Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia. De la începutul războiului din Ucraina, librăriile și editurile din Rusia sunt nevoite să se adapteze atât cenzurii interne, cât și boicotului editurilor din străinătate care au reziliat contractele, suprimând astfel schimburile culturale.
Stephen nu e King în țara țarilor
„Încă din luna februarie 2022, am primit scrisori, politicoase, de la mai multe edituri franceze, britanice, germane și americane în care se scuzau că trebuie să întrerupă relațiile, oricât de vechi ar fi fost acestea. Drept urmare, nu mai avem acces la foarte multe cărți, precum cele ale lui Stephen King, unul dintre scriitorii cei mai traduși în Rusia”, a declarat Marina Kameneva, directoarea cunoscutei librării Moskva.
Care a adăugat că, până și în perioada comunistă, țara ei avea acces la traducerea cărților: „Uneori chiar îi cunoșteam pe unii dintre autorii occidentali mai bine decât occidentalii înșiși.”.
Boicotul literar asupra Rusiei a apărut inițial din partea scriitorilor. Pe lunga listă se află Olga Tokarchuk, Margaret Atwood, Stephen King, Frédéric Beigbeder, Yuval Noah Harari, Bernardine Evaristo, Joanne Rowling, Elif Shafak, Rupi Kaur.
Socoteala din Rusia nu se potrivește cu cea din târguri
La scurt timp a apărut și reacția târgurilor de carte: cele de la Frankfurt, Bologna, Varșovia, Praga, Bruxelles, Leipzig, Budapesta, Ierusalim, Göteborg, São Paulo, Bogota, Taipei și Seul au refuzat să colaboreze cu editorii ruși.
Pe 5 martie 2022, Editura Pearson a publicat pe site un comunicat prin care își arată sprijinul față de Ucraina, anunțând totodată că suspendă vânzarea și livrarea produselor și serviciilor editurii atât în Rusia, cât și în Belarus.
Măsuri asemănătoare au fost luate și de Penguin Random House, Simon & Schuster, Gardners, principalul angrosist de cărți din Marea Britanie, Curtis Brown Pan Macmillan Canongate. În Polonia, editura Powergraph a renunțat la toate contractele cu Rusia, iar Hemingway Foreign Rights Trust a interzis retipărirea lucrărilor lui Ernest Hemingway în Rusia.
Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia
Rezumate ale cărților bestseller internaționale – aceasta e noua tendință a pieței de carte din Rusia. Pentru a ocoli interdicțiile de vânzare decise de editurile occidentale (ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei), editorii ruși recurg la versiuni rezumate: cărțile bestseller sunt povestite, pe scurt, în discurs indirect.
E și cazul cărții de memorii a prințului Harry, „Spare” (Rezervă – n.r.) a cărei povestire a fost lansată în Rusia pe 16 februarie.
„Cartea începe cu relatarea înmormântării bunicului Prințului Harry, Prințul Philip, în primăvara anului 2021. Acest eveniment trist a avut loc la două luni după ce Harry și soția sa Meghan au renunțat la statutul de membri activi ai familiei regale. După înmormântarea bunicului său, Harry și-a descoperit, în secret, fratele și tatăl. La început au vorbit despre vreme, despre cum a mers înmormântarea. Discuție tipic britanică. Apoi Charles și William au început să discute despre noua viață a lui Harry.”, se poate citi în ediția povestită.
Cenzura anti-LGBT, împotriva naturii
După boicotul internațional, editurile și librăriile din Rusia au fost lovite și de legea promulgată de Vladimir Putin la sfârșitul anului trecut, care interzice „propaganda LGBT”. Fiind extrem de vagă, legea poate fi interpretată după bunul gust al cenzurii. Doar amenzile pentru încălcarea acesteia nu sunt deloc vagi: zece milioane de ruble (în jur de 12 mii de euro).
La doar câteva zile de la promulgarea legii, o listă de 53 de cărți a fost trimisă bibliotecilor din Moscova, iar librăriile s-au conformat, preventiv, scoțând de pe rafturi cărțile lui Haruki Murakami, Jean Genet, Stephen Fry sau chiar pe Édouard Limonov – interzis și în Ucraina –, un scriitor rus care a a favorizat anexarea „Ucrainei”.
Interpretarea laxă a legii contra propagandei LGBT naște multe îngrijorări. Evgeny Kopyov de la editura Eksmo avertizează că aceasta „ar putea afecta inclusiv romanele literaturii clasice”.
În plus, autoritățile ruse au interzis vânzarea către minori a cărților scrise de așa numiții „agenți străini” – cei care au criticat politica dusă de Kremlin, precum Dmitri Glukhovsky, scriitor de science fiction, sau autorul istoric Boris Akunin.
Pentru Tatiana Stoyanova de la Kompas-Gid, restricțiile ar putea duce la o renaștere a practicii sovietice de samizdat – publicarea clandestină a cărților interzise.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.