luni 09 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7812 articole
Ramona Emilian

Internațional

Suedia, înecată în sânge de către imigranți: sute de atacuri cu bombe și arme de foc pe tot teritoriul țării în 2023, zeci de morți. Violența extremă, provocată de luptele între bande

Suedia este cotropită de bande criminale. În Uniunea Europeană, această țară a devenit unul dintre liderii violenței mortale provocate de arme de foc. A surclasat multe țări din Europa de Est, fiind la egalitate cu Croația. Sute de oameni, victime colaterale ale războaielor dintre bande, au fost omorâți în ultimii ani. Atacurile cu bombă asupra clădirilor rezidențiale sunt la ordinea zilei. Aproape săptămânal, sunt raportate explozii în majoritatea orașelor, inclusiv Stockholm și Göteborg. Poliția se declară învinsă. Guvernul a cerut ajutorul armatei. Peste o sută de atacuri cu bombă în 2023 Potrivit celui mai recent raport ONU privind violența letală în lume, Suedia a devenit o "excepție notabilă" din cauza creșterii violenței. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, Suedia a atins unul dintre cele mai înalte niveluri de violență mortală cu arme: 40% dintre crime sunt cauzate de folosirea armelor de foc. În 2022, au fost înregistrate 88 de explozii și 101 tentative de atac cu explozibil, potrivit datelor poliției suedeze. Au fost 391 de atacuri cu arme de foc, care s-au soldat cu 62 de morți. Citește și: Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal În 2023, Suedia a devenit lider al violenței letale provocate de arme de foc între țările nordice. Până la 15 august 2023, în țară au fost deja înregistrate peste o sută de atacuri cu bombe. Anul trecut, în Suedia au fost împușcate de nouă ori mai multe persoane decât în Danemarca, Finlanda și Norvegia la un loc. Dacă în Danemarca, Norvegia și Finlanda s-au înregistrat câte două decese în fiecare țară provocate de arme de foc (în Finlanda, unul a fost accident de vânătoare), în Suedia, numărul acestora este de 53. Septembrie negru. Guvernul cheamă armata Septembrie 2023 a fost cea mai mortală lună din ultimii patru ani în Suedia. Bilanțul poliției la finalul lunii: 11 morți în urma conflictelor dintre bande rivale. Printre victimele colaterale: trei copii, doi tineri studenți din Stockholm, o profesoară, omorâtă de o explozie, în casa sa, la 80 de kilometri de capitala Suediei, și un bărbat de 70 de ani, ucis tot de o explozie, în timp ce se afla într-un bar din Sandviken. Guvernul minoritar de centru-dreapta, care a ajuns la putere anul trecut cu sprijinul democraților anti-imigranți, nu a reușit până acum să controleze violența. Premierul a promis că va face eforturi pentru a mări paza, pedepse mai dure pentru încălcarea legii armelor și legi mai aspre pentru deportare. Însă, după seria de crime din septembrie, guvernul suedez a admis neputința poliției în fața bandelor criminale. "În nici o altă țară din Europa nu se întâmplă așa ceva", a declarat premierul Ulf Kristersson. Acesta a cerut sprijinul armatei pentru a stopa și a combate criminalitatea bandelor. Suedia este cotropită de bande criminale Valul de violențe care a ucis până acum sute de persoane a început în 2015, în Rinkeby, un cartier la nord de Stockholm. Nucleul a fost un grup de adolescenți, ai căror părinți erau imigranți din Somalia, cunoscut drept "Rețeaua Rinkeby". Tinerii nu mergeau la școală, petreceau tot timpul împreună și comiteau felurite infracțiuni, din ce în ce mai grave. Conflictul a început pe 22 iulie 2015, când "Rețeaua Rinkeby" a jefuit un birou dintr-o suburbie a Stockholmului. Prada: 200.000 de euro. Unul dintre tineri, de 16 ani, care ajutase la planificarea jafului, s-a simțit jignit că nu i s-a permis să participe la acțiune. Ca să se răzbune, și-a ucis prietenul, un alt tânăr, de 19 ani, cel care a condus jaful. Tânărul de 16 ani a fost împușcat a doua zi. Cei doi au fost îngropați unul lângă altul. După aceste crime, s-a declanșat o reacție în lanț. "Rețeaua Rinkeby" s-a împărțit în două bande rivale: "Shottaz" și "Dödspatrullen". A urmat o serie de confruntări fatale, provocate de disputa asupra controlului în comerțul de droguri, dorința de a se ridica în ierarhia bandelor, sau de simple insulte ale onoarei. Violențele s-au extins inițial în Malmö și Göteborg, însă bandele s-au ramificat apoi în toată țara. Investiții masive în poliție Cercetările efectuate de Brå (Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității) arată că, în anii ‘90, aproximativ 90% din cazurile de crimă care implicau arme de foc au fost rezolvate. Potrivit Brå, în perioada 2017-2019, doar 33% din totalul omuciderilor cu arme de foc în mediul criminal au fost rezolvate. Finanțarea pentru poliție a crescut în 2022. Este pevăzut ca, până în 2026, bugetul anual pentru sistemul de justiție să crească cu 21 de miliarde de coroane (echivalentul a 1,9 miliarde de euro). Este prevăzut, de asemenea, ca numărul personalului poliției să crească la 50.000, în următorii zece ani. Experții sunt însă sceptici că toate aceste măsuri vor fi de folos. Potrivit lui Manne Gerel, criminolog și expert în bande criminale la Universitatea din Malmö, simpla angajare a mai multor ofițeri de poliție nu va rezolva problema fundamentală cu care se confruntă poliția - calificarea adecvată: "Se angajează o mulțime de oameni noi, dar aceștia nu primesc pregătirea de care au nevoie pentru a investiga în mod eficient bandele criminale.". Gerel a criticat și reforma instituției poliției: în loc să se întărească echipele de omucideri la nivel local, autoritatea a fost centralizată. "Astfel, s-a pus accentul pe Stockholm, deși bandele devin din ce în ce mai active în alte părți ale țării", a adăugat expertul. Arme din Ucraina ajung pe teritoriul suedez Aproximativ o mie de arme sunt introduse ilegal în Suedia, în fiecare an. Autoritatea vamală suedeză a declarat că, în medie, sunt introduse ilegal în țară aproximativ trei arme de foc pe zi. Atât rutele, cât și calitatea acestora s-au schimbat. Dacă până acum câțiva ani armele de foc proveneau din țările balcanice, fiind în mare parte de categorie B, semiautomate sau cu repetiţie (pistoale sau revolvere), în prezent există competiția unui nou furnizor: zona de război din Ucraina. Iar aceste arme fac parte din categoria A, fiind arme de foc militare automate. Ceea ce transformă Suedia din ce în ce mai mult într-un teren de război.

Suedia, înecată în sânge de către imigranți: sute de atacuri cu bombe și arme de foc pe tot teritoriul țării în 2023, zeci de morți. Violența extremă, provocată de luptele între bande
Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal
Economie

Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal

Românii muncesc afară, România aduce asiatici. Uniunea Europeană a înăsprit legile privind imigrația. Și din această cauză, majoritatea statelor membre suferă de un deficit al forței de muncă. Mari angajatori din Germania și Franța caută, în prezent, muncitori din țările membre, România fiind printre preferate. Pe de altă parte, România și-a deschis larg porțile muncitorilor din țările asiatice, în special din Sri Lanka și Nepal. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Deși, în sondaje, majoritatea acestora se declară mulțumiți de condițiile din țara noastră, la firul ierbii există semnale de alarmă: salarii mai mici decât cele promise, condiții de cazare inumane și exploatare a muncii. Cauzele: firmele care intermediază angajarea lor în România. Aceleași cauze au provocat, în anii trecuți, scandaluri în Franța și Germania. Drept urmare, legi au fost modificate, iar angajatorii, falimentați. Românii salvează viile franțuzești Angajatorii francezi îi laudă pe muncitorii români veniți în Franța. Pentru Jean-Luc Métayer, viticultor în Charente, aceștia sînt oameni fideli și de încredere. Métayer a angajat în jur de cincizeci de români, plătiți între 1.800 și 2.000 de euro net, pentru a asigura tăierea, ridicarea și recoltarea viței de vie. "Nu mai găsim nici un francez dispus să facă această meserie", susține Métayer. În Bretania, Ronan Le Nezet, consilier local la primăria din Pontivy, spune că muncitorii români sunt "un panaceu" pentru regiune. În prezent, în triunghiul Loudéac - Ploërmel - Pontivy există o comunitate de aproape 1.600 de români. Mulți lucrează în industria agroalimentară. De asemenea, îngrijitorii și medicii români au umplut golul în "deșertul medical" care devenise Bretania Centrală. Deși azi au devenit indispensabili, în anumite sectoare și regiuni, muncitorii români nu au fost din totdeauna bine primiți. În 2012, în Bray, o comună din Nordul Franței, prezența muncitorilor români pe șantierul Serqueux-Gisors a revoltat localnicii. Primarul din Forges-les-Eaux, Michel Lejeune, i-a chestionat la vremea respectivă pe angajatori: aveau contracte legale? Ce salarii primeau românii? În fața revoltei, angajatorii au evidențiat impactul șantierului asupra comerțului local: mulți muncitori sunt cazați în regiune, mănâncă în restaurantele din zonă și fac cumpărături în magazinele locale. Apoi au conchis: au angajat muncitori români, pentru că în zonă nu au fost găsite "abilitățile necesare". Unul dintre scandalurile majore, privind muncitorii români în Franța, a izbucnit însă în 2013. Abatoarele Gad din Bretania au fost acuzate de exploatarea acestora. Gad îi angajase, semnând un contract cu o firmă subcontractoare din București. Deși serviciile muncitorilor erau facturate cu 1.425 euro brut, pentru 151,67 ore lucrate, plata se făcea către firmă. Iar firma oprea din salarii cheltuielile de deplasare, cazarea și masa. În realitate, muncitorii primeau 557,82 euro net lunar. După o săptămână de la dezvăluiri, abatorul, care avea oricum probleme financiare, a fost închis. Germania preferă români și polonezi Muncitorii români sunt printre cei mai căutați de angajatorii germani. Totuși, la sfârșitul anului 2023, un anunț al companiei DHL a provocat câteva polemici în societatea germană. DHL voia să angajeze livratori, în special din România și Polonia. Salariul oferit pornea de la 16 euro pe oră, plus "beneficii". Au apărut întrebări: de ce compania preferă să angajeze din România și Polonia, când există germani care "ar visa la un asemenea salariu"? În plus, de ce nu au vizat și muncitorii veniți din țările asiatice? Nikola Hagleitner, director Poștei (preluată de DHL), a tranșat problema: "Recrutăm, bineînțeles, și cetățeni din Germania, dar din străinătate, preferăm România și Polonia". Hagleitner a adăugat că scopul DHL este ca aceștia să rămână angajați permanenți ai companiei. Germania a început să înlocuiască forța de muncă existentă cu muncitori din România, Polonia și Bulgaria, după extinderea UE spre est. În 2019, marea parte a lucrătorilor migranți proveneau din România și erau angajați în special la abatoare. În 2020, a izbucnit scandalul de la Tönnies, cel mai mare abator din Germania. Condițiile de muncă ale românilor au devenit subiect de prima pagină. Aproape o mie de angajați români s-au îmbolnăvit de Covid, în unitățile de cazare colective. S-a descoperit că erau cazați în grupuri de opt sau zece, în apartamente deținute de companie. Chiria, de 200 de euro de persoană, era de două-trei ori mai mare decât chiria medie plătită în regiune. Au ieși la iveală și alte nereguli. Angajările se făceau prin firme subcontractoare din România, prin contracte care eliberau angajatorul de plata taxelor pentru angajați. Astfel, deși muncitorii primeau salariu de la angajator, nu beneficiau de asigurările din Germania. Taxele erau plătite în România. Sistemul era folosit de multe abatoare din Germania. Economiile angajatorilor erau semnificative. Afacerea a declanșat o competiție acerbă între firmele subcontractoare. Pentru a atrage cât mai mulți muncitori, acestea promiteau condiții inexistente. Oamenii erau supuși unui stres fizic și mental. Ajungeau să lucreze cel puțin 60 de ore pe săptămână. Lucrau atât ziua, cât și noaptea, la temperaturi extrem de scăzute. Mulți se îmbolnăveau, însă, nefiind asigurați de statul german, nu își permiteau să meargă la doctor. În urma scandalului, legile privind angajare muncitorilor străini au fost schimbate. De la 1 ianuarie, 2021, angajările prin firmele subcontractoare, în industria cărnii, au fost interzise prin lege. În prezent, aproximativ o jumătate de milion de români muncesc în Germania. Toți au aceleași drepturi și beneficii sociale precum angajații germani. Românii muncesc afară, România aduce asiatici Guvernul României încurajează muncitorii din țările asiatice să vină în țara noastră. Numărul permiselor de muncă acordate de România cetățenilor din afara Uniunii Europene a crescut constant în ultimii ani. Astfel, țara noastră a devenit o destinație din ce în ce mai populară pentru lucrătorii migranți, în special pentru cei veniți din Sri Lanka și Nepal. Potrivit unui raport publicat la sfârșitul anului trecut, numărul anual de permise de muncă eliberate cetățenilor din afara UE s-a triplat între 2013 și 2022. În 2022, România a acordat 31.000 de permise de muncă. Cele mai multe au fost eliberate pentru cetățenii din Sri Lanka. În 2022, acestea au depășit 50% din totalul permiselor UE. Permisele eliberate cetățenilor din Nepal au reprezentat 22% din totalul permiselor de muncă din UE. Potrivit economica.net, în 2023, aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau permis de muncă în ţara noastră. Peste 45% dintre aceștia sunt din Nepal şi din Sri Lanka. Pentru 2024, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. În mod similar, în ianuarie, 2024, Guvernul din Sri Lanka a anunțat că intenționează să creeze 100.000 de oportunități suplimentare de locuri de muncă în străinătate. Guvernul din Sri Lanka își încurajează oamenii să muncească în străinătate. Sunt organizate târguri, ateliere și seminarii pentru a-i convinge să plece. Emigrarea este promovată ca un act aproape patriotic. Familiile muncitorilor plecați în străinătate sînt "onorate" în festivități publice. Copiii lor primesc materiale școlare sau burse. Potrivit Băncii Centrale din Sri Lanka, în 2023, remitențele muncitorilor care lucrează în străinătate au fost de 5,4 miliarde de dolari. Asiaticii, adesea abuzați în România Potrivit unor sondaje, 53% dintre angajații care provin din țări asiatice sunt mulțumiți de condițiile de angajare din România. Dar, potrivit unor reportaje, mulți se se plâng de condițiile pe care le au în țara noastră, acuzând exploatarea. În decembrie 2023, un reportaj difuzat pe Al Jazeera avertiza: locurile de muncă și condițiile care îi așteaptă pe srilankezii ajunși în România abia seamănă cu oportunitățile pe care le oferă agențiile de angajare din Sri Lanka. Pentru a-și asigura job-ul și permisul de muncă, muncitori din Sri Lanka sunt nevoiți să plătească taxe agențiilor de recrutare. Acestea variază între 3.000 și 3.500 de euro. Cum salariul mediu lunar în Sri Lanka este de aproximativ 89.800 rupii (în jur de 260 de euro), muncitorii sunt nevoiți să se împrumute. Unul dintre muncitorii intervievați a declarat că i se promisese un salariu de 800 de euro, pentru o slujbă de menaj. În România a fost angajat la un fast food, pentru un salariu de 500 de euro. Pentru a putea plăti împrumutul, muncitorul a fost nevoit să-și ia un al doilea job. Astfel, după ce pregătește zilnic peste 200 de hamburgeri, livrează mâncare la pachet cu motocicleta. Face în jur de 14 livrări zilnic. Este cazat într-un apartament, împreună cu alți paisprezece bărbați. Ca să econimisească bani, mănâncă orez și linte. Povestea sa este confirmată și de ceilalți intervievați. Un tânăr de 27 de ani, mecanic de meserie, a fost nevoit să-și părăsească țara, pentru că nu găsea de lucru. A apelat la o agenție de intermediere. Aceasta i-a făcut rost de permis de muncă, promițându-i un job în salubritate. Când a sosit în București, i s-a spus că permisul nu este valabil. A primit un permis temporar și în prezent, se luptă cu birocrația românească. Pentru a-și permite să plătească împrumutul făcut, pentru a plăti agenția de recrutare, s-a angajat la o firmă de livrare de mâncare. Muncește 15 ore pe zi. Chestionat în legătură cu taxele percepute de agențiile de recrutare din Sri Lanka sau Nepal, un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a declarat că statul român nu impune alte plăți lucrătorilor străini, în afara taxelor obișnuite pentru permisele de muncă. "Miile de euro plătite de muncitori reprezintă costuri externe asociate firmelor și agențiilor de recrutare", a declarat acesta.

Cine este Nadejdin: opozantul sau clovnul lui Putin? Un contracandidat foarte critic al actualului lider de la Kremlin le dă speranțe rușilor
Internațional

Cine este Nadejdin: opozantul sau clovnul lui Putin? Un contracandidat foarte critic al actualului lider de la Kremlin le dă speranțe rușilor

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Unii din cei mai duri membri ai partidului extremist german AfD sunt născuți în România și militează împotriva imigrației, deși au fost adoptați de Germania
Internațional

Unii din cei mai duri membri ai partidului extremist german AfD sunt născuți în România și militează împotriva imigrației, deși au fost adoptați de Germania

Născuți în România, extremiști ai AfD. În Germania, aproape un milion și jumătate de oameni au manifestat împotriva partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politica partidului este, de la înființare, una naționalistă, anti-europeană și anti-imigrație. Născuți în România, extremiști ai AfD În 2022, AfD a salutat veto-ul Austriei contra intrării în Schengen a României și Bulgariei. Protestele actuale au fost declanșate de dezvăluiri apărute în presă despre întâlnirea de la Potsdam a membrilor de rang înalt ai partidului cu neo-naziști. În cadrul întâlnirii s-au vehiculat și planuri ale AfD de "Remigrație". Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Potrivit presei, AfD plănuiește expulzarea forțată atât a imigranților noi, cât și a cetățenilor germani cu origini imigrante. Politica anti-imigrație a AfD este, însă, cel puțin ciudată: un număr important de lideri ai partidului au origini străine, inclusiv românești, iar anul trecut au înființat o asociație pentru imigranți. Scopul declarat: recrutarea imigranților în rândurile partidului. Ideologul partidului, născut în Italia, are trei cetățenii În 2021, grupul parlamentar al AfD avea, procentual, mai multe persoane cu origini străine decât aveau FDP sau alianța de guvernare. Printre liderii AfD cu origini imigrante se numără Waldemar Herdt și Anton Friesen, născuți în fosta Uniune Sovietică și refugiați în Germania. Petr Bystron, fost lider AfD al statului bavarez, este copilul unor refugiați politici din Cehia. Deputatul Paul Viktor Podolay, care s-a născut în Slovacia, declara în 2019 că politica Germaniei în ceea ce privește imigranții e "pur și simplu de neînțeles". Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30% Deși e considerat a fi unul dintre moderații partidului, Podolay critică guvernul federal pentru deschiderea pe care o are față de imigranți. Marc Jongen, considerat "ideologul șef" al partidului, s-a născut în Italia. Are cetățenie italiană, germană și olandeză. Este membru al Bundestagului german din 2017. În ianuarie 2014, Jongen a publicat manifestul partidului, în care face apel la păstrarea structurilor familiale tradiționale și a culturii naționale germane. Jongen s-a impus în partid combătând politica de imigrație a guvernului. În 2016, el și-a exprimat teama că refugiații care vin în Germania ar putea crea "o stare de război civil". Jongen s-a plâns și că germanii devin "slujitorii imigranților". În ceea ce privește Mișcarea identitară, Jongen a afirmat că aceasta e o "corecție a structurii dezechilibrate a culturii europene din perspectiva identității". AfD are acum "Imigranți pentru Germania" În iunie 2023, ziarul partidului, Cicero, anunța înființarea asociației "Imigranți pentru Germania" (Mit Migrationshintergrund für Deutschland). Potrivit anunțului, AfD dorește prin această asociație "să-și lărgească baza de alegători și să recruteze în mod specific susținători cu rădăcini străine". Anunțul a provocat critici din partea celorlalte partide. "E de-a dreptul sarcastic, dacă asculți discursurile AfD din ultimele luni și ani", a afirmat Turgut Yüksel, purtătorul de cuvânt al SPD. "AfD se distinge în discursuri prin incitarea împotriva imigranților", a adăugat acesta. Jürgen Frömmrich, parlamentar ecologist, bănuiește că înființarea acestei asociații e doar o spoială de imagine. "Modus operandi al AfD este de a ne diviza societatea, de a lupta împotriva diversității și de a incita la ură", a continuat Frömmrich. Eleonora Cotar, născută la Pitești În decembrie 2022, AfD saluta veto-ul Austriei contra intrării României și Bulgariei în Schengen. "Veto-ul Austriei (...) protejează Europa de Vest de și mai multe crime și de exacerbarea în continuare a unui val de imigrație", a declarat Harald Weyel, purtător de cuvânt AfD. Cu toate acestea, AfD a avut și încă are membri născuți în România. Joana Eleonora Cotar s-a născut în 1973 la Pitești și a studiat științele politice la Universitatea din Mannheim. Cotar a intrat în AfD în 2013 și a devenit membru al Bundestagului în 2017. Deși a părăsit AfD pe 21 noiembrie 2022, invocând "proximitatea strânsă a oficialilor de conducere AfD de Președintele Federației Ruse", Cotar susține în continuare că imigranții și refugiații sunt o povară pentru contribuabilii germani. Olteanul Frohnmaier, controlat total de Kremlin Markus-Cornel Frohnmaier s-a născut în 1991 în Craiova. A fost adoptat la vârsta de un an de un cuplu de germani. Este căsătorit cu o rusoaică. Frohnmaier a fost criticat în mod repetat pentru contactele sale cu politicienii ruși. În 2014, a salutat anexarea Crimeei de către Rusia: "Felicit cetățenii Crimeei pentru obținerea independenței față de Ucraina". În 2019, o scurgere de informații a declanșat o investigație jurnalistică internațională: BBC, Der Spiegel, ZDF și La Repubblica. Investigația a scos la iveală faptul că Federația Rusă l-a sprijinit pe Frohnmaier în campania electorală federală din 2017, dorind să influențeze Bundestagul german. În 2022, într-un alt document al administrației prezidențiale a liderului rus Vladimir Putin, Frohnmaier este descris drept "un deputat sub control absolut". Deși născut în afara Germaniei, pozițiile xenofobe ale lui Frohnmaier sunt bine cunoscute. După agresiunile sexuale din Köln, care au avut loc în noaptea Revelionului din 2015-2016, Frohnmaier a postat o poză cu vicepreședintele Bundestagului de atunci, Claudia Roth, cu afirmația "Dacă aș fi putut merge cu ea la Köln în ziua de Anul Nou...". Ulterior, a declarat că a vrut să atragă atenția vicepreședintelui că ar trebui să fie mai solidară cu femeile germane, decât cu imigranții. Acesta a adăugat că politicieni precum Claudia Roth, care susțin drepturile imigranților, sunt co-violatori. În 2017, Frohnmaier s-a pronunțat în favoarea unui "capitalism al poporului", prin care beneficiile sociale pentru străini să fie limitate. În 2022, cu câteva luni înainte ca Austria să folosească veto-ul contra intrării României și Bulgariei în Schengen, Frohnmaier declara: "Oricine vrea să desființeze granițele își urăște patria". Bănățeanul Tillschneider, poziții naziste despre superioritatea germană Hans-Thomas Tillschneider s-a născut în 1978 la Timișoara. A studiat la universitățile din Freiburg și Leipzig. Este membru AfD încă de la înființarea partidului, în 2013. În 2016, Tillschneider declara că, "o dată cu globalizarea și imigrația, oamenii se ridică împotriva creației". Pentru Tillschneider, germanii sunt o "specie diferită de toate celelalte popoare". La un moment dat, Tillschneider declara că "sacralizarea Holocaustului este extrem de irațională". În 2020, spunea că o lege a imigrației ar fi necesară doar dacă stopează imigrației, nu ca să protejeze imigranții. Tillschneider urmează direcția partidului și în ceea ce privește Rusia. Pe 28 februarie 2022, a declarat că "Vladimir Putin apără interesele Rusiei, iar invazia este dreptul lui". La începutul anului 2023, Tillschneider a fondat asociația Ostwind pentru "Pacea și prietenia cu Rusia". Andreas Jurca s-a născut în 1987, într-un orășel din Caraș Severin, Oțelul Roșu. În 1991, familia a emigrat în Germania, solicitând refugiu politic. Timp de aproape un an, au locuit într-un azil din Kirchdorf an der Iller. Cu toate acestea, Jurca a criticat constant politica Germaniei privind refugiații. "Guvernul federal practică de ani de zile ceea ce urmărește să realizeze Pactul global ONU, în mod neconstituțional și ilegal: primește și îngrijește fără reținere toți imigranții care sosesc, fără a respinge pe nimeni", afirma acesta în 2018. În prezent, Jurca este în atenția mass media din cauza bătăii pe care a primit-o anul trecut, în luna august. Andreas Jurca a declarat că atacatorii erau imigranți. Ancheta este în desfășurare.

Protestele fermierilor iau amploare în Europa și sunt exploatate intens de partidele populiste. Nemulțumirea principală: măsurile UE în agricultură
Internațional

Protestele fermierilor iau amploare în Europa și sunt exploatate intens de partidele populiste. Nemulțumirea principală: măsurile UE în agricultură

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită. Nemulțumirile fermierilor și transportatorilor cresc în Europa. După Germania și România, protestele au început și în Franța. Se pregătește Spania. În ciuda faptului că bugetul european destinat agriculturii reprezintă aproape o treime din bugetul total, multe nemulțumiri sunt îndreptate contra politicii agricole a UE. Și sunt contabilizate de partidele extremiste, anti-UE. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Fondurile PAC (Politica agricolă europeană comună) pentru 2021-2027 sunt de 387 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Fondurile sunt alocate în funcție de suprafețe agricole. Bugetele cele mai mari sunt destinate Franței, Spaniei și Germaniei. AfD, aliatul fermierilor nemți Subvențiile naționale germane se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Guvernul federal cheltuiește încă patru miliarde pentru pensii agricole și asigurări de sănătate. În perioada 2023-2027, fondurile PAC pentru Germania se ridică la 30,7 miliarde de euro, aproape 50% din venitul anual al fermierilor germani. Protestele fermierilor au fost declanșate de decizia de reducere a subvențiilor, în special de eliminarea subvenției pentru motorina agricolă. Deși guvernul a făcut concesii, declarând că subvențiile pentru motorină vor fi reduse treptat (în primă fază 40% în 2024, apoi câte 30% în 2025 și 2026), acestea nu au fost suficiente pentru a mulțumi fermierii. Protestele fermierilor germani continuă. Aceștia denunță și majorarea impozitelor și taxelor pentru poluare. În acest week-end este planificată o demonstrație în Berlin cu 10.000 de tractoare. Partidul de extremă dreaptă AfD, care duce o campanie pe față anti-UE, susține fermierii germani. AfD a cerut declanșarea unei greve generale și o dublare a subvențiilor pentru motorina agricolă. În realitate, însă, nici un alt partid nu vrea să reducă ajutorul financiar pentru fermieri mai mult decât AfD. În programul său de partid, AfD respinge ferm intervențiile statului pentru susținerea agriculturii. În ceea ce privește subvențiile UE, AfD menționează, în același program, că va "reduce subvențiile UE" pentru a reda fermierului "libertatea de alegere". Subvenția la motorină, problemă europeană Bugetul alocat prin PAC Franței este de 45,6 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În Franța, nemulțumirile fermierilor s-au manifestat încă din luna noiembrie, 2023, mai ales în Gironde. Sindicatele au denunțat "inconsecvențele" politicilor naționale și europene. Printre acestea: creșterea taxei la apă și la produsele fitosanitare, teama de consecințele acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur (piața comună a Americii de Sud), ridicarea treptată a scutirii taxei pentru motorina agricolă, creșterea importurilor. Un alt motiv de nemulțumire: refuzul Bruxelles-ului de a permite până în 2024 cultivarea terenurilor care ar trebui lăsate pârloagă. Pe 16 ianuarie 2024 au avut loc primele proteste de amploare ale fermierilor, în Toulouse, și Avignon. În centrul orașului Toulouse au pătruns 400 de tractoare și peste o mie de protestatari. De vină, tranziția ecologică Potrivit lui Christiane Lambert, președintele Comitetului Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană, fermierii francezi sunt "exasperați de cerințele UE". "Au sentimentul că li se impun măsuri prea drastice, mai ales în contextul tranziției ecologice", a declarat acesta. 80 de tractoare au mers în coloană pe centura orașului Avignon. Fermierii au aruncat legume în fața prefecturii și au pus deșeuri agricole în parcarea Auchan. Sindicatele agricole cer, în prezent, asistență financiară pentru fluxul de numerar al fermierilor, ajustări la plata contribuțiilor mutualității sociale agricole, un an fără dobândă pentru împrumuturile bancare și acces simplificat la asistență socială. Fermierii francezi sunt sprijiniți de Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale. Acesta a anunțat, pe 15 februarie, că prima sa deplasare din 2024 va fi în Gironde. Bardella a declarat că vrea să-și arate sprijinul față nemulțumirile fermierilor. Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită Bugetul alocat prin PAC Spaniei este de 31,5 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În luna septembrie 2023, partidul de extremă dreapta VOX a cerut ca fermierii să fie protejați "împotriva agendei ideologice a Guvernului și a Bruxelles-ului". Purtătorul de cuvânt al Vox, Pepa Millán, a afirmat că guvernul spaniol "impune o agendă ideologică care sufocă mediul rural". Asociația agrară Unión de Uniones a anunțat un protest de amploare pe 21 februarie. Fermierii spanioli denunță "situația critică" în care se află "din cauza recoltelor slabe, a prețurilor mici și a costurilor mari de producție". De asemenea, fermierii spanioli sunt chemați să protesteze împotriva acordurilor internaționale semnate de Guvern prin care se retrage subvenția pentru motorina agricolă, se sacrifică animale "pentru planuri de sănătate iraționale", și se "aprobă constant noi cerințe de mediu". Apelul sindicatului dă exemplul fermierilor germani, chemând la solidaritate.

O poveste reală: la Chicago, o gaură în trotuar de forma unui șobolan, noul fetiș al presei americane. Gaura atrage turiști, politicieni și bani
Internațional

O poveste reală: la Chicago, o gaură în trotuar de forma unui șobolan, noul fetiș al presei americane. Gaura atrage turiști, politicieni și bani

Breaking News în Chicago: poza unei găuri în trotuar în formă de șobolan a fost postată pe rețeaua X. La scurt timp, a devenit virală. Presa americană a preluat știrea. De la ABC, Fox News sau CBS la Washington Post și The New York Times, fotografia a devenit o știre de dezbatere națională - povestea găurii în formă de șobolan. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” S-a înregistrat un val de turiști. Locul s-a transformat într-un mic memorial: s-au pus lumânări, monede, a apărut chiar și o piatră funerară cu fotografia unui șobolan. Au apărut controversele: care e originea găurii? De când datează? E un șobolan sau, mai degrabă, o veveriță? N-au întârziat nici interesele politice și financiare. Postarea pe X Pe 6 ianuarie a.c., Winslow Dumaine se îndrepta către un magazin din Chicago’s North Side când a văzut o gaură în trotuarul străzii Roscoe. Gaura părea că are conturul unei rozătoare. Dumaine, care este artist vizual și comediant, a fotografiat-o și a postat-o pe rețeaua X. Postarea a devenit imediat virală. În prezent, are peste cinci milioane de vizualizări. În urma popularității postării lui Dumaine, s-a înregistrat un val de turiști în zona rezidențială din Roscoe Village. Presa americană, obsesie pentru conturul rozătorului Presa americană a fost imediat atrasă de subiect. Washington Post afirmă că, de acum, Chicago are un nou obiectiv turistic: Gaura șobolanului. ABC a vehiculat chiar ideea că această gaură ar putea deveni mai cunoscută decât emblematica sculptură a orașului, Cloud Gate. Fox News remarcă succesul acestei descoperiri, care a atras atenția la nivel internațional, dedicând un reportaj numeroșilor turiști care vin să se pozeze cu gaura din pavaj. Fluxul turiștilor a fost remarcat și de CBS. The New York Times a dedicat subiectului un amplu reportaj de la fața locului: "Oamenii au început să aducă ofrande misterioasei crăpături de mărimea unui șobolan gras: lumânări, monede, flori, un mormânt mic cu fotografia unui șobolan și o pungă de chifle cu scorțișoară de la Ann Sather, îndrăgitul lanț de restaurante din Chicago.". Cea mai recentă "ofrandă": un mic șoarece de jucărie plasat în centrul găurii. Nici politicienii nu au stat deoparte: Ann Williams, membră a Congresului, a postat un videoclip pe rețelele sociale, enumerând, printre atracțiile districtului, și "Gaura șobolanului din Chicago". Povestea găurii în formă de șobolan Jurnaliștii americani au săpat mai departe, căutând informații despre gaura din pavaj. Deși nu se știe cum a apărut, potrivit rezidenților gaura are o vechime de mai bine de douăzeci de ani. Însă nu toți sunt de acord că aceasta are formă de șobolan. Unii susțin că ar fi o veveriță, alții, o broască. Descoperitorul, Dumaine, a susținut că, "într-adevăr, pare că are șolduri de veveriță', însă a comentat că Chicago Rat Hole are o rezonanță mai seducătoare, de nume de formație muzicală. Dezbaterea continuă în presa americană. Ronțăiala banilor În Statele Unite, banii nu sunt niciodată departe de o asemenea poveste, comentează Le Point. Potrivit jurnaliștilor francezi, Dumaine a fost deja abordat de câteva companii pentru a promova produse derivate. Acesta le-a refuzat. "Nu vreau să monopolizez Groapa șobolanului, aceasta ar trebui să aparțină tuturor", a declarat Dumaine. Totuși, artistul a avut de câștigat în urma succesului postării sale. După ce postarea a devenit virală, Dumaine a răspuns numeroaselor comentarii cu fotografii care promovează produsele pe care le vinde (cărți de tarot și tricouri). Creșterea vânzărilor de pe site l-a ajutat să-și plătească chiria de 1.000 de dolari într-o singură zi. Chicago, orașul șobolanilor Chicago a fost declarat, în 2023, pentru al nouălea an consecutiv, orașul cel mai infestat de șobolani din Statele Unite. Clasamentul a fost întocmit de compania de deratizare Orkin și este bazat, printre altele, și pe numărul de apeluri primite pentru a solicita servicii. Pe locul doi și, respectiv trei, se situează orașele Los Angeles și New York.

AUR-ul Austriei, FPÖ, din cauza căruia Viena a refuzat multă vreme intrarea României în Schengen, corupt și măcinat de nepotism. FPÖ sprijină Rusia pe față
Eveniment

AUR-ul Austriei, FPÖ, din cauza căruia Viena a refuzat multă vreme intrarea României în Schengen, corupt și măcinat de nepotism. FPÖ sprijină Rusia pe față

AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism. În Austria, FPÖ, partid de extremă dreaptă, se află pe primele locuri în sondaje. Partidul are simpatii pro-ruse și o politică anti-europeană. S-a opus vehement intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Acordul Air Schengen a fost criticat dur, drept "o trădare a austriecilor" în favoarea "elitelor de la Bruxelles". Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească În ciuda popularității crescute, liderii partidului se confruntă cu mai multe probleme legale: acuze de nepotism și anchete penale în mai multe cazuri de corupție și delapidare de fonduri. Partid înființat de naziști în 1956 FPÖ a fost înființat în 1956 ca succesor al Federației Independenților (VdU), partid politic naționalist, activ între 1949 și 1955. VdU reprezenta interesele foștilor membri ai Partidului Nazist, expulzați din Europa Centrală și de Est și a prizonierilor de război. Printre altele, VdU a susținut abolirea legilor de denazificare care limitau activitățile politice ale foștilor naziști. Primul lider al FPÖ a fost Anton Reinthaller, fost funcționar nazist și ofițer SS. Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30% În prezent, FPÖ din Graz se confruntă cu mai multe investigații din partea Parchetului. Nouă lideri ai partidului sunt anchetați pentru suspiciunea de deturnare de fonduri în valoare de două milioane de euro. Scandalul a izbucnit în 2021, după înfrângerea FPÖ la alegerile pentru consiliul municipal din Graz. Acuzele: deturnarea pe scară largă a fondurilor folosite pentru finanțarea cluburilor FPÖ. Printre cei acuzați inițial s-au numărat fostul viceprimar Mario Eustacchio și fostul ministru al Apărării, Mario Kunasek. La mijlocul lunii octombrie 2022, în urma perchezițiilor la domiciliu sau la sediile cluburilor FPÖ, au fost găsite și suveniruri naziste. În aprilie 2023, au apărut noi acuzații de delapidare de fonduri contra liderului FPÖ din Stiria, Mario Kunasek. Acesta este suspectat că și-a finanțat construcția propriei case folosind fondurile partidului. Rude angajate pe bani publici Angajările pe bază de nepotisme sunt la ordinea zilei în cadrul FPÖ. Fostul vicecancelar Heinz-Christian Strache și-a plasat mătușa în cabinetul Ministerului Sportului. Logodnica lui de atunci, actuala soție, Philippa Strache, a devenit ofițerul de Protecție a animalelor (un post bine plătit al FPÖ). După demisia lui Strache, aceasta a primit un mandat în Consiliul Național. Încă lucrează acolo, folosindu-și însă numele dinaintea căsătoriei: Philippa Beck. Georg Mayer și Harald Vilimsky, ambii parlamentari europeni, au angajat în birourile lor rudele altor lideri FPÖ. Personalul lui Mayer include rude apropiate ale lui Vilimsky și Mario Kunasek. În echipa lui Vilimsky lucrează rude ale lui Mario Eustacchio și Maximilian Krauss, liderul FPÖ din Viena. În urma acuzelor de nepotism, Mayer a susținut calitățile angajaților săi, rudele lui Vilimsky și Kunasek. Vilimsky a declarat că, în ceea ce privește angajarea rudelor lui Mario Eustacchio și Maximilian Krauss, nu a încălcat în nici un fel codul de conduită al Parlamentului UE. Potrivit codului, parlamentarilor le e interzis să-și angajeze propriile rude. El a angajat rudele celorlalți colegi de partid. AUR-ul Austriei, FPÖ, corupție, nepotism, putinism În septembrie, 2022, FPÖ a solicitat un referendum privind încetarea aplicării sancțiunilor contra Rusiei. Solicitarea a fost respinsă, însă partidul a continuat să ceară ridicarea sancțiunilor, motivând că bunăstarea austriecilor este afectată. Liderii au susținut că sancțiunile contra Rusiei nu au nici un efect, în schimb creează "un val masiv de inflație de care suferă sute de mii de austrieci". În martie, anul trecut, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs prin video, în direct, în fața Parlamentului austriac, toți cei 29 de membri ai FPÖ, inclusiv liderul Herbert Kickl, au părăsit sala. În ianuarie 2024, în timpul unui interviu pentru ORF, Herbert Kickl a declarat că, dacă Zelenski este invitat să vorbească în parlament, Legislativul Austriei trebuie să invite și "cealaltă parte" a conflictului. Adică pe Putin. Opoziție dură la România în Schengen În 2022, singurul partid de opoziție care a salutat veto-ul dat de Austria aderării României și Bulgariei la Schengen a fost FPÖ. Când președintele federal, Alexander Van der Bellen, a declarat că regretă enorm refuzul Austriei, președintele FPÖ, Herbert Kickl, l-a acuzat de "atitudine anti-austriacă". "Van der Bellen ne înjunghie țara în spate", a declarat Kickl. Potrivit Die Presse, aderarea României și Bulgariei a tot fost amânată de către cancelarul Karl Nehammer și de ministrul de Interne, Gerhard Karner, de teama FPÖ. ÖVP a recurs la compromisul Air Schengen prins, pe de o parte, de retorica și popularitatea crescută a FPÖ, pe de alta, de presiunea UE și SUA. Un compromis nedrept pentru cele două țări, a comentat Die Presse, adăugând că astfel Viena a recurs la șantaj: "Viena s-a asigurat că România și Bulgaria acceptă solicitanți de azil din Austria, în primul rând din Afganistan și Siria. Un lucru care amintește de inițiativa primului ministru britanic Rishi Sunak de a trimite solicitanți de azil în Rwanda și Africa, pentru a le procesa cazurile. Însă, în timp ce Marea Britanie a plătit Rwandei 300 de milioane de dolari pentru proiect, Austria atinge același obiectiv prin șantaj.". Actualul acord Air Schengen a fost etichetat de FPÖ drept o trădare a austriecilor, "care sunt luați drept proști", în favoarea "elitelor de la Bruxelles".

Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30%
Eveniment

Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30%

Extremiștii europeni de dreapta, în top. Alegerile europene din 2024 atrag mai mulți votanți ca în trecut. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie, 57% dintre alegători sunt interesați de alegeri europene, cu șase puncte mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene anterioare din 2019, iar 68% intenționează să voteze, o creștere de nouă puncte. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” România se situează printre țările cele mai dornice să voteze: 60%. Comparativ: în Germania, dorința de vot a fost exprimată de 65%, în Austria, 61%, iar în Franța, 43%. Polonia și Olanda se situează pe primele locuri: 68 și 69%. Extremiștii europeni de dreapta, în top În aproape o duzină de state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania, partidele de extremă dreaptă sunt ori la guvernare, și/ori ocupă primele locuri în sondaje, pentru alegerile europene. În Austria, FPÖ are în sondaje 30%, iar în Germania, AfD, 22%. În Franța, Adunarea Națională (RN) este cu zece puncte deasupra alianței centriste a lui Emmanuel Macron. În Italia, partidul de extremă dreaptă al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, rămâne în fruntea sondajelor: 29%. Sondajele sugerează, de asemenea, că partidul anti-Islam al olandezului Geert Wilders este printre cele favorite la alegerile europene. Franța: Jordan Bardella (Adunarea Națională) Potrivit unui sondaj din decembrie, 2023, Adunarea Națională (RN) se află în topul preferințelor alegătorilor francezi: 30%. În 2019, partidul era cotat cu 19,53% RN este condus în prezent de Jordan Bardella, 28 de ani, economist. În septembrie, Bardella a confirmat că este principalul candidat la alegerile europene din 2024. În decembrie, potrivit unui sondaj, Bardella a devenit a șasea personalitate politică favorită a francezilor. În timpul campaniei sale pentru alegerile europene din 2019, Bardella a evocat, în timpul unei emisiuni la BFM, teoria conspiraționistă emisă de Renaud Camus, eseist francez și politician de extremă dreapta, "Marea înlocuire". Potrivit acestei teorii ar exista o elită globală care urmărește înlocuirea populației albe din Europa cu popoare non-europene. În 2021, după ce Ali Rabeh, un musulman, a fost reales ca primar al orașului Trappes, Bardella a descris orașul drept o "republică islamică" la postul de radio Europa 1. După ce a fost inculpat pentru această declarație, Bardella a declarat: "Sunt dezamăgit de faptul că sistemul de justiție francez urmărește astăzi același obiectiv ca și islamiștii, de a-i reduce la tăcere pe cei care denunță probleme reale și pe cei care se opun transformării nenumăratelor cartiere din Franța". Tot în 2021, el a postat pe Facebook declarații de susținere pentru Génération Identitaire, o organizație de extremă dreaptă care fusese dizolvată de guvernul francez pentru incitarea la ură și violență rasială. Germania: Maximilian Krah (AfD) Maximilian Krah este avocat, are 46 de ani și e membru al Parlamentului European pentru Alternativa pentru Germania (AfD) AfD este un partid politic populist de dreapta, cunoscut pentru euroscepticism și opunerea imigrării în Germania. Majoritatea oficialilor AfD pledează fie ca UE să fie redusă la o uniune economică, fie ca Germania să părăsească Uniunea Europeană. Modelul de urmat declarat al candidaților AfD la alegerile europene: premierul Ungariei, Viktor Orbán. În februarie 2023, Maximilian Krah a fost suspendat din grupul parlamentar "Identitate și democrație" (ID), de care aparține AfD în Parlamentul UE, din cauza unor acuzații de fraudă. În iulie 2023, AfD l-a desemnat cel mai important candidat al la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Krah a sprijinit public partidul extremistului de dreapta Éric Zemmour în campania electorală pentru prezidențiale din Franța. Krah susține și apropierea de China, jucând un rol cheie în poziția partidului, din ce în ce mai prietenoasă cu China. Companiile Huawei și Petroleum China i-au cofinanțat mai multe călătorii în Republica Populară. La sfârșitul anului 2019, în timpul unei asemenea vizite, Krah a declarat presei de stat chineze că Huawei trebuie să fie implicată în extinderea rețelei 5G în Germania, altfel "suveranitatea germană ar fi în pericol". Întrebat de încălcările drepturilor omului din China, Krah s-a plâns în mass media germane că există o campanie masivă de dezinformare cu privire la China. În viziunea lui Krah, dictatura din China nu ar trebui să mai joace un rol în politica externă și economică a Germaniei. În schimb, Germania ar trebui să folosească banii chinezi pentru a se consolida într-o zonă de liber schimb cu Rusia, pentru a putea face față SUA. Austria: Harald Vilimsky (FPÖ) Popularitatea FPÖ a scăzut drastic înaintea alegerilor europene din 2019. Cauza: scandalul provocat de o înregistrare video din 2017, în care liderul partidului, Heinz-Christian Strache, și Johann Gudenus, un alt politician FPÖ, au propus contracte guvernamentale unei presupuse nepoate a unui oligarh rus. Aceasta pretindea că vrea să investească în Austria, propunând să cumpere un pachet de 50% din ziarul austriac Kronen Zeitung pentru a-i schimbe poziția editorială în sprijinul FPÖ. În schimb, Strache îi oferea contractele publice, cerând de asemenea înlăturarea câtorva jurnaliști. După izbucnirea scandalului, FPÖ a căzut în sondaje pentru alegerile europene la 17%. Apropierea politicienilor FPÖ de Rusia s-a manifestat însă și cu alte ocazii. În 2018, Karin Kneissl, nominalizată de FPÖ pentru funcția de ministru de Externe, l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei. Kneissl a fost fotografiată îngenunchind în fața liderului de la Kremlin. În 2023, aceasta s-a mutat în Rusia. În prezent, FPÖ ocupă primul loc în sondajele pentru alegerile europene, ajungând la cel puțin 30%. SPÖ și ÖVP au ajuns pe locurile doi și, respectiv, trei. Social-democrații ar avea aproximativ 24%, iar Partidul Popular, 23%. Principalul candidat al FPÖ este Harald Vilimsky, un critic frecvent al Uniunii Europene. Harald Vilimsky are 58 de ani și este economist. Anul trecut, în iulie, Vilimsky susținea vehement veto-ului dat de Austria intrării României și Bulgariei în Schengen: "Un NU clar expansiunii Schengen în România și Bulgaria!". Potrivit lui Vilimsky, dorința EU de a extinde Schengen avea legătură doar cu "protecția climei”": "Argumentul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen sunt motoarele cu ardere ale acelor autovehicule care trebuie să aștepte la graniță". La sfârșitul lunii decembrie, după ce România și Bulgaria obținuseră acordul pentru Schengen aerian, Harald Vilimsky, a susținut că aceasta este "o decizie greșită și precară". "Ceea ce este vândut oamenilor drept aderare treptată la Schengen nu e altceva decât deschiderea ușii pentru migrația ilegală nestăpânită în Austria și, prin urmare, un risc clar de securitate pentru țara noastră", a declarat Vilimsky, care a adăugat: "Decizia duce la o nouă pierdere a controlului și oferă oportunități suplimentare pentru traficanții și migranții ilegali de a-și îndrepta drumul spre Austria".

Germania, cel mai generos stat cu refugiații ucraineni. Polonia și Cehia taie masiv din ajutoarele de hrană și cazare. Și România a impus condiții restrictive, dar și întârzie plățile
Eveniment

Germania, cel mai generos stat cu refugiații ucraineni. Polonia și Cehia taie masiv din ajutoarele de hrană și cazare. Și România a impus condiții restrictive, dar și întârzie plățile

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

Președinta demisionară a Universității Harvard, desființată academic: "fără nici un volum de autor", doctoratul - "o beție de cuvinte". Claudine Gay, acuzată de antisemitism
Internațional

Președinta demisionară a Universității Harvard, desființată academic: "fără nici un volum de autor", doctoratul - "o beție de cuvinte". Claudine Gay, acuzată de antisemitism

Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas. După demisia lui Liz Magill, președintele Universității din Pennsylvania, recent a demisionat și Claudine Gay, președintele Universității Harvard. Următoarea pe listă pare a fi Sally Kornbluth, președintele Institutului de Tehnologie din Massachusetts. Demisiile au născut controverse, implicând miliardari, donatori puternici și lideri ai Congresului. Cel mai scurt mandat la vârful Harvard Cea mai recentă demisie la nivel academic din SUA este și cea mai controversată. Claudine Gay a fost numită, în iulie 2023, președintele Universității Harvard. Gay a devenit astfel primul președinte afro-american din istoria renumitei universități, fiind și a doua femeie președinte din istoria de aproape 400 de ani a Harvard. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În același timp, mandatul său a fost și cel mai scurt: șase luni. În decembrie anul trecut, Gay a fost acuzată de antisemitism și plagiat. Acuzele de antisemitism au venit pe fondul criticilor din ce în ce mai virulente la adresa universităților din SUA. După atacurilor teroriste din 7 octombrie ale Hamas împotriva Israelului, în special Universitatea Harvard a fost criticată pentru propagarea antisemitismului. În ce privește acuzațiile de plagiat, autorii pe care Gay i-ar fi plagiat nu au învinuit-o. Totuși, una dintre cele mai virulente voci care au cerut demisia lui Gay aparține lui Bill Ackman, investitor miliardar, absolvent Harvard și membru în consiliul consultativ al Facultății de Drept al Universității. Acesta a afirmat, printre altele, că Harvard a numit-o pe Claudine Gay în funcția de președinte doar pentru a îndeplini cerințele de diversitate. Ackman a fost susținut de mai mulți donatori puternici ai Universității. Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas Într-o audiere a Congresului din 5 decembrie 2023 privind antisemitismul, Gay și alți doi președinți de universități (Liz Magill, Universitatea din Pennsylvania, și Sally Kornbluth, Institutul de Tehnologie din Massachusetts) au fost acuzați de unii membri ai Congresului că nu au făcut suficient pentru a condamna și combate antisemitismul în campusul universităților. Deputata Elise Stefanik le-a întrebat dacă "a cere moarte evreilor" ar încălca codurile de conduită ale școlilor respective. Cele trei au dat răspunsuri precaute și "birocratice", Gay afirmând că "depinde de context". Ulterior și-a nuanțat declarația, susținând că retorică antisemită devine comportament sancționabil când e însoțită de fapte. Însă scandalul izbucnise. Liz Magill a demisionat pe 10 decembrie. Plagiatul, în coadă de pește Claudine Gay, deși a primit atunci sprijinul Harvard și și-a păstrat funcția, a fost acuzată, o zi mai târziu, de plagiat. Pe 11 decembrie, 2023, Claudine Gay a fost acuzată de plagiat. Acuzele au venit din partea unor blogeri, activiști ai politicii de dreapta, Christopher Rufo și Aaron Sibarium. Cei doi au afirmat că Gay a folosit "materiale din alte surse, fără atribuire adecvată, în disertația ei și în aproximativ jumătate din cele 11 articole enumerate în CV-ul său". Exemplele variază de la scurte fragmente de definiții tehnice până la paragrafe copiate din alți autori, ușor parafrazate și fără indicarea adecvată a sursei. Cu toate acestea, autorii în cauză (printre care Franklin D. Gilliam Jr. și Gary King) nu au adus acuzații. Aceștia nu au considerat frazele respective drept plagiat. Lucrări științifice puține și slabe Recent, Claudine Gay a fost din nou acuzată că, într-un articol din 2001, a copiat patru fraze din cartea lui David Canon, profesor de științe politice la Universitatea din Wisconsin, "Race, Redistricting, and Representation". Frazele apar fără ghilimele, fiind doar ușor modificate. Canon este trecut doar la bibliografie și nu este citat în pasaj. David Canon a declarat însă că nu se consideră plagiat. "Nu sunt deloc îngrijorat de acele pasaje", a spus Canon pentru Washington Free Beacon. "Acesta nu este nici măcar aproape de un exemplu de plagiat academic", a adăugat acesta. Profesorul român Radu Carp, însă, s-a declarat stupefiat de cariera lui Claudine Gay. "Cazul Claudine Gay: cum a fost posibil ca o persoană fără niciun volum de autor, cu o carte editată în urmă cu 10 ani și cu 17 articole publicate în 30 de ani (indiferent de rankingul revistelor, nu e o scuză!) să devină Rector al Universității Harvard?", s-a întrebat Carp. Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației și cercetător, a desființat teza de doctorat a lui Gay. "Hai să nu o mai dăm după copac: am citit (de fapt am îndurat tortura intelectuală de a citi) a fostei preşedintă de la Harvard. E o beție de cuvinte fără absolut nicio relevanță pentru cunoaştere. Deschide uşi deschise, explicând în multe cuvinte, unele spectaculoase, lucruri evidente pentru un elev de clasa a X-a.", a scris Funeriu.

Cele mai viralizate fake news din 2023 la nivel mondial: dansul din buric al lui Zelenski, scutecul lui Biden, campionatul de sex al Suediei
Eveniment

Cele mai viralizate fake news din 2023 la nivel mondial: dansul din buric al lui Zelenski, scutecul lui Biden, campionatul de sex al Suediei

Cele mai viralizate fake news (2023). A fost un an în care fenomenul fake-news a crescut în intensitate. De la politic, la social și divertisment, știrile false au fost amplificate inclusiv de dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Printre cele mai viralizate: dansul din buric al președintelui Ucrainei, scutecele purtate de președintele SUA, sau campionatul de sex al Suediei. Ucraina, mai scumpă decât Afganistanul Potrivit unui videoclip din 26 ianuarie difuzat pe Instagram, SUA au oferit Ucrainei un ajutor total de 91,3 miliarde de dolari, sumă care ar fi depășit "de două ori cheltuielile SUA pentru războiul său din Afganistan". Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire De fapt, potrivit rapoartelor SIGAR (Special Inspector General for Afghanistan Reconstruction), SUA au cheltuit peste 849 de miliarde de dolari pentru războiul din Afganistan, inclusiv pentru eforturile de reconstrucție. În ceea ce privește Ucraina, Washington a alocat aproximativ 113 miliarde de dolari în ajutor pentru Kiev în urma ofensivei militare a Rusiei, de la începutul anului 2022 până în prezent. Cutremurul anunțat înainte de producere În luna februarie, pe rețelele sociale din Germania a circulat o "știre" care indica producerea unui cutremur iminent în Renania de Nord-Westfalia. Panica a cuprins mai mulți oameni care fie au sunat în mod repetat la posturile de poliție din Köln și Hagen, fie au ieșit pe stradă. În mod special, în Köln, în partea de sud-vest a orașului, ofițerii s-au confruntat cu un număr mare de oameni care refuzau să intre în case. În ciuda asigurărilor poliției că știrea este falsă, oamenii credeau în postările de pe Facebook și insistau să-și petreacă nopțile în stradă. Potrivit presei locale, cei mai mulți dintre aceștia erau români. Imagini fake cu Trump, Macron și Papa În luna martie, pe rețelele sociale au explodat "fotografiile false". După ce Donald Trump anunțase, pe 18 februarie, iminența arestării sale, pe 21 martie, pe Twitter au apărut fotografii false cu arestarea fostului președinte, în centrul orașului Washington. Imaginile, generate de Inteligența Artificială (IA), au avut inițial, cinci milioane de vizualizări. Peste câteva zile, Trump posta și el o astfel de "fotografie falsă", cu el însuși, în poziție de rugăciune. Pe 24 martie, au apărut fotografii false și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, luptându-se eroic atât cu forțele de ordine, cât și cu protestatarii. Acestea au avut doar trei milioane de vizualizări. Tot în luna martie, o poză publicată pe Reddit avea să facă furori în lumea modei și a creștinismului: Papa Francisc, ieșit la o plimbare pentru a-i saluta pe credincioși, era îmbrăcat într-o geacă pufoasă, de lux, peste care purta crucifixul. Fotografia era un fake, fiind generată de IA. Biden și acuzarea lui Trump În aprilie, un videoclip, devenit viral pe Twitter, îl arată pe președintele Joe Biden care cerea, explicit, acuzarea fostului președinte Donald Trump. Joe Biden argumenta că Trump trebuie împiedicat să preia din nou puterea" "Trebuie să ne asigurăm că nu va prelua puterea. (...) Mă voi asigura că, prin eforturile legitime ale Constituției noastre, nu va deveni din nou următorul președinte.". De fapt, videoclipul data din noiembrie 2022, iar Biden răspundea la întrebarea unui reporter despre neliniștea liderilor mondiali că Trump ar putea reveni la putere. Răspunsul său de atunci, pus în alt context, a provocat reacții dure contra lui Biden. Videoclipul a avut peste 17.000 de distribuiri. Explozia de la Pentagon În luna mai, o imagine falsă care arăta o explozie produsă lângă Pentagon a devenit virală pe rețelele de socializare. În câteva minute, un val de conturi de rețele de socializare, inclusiv conturi reale și verificate, au distribuit imaginea falsă, amplificând și mai mult confuzia. Până când oficialii de la Pentagon au infirmat știrea, panica iscată a provocat scăderi ale bursei. Cele mai viralizate fake news (2023) În luna iunie, în special pe rețelele sociale asiatice, a circulat o fotografie în care Joe Biden, căzut la podea, pare că poartă scutece. Fotografia a fost, însă, trucată. Joe Biden fusese fotografiat când a căzut, într-adevăr, la ceremonia de absolvire a Academiei Forțelor Aeriene din SUA. În fotografia originală nu apare, însă, nici un scutec, spre deosebire de cea prelucrată. Totuși, în luna noiembrie, după luni de demontare a fake news-ului, un comentator taiwanez a folosit informația falsă pe care a prezentat-o ca fiind reală în timpul unei emisiuni a CTi News. "Biden s-a împiedicat recent și i-au căzut pantalonii, dezvăluind un scutec. Este foarte dăunător faptul că are deja incontinență", a afirmat Shuai Hua-ming, fost lider de opinie influent al partidului pro-China, KMT. Campionatul suedez de sex În iulie, în întreaga lume au circulat știri că Suedia a declarat sexul sport și că va organiza un turneu. Multe instituții de presă internaționale (precum The Times of India) au preluat știrea, fără să o verifice. Potrivit Göteborgs-Posten, unul dintre principalele cotidiene din Suedia, în spatele știrii s-a aflat Dragan Bratic, proprietarul mai multor cluburi de striptease din țară. Înainte cu câteva luni, acesta solicitase Confederației Sportive Suedeze să declare sexul drept sport. Confederația respinsese cererea în luna mai. Arma cu alser și incendiile din Hawaii Incendiile dezastruoase din Hawaii, din luna august, au provocat o serie de știri false. În mediul online au devenit virale știri precum cele care arătau că "elitele" sau agențiile guvernamentale ar fi declanșat incendiile în mod deliberat. Cea mai populară a fost știrea cu "arma cu energie direcționată", potrivit căreia incendiile au fost declanșate cu ajutorul unei arme cu laser. Știrea venea la pachet cu o fotografie, în care se vede o rază luminoasă care lovește țărmul mării. Imaginea era însă din 2018 și fusese făcută de la lansarea Falcon 9, în California. Dansul din buric al luI Zelenski În septembrie, a devenit viral un videoclip care îl arată pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dansând din buric, îmbrăcat într-un costum mulat și auriu. Postarea inițială a videoclipului, pe rețeaua X, era acompaniată de comentariul "De fiecare dată când ai nevoie de mai mulți bani... trebuie să faci un spectacol bun". Videoclipul a fost distribuit și de multe conturi de pe alte platforme de socializare, cum ar fi TikTok, Facebook și Instagram, cu afirmații care îl discreditau pe Zelenski și puneau sub semnul întrebării ajutorul occidental pentru Ucraina. DW a demontat videoclipul, demonstrând că este un deepfake care a suprapus chipul președintelui pe corpul unui dansator. Putin și Palestina Într-o postare pe Facebook din 9 octombrie, președintele rus Vladimir Putin ar fi emis un avertisment către SUA cu privire la războiul în desfășurare al Israelului în Gaza Palestinei. "Avertizez că America nu ar trebui să intervină în războiul dintre Israel și Palestina. Dacă America face asta, vom ajuta în mod deschis Palestina", ar fi spus președintele rus. De fapt, în videoclip, Putin vorbea despre Ucraina, iar subtitrarile în limba engleză au fost manipulate. Castelul Cenușăresei Pe 22 august 2022, site-ul Mouse Trap News publica un articol "Breaking" în care susținea că Disney World va îndepărta Castelul Cenușăresei după aniversarea a 50 de ani a parcului. Pe 21 noiembrie 2023, site-ul a continuat cu un articol care a făcut furori pe rețelele sociale: parcul Disney a dărâmat castelul într-o singură noapte. "Avem vești de ultimă oră: Disney World a îndepărtat definitiv Castelul Cenușăresei peste noapte", susținea articolul respectiv. Articolul a fost distribuit și pe pagina de TikTok a Mouse Trap News, unde a fost vizualizat de peste 1,7 milioane de ori. Mulți utilizatori, care au crezut că povestea este reală, au fost triști sau s-au revoltat. A fost ignorat însă faptul că, pe site, la secțiunea "About Us", Mouse Trap News se descrie ca fiind "cel mai bun site de satiră din lume". "Scriem povești false despre chestii din Parcurile Disney. De la anunțuri din Parcul Disney la Hotel Disney și știri despre stațiuni până la parteneriate Disney inventate, puteți fi siguri că orice citiți aici nu este adevărat, real sau exact, dar este distractiv", adaugă echipa redacțională. Ozzy Osbourne a murit online În luna decembrie, după ce o serie de videoclipuri "in memoriam" au devenit virale, Ozzy Osbourne a decis să își dezmintă propria moarte. Solistul Black Sabbath, în vârstă de 75 de ani, a declarat, în cel mai recent episod din podcastul The Osbournes, că nu se simte "mort": "Am murit după ce l-am văzut (videoclipul). Chestia aia de pe YouTube care spune: Celebrități care au murit astăzi și care au postat o poză cu mine!" Osbourne a făcut o referință la Monty Python, adăugând: "Nu sunt mort. Nu sunt chiar mort... doar o mică tăietură.".

România nu va mai putea refuza migranți: acceptă să primească o cotă stabilită la nivelul UE sau plătește câte 20.000 de euro de migrant refuzat. Noul sistem UE de azil, reformat total
Internațional

România nu va mai putea refuza migranți: acceptă să primească o cotă stabilită la nivelul UE sau plătește câte 20.000 de euro de migrant refuzat. Noul sistem UE de azil, reformat total

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil. După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii. Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului. România nu mai poate refuza migranți Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023. Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci. Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse. La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori. Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016. În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023. Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți. Controlul Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit. Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac. Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani. O „procedură de frontieră” Un element central al Pactului: procedura de frontieră. Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh. Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat. Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri. Solidaritate obligatorie Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia. Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil. Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu. Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil ("relocări") sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat. Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE). Situații de criză În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite. Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor. Acest mecanism se va aplica și situațiilor de "instrumentalizare", adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE. Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera. Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o "instrumentalizarea rușinoasă" a migranților. Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la "un sistem prost conceput, costisitor și crud". Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact "care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei". "Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa", a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial
Internațional

Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

UEFA se face că nu știe că Federația Rusă este sub sancțiuni UE: transferurile de jucători între cluburi europene și echipe rusești continuă, alimentând conturile oligarhilor apropiați de Putin
Internațional

UEFA se face că nu știe că Federația Rusă este sub sancțiuni UE: transferurile de jucători între cluburi europene și echipe rusești continuă, alimentând conturile oligarhilor apropiați de Putin

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei. De la invazia rusă a Ucrainei în 2022, zeci de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană au ignorat sancțiunile impuse Rusiei, continuând afacerile cu cluburi de fotbal deținute de oligarhii ruși. O anchetă jurnalistică internațională, coordonată de site-ul olandez de știri Follow The Money, a dezvăluit că 28 de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană ar fi ignorat sancțiunile impuse Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Cluburile implicate provin din 14 state membre ale UE. Cele mai importante cluburi implicate în transferuri de jucători din sau către cluburi de fotbal rusești ale căror proprietari sau președinți se află sub sancțiuni UE, SUA, Marea Britanie sunt din Franța, Austria, Belgia, Spania și Olanda. UEFA a găsit însă portițe legale pentru a permite plata de milioane de euro către Rusia. Filiera cecenă Olympique Lyon a făcut afaceri cu clubul cecen de fotbal Akhmat Groznîi. Akhmat Groznîi este deținut de Republica Rusă Cecenia, iar Ramzan Kadîrov este președintele de onoare. Ramzan Kadîrov, cunoscut și drept "câinele lui Vladimir Putin", conduce Cecenia sub controlul Kremlinului și este liderul milițiilor care acționează în Ucraina. Se află pe listele de sancțiuni atât ale Uniunii Europene, cât și ale Statelor Unite, din 2014. După ce fotbalistul brazilian-olandez Camilo Reijers de Oliveira, aflat sub contract cu Olympique Lyon, a fost împrumutat unei echipe belgiene, a ales să plece la FC Akhmat Groznîi. Transferul lui Oliveira, care a avut loc la mai bine de un an după ce Rusia a invadat Ucraina, nu a ridicat semne de întrebare pentru Olympique Lyon. "Jucătorul s-a comportat impecabil în timpul petrecut cu noi", a spus directorul de fotbal al Olympique Lyon, Vincent Ponsot. "Așa că am convenit să-l eliberăm pentru a putea semna cu clubul Groznîi", a completat Ponsot. Acesta a adăugat că alegerea fotbalistului nu a fost agreată de conducerea clubului, mai ales că nu putea percepe o taxă de cumpărare: Olympique Lyon a decis să nu facă tranzacții financiare cu Rusia. Totuși, deși Lyon nu a primit bani din Cecenia, clubul francez a negociat un procent de vânzare de 20% pentru transferul său, care ar intra în vigoare "în ziua când sancțiunile vor fi ridicate". Însă, dacă transferul lui de Oliveira nu aduce în prezent o valoare economică francezilor, nu același lucru se poate spune în cazul rușilor. Normele UE privind sancțiunile interzic vânzarea jucătorilor către cluburi precum Akhmat Groznîi. Potrivit regulilor UE adoptate după invazia Rusiei din februarie 2022, fonduri sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție "sau în beneficiul entităților deținute sau controlate de persoane sancționate". Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, "Un jucător e o astfel de resursă economică. A pune la dispoziție un jucător «gratuit» este, de asemenea, interzis, deoarece un club sancționat poate câștiga bani cu un astfel de jucător". Groznîi îți dă aaaaripi Un caz similar îl reprezintă și echipa austriacă Red Bull Salzburg, care l-a transferat pe jucătorul Darko Todorovic tot la Akhmat Groznîi. Darko Todorovic a părăsit Red Bull Salzburg în vara lui 2022. Transferul său n-ar fi ridicat nici o problemă dacă n-ar fi fost vorba despre clubul prezidat de Ramzan Kadîrov. În 2018, Red Bull Salzburg îl cumpărase pe internaționalul bosniac de la echipa Sloboda Tuzla pentru suma de 450.000 de euro. Dar Todorovic nu a reușit să se impună la Salzburg. A fost transferat de mai multe ori, mai întâi la Kiel, în a doua ligă germană, apoi la Split, în prima ligă croată. Todorovic s-a întors apoi la Salzburg, pe care a părăsit-o, transferat inițial în 2021, apoi definitiv, la câteva luni după invazia Ucrainei, la FC Akhmat Groznîi din Cecenia. Un purtător de cuvânt al clubului Salzburg a declarat că bosniacul a fost lăsat să plece în mod gratuit, din cauza neînțelegerilor dintre jucător și club. Salzburg nu a primit nici un ban pentru împrumut sau vânzare. Transferurile gratuite sunt însă supuse sancțiunilor, deoarece clubul rus beneficiază de două ori: pe de o parte, Todorovic ajută la câștigarea jocurilor, pe de alta, clubul îl poate vinde din nou. Belgienii, legături multe cu Rusia În fotbalul belgian există mai multe cazuri de încălcare a sancțiunilor. Primul se referă la transferul fundașului central Moussa Sissako. În ianuarie 2020, clubul francez Paris Saint-Germain l-a transferat la clubul belgian Royal Standard de Liège, care mai apoi l-a cumpărat. În septembrie 2022, Royal Standard de Liège l-a transferat la clubul rus Soci. Soci aparține oligarhului rus Boris Rotenberg, aflat pe lista sancțiunilor UE, SUA și Marea Britanie din 8 aprilie 2022. Motivele: strânsele legături cu Vladimir Putin, care i-a înlesnit multe contracte guvernamentale. Rotenberg a cumpărat, în iulie 2015, clubul rus de fotbal Dinamo Sankt Petersburg, pe care l-a mutat la Soci în iunie 2018 și l-a redenumit PFC Soci. În 2019, clubul a fost promovat în prima divizie a Rusiei. Într-un scurt comunicat de presă, Royal Standard de Liège a oferit câteva explicații despre progresul transferului la momentul respectiv: Sissako și-ar fi dorit el însuși transferul în Rusia, transfer inițial refuzat. Apoi, jucătorul și-a reziliat unilateral contractul, după care Standard a cerut despăgubiri. O "tranzacție" ar fi fost apoi încheiată "pentru a pune capăt disputei". Nu se știe însă ce a presupus această tranzacție. "Acordurile cu jucătorul în cauză sunt confidențiale. Nu vom face alte comentarii", a declarat purtătorul de cuvânt al clubului de fotbal belgian. Istoricul transferurilor belgiene cu Soci nu s-a oprit aici. În septembrie 2023, Sissako a ajuns de la Soci la alt club belgian: RWDM. Reprezentanții RWDM au confirmat într-un comunicat de presă că au semnat un contract de transfer pentru acest sezon, cu opțiunea de a-l cumpăra Sissako pentru un contract pe patru ani. "Clubul nostru a luat măsuri de precauție pentru a garanta transparența și legalitatea tranzacțiilor", au afirmat reprezentanții RWDM. Care au adăugat: "Nu a existat nici un flux financiar între RWDM și Soci. Și fiecare tranzacție financiară, cum ar fi plata unui preț de închiriere, se face întotdeauna la RWDM în conformitate cu regulile de combatere a spălării banilor. Clubul nostru respectă regulile FIFA.". Alte două transferuri îi privesc pe jucători belgieni Maximiliano Caufriez și Théo Bongonda. După invadarea Ucrainei, cei doi au plecat spre Spartak Moscova, deținută de Lukoil. Lukoil a fost mult timp subiectul sancțiunilor americane și ucrainene, datorită importanței sale strategice pentru Kremlin. Însă Lukoil nu a ajuns pe lista de sancțiuni europene, ceea ce a oferit cluburilor europene fără proprietari și sponsori americani spațiu de manevră pentru a continua să facă acorduri de transfer. Caufriez a părăsit echipa belgiană STVV pentru Spartak Moscova în august 2021, pe care a ajutat-o la câștigarea Cupei Rusiei la fotbal. În august 2022, Spartak Moscova l-a transferat pe belgian la clubul francez Clermont Foot. Între cele două cluburi a urmat o serie de transferuri, până când Clermont Foot a încheiat un contract de cumpărare cu Spartak Moscova în valoare de 3,5 milioane de euro. Théo Bogonda, un congolez cu rădăcini belgiene, a plecat de la KRC Genk, la clubul spaniol Cádiz în august, 2022, pentru trei milioane de euro. Apoi, de la Cádiz la Spartak Moscova, la începutul acestui an, pentru suma de șapte milioane de euro. Cádiz a refuzat comentariile, susținând că "Totul s-a întâmplat conform regulilor FIFA și UEFA". Nu se știe dacă clubul belgian KRC Genk a primit o cotă din milioanele rusești, de vreme ce avea dreptul la 25% din taxa de transfer ulterioară. KRC Genk nu a comentat. Chelsea s-a lovit de sancțiuni. Real Sociedad, nu În august, 2023, jucătorul rus Arsen Zakharyan, activ la Dinamo Moscova, a fost transferat la clubul spaniol Real Sociedad, pentru suma de 13 milioane de euro. Real Sociedad a anunțat că transferul este valabil până în sezonul 2028-2029. Acest lucru s-a întâmplat după ce transferul lui Zakharyan la Chelsea Londra a fost anulat de două ori din cauza regulilor britanice privind sancțiunile asupra Rusiei. Președintele clubului Real Sociedad a declarat că, dacă ar fi fost interzis acest transfer, Real nu ar fi semnat un asemenea contract cu jucătorul rus. În legătură cu tranzacția, reprezentanții Real Sociedad au declarat că banca spaniolă care a executat tranzacția nu s-a opus. "Am verificat acest lucru în detaliu, iar categoria «fotbalist» nu e inclusă în listele de sancțiuni", au declarat aceștia. UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei În iulie, 2022, clubul olandez PSV Eindhoven l-a cumpărat pe mijlocașul Guus Til de la Spartak Moscova. Au apărut însă contradicții între regulile UEFA și sancțiunile europene. Taxa de transfer plătită de olandezi pentru Spartak Moscova a fost de trei milioane de euro. În vara lui 2022, clubul olandez PSV a transferat prima tranșă într-un cont bancar al Spartak Moscova la Raiffeisenbank din Austria. Însă PSV nu a putut efectua plată ulterioară, deoarece Rabobank, banca PSV, nu a mai dorit să coopereze. PSV a depus atunci banii pentru Til la Asociația Regală Olandeză de Fotbal (KNVB). Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, PSV și KNVB au încalcat sancțiunile impuse de UE: "Este interzisă deținerea a mai mult de 100.000 de euro ca depozit pentru orice sau oricine din Rusia”, a spus aceasta, amintind de această interdicție impusă de UE pe 25 februarie anul trecut. Pe de altă parte, regulile UEFA interzic cluburilor să aibă datorii față de alte cluburi. Pedeapsa este excluderea din competițiile europene. Președintele financiar al PSV, Jaap van Baar, a amintit însă de regulile stabilite de UEFA în aprilie 2022. Potrivit acestora, un club trebuie să fie capabil să demonstreze că a făcut tot posibilul să plătească, iar pentru asta, poate depune o taxă de transfer pe un cont escrow al asociației naționale de fotbal. "Trebuie remarcat că acest proces nu a fost conceput pentru a eluda sancțiunile impuse de autoritățile europene", a argumentat atunci UEFA. "Măsurile au fost menite să ofere o soluție transparentă și practică în limita constrângerilor unui context geopolitic complex și să asigure o abordare corectă și echitabilă a acordării de licențe a cluburilor și a fair-play-ului financiar în ciuda provocărilor externe.", a adăugat organizația.

Presa de la Viena îl trece la "diverse" pe Ciolacu în legătură cu Schengen-ul aerian: un "politician postcomunist" care nu are nici un rol, este rodul muncii diplomaților români
Politică

Presa de la Viena îl trece la "diverse" pe Ciolacu în legătură cu Schengen-ul aerian: un "politician postcomunist" care nu are nici un rol, este rodul muncii diplomaților români

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen. Relaxarea blocadei Schengen austriece față de România și Bulgaria este reflectată în mod diferit în presa austriacă și cea bulgară. Presa austriacă a remarcat succesul diplomaților români, minimalizând aportul premierului "postcomunist". Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Presa din Bulgaria consemnează, în mare parte, declarațiile revoltate ale politicienilor. Există însă și vocea diplomaților, care îndeamnă la rațiune și la o negocieri: să fie acceptate condițiile aderării parțiale, însă doar pentru maximum șase luni. Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen Presa austriacă a minimalizat reușita guvernului român, amintind doar de mesajul euforic, postat pe Facebook, al premierului Marcel Ciolacu, un politician "postcomunist": "Am spart gheața!". Însă a lăudat eforturile diplomaților români pentru aderarea țării noastre la Schengen. Potrivit jurnaliștilor austrieci, de când Austria a refuzat în urmă cu un an "în mod neașteptat" aderarea României la Schengen, "diplomații români au lucrat neobosit la o soluție. Primele succese sunt acum evidente". Deși Der Standard avansează ipoteza intervenției SUA în ceea ce ne privește, argumentând că România este un aliat important al Statelor Unite în Europa de Est, jurnaliștii austrieci nu ignoră faptele: Olanda, care își exprimase veto-ul doar împotriva aderării Bulgariei, nu și a României, înclina deja să renunțe la acest refuz, lăsînd Viena de una singură. Schengen-ul complet ar foloșsi și firmelor austriece În plus, există un foarte puternic factor economic: Schengen pentru România este în interesul companiilor austriece. Cum în România există multe afaceri austriece, acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe. Există, de asemenea, o importantă componentă socială, despre care au vorbit o mare parte a mass media austriece la finele anului 2022: îngrijitorii la domiciliu. 55% dintre ei provin din România. Bulgaria susține că își face treaba Prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, a afirmat că este "inacceptabil" să se introducă reguli suplimentare pentru Bulgaria și România. Premierul a remarcat că cele mai recente statistici indică scăderea numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei. "Diferența este acum vizibilă pentru toți. Există proceduri legate de cine poate rămâne în Europa, cine trebuie trimis înapoi. Dacă au existat critici la adresa Bulgariei, acestea au fost mai degrabă anul trecut, la începutul acestui an am urmat aceste proceduri", a spus premierul. Furie la Sofia Președintele Parlamentului, Rosen Zhelyazkov, a avut aceeași poziție: "Austria nu ne poate impune condiții suplimentare pentru Schengen". Acesta a declarat că în prezent Bulgaria se așteaptă să intre în spațiul Schengen "în totalitate": "Nu cred că un stat membru poate impune condiții, pentru că asta ar însemna că vorbește în numele tuturor ţările din UE, fără a avea un mandat.". "Veștile despre Schengen nu sunt bune", le-a declarat jurnaliştilor și Cornelia Ninova, liderul partidului social BSP. "Sunt doar firimituri. Suntem membru cu drepturi depline al UE și nu vrem să fim tratați ca o țară secundară, iar poporul bulgar, ca unul de mâna a doua. Am îndeplinit toate cerințele, trebuie să fim acceptați pe deplin. (...) Acesta este un tratament nedrept.", a adăugat Ninova. Mai multe resurse pentru granițele cu Turcia Într-un interviu pentru publicația economică Dnevnik, Irene Maria Plank, ambasadoarea Germaniei în Bulgaria, a afirmat că recenta relaxare a veto-ului austriac oferă politicienilor și factorilor de decizie bulgari "un exemplu interesant de a gândi și în altă lumină": "Există argumente pro și contra, dar multe depind de modul în care ajungi să ajustezi unele decizii.(...). O dată cu intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen, toate resursele care sunt acum folosite pentru a păzi interiorul și granița dintre cele două țări pot fi pur și simplu transferate de-a lungul graniței cu Turcia.". Liubomir Kyuchukov, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, a afirmat că admiterea Bulgariei și României la Schengen doar pe calea aerului este, totuși, un pas în direcția bună, însă ar trebui să fie condiționată de un termen limită pentru intrarea definitivă în zona de liberă circulație. Se cer termene clare pentru restul integrării "Este mai bine decât nimic. (...) Intrarea în etape este posibilă, dar, fără termene fixe pentru calitatea de membru cu drepturi depline, ar rămâne pur și simplu un act care nu duce la finalizarea procesului de aderare. Ceea ce ni se oferă în prezent este un compromis logic, care era de așteptat. Însă trebuie să ni se și garanteze rezultatul final", a declarat Kyuchukov. Dimitar Gurdev, diplomat și fost președinte al Comisiei pentru politică externă, a declarat, la rândul său, că acceptare parțială trebuie să vină cu un termen clar pentru acceptarea integrală după trei sau șase luni. "O astfel de decizie poate fi adoptată doar temporar, cu termene reale fixate în viitorul apropiat, nu undeva după sfârșitul anului viitor, ci după trei sau șase luni", a arătat Gurdev.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră