sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cărți

5 articole
Economie

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să cumpere cărți

Ordonanța disperării: interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Guvernul arată, în preambulul ordonanței, că deficitul a ajuns în iulie la 4,03%, iar creșterea economică a încetinit la 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Aproape 40% din firme au datorii la buget Măsurile de austeritate apar în proiectul unei ordonanțe de urgență prin care guvernul Ciolacu oferă facilități fiscale fără precedent celor care își achită datoriile către stat. Potrivit preambului la OUG, volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 mld euro. „După eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi”, se arată în document. Practic, aproape 40% dintre contribuabilii persoane juridice au datorii la buget. Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Însă Guvernul a profitat de ocazie ca să strecoare în OUG mai multe prevederi prin care limitează cheltuielile: interzice autorităților publice să mai cumpere cărți și mobilă, să mai încheie contracte de consultanță și să mai plătească studii și cercetări. Totuși, instituțiilor de cultură li se oferă posibilitatea limitată a unor excepții. interzice contractele cu ONG-urile, mai puțin cele referitoare la asistența socială o parte din banii necheltuiți de ministere se confiscă la Fondul de rezervă, după care Guvernul îi redistribuie către ministere, prin hotărâre de guvern. „Prin excepție de la prevederile alin. (1), instituțiile publice de culturăcare organizează și desfășoară activități și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, care organizează și/sau desfășoară proiecte culturale, pot efectua cheltuieli (...) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale”, se prevede in proiectul de ordonanță. Proiectul de ordonanță nu conține un studiu de impact, care să arate ce speră Guvernul să realizeze prin aceste măsuri.

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Foto: Facebook
Românii citesc cele mai puține cărți Foto: Vice România
Eveniment

Românii citesc cele mai puține cărți

Eurostat arată că, în spațiul Uniunii Europene, românii citesc cele mai puține cărți. Peste 70% n-au citit nici o carte în ultimul an, indică datele oficiului european de statistică, publicate azi. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Românii citesc cele mai puține cărți „Dintre țările UE, Luxemburg a raportat cel mai mare procent de persoane care au citit cărți în cele 12 luni anterioare sondajului (75,2%), urmat de Danemarca (72,1%) și Estonia (70,7%). În schimb, în România, doar 29,5% dintre persoane citiseră cărți în cele 12 luni anterioare sondajului, 33,1% în Cipru și 35,4% în Italia”, se arată în comunicatul Eurostat. „Acest articol de presă marchează Ziua internațională a iubitorilor de carte, sărbătorită la 9 august 2024”, explică instituția. Acum câteva zile, chestionat în legătură cu cartea lui Nicolae Ciucă, „Un ostaș în slujba țării”, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a declarat: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu trei iezi», de la «Aventurile lui Huckleberry Finn» și «Tom Sawyer», unii vor mai ține, în sfârșit, mâna pe o carte. Probabil, nici «Cireșarii», cele cinci volume, sau «Winnetou» nu le-au mai avut în mână…” El a mai spus că ar dori ca românii să citească: „Nu le cer să citească nici Goethe, nici Dante Alighieri, nici Cărtărescu, nici Bergler, nici «Istoria Religiilor» a lui Eliade, nici Giovanni Sartori”.

Dîncu se plânge că presa n-a remarcat sacoșele de cărți Foto: Facebook
Eveniment

Dîncu se plânge că presa n-a remarcat sacoșele de cărți

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, se plânge că presa l-a fotografiat la restaurant, alături de fostul director-adjunct al SRI, Florian Coldea, și Claudiu Târziu, ideologul AUR, dar n-a remarcat sacoșele de cărți pe care le-a cumpărat de la Bookfest. Fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu și un alt deputat PSD, Radu Popa, au fost surprinși la un restaurant libanez din București cu ideologul AUR, Claudiu Târziu, și controversatul ex-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea. Foto: Gandul/ Facebook Vasile Dincu Dîncu se plânge că presa n-a remarcat sacoșele de cărți „Era o zi care nu anunța nimic, dar a fost o zi plină. De dimineață, am fost la Bookfest, dar nu m-a fotografiat nimeni. Nici nu a venit cineva să mă ajute la rucsacul și plasele cu cărți (...) Rămas în Bucuresti, Radu și Antoaneta, finii mei s-au gândit să mă scoată la masă. Locul unde am fost nu era prea arătos, dar avea mâncare bună. Am întâlnit acolo mai mulți oameni pe care-i cunoșteam. I-am salutat, am schimbat impresii. Era un deputat liberal, dar și Florian Coldea, niște apropiați ai șefului PSD, iar, la ieșire, ne-am salutat cu senatorul Claudiu Târziu care mergea să ridice o comandă. Au fost chemate niște persoane să ne facă fotografii. Nu prea am înțeles de ce, dar am primit explicații, seara, din partea specialiștilor și a experților de prime time ai televiziunilor. Acasă am citit dintr-o cărămidă groasă, ”?? ?????́??́ ??? ?????”, coordonată de Didier Fassin și am terminat volumul pe care îl car după mine pe avioane, de vreo trei săptămâni, datorat lui Srđa Popović - ”??????? ????? ?????? ?? ?????????” (...) Spre seară, a apărut o furtună mediatică cu subiectul prezenței mele la restaurantul respectiv. Analiștii au dezvoltat minunate polisilogisme și fascinante oximoroane despre comploturi, conclavuri sau lovituri de stat. Am fost mândru să fiu contemporan cu mine!”, a scris Dîncu, pe Facebook. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Și înainte de a fi dat afară de la ministerul Apărării, Vasile Dîncu și-a făcut poze într-o librărie și a scris: „Aici nu se aude vocea idioților, linistea este intreruptă doar rareori de foșnetul moale al paginilor. Aici cărtile te asteaptă cuminți, aliniate ca soldații în formație”.

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia

Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia. De la începutul războiului din Ucraina, librăriile și editurile din Rusia sunt nevoite să se adapteze atât cenzurii interne, cât și boicotului editurilor din străinătate care au reziliat contractele, suprimând astfel schimburile culturale. Stephen nu e King în țara țarilor "Încă din luna februarie 2022, am primit scrisori, politicoase, de la mai multe edituri franceze, britanice, germane și americane în care se scuzau că trebuie să întrerupă relațiile, oricât de vechi ar fi fost acestea. Drept urmare, nu mai avem acces la foarte multe cărți, precum cele ale lui Stephen King, unul dintre scriitorii cei mai traduși în Rusia", a declarat Marina Kameneva, directoarea cunoscutei librării Moskva. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Care a adăugat că, până și în perioada comunistă, țara ei avea acces la traducerea cărților: "Uneori chiar îi cunoșteam pe unii dintre autorii occidentali mai bine decât occidentalii înșiși.". Boicotul literar asupra Rusiei a apărut inițial din partea scriitorilor. Pe lunga listă se află Olga Tokarchuk, Margaret Atwood, Stephen King, Frédéric Beigbeder, Yuval Noah Harari, Bernardine Evaristo, Joanne Rowling, Elif Shafak, Rupi Kaur. Socoteala din Rusia nu se potrivește cu cea din târguri La scurt timp a apărut și reacția târgurilor de carte: cele de la Frankfurt, Bologna, Varșovia, Praga, Bruxelles, Leipzig, Budapesta, Ierusalim, Göteborg, São Paulo, Bogota, Taipei și Seul au refuzat să colaboreze cu editorii ruși. Pe 5 martie 2022, Editura Pearson a publicat pe site un comunicat prin care își arată sprijinul față de Ucraina, anunțând totodată că suspendă vânzarea și livrarea produselor și serviciilor editurii atât în Rusia, cât și în Belarus. Măsuri asemănătoare au fost luate și de Penguin Random House, Simon & Schuster, Gardners, principalul angrosist de cărți din Marea Britanie, Curtis Brown Pan Macmillan Canongate. În Polonia, editura Powergraph a renunțat la toate contractele cu Rusia, iar Hemingway Foreign Rights Trust a interzis retipărirea lucrărilor lui Ernest Hemingway în Rusia. Cărțile occidentale ajung povestite în Rusia Rezumate ale cărților bestseller internaționale - aceasta e noua tendință a pieței de carte din Rusia. Pentru a ocoli interdicțiile de vânzare decise de editurile occidentale (ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei), editorii ruși recurg la versiuni rezumate: cărțile bestseller sunt povestite, pe scurt, în discurs indirect. E și cazul cărții de memorii a prințului Harry, "Spare" (Rezervă - n.r.) a cărei povestire a fost lansată în Rusia pe 16 februarie. "Cartea începe cu relatarea înmormântării bunicului Prințului Harry, Prințul Philip, în primăvara anului 2021. Acest eveniment trist a avut loc la două luni după ce Harry și soția sa Meghan au renunțat la statutul de membri activi ai familiei regale. După înmormântarea bunicului său, Harry și-a descoperit, în secret, fratele și tatăl. La început au vorbit despre vreme, despre cum a mers înmormântarea. Discuție tipic britanică. Apoi Charles și William au început să discute despre noua viață a lui Harry.", se poate citi în ediția povestită. Cenzura anti-LGBT, împotriva naturii După boicotul internațional, editurile și librăriile din Rusia au fost lovite și de legea promulgată de Vladimir Putin la sfârșitul anului trecut, care interzice "propaganda LGBT". Fiind extrem de vagă, legea poate fi interpretată după bunul gust al cenzurii. Doar amenzile pentru încălcarea acesteia nu sunt deloc vagi: zece milioane de ruble (în jur de 12 mii de euro). La doar câteva zile de la promulgarea legii, o listă de 53 de cărți a fost trimisă bibliotecilor din Moscova, iar librăriile s-au conformat, preventiv, scoțând de pe rafturi cărțile lui Haruki Murakami, Jean Genet, Stephen Fry sau chiar pe Édouard Limonov – interzis și în Ucraina –, un scriitor rus care a a favorizat anexarea "Ucrainei". Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Interpretarea laxă a legii contra propagandei LGBT naște multe îngrijorări. Evgeny Kopyov de la editura Eksmo avertizează că aceasta "ar putea afecta inclusiv romanele literaturii clasice". În plus, autoritățile ruse au interzis vânzarea către minori a cărților scrise de așa numiții "agenți străini" – cei care au criticat politica dusă de Kremlin, precum Dmitri Glukhovsky, scriitor de science fiction, sau autorul istoric Boris Akunin. Pentru Tatiana Stoyanova de la Kompas-Gid, restricțiile ar putea duce la o renaștere a practicii sovietice de samizdat - publicarea clandestină a cărților interzise.

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina (sursa: Facebook/Верховна Рада України)
Internațional

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina. Parlamentul ucrainean a adoptat duminică o lege care interzice difuzarea la radio şi TV, precum şi interpretarea în spaţiul public a muzicii artiştilor ruşi, relatează agenţiile EFE şi DPA. Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina De o excepţie vor beneficia artiştii care au condamnat public invazia Rusiei. Va fi astfel creată o "listă albă" cu artiştii care s-au delimitat de Kremlin, listă ce va fi gestionată de Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare şi va fi publică. "Produsele muzicale ale statului agresor pot influenţa sentimentele separatiste în rândul populaţiei", motivează în fundamentarea actului normativ parlamentarii ucraineni. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare "Muzica rusească poate face mai atractivă adoptarea unei identităţi ruseşti menite să slăbească statul ucrainean", mai susţin aceştia. Legea prezentată în parlament de mai multe partide, printre care şi cel al preşedintelui Volodimir Zelenski, instituie în plus cote minime de cântece în limba ucraineană, care vor trebui să reprezinte cel puţin 40% din cele emise la radio şi TV. Cărțile în rusă, interzise în majoritate De asemenea, cel puţin 75% din conţinutul informativ şi de divertisment radiofonic va trebui să fie în limba ucraineană. Parlamentul de la Kiev a votat de asemenea favorabil interzicerea importului şi distribuirii de produse tipărite, în principal cărţi, din Rusia, Belarus şi teritoriile ocupate ale Ucrainei (referire la peninsula Crimeea şi la republicile separatiste proruse din Donbas). Mai mult, pentru importul de cărţi din alte ţări decât Rusia şi Belarus, dar care sunt tipărite în "limba agresorului", va fi necesară o licenţă specială. Cărţile din Rusia erau însă deja restricţionate în Ucraina încă din anul 2016.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră