miercuri 26 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7567 articole
Ramona Emilian

Politică

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat

Uniunea Salvați România (USR) face apel la toate partidele parlamentare să voteze, luni, în Senat, proiectul de lege care prevede reducerea semnificativă a diurnei acordate magistraților pentru delegare sau detașare. Inițiativa legislativă propune înlocuirea actualului sistem de calcul, bazat pe procent din salariu, cu o sumă fixă similară celei acordate funcționarilor publici. Cum se schimbă calculul diurnei: de la 2% pe zi la sumă fixă Proiectul vizează modificarea Ordonanței de Urgență nr. 27/2006 privind salarizarea magistraților. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În prezent, diurna este stabilită la 2% din indemnizația brută lunară pentru fiecare zi de delegare, ceea ce poate ajunge la aproximativ 40% din salariu într-o lună. USR propune eliminarea acestui procent și stabilirea unei sume fixe, aliniate la nivelul aplicabil în cazul altor angajați din sectorul public. Inițiatori: mai mulți deputați USR cer eliminarea privilegiilor Proiectul a fost depus în decembrie 2025 de deputații USR Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, care susțin că actualul sistem creează inechități și favorizează anumite cercuri din sistemul judiciar. Deputatul Alin Stoica a criticat dur actualul mecanism, susținând că diurna ridicată funcționează ca un instrument de influență în sistemul judiciar. Potrivit acestuia, majorarea de până la 40% din salariu reprezintă atât un stimulent pentru acceptarea delegărilor, cât și o formă de presiune, întrucât pierderea acesteia intervine odată cu încetarea delegării. Stoica a mai afirmat că acest sistem ar susține o „delegatocrație”, în care numeroși magistrați aflați în funcții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs. Inechități în sistem: magistrați plătiți diferit pentru aceleași atribuții Un alt argument invocat de USR este existența unor diferențe salariale semnificative între magistrați cu atribuții similare. Potrivit inițiatorilor, cei care nu beneficiază de delegări sau detașări pot câștiga cu până la 40% mai puțin decât colegii lor, ceea ce ar crea un efect demotivant în sistem. Când nu se mai acordă diurna: condiții noi propuse Proiectul introduce și situații clare în care magistrații nu vor mai primi diurnă, transport sau cazare: dacă sunt delegați în localitatea de domiciliu dacă dețin, ei sau familia, o locuință în localitatea respectivă dacă delegarea are loc într-o localitate aflată la mai puțin de 20 km de domiciliu Proiectul, în fața Senatului, cu raport de respingere Deși se află pe ordinea de zi a plenului Senatului, proiectul a primit raport de respingere din partea Comisiei juridice. Cu toate acestea, USR solicită adoptarea inițiativei, argumentând că măsura este necesară pentru corectarea unor dezechilibre din sistemul de justiție și pentru creșterea echității între magistrați.

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat
Explozie în Istanbul: două clădiri s-au prăbușit în cartierul Fatih. Mai multe persoane, prinse sub dărâmături
Internațional

Explozie în Istanbul: două clădiri s-au prăbușit în cartierul Fatih. Mai multe persoane, prinse sub dărâmături

O explozie puternică produsă duminică, 22 martie 2026, în cartierul Fatih din Istanbul a dus la prăbușirea a două clădiri. Autoritățile au intervenit de urgență, iar operațiunile de salvare continuă pentru persoanele rămase sub dărâmături. Deflagrație provocată, cel mai probabil, de o scurgere de gaz Potrivit autorităților din Istanbul, explozia a avut loc în jurul orei 12:00, pe strada Ebe din cartierul Ayvansaray. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Primele evaluări indică faptul că deflagrația ar fi fost cauzată de o acumulare de gaze naturale. În urma exploziei, două clădiri alipite s-au prăbușit, iar mai multe persoane au fost surprinse sub dărâmături. Intervenție masivă a echipelor de salvare La locul incidentului au fost mobilizate rapid echipe de pompieri, poliție, ambulanță și intervenție în caz de dezastre. Salvatorii au început imediat căutările pentru a găsi supraviețuitori sub ruine. Până în prezent, nouă persoane au fost scoase în viață de sub dărâmături și transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Printre răniți se află și un copil, conform informațiilor preliminare. Două persoane, încă dispărute sub dărâmături Autoritățile au confirmat că, la ora 15:00, două persoane erau încă prinse sub ruine, iar echipele de intervenție continuă operațiunile de căutare și salvare. Anterior, bilanțul indicase un număr mai mic de persoane surprinse de prăbușire, însă pe măsură ce intervenția a avansat, datele au fost actualizate. Starea răniților: fără pericol vital Guvernatorul Istanbulului, Davut Gül, a declarat că persoanele rănite nu sunt în stare critică și nu există, în acest moment, victime în pericol de moarte. „Prioritatea noastră este salvarea tuturor cetățenilor și acordarea de îngrijiri medicale celor răniți”, a transmis acesta. Autoritățile monitorizează situația Ministerul Sănătății a anunțat că persoanele rănite primesc tratament în spitale, iar echipele medicale sunt în continuare mobilizate la fața locului. Totodată, Ministerul de Interne a precizat că situația este monitorizată îndeaproape, iar operațiunile de salvare sunt coordonate la cel mai înalt nivel. Reprezentanți ai autorităților au transmis mesaje de susținere pentru victime și familiile acestora, mulțumind echipelor de intervenție pentru eforturile depuse. Operațiunile de salvare continuă, iar autoritățile speră ca persoanele rămase sub dărâmături să fie găsite în viață.

Simulare de tentativă de asasinat asupra lui Orbán, propunerea rușilor înainte de alegeri
Internațional

Simulare de tentativă de asasinat asupra lui Orbán, propunerea rușilor înainte de alegeri

Serviciile de informații ruse ar fi analizat posibilitatea înscenării unei tentative de asasinat împotriva premierului ungar Viktor Orbán, pentru a-i crește popularitatea înaintea alegerilor parlamentare decisive din aprilie, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post. Informațiile provin dintr-un document intern atribuit serviciilor de spionaj ruse, care ar fi fost autentificat de o agenție europeană de informații. Planul SVR: manipularea emoțională a electoratului Raportul aparține Serviciul de Informații Externe al Rusiei și ar conține o strategie menită să „schimbe radical paradigma campaniei electorale” din Ungaria. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Potrivit documentului, o tentativă de asasinat regizată ar putea muta atenția publică de la problemele socio-economice către teme emoționale, precum securitatea națională și stabilitatea politică. Scopul ar fi fost consolidarea imaginii lui Viktor Orbán ca lider capabil să protejeze statul într-un context de criză. Reacția Kremlinului: acuzații de „dezinformare” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informațiile, calificând documentul drept „dezinformare”. De asemenea, SVR nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu aceste dezvăluiri. Nu este clar nici dacă propunerea ar fi ajuns la niveluri superioare ale conducerii ruse. Susținere indirectă pentru Orbán: campanii online pro-Kremlin Potrivit unor oficiali europeni din domeniul securității, Rusia ar fi sprijinit indirect campania lui Orbán prin acțiuni în mediul online. Acestea ar fi inclus campanii pe rețelele sociale, menite să transmită ideea că liderul ungar este singurul capabil să apere suveranitatea țării. Alegeri decisive în Ungaria: Orbán, în scădere în sondaje Documentul SVR ar fi fost elaborat pe fondul unei scăderi a popularității lui Viktor Orbán în sondaje. Alegerile parlamentare din aprilie se anunță cruciale, partidul său, Fidesz, riscând să piardă în fața formațiunii Tisza, condusă de rivalul conservator Peter Magyar. Orbán acuză interferențe externe în alegeri Premierul ungar a reacționat public, acuzând Uniunea Europeană și Ucraina că încearcă să influențeze alegerile din 12 aprilie pentru a-i înlătura guvernul. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a liderilor ultraconservatori la Budapesta. Tensiuni geopolitice: Ungaria, între UE, Rusia și SUA Viktor Orbán este considerat un aliat important al Moscovei în interiorul structurilor occidentale, precum NATO și Uniunea Europeană. În același timp, liderul ungar este perceput ca apropiat de administrația americană condusă de Donald Trump. În plan extern, Orbán continuă să blocheze anumite inițiative europene, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând interesele energetice ale Ungariei legate de petrolul rusesc livrat prin conducta Drujba.

Rachetele iraniene pot ajunge la Berlin, Paris sau Roma, avertizează Israelul
Internațional

Rachetele iraniene pot ajunge la Berlin, Paris sau Roma, avertizează Israelul

Șeful Statului Major General israelian, Eyal Zamir, a declarat că un atac recent al Iranului asupra unei baze americano-britanice demonstrează extinderea periculoasă a razei de acțiune a rachetelor Teheranului. Potrivit acestuia, nu doar Orientul Mijlociu este vizat, ci și Europa, inclusiv capitale precum Berlin, Paris sau Roma. Rachetă intercontinentală lansată spre Diego Garcia Generalul israelian a precizat că Iranul a lansat o rachetă balistică intercontinentală în două trepte, cu o rază de aproximativ 4.000 de kilometri, către baza militară de pe Diego Garcia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Această bază strategică, utilizată de forțele SUA și ale Marii Britanii, a fost ținta unui atac care ridică semne de întrebare privind capacitățile militare ale Iranului. Europa, în raza directă de amenințare Declarațiile lui Eyal Zamir subliniază o schimbare majoră în evaluarea riscurilor globale. „Astfel de rachete nu sunt destinate să lovească Israelul. Raza lor de acțiune ajunge până în capitalele europene – Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”, a avertizat oficialul israelian. Israel: „Suntem la jumătatea drumului” în ofensivă După trei săptămâni de conflict, Israelul susține că a slăbit regimul iranian, dar că operațiunile militare sunt departe de a se fi încheiat. Generalul Zamir a afirmat că armata israeliană se află „la jumătatea drumului” și a avertizat că ofensiva va continua inclusiv în perioada Paștelui evreiesc, una dintre cele mai importante sărbători religioase. Iranul răspunde: noi atacuri și strategii avansate De partea cealaltă, Iranul adoptă o poziție sfidătoare. Potrivit televiziunii de stat IRIB, serviciile de informații ale Gardienii Revoluției Islamice au analizat „punctele vulnerabile ale inamicului” și pregătesc un nou val de atacuri. Oficialii iranieni au anunțat utilizarea unor strategii noi și a unor sisteme militare mai avansate în eventuale operațiuni viitoare. Mesajul Teheranului: „Lumea va deveni multipolară” Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a criticat declarațiile SUA și Israelului privind victoria în conflict. Acesta a afirmat că discursurile despre succes militar sunt mai degrabă o încercare de auto-convingere și a susținut că ordinea mondială se va schimba după război. „Lumea va deveni multipolară, iar Iranul va fi axa principală a polului islamic”, a declarat Velayati.

Trump se bucură de moartea lui Robert Mueller, procurorul care l-a anchetat pentru legături cu Rusia
Internațional

Trump se bucură de moartea lui Robert Mueller, procurorul care l-a anchetat pentru legături cu Rusia

Fostul procuror special Robert Mueller, cunoscut pentru investigarea presupuselor legături dintre Rusia și campania lui Donald Trump, a murit la vârsta de 81 de ani. Decesul său a fost confirmat de familie și relatat de publicații internaționale. Reacția președintelui american Donald Trump a generat însă un val de controverse, după un mesaj publicat pe rețeaua sa socială. Declarația lui Trump: „Sunt încântat că a murit” La scurt timp după anunțul decesului, Donald Trump a transmis un mesaj pe Truth Social, în care și-a exprimat satisfacția față de moartea fostului procuror. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Robert Mueller tocmai a murit. Bine. Sunt încântat că a murit. Nu va mai putea face rău celor nevinovați”, a scris liderul american. Declarația a fost rapid criticată în spațiul public, fiind considerată de mulți drept lipsită de decență în contextul dispariției unei personalități publice. Cine a fost Robert Mueller Robert Mueller a fost una dintre cele mai influente figuri din sistemul judiciar american. A condus Federal Bureau of Investigation între 2001 și 2013, perioadă marcată de provocări majore în securitatea națională. În 2017, a fost numit procuror special pentru a investiga ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Ancheta rusă care a marcat mandatul lui Trump Timp de aproape doi ani, Mueller a coordonat o investigație amplă privind posibilele legături dintre Moscova și echipa de campanie a lui Donald Trump. Raportul final, publicat în aprilie 2019 și întins pe peste 400 de pagini, a confirmat eforturile Rusiei de a influența alegerile în favoarea lui Trump, dar nu a identificat dovezi clare ale unui complot între cele două părți. Ancheta a avut un impact major asupra începutului primului mandat prezidențial al liderului republican. O figură discretă, dar influentă Cunoscut pentru stilul său rezervat și profesionalismul riguros, Robert Mueller a evitat expunerea publică și a condus ancheta într-un climat de maximă discreție. Moartea sa marchează dispariția unei figuri-cheie din istoria recentă a justiției americane, dar și reaprinde tensiunile politice legate de unul dintre cele mai controversate episoade din politica SUA.

Autostrada A1, Lugoj-Deva: secțiunea Margina – Holdea a ajuns la 56%. Tunelurile avansează rapid
Eveniment

Autostrada A1, Lugoj-Deva: secțiunea Margina – Holdea a ajuns la 56%. Tunelurile avansează rapid

Lucrările pe secțiunea Margina – Holdea, parte a Autostrăzii Lugoj – Deva (A1), au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 56%, potrivit unei declarații făcute de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul, cu o lungime de 9,13 kilometri, este unul dintre cele mai așteptate tronsoane de infrastructură rutieră din România, având un rol esențial în conectarea completă a coridorului autostrăzii A1. Mobilizare consistentă pe șantier: sute de muncitori și zeci de utilaje În prezent, asocierea de constructori UMB Spedition – EuroAsfalt este activă pe șantier cu 330 de muncitori și 85 de utilaje. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Această mobilizare susținută are ca scop accelerarea lucrărilor, în special în zona complexă a tunelurilor, considerate punctele critice ale proiectului. Tunelul 1: lucrări avansate și circulație posibilă pe un sens Lucrările la Tunelul 1 sunt într-un stadiu avansat, fiind realizate progrese semnificative: Excavațiile și lucrările de torcretare sunt finalizate în ambele galerii Lungimea galeriilor: 415 metri (calea 2) 367,5 metri (calea 1) Fundațiile boltei întoarse sunt finalizate integral În ceea ce privește hidroizolația: 340 de metri realizați pe calea 2 324 de metri realizați pe calea 1 Un aspect important este faptul că, în acest moment, galeria de pe sensul Nădlac – Sibiu (calea 2) poate fi deja traversată cu mașina. Tunelul 2: lucrări în desfășurare și planuri pentru accelerare Pentru Tunelul 2, lucrările sunt în plină desfășurare: Galeria calea 2 (1.985 m): 930 metri excavați Galeria calea 1 (1.825 m): 1.144 metri excavați Pentru a crește ritmul lucrărilor, constructorii vor deschide un nou punct de acces în galeria de pe sensul Sibiu – Nădlac și vor lucra simultan din opt puncte. De asemenea, a fost finalizată platforma destinată montării unei fabrici de grinzi, care vor fi utilizate pentru poduri și viaducte. Investiție de peste 1,8 miliarde lei prin PNRR Valoarea totală a contractului pentru acest tronson este de 1,82 miliarde lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lucrările trebuie finalizate până la sfârșitul acestui an, conform termenelor asumate. Impact major: circulație continuă pe autostradă de la Boița la Nădlac Finalizarea secțiunii Margina – Holdea va permite circulația neîntreruptă pe autostradă între Boița și Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri. Acest lucru va reprezenta un pas major pentru infrastructura rutieră din România, reducând timpii de deplasare și crescând siguranța traficului pe unul dintre cele mai importante coridoare europene.

Cel mai grav atac iranian asupra Israelului: două rachete balistice au ocolit antiaeriana și au lovit în apropierea unei instalații nucleare
Internațional

Cel mai grav atac iranian asupra Israelului: două rachete balistice au ocolit antiaeriana și au lovit în apropierea unei instalații nucleare

Peste 150 de persoane au fost rănite, dintre care 11 grav, în urma unor atacuri cu rachete lansate de Iran asupra orașelor Dimona și Arad din sudul Israelului. Incidentul a avut loc după ce sistemele de apărare aeriană israeliene nu au reușit să intercepteze cel puțin două rachete balistice. Printre victime se numără doi copii în stare gravă, în contextul în care atacurile ar fi vizat o instalație de cercetare nucleară din apropierea orașului Dimona. Ținte sensibile: instalația nucleară din apropierea Dimona Potrivit presei de stat iraniene, loviturile au vizat o facilitate nucleară aflată la aproximativ 10 kilometri de Dimona, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Iranul susține că atacul reprezintă o reacție la un presupus raid american asupra instalației de îmbogățire a uraniului de la Natanz, acuzații respinse de armata israeliană. Copii răniți grav și zeci de victime Printre răniții grav se află un băiat de 12 ani, rănit de schije în Dimona, și o fetiță de 5 ani, afectată în atacul ulterior din Arad. În total, sute de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, majoritatea suferind răni provocate de explozie, fragmente sau în timp ce încercau să se adăpostească. De asemenea, mai multe persoane au fost tratate pentru atacuri de panică. Distrugeri majore și intervenții de urgență Atacurile au provocat distrugeri semnificative în zone rezidențiale din ambele orașe. Clădiri au fost avariate sau incendiate, iar echipele de intervenție au descris scene de „haos” și distrugere. Zeci de ambulanțe și elicoptere au fost mobilizate pentru evacuarea răniților, iar echipele de salvare au continuat căutările printre dărâmături pentru a se asigura că nu există persoane dispărute. Eșec al apărării aeriene israeliene Armata israeliană a confirmat că sistemele de apărare au fost activate, însă nu au reușit să intercepteze rachetele. Reprezentanții militari au anunțat deschiderea unei anchete pentru a determina cauzele acestui eșec, subliniind totodată că tipul de armament utilizat nu reprezintă o amenințare nouă. Reacția Israelului: „Vom lupta pe toate fronturile” Premierul Benjamin Netanyahu a descris seara atacurilor drept „foarte dificilă” și a promis continuarea operațiunilor militare împotriva inamicilor Israelului. În paralel, armata israeliană a anunțat noi atacuri aeriene asupra infrastructurii regimului iranian din Teheran. Sistemul medical, în stare de urgență Autoritățile sanitare au activat nivelul maxim de alertă, iar pacienții au fost redistribuiți între spitale pentru a face față numărului mare de victime. Oficialii au anunțat și măsuri suplimentare pentru sprijin psihologic, în special pentru locuitorii din sudul țării și pentru persoanele evacuate. Măsuri excepționale: școlile închise în toată țara Ministrul Educației a decis suspendarea cursurilor fizice la nivel național pentru două zile, ca măsură de siguranță. Decizia reflectă gravitatea situației și riscurile persistente generate de escaladarea conflictului dintre Israel, Iran și aliații acestora. AIEA cere „reținere militară maximă” Agenția Internațională pentru Energie Atomică a lansat un apel urgent la calm și responsabilitate, după atacul asupra Dimona. Potrivit agenției ONU, nu există, până în prezent, informații care să indice avarii la instalația nucleară din Negev, cunoscută drept Shimon Peres Negev Nuclear Research Center. AIEA a precizat că nu au fost înregistrate niveluri anormale de radiații în urma impactului rachetei iraniene în zonă. „Informațiile provenite de la statele din regiune indică faptul că nu s-au detectat niveluri anormale de radiații”, a transmis instituția, cu sediul la Viena. Totuși, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a subliniat gravitatea situației și a insistat asupra necesității evitării unor acțiuni militare în proximitatea infrastructurii nucleare. „Trebuie să se dea dovadă de reținere militară maximă, în special în apropierea infrastructurilor nucleare”, a declarat acesta.

Trump dă un ultimatum de 48 de ore Iranului: dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, SUA le va distruge centrale electrice
Internațional

Trump dă un ultimatum de 48 de ore Iranului: dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, SUA le va distruge centrale electrice

Președintele american, Donald Trump, a lansat sâmbătă un avertisment dur la adresa Iranului, anunțând că Statele Unite ar putea lovi infrastructura energetică iraniană dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în termen de 48 de ore. Ultimatumul SUA: 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, liderul american a transmis un ultimatum fără echivoc: Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi și șterge de pe fața pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE.” Reacția Iranului: amenințări cu represalii regionale Autoritățile iraniene au răspuns rapid, avertizând că orice atac asupra instalațiilor energetice sau de carburanți va declanșa represalii extinse. Potrivit declarațiilor oficiale, Iranul ar putea viza infrastructura energetică asociată intereselor americane din întreaga regiune, ceea ce ar duce la o escaladare majoră a conflictului. Strâmtoarea Ormuz, blocată complet după ofensiva din 28 februarie Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, este în prezent complet blocată de forțele iraniene. Această situație a apărut în urma ofensivei americano-israeliene lansate pe 28 februarie, care a extins conflictul deja tensionat din Orientul Mijlociu. Impact global: 20% din petrolul mondial, afectat Înainte de declanșarea conflictului, aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Blocarea acestei rute esențiale are consecințe majore asupra piețelor energetice internaționale, crescând riscul unei crize globale a energiei și amplificând instabilitatea economică la nivel mondial.

Protest masiv în Cehia: peste 250.000 de oameni în stradă împotriva guvernului Babiš
Internațional

Protest masiv în Cehia: peste 250.000 de oameni în stradă împotriva guvernului Babiš

Un protest de amploare a avut loc sâmbătă la Praga, unde peste 250.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a contesta politicile guvernului condus de premierul Andrej Babiš. Manifestația este cea mai mare mobilizare antiguvernamentală din 2019 și reflectă nemulțumiri profunde legate de direcția politică a țării. „Nu vom permite ca viitorul să ne fie furat” Protestatarii au scandat sub sloganul „Nu vom permite ca viitorul nostru să ne fie furat”, exprimând temeri legate de un posibil regres democratic în Cehia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Participanții au acuzat creșterea influenței oligarhilor și au criticat măsurile guvernului care ar putea afecta instituțiile democratice. Temeri privind controlul asupra presei și reducerea cheltuielilor pentru apărare Opoziția și societatea civilă avertizează că guvernul intenționează să modifice sistemul de finanțare al mass-mediei publice, ceea ce ar putea duce la o limitare a independenței acesteia. În paralel, decizia de reducere a cheltuielilor pentru apărare și schimbarea tonului în relația cu Rusia ridică semne de întrebare în rândul protestatarilor și al liderilor politici din opoziție. Legea „agenților străini”, comparată cu modelul rusesc Un punct central al nemulțumirii îl reprezintă proiectul de lege privind „agenții străini”. Criticii susțin că acesta ar copia legislația adoptată în Rusia, fiind folosită pentru a controla ONG-urile și vocile critice. Protestatarii consideră că adoptarea unei astfel de legi ar putea marca o schimbare majoră în direcția politică a țării. Opoziția avertizează: Cehia riscă să urmeze modelul Ungariei și Slovaciei Liderii opoziției au tras un semnal de alarmă, susținând că, dacă actualul curs nu este schimbat, Cehia ar putea ajunge pe o traiectorie similară cu cea a Ungariei sau Slovaciei, unde democrația liberală a fost erodată în ultimii ani. Guvernul Babiš, revenit la putere după patru ani Andrej Babiš și partidul său populist ANO au revenit la guvernare în decembrie, după patru ani în opoziție. Executivul este susținut de partide de dreapta și de extremă dreapta, ceea ce amplifică îngrijorările legate de direcția politică. Tensiuni politice interne și proteste repetate Nemulțumirile față de guvern nu sunt noi. În februarie, o altă manifestație majoră, în sprijinul președintelui Petr Pavel, a adunat aproximativ 90.000 de persoane.  Președintele s-a aflat în conflict cu guvernul pe teme precum numirile ministeriale și bugetul apărării. Cine este Andrej Babiš Andrej Babiš este un politician controversat, cunoscut și pentru imperiul său de afaceri construit în sectoarele alimentar, chimic și agricol. El a mai ocupat funcția de prim-ministru în perioada 2017–2021.

Decizie fără precedent în Emirate: angajați iranieni din Dubai, obligați să-și părăsească locurile de muncă
Internațional

Decizie fără precedent în Emirate: angajați iranieni din Dubai, obligați să-și părăsească locurile de muncă

Emiratele Arabe Unite au decis să adopte măsuri ferme în contextul escaladării conflictului din Golf, în care au fost implicate indirect. Autoritățile de la Abu Dhabi au ordonat închiderea unui spital iranian din Dubai, potrivit declarațiilor oferite de trei angajați ai instituției. Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune, ca reacție la ofensiva americano-israeliană. Atacuri repetate asupra statelor din Golf De la începutul războiului, pe 28 februarie, monarhiile din Golf sunt vizate aproape zilnic de atacuri. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Emiratele Arabe Unite au fost ținta a peste 2.000 de tiruri, majoritatea interceptate de sistemele de apărare. Ca răspuns, autoritățile au retras ambasadorul din Iran și au închis mai multe entități considerate apropiate de regimul de la Teheran. Decizie bruscă: personalul spitalului, obligat să plece Angajații spitalului iranian din Dubai susțin că au fost anunțați în mod abrupt să părăsească instituția. „Guvernul ne-a cerut tuturor să plecăm”, a declarat un angajat sub protecția anonimatului. Conducerea spitalului le-ar fi transmis că decizia este direct legată de atacurile Iranului. La rândul lor, autoritățile din Emiratele Arabe Unite au invocat „măsuri administrative” aplicate unor instituții „direct legate de regimul iranian și de Gardienii Revoluției”, acuzate că au încălcat legislația locală. Angajații, prinși între două lumi Pentru angajații spitalului iranian, situația este dramatică. Mulți dintre ei veniseră în Emirate pentru a scăpa de dificultățile din Iran, iar acum se văd nevoiți să plece din nou. „Am venit aici ca să fugim de situația din țara noastră. Este sfâșietor să ajungem din nou într-un astfel de impas”, a declarat un medic. Un spital istoric, gestionat de Crucea Roșie iraniană Spitalul închis era unul dintre cele mai vechi din Emirate și era administrat de Semiluna Roșie iraniană. Instituția avea aproximativ 700 de angajați. Potrivit surselor citate, personalul a fost informat despre decizie sâmbătă și a avut doar câteva zile la dispoziție pentru a părăsi locul de muncă. Un medic povestește că situația a evoluat rapid: „Nu ne-am imaginat niciodată că lucrurile vor degenera atât de repede. Marți, când am ajuns, autoritățile erau deja în clădire.” Pacienții au fost transferați către alte spitale, iar site-ul oficial al instituției nu mai este funcțional. Alte instituții iraniene, închise în Dubai Măsurile nu s-au limitat doar la sectorul medical. Membri ai comunității iraniene din Dubai afirmă că patru școli iraniene au fost, de asemenea, închise. Numele uneia dintre ele a fost deja îndepărtat de pe clădire, iar personalul de pază a confirmat suspendarea activității. În plus, Iranian Club din Dubai și-a întrerupt activitatea, invocând „circumstanțele actuale”, potrivit unui mesaj publicat pe Instagram. Relații tensionate, după o perioadă de apropiere Decizia Emiratelor vine după o perioadă de relativă destindere în relațiile cu Iranul. În 2022, Abu Dhabi își redeschisese reprezentarea diplomatică la Teheran, într-un gest de reconciliere după ani de tensiuni. Actualul conflict a inversat însă acest trend, readucând regiunea într-o logică de confruntare.

Internetul, sub control total în Rusia: cum schimbă cenzura viața de zi cu zi a milioane de oameni
Internațional

Internetul, sub control total în Rusia: cum schimbă cenzura viața de zi cu zi a milioane de oameni

Cenzura internetului în Rusia atinge un nou nivel, pe fondul consolidării regimului autoritar al lui Vladimir Putin. Restricțiile impuse online nu mai vizează doar opoziția sau conținutul considerat periculos, ci afectează direct viața de zi cu zi a milioane de cetățeni. Revolta utilizatorilor Frustrarea populației este ilustrată de un videoclip devenit viral pe Instagram, chiar dacă platforma este blocată în Rusia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Un utilizator, Stanislav, critică vehement situația: „Plătesc pentru internet, plătesc pentru VPN, iar statul plătește ca să fie blocat. Plătim de două ori pentru un produs inferior. Banii mei lucrează împotriva mea!” Ulterior, videoclipul a fost ascuns, iar contul autorului a devenit privat, semn al temerii față de represalii. De la acceptare la restricții fără precedent Deși majoritatea rușilor au acceptat războiul din Ucraina și regimul autoritar, noile măsuri privind internetul marchează o schimbare semnificativă. Ultimele proteste majore au avut loc în urmă cu aproape patru ani, în contextul mobilizării rezerviștilor. Acum, însă, ingerințele statului în viața cotidiană ating un nivel fără precedent, chiar și pentru standardele Rusiei. Platformele occidentale, eliminate din spațiul digital Rețelele sociale occidentale precum X, Instagram sau Facebook sunt deja blocate. YouTube este sever limitat și devine aproape inutil fără utilizarea unui VPN – un serviciu plătit care redirecționează traficul prin servere externe. Noile măsuri merg însă mai departe decât atât. WhatsApp și Telegram, ținte ale noii cenzuri Autoritățile ruse au început să restricționeze și aplicațiile de mesagerie criptată, precum WhatsApp și Telegram. Utilizatorii se confruntă cu mesaje care nu mai ajung la destinație și apeluri care nu mai pot fi efectuate. Scopul este promovarea aplicației Max, un serviciu controlat de stat, care permite monitorizarea completă a comunicațiilor. Elevii, profesorii și angajații din sectorul public sunt obligați să instaleze și să utilizeze această aplicație. Criticile la adresa regimului, pedepsite penal Cenzura nu se limitează la infrastructura digitală. Orice critică la adresa Kremlinului sau a războiului poate atrage consecințe grave. De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, aproximativ 1.400 de persoane au fost condamnate pentru „discreditarea armatei”. Dintre acestea, 357 au fost încarcerate, potrivit organizației pentru drepturile omului OVD-Info. Internetul, controlat până la nivel tehnic Statul rus nu se mai limitează la blocarea aplicațiilor, ci intervine direct asupra accesului la internet. La începutul lunii, internetul mobil din Moscova a fost întrerupt timp de o săptămână, iar de atunci funcționează instabil. Probleme similare au fost raportate și în alte regiuni. Consecințele sunt vizibile: aplicațiile de navigație nu mai funcționează, iar locuitorii capitalei revin la soluții tradiționale, cumpărând hărți pe hârtie și stații radio. Costuri economice și justificări oficiale Haosul digital are și un impact economic semnificativ, estimat la milioane de pierderi. Kremlinul justifică aceste măsuri prin „securitatea cetățenilor”, invocând necesitatea de a preveni atacurile cu drone și scurgerile de informații către Ucraina. Aceste metode drastice au fost utilizate pentru prima dată în urmă cu un an, dar acum sunt aplicate la scară mult mai largă. Influencerii și elitele, tot mai critice Chiar și susținători ai regimului încep să critice restricțiile. Influencerii se tem că își vor pierde audiența și veniturile din publicitate, iar unii consideră că blocarea Telegram avantajează inamicul. Aplicația este utilizată inclusiv de militarii ruși, în ciuda nemulțumirii Ministerului Apărării. Critici au apărut și din rândul elitei. Evgheni Primakov, șeful agenției Rossotrudnicestvo, a avertizat că închiderea Telegram ar fi celebrată de Ucraina drept „o zi a victoriei”. Presiuni politice înainte de alegeri Chiar și politicienii opoziției tolerate din Duma încearcă să se opună restricțiilor, în contextul alegerilor care se apropie. Comunicarea lor se bazează în mare parte pe Telegram. Partidul Comunist a propus măsuri împotriva blocării aplicației, însă fără succes până în prezent. Limitele tehnice ale cenzurii În ciuda controlului strict, sistemul de cenzură ar putea întâmpina obstacole tehnice. Potrivit ediției ruse a revistei Forbes, autoritatea de reglementare Roskomnadzor operează deja la limita capacităților sale, ceea ce ar putea duce la ridicarea parțială a unor restricții.

Baza SUA care-i adăpostește pe Rubio și Hegseth, survolată de drone necunoscute
Internațional

Baza SUA care-i adăpostește pe Rubio și Hegseth, survolată de drone necunoscute

Autoritățile americane au intrat în alertă după ce mai multe drone neidentificate au fost detectate în această săptămână deasupra Fort McNair, o bază militară importantă din Washington. Incidentul este cu atât mai sensibil cu cât în această bază locuiesc oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Posibilă relocare a oficialilor americani, analizată de Casa Albă În urma incidentului, Casa Albă a luat în calcul relocarea celor doi oficiali, pe fondul riscurilor de securitate. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan În cele din urmă, această măsură nu a fost pusă în aplicare, însă discuțiile reflectă nivelul ridicat de îngrijorare generat de situație. Măsuri de urgență la nivel federal Potrivit informațiilor publicate de presa americană, mai multe drone au fost identificate într-o singură noapte, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate. Situația a dus inclusiv la convocarea unei reuniuni de urgență la Casa Albă, unde oficialii au analizat posibilele răspunsuri și scenarii. Investigații în curs: legături cu tensiunile din Orientul Mijlociu Forțele armate americane investighează dacă incidentul are legătură cu amenințările crescute la adresa SUA, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor americane și israeliene asupra Iranului. Escaladarea tensiunilor a determinat deja o creștere a nivelului de alertă de securitate, în special în capitala americană. Reacția oficială: monitorizare și cooperare între agenții Un purtător de cuvânt al bazei Fort McNair a confirmat că autoritățile sunt la curent cu incidentele și colaborează cu forțele de ordine și alte agenții pentru a monitoriza și investiga survolurile suspecte. Pe fondul acestor evoluții, Departamentul de Stat a ordonat tuturor misiunilor diplomatice americane din lume să efectueze evaluări urgente de securitate.

Moartea lui Chuck Norris, confiscată de republicani, care-l laudă ca pe un loial
Internațional

Moartea lui Chuck Norris, confiscată de republicani, care-l laudă ca pe un loial

Actorul american Chuck Norris a murit joi, la vârsta de 86 de ani, iar vestea a generat un val de reacții din partea republicanilor americani, actorilor și personalităților publice din întreaga lume. Donald Trump: „Un tip dur și grozav” Președintele american Donald Trump l-a descris pe Chuck Norris drept „un tip grozav” și „foarte dur”. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan „Nu ai vrea să te bați cu el”, a spus Trump, subliniind atât forța, cât și caracterul actorului, pe care l-a numit un susținător important. Texasul deplânge pierderea unei legende Texasul a pierdut o legendă'', a scris pe X guvernatorul republican al Texasului, Gregg Abbott. ' 'Tot Texasul deplânge moartea lui Chuck Norris. A fost nu doar o legendă a artelor marţiale, ci şi unicul Walker, poliţistul texan. A entuziasmat generaţii de conservatori. Le-a oferit o pasiune şi o voce cu care să lupte pentru principiile care fac America să fie cea mai grozavă naţiune de pe faţa pământului''. ''A întruchipat duritatea, tăria de caracter şi patriotismul graţie cărora Texasul este de neegalat'', a mai spus guvernatorul. Acesta a evidențiat rolul iconic al lui Norris în serialul „Walker, Texas Ranger”, dar și influența sa asupra generațiilor de americani, pe care i-a inspirat să-și apere valorile. Benjamin Netanyahu: „Un mare prieten al Israelului” Premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat relația apropiată pe care o avea cu actorul, numindu-l „un mare prieten al Israelului”. El a amintit impactul global al lui Norris, care a adus artele marțiale mai aproape de milioane de oameni din întreaga lume. Sylvester Stallone și colegii din industrie, mesaje de respect Actorul Sylvester Stallone a declarat că a avut o colaborare excelentă cu Chuck Norris, pe care l-a descris drept „un american adevărat” și „un om grozav”. Și alți actori din lumea filmului au transmis mesaje de apreciere, evidențiind caracterul și profesionalismul acestuia. Stephen King, Jean-Claude Van Damme și Dolph Lundgre Scriitorul Stephen King a rememorat impactul filmelor lui Chuck Norris, spunând că pelicula „Silent Rage” i-a impresionat profund familia. Actorul Jean-Claude Van Damme a subliniat relația de lungă durată cu Norris, pe care l-a respectat încă din tinerețe. La rândul său, Dolph Lundgren l-a descris drept „un campion” și un model de modestie, respect și forță. Industria divertismentului: „O legendă fără pereche” Jon Hurwitz, cocreatorul serialului „Cobra Kai”, a afirmat că Chuck Norris ocupă un loc unic în istoria artelor marțiale americane, numindu-l „o legendă fără pereche”. Unele reacții au păstrat tonul caracteristic glumelor despre Chuck Norris. Prezentatorul Glenn Beck a ironizat situația spunând că „Moartea a fost găsită fără suflare după ce a încercat să-l ia pe Chuck Norris”. Actorul Mario Lopez a completat într-un registru similar: „Chuck Norris nu a murit, și-a încheiat doar misiunea”. Moștenirea lui Chuck Norris Chuck Norris rămâne una dintre cele mai influente figuri din cultura populară, un simbol al forței, disciplinei și integrității. De la filme de acțiune la seriale TV și până la impactul asupra artelor marțiale, moștenirea sa continuă să inspire generații întregi.

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz, împreună cu alte state. Cotroceniul nu dă nici un detaliu
Eveniment

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz, împreună cu alte state. Cotroceniul nu dă nici un detaliu

Aproximativ 20 de state, printre care România, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța, Canada și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de facto de Iran de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie, în urma ofensivei americano-israeliene împotriva Republicii Islamice. România, angajată să elibereze Strâmtoarea Ormuz Potrivit unui comunicat emis de Cotroceni, România s-a alăturat declarației semnate de mai multe state europene și de Japonia pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, în contextul impactului major asupra piețelor energetice globale. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile subliniază că efectele crizei sunt deja resimțite inclusiv la nivel intern, prin creșterea prețurilor la combustibili, motiv pentru care țara noastră este pregătită să contribuie la eforturile internaționale de stabilizare. În același timp, România își menține poziția de neimplicare în conflictul din Orientul Mijlociu, susținând soluții de dezescaladare alături de partenerii internaționali. Apel internațional pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile Într-un comunicat comun, statele semnatare au condamnat atacurile recente lansate de Iran asupra navelor comerciale și infrastructurilor petroliere și gazifere. Țările solicită un „moratoriu imediat și global” asupra acțiunilor care vizează infrastructura civilă, subliniind riscurile majore pentru stabilitatea economică și energetică la nivel global. Coaliție largă: Europa și aliații, mobilizați Pe lângă principalele puteri occidentale, lista statelor implicate include Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia și Bahrain. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o mare parte din exporturile globale de petrol și gaze. Blocarea acesteia de către Iran generează temeri privind perturbări majore în aprovizionarea energetică și creșteri semnificative ale prețurilor la nivel internațional. Escaladarea conflictului amplifică tensiunile regionale Situația din regiune s-a deteriorat rapid după declanșarea conflictului dintre Iran și forțele americano-israeliene. Atacurile asupra infrastructurilor energetice și a transportului maritim amplifică riscul unui conflict extins.

România și-a retras brusc cei 117 militari din Irak care asigurau paza aliaților
Eveniment

România și-a retras brusc cei 117 militari din Irak care asigurau paza aliaților

Toți cei 117 militari români dislocați în Irak au revenit sâmbătă, 21 martie, în România, în urma unei decizii de ajustare a posturii NATO în cadrul misiunii NATO Mission Iraq. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării Naționale (MApN), care a subliniat că măsura a fost luată în contextul deteriorării situației de securitate din regiune. Repatriere în condiții de siguranță, cu sprijinul NATO Potrivit MApN, întoarcerea militarilor s-a desfășurat în condiții de maximă siguranță, printr-un efort coordonat la nivel aliat, cu sprijinul structurilor NATO și al partenerilor internaționali. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Operațiunea de repatriere a implicat mai multe etape logistice, fiind gestionată în colaborare cu aliații din cadrul misiunii. Relocare temporară în Turcia și Germania Înainte de revenirea în România, militarii români au fost relocați temporar în baze NATO din Turcia și Germania. Aceștia au fost transportați inițial în baza Incirlik (Turcia) și ulterior în baza Ramstein (Germania), de unde au fost aduși în țară cu aeronave militare. Decizia de retragere, motivată de evoluțiile din regiune Ministerul Apărării precizează că retragerea a fost determinată de evoluțiile recente ale situației de securitate din Orientul Mijlociu. Prioritatea principală a fost protecția personalului dislocat, în contextul creșterii riscurilor din zona de operații. Misiunea militarilor români în Irak Militarii români, proveniți din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”, au avut ca principală responsabilitate asigurarea protecției personalului și a facilităților aliate. Pe durata misiunii, aceștia au demonstrat profesionalism și angajament în îndeplinirea atribuțiilor, contribuind la stabilitatea și securitatea zonei. România își reafirmă angajamentul față de NATO În comunicatul oficial, MApN subliniază că România rămâne un partener activ în cadrul NATO și va continua să contribuie la operațiunile și misiunile Alianței. Participarea la astfel de misiuni reflectă angajamentul țării noastre pentru consolidarea securității internaționale, în acord cu deciziile NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră