimările trecute. Sau ne reducem cheltuielile de funcționare sau creștem taxe și impozite care să compenseze deficitele, sau facem unele și altele, iar reducere de cheltuieli se face...nu dăm oameni afară să ne aflăm în treabă, dar calculăm corect personalul. (...) Aici nu e vorba să dai afară, ci să nu mai cheltui banii cetățenilor”, a spus președintele interimar Ilie Bolojan, luni seara, într-un interviu. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră