vineri 26 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7354 articole
Ramona Emilian

Internațional

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii

Președintele american Donald Trump a lăudat rolul Germaniei în conflictul din Orientul Mijlociu, în timpul unei întâlniri oficiale la Washington cu cancelarul federal Friedrich Merz. În același timp, liderul de la Casa Albă a lansat critici la adresa fostului cancelar Angela Merkel, subliniind diferențele de viziune dintre actuala conducere de la Berlin și fosta guvernare. Merz și Trump, poziție comună față de regimul de la Teheran La începutul întrevederii, Friedrich Merz a subliniat că Berlinul și Washingtonul au o viziune comună asupra Iranului. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Cancelarul german a declarat că există un consens privind necesitatea înlăturării „regimului teribil din Teheran”, adăugând că discuțiile trebuie să vizeze nu doar etapa militară, ci și perioada de după o eventuală schimbare de regim. Merz a precizat că Germania sprijină poziția Statelor Unite în actualul conflict, însă a insistat asupra importanței pregătirii unei soluții pentru perioada post-conflict, în contextul riscurilor generate de escaladarea tensiunilor în regiune. Trump: „Germania este grozavă” Donald Trump l-a descris pe Friedrich Merz drept un „prieten” și a afirmat că relațiile dintre Statele Unite și Germania sunt într-un moment favorabil. „Germania este grozavă”, a declarat președintele american, sugerând că actuala conducere de la Berlin este mult mai apropiată de Washington decât în perioada anterioară. În același context, Trump a lansat o critică directă la adresa fostului cancelar Angela Merkel, afirmând că a avut „dezacorduri” cu aceasta, în special pe tema imigrației și a politicilor energetice. Potrivit liderului american, Merkel ar fi „afectat țara” prin deciziile sale, în timp ce actualul cancelar reprezintă „aproape opusul” acesteia. Iranul și scenariul post-regim: Trump îl menționează pe Reza Pahlavi Referindu-se la situația din Iran, Donald Trump a declarat că prioritatea este neutralizarea armatei iraniene, iar ulterior va trebui analizată situația internă din țară. Președintele american a sugerat că ar fi de preferat ca o schimbare de conducere să vină din interiorul Iranului. Trump l-a menționat pe Reza Pahlavi, cunoscut opozant al regimului de la Teheran și fiu al ultimului șah al Iranului, apreciindu-l drept „o persoană interesantă” și „foarte populară”. Totuși, liderul american nu a exprimat un sprijin direct pentru acesta, afirmând că ar fi mai potrivit ca un lider moderat să preia conducerea, dacă există o astfel de figură în interiorul regimului. Germania, lăudată; Spania și Regatul Unit, criticate În contrast cu aprecierile la adresa Germaniei, Donald Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru poziția lor în conflictul cu Iranul. Președintele american a afirmat că Spania ar fi refuzat utilizarea bazelor sale militare pentru operațiunile SUA și a sugerat că Washingtonul ar putea acționa chiar și fără acordul Madridului. Trump a declarat că a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească „toate acordurile” cu Spania, fără a oferi detalii concrete despre natura acestora. De asemenea, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de Regatul Unit, care ar fi limitat inițial utilizarea bazelor britanice pentru atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor, Londra ar fi autorizat ulterior folosirea acestora într-un cadru restrâns. Germania susține ofensiva, dar avertizează asupra riscurilor Anterior întâlnirii, Friedrich Merz a apărat în mod public acțiunile militare ale Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear și balistic iranian. Totuși, cancelarul german a subliniat că operațiunile militare „nu sunt lipsite de riscuri” și a pledat pentru pregătirea unei soluții politice după încheierea confruntărilor.

Cancelarul Merz, elogiat de Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
52 km din Autostrada Unirii, în faza de execuție (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Pas major pentru A8: 52 km din Autostrada Unirii, cu zeci de poduri și tuneluri, intrați în faza de execuție

Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) a anunțat marți predarea amplasamentului pentru loturile 1D Joseni–Ditrău și 2A Ditrău–Grințieș, parte din Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț. Constructorii pot începe astfel lucrările pregătitoare pentru execuție, pe un total de 52 de kilometri. Potrivit CNIR, predarea terenului s-a realizat cu mult înaintea termenelor stabilite în contract, ceea ce permite accelerarea calendarului de implementare a proiectului Autostrăzii Unirii. Lucrările pot începe înainte de termen Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a precizat că predarea amplasamentului reprezintă o reușită a echipei instituției, întrucât s-a făcut înaintea termenelor contractuale. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România În cazul lotului 1D, termenul pentru predarea șantierului era stabilit pentru luna octombrie, la 10 luni de la emiterea Ordinului de începere a proiectării. Pentru lotul 2A, predarea era prevăzută în luna august, în termen de 14 luni de la debutul etapei de proiectare. Din acest moment, constructorii pot începe organizarea de șantier și amenajarea drumurilor tehnologice necesare execuției. Lotul 1D Joseni – Ditrău: 14,4 km în județul Harghita Lotul 1D Joseni–Ditrău face parte din secțiunea II Miercurea Nirajului–Leghin și se desfășoară în județul Harghita, având o lungime de 14,4 kilometri. Pe acest tronson al Autostrăzii A8 vor fi realizate 21 de structuri, respectiv poduri și pasaje, dintre care trei ecoducte destinate asigurării permeabilității pentru fauna sălbatică. Proiectul include și un nod rutier la Joseni, precum și o descărcare provizorie în zona de conexiune cu lotul 2A Ditrău–Grințieș, pentru a permite funcționarea independentă a segmentului. Constructorul lotului 1D este asocierea formată din Danlin XXL (lider), Groma Hold și Intertranscom Impex SRL, iar supervizarea lucrărilor este asigurată de IRDS Engineering. Lotul 2A Ditrău – Grințieș: cel mai lung tronson al Autostrăzii Unirii Lotul 2A Ditrău–Grințieș, cu o lungime de 37,9 kilometri, este cel mai lung segment al Autostrăzii A8. Proiectul include 63 de structuri și 19 tuneluri, ceea ce îl transformă într-unul dintre cele mai complexe tronsoane de autostradă din România. Execuția lucrărilor este realizată de asocierea condusă de SA&PE Construct, alături de Tehnostrade SRL, Euro Asfalt D.O.O și Spedition UMB. Supervizorul desemnat pentru acest lot este TPF Inginerie SRL. Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț, cunoscută și sub numele de Autostrada Unirii, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, având rolul de a conecta Transilvania de Moldova și de a facilita transportul de mărfuri și mobilitatea regională.

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

Trump amenință Spania cu ruperea relațiilor comerciale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump amenință cu ruperea relațiilor comerciale cu Spania din cauza războiului din Iran

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să „întrerupă toate relațiile comerciale cu Spania”, acuzând guvernul de la Madrid că a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul spaniol în operațiunile împotriva Iranului. Liderul de la Casa Albă a afirmat că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu Spania, pe care a descris-o drept un „partener groaznic” în cadrul NATO. Trump: „Vom tăia toate relațiile comerciale cu Spania” Într-o intervenție susținută în Biroul Oval al Casa Albă, Donald Trump a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „taie toate relațiile cu Spania”. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Președintele american a sugerat inclusiv posibilitatea impunerii unui embargou comercial, ca reacție la poziția Madridului față de operațiunile militare desfășurate de SUA împotriva Iranului. Trump a susținut că unele state europene au oferit un sprijin semnificativ Washingtonului, însă a criticat dur Spania, afirmând că aceasta „nu a ajutat deloc” și că atitudinea sa a fost „groaznică”. „Nimeni nu trebuie să îndrăznească să-mi spună că nu pot folosi instalațiile militare ale vreunei țări”, a declarat liderul american, exprimându-și nemulțumirea față de refuzul autorităților spaniole de a permite utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în cadrul campaniei împotriva Iranului. Spania, criticată pentru lipsa de cooperare Donald Trump a mers mai departe și a susținut că, deși Germania și alte state europene ar fi fost „entuziasmate” de atacurile asupra Iranului, Spania s-ar fi opus cooperării. Afirmațiile au fost făcute înaintea unei întâlniri oficiale cu cancelarul german Friedrich Merz, acesta fiind primul lider străin primit de Trump după declanșarea războiului din Iran. Președintele american a insistat că SUA ar putea folosi bazele militare spaniole „dacă ar vrea”, sugerând că Washingtonul nu ar trebui să fie constrâns de refuzul unui aliat.  Mesaj dur la adresa Madridului: „Nu au nimic din ce avem nevoie” În discursul său, Trump a reproșat Spaniei că nu a fost „prietenoasă” și a afirmat că țara „nu are absolut nimic” de care Statele Unite ar avea nevoie, „cu excepția unor oameni minunați”. El a adăugat că Spaniei „îi lipsește un mare leadership”, sugerând că problema ar fi una de conducere politică, nu de relații bilaterale istorice. Regatul Unit, și el criticat de Washington Nemulțumirile liderului american nu s-au oprit la Spania. Donald Trump a declarat că nu este „mulțumit” nici de Regatul Unit, pe care l-a acuzat că a fost „foarte puțin cooperant” în cadrul atacurilor împotriva Iranului. Președintele american a criticat din nou acordurile încheiate de Londra cu Mauritius privind insula Diego Garcia, unde funcționează o bază aeriană comună americano-britanică. Potrivit declarațiilor sale, utilizarea acestei baze de către aviația SUA ar fi fost limitată în actuala campanie militară împotriva Iranului.

Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Maghiari din armata Ucrainei, capturați de ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cazul maghiarilor care au luptat pentru Ucraina și au fost capturați de ruși, pe agenda Kremlinului: discuție între Putin și Orban

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul Ungariei, Viktor Orban, au avut marți o convorbire telefonică în care au abordat mai multe teme sensibile, de la situația maghiarilor mobilizați în armata ucraineană și capturați de trupele ruse, până la tensiunile legate de livrările de petrol prin conducta Drujba. Anunțul a fost făcut de Kremlin, care a precizat că discuția a inclus un schimb de opinii privind evoluțiile din Ucraina și implicațiile regionale ale conflictului. Maghiarii din Ucraina, subiect sensibil în dialogul Moscova–Budapesta Potrivit comunicatului oficial al Moscovei, cei doi lideri au discutat despre „maghiarii mobilizați în cadrul forțelor armate ucrainene și luați prizonieri de Rusia”. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Ungaria are o minoritate importantă în vestul Ucrainei, în special în regiunea Transcarpatia. Tema înrolării etnicilor maghiari în armata ucraineană este frecvent invocată de Viktor Orban, care susține că aceștia sunt trimiși să lupte într-un război „care nu este al lor”. Ministerul rus al Apărării a publicat recent o înregistrare video cu un presupus prizonier de război cu dublă cetățenie, ucraineană și ungară, care afirmă că ar fi fost recrutat forțat înainte de a fi capturat pe front. Kievul a respins anterior acuzațiile Budapestei privind mobilizări forțate și tratamente abuzive. În iulie, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe ungar, după moartea unui etnic maghiar din Transcarpatia, despre care autoritățile ungare au susținut că ar fi fost mobilizat cu forța și agresat pentru că refuza să meargă pe front. Autoritățile ucrainene au negat aceste acuzații. Tensiuni majore privind livrările de petrol prin Drujba Convorbirea dintre Putin și Orban are loc într-un context de tensiuni puternice între Budapesta și Kiev în legătură cu livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Ungaria și Slovacia acuză Kievul că întârzie reparațiile la o secțiune avariată a conductei, afectată în urma unui atac rusesc din ianuarie. Ucraina respinge aceste acuzații. Budapesta condiționează sprijinul său în cadrul Uniunii Europene de reluarea livrărilor. Guvernul ungar blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, până la clarificarea situației energetice. Reacții dure la adresa lui Volodimir Zelenski Premierul ungar a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit un răspuns „impertinent” solicitărilor Ungariei privind accelerarea reluării transportului de petrol. Viktor Orban a anunțat că s-a adresat președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, cerând aplicarea acordurilor care obligă Ucraina să asigure tranzitul petrolului prin Drujba. „Până când președintele Zelenski nu va reveni la bunul simț și la normalitate, nu vom susține nicio decizie în favoarea Ucrainei”, a afirmat Orban. Energia și Orientul Mijlociu, pe agenda discuției Potrivit Kremlinului, Putin și Orban au analizat și posibilele consecințe ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței mondiale a energiei, într-un moment în care volatilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân teme centrale în Europa. Ursula von der Leyen urmează să aibă o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski privind securitatea energetică, pe fondul divergențelor dintre Kiev, Ungaria și Slovacia. Comisia Europeană a transmis că va continua dialogul cu Ucraina, dar și cu Budapesta și Bratislava, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hidrocarburi. Relația ruso-ungară, consolidată în noiembrie la Moscova Cei doi lideri au discutat și despre implementarea acordurilor convenite la 28 noiembrie, la Moscova. Atunci, Viktor Orban a negociat importuri de hidrocarburi la prețuri avantajoase și achiziții de acțiuni în companii petroliere rusești sancționate de SUA, în schimbul sprijinului Budapestei în chestiuni legate de Ucraina. Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia, în pofida presiunilor din partea Uniunii Europene, care acuză Budapesta că subminează eforturile comune de sancționare a Moscovei.

Iran, peste 700 de morți în urma atacurilor (sursa: Pexels/Ahmed akacha)
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației (sursa: Facebook/Mihai Dimian)
Eveniment

Mihai Dimian, noul ministru al Educației. Nicușor Dan a semnat decretul de numire

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației. Potrivit Administrației Prezidențiale, noul ministru va depune jurământul de învestitură astăzi, de la ora 16:00. Mihai Dimian preia portofoliul Educației după demisia lui Daniel David, la finalul lunii decembrie. În perioada de interimat, atribuțiile au fost exercitate de premierul Ilie Bolojan. Numire la propunerea PNL Partidul Național Liberal (PNL) a decis, într-o ședință online desfășurată luni seara, să îl susțină pe Mihai Dimian pentru funcția de ministru al Educației. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Propunerea a venit din partea liderului PNL și premierului Ilie Bolojan și a fost singura variantă prezentată în cadrul ședinței. Potrivit protocolului coaliției de guvernare, portofoliul Educației revine liberalilor, iar desemnarea lui Dimian a fost validată fără alte nominalizări. După demisia fostului ministru Daniel David, funcția a fost ocupată interimar de șeful Guvernului, până la oficializarea noii numiri prin decret prezidențial. Cine este Mihai Dimian, noul ministru al Educației Mihai Dimian are o carieră academică solidă, cu experiență atât în România, cât și în străinătate. Este licențiat în matematică și fizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și deține un doctorat în inginerie electrică obținut în Maryland, Statele Unite. Din 2024, ocupă funcția de rector al Universitatea din Suceava. Anterior, a predat până în 2016 în SUA, la Universitatea Howard din Washington D.C. Mihai Dimian a fost asistent de cercetare în Franța, la Universitatea din Versailles, cercetător la Institutul Max Planck din Germania și profesor asistent, ulterior profesor asociat și conducător de doctorat în inginerie electrică și electronică la Universitatea Howard.

UE, posibil val de refugiați din Iran (sursa: Pexels/Edy Kurnia)
Internațional

UE în alertă: războiul din Iran ar putea genera un aflux de refugiați fără precedent în Europa

Deși solicitările de azil în Uniunea Europeană au înregistrat o scădere semnificativă în 2025, Agenția UE pentru Azil avertizează asupra riscului unui posibil „aflux de refugiați” din Iran, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. 822.000 de cereri de azil în 2025 În 2025, statele membre ale Uniunii Europene, alături de Norvegia și Elveția, au primit aproximativ 822.000 de cereri de azil. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Datele indică o scădere de 19% față de anul precedent. Potrivit raportului, diminuarea numărului de solicitări este explicată în principal prin reducerea cererilor depuse de cetățeni sirieni, după căderea regimului lui Bashar al-Assad. În ceea ce privește Iranul, numărul cererilor de azil rămâne, deocamdată, relativ scăzut. În 2025, aproximativ 8.000 de iranieni au solicitat azil în UE și în țările vecine, comparativ cu 117.000 de afgani și 91.000 de venezueleni. Risc major în cazul destabilizării Iranului Raportul Agenției UE pentru Azil, redactat înainte de izbucnirea conflictului din weekend, avertizează însă asupra unui scenariu cu potențial exploziv. Cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, chiar și o destabilizare parțială a Iranului ar putea genera fluxuri de refugiați fără precedent. Documentul subliniază că deplasarea a doar 10% din populația iraniană ar putea rivaliza cu cele mai mari valuri de refugiați din ultimele decenii. Chiar dacă atacurile americano-israeliene împotriva regimului de la Teheran nu au declanșat până acum o migrație masivă, agenția europeană avertizează că „amploarea riscului potențial este considerabilă”. Posibil traseu prin Turcia către Europa Autorii raportului precizează că scenariul unui val amplu de refugiați iranieni rămâne, în acest moment, „speculativ”. Un eventual flux migrator ar presupune tranzitarea Turciei și apoi îndreptarea către Europa. În acest context, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a discutat situația atât cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cât și cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni extraordinare. Comisia Europeană a anunțat că își întărește măsurile de pregătire, prin monitorizarea atentă a tendințelor migrației și prin consolidarea cooperării cu agențiile Națiunilor Unite.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al SUA în România (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul

Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, își prezintă marți, 3 martie 2026, scrisorile de acreditare, marcând începutul oficial al mandatului său la București. Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, la ora 14:00, ambasadorul agreat al SUA a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Ambasadorul nominalizat de Donald Trump Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București la finalul anului trecut. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Nominalizarea sa pentru postul de ambasador al SUA în România a fost făcută în mai 2025 de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit Certificatului de competență emis la 25 iulie 2025 și publicat de Departamentul de Stat al SUA, vasta experiență a lui Nirenberg în domeniul legislativ și al politicii externe, precum și capacitatea sa de a conduce echipe în medii complexe, îl recomandă pentru această poziție diplomatică. Cine este Darryl Nirenberg: studii și începuturile carierei Darryl Nirenberg s-a născut la 23 septembrie 1959. A crescut într-un oraș din regiunea Upstate New York și a locuit timp de 40 de ani în Northern Virginia. A absolvit cu distincția „Cum Laude” Universitatea Colgate, în 1981. Ulterior, a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea George Washington, urmând cursuri serale între 1982 și 1987, în timp ce lucra în Senatul SUA și își finanța singur studiile. Și-a început cariera ca asistent legislativ al senatorului S.I. Hayakawa și ca membru al personalului Comisiei pentru Agricultură a Senatului. Între 1987 și 1991, a activat în cadrul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului. De asemenea, a fost șef de cabinet și director legislativ al senatorului republican Jesse Helms, inclusiv în perioada în care acesta a condus Comisia pentru Relații Externe. Cariera în sectorul privat: partener în mari firme de avocatură După 14 ani în cadrul personalului Senatului american, Darryl Nirenberg a trecut în sectorul privat, începând cu 1995. A activat inițial în cadrul firmei internaționale de avocatură Patton Boggs LLP, unde, după doi ani ca asociat, a devenit partener. După aproape două decenii în această firmă, s-a alăturat companiei Steptoe LLP, tot în calitate de partener, poziție pe care a ocupat-o până la numirea sa în funcția de ambasador al SUA în România. Pe lângă activitatea profesională, Nirenberg a fost implicat în mai multe organizații comunitare și sportive, fiind membru în consiliile de administrație ale echipelor Arlington Little League, Northern Virginia Ice Dogs și ale filialei Mid-Atlantic din cadrul Positive Coaching Alliance. De asemenea, este mentor în programul de dezvoltare antreprenorială „Thought into Action” al Universității Colgate.

Români repatriați din Orientul Mijlociu (sursa:bucharestairports.ro)
Eveniment

318 români repatriați din Orientul Mijlociu au ajuns pe Aeroportul Otopeni cu două zboruri charter

Un număr de 318 cetățeni români, pelerini și turiști, au ajuns în noaptea de luni spre marți în România, pe Aeroportul Otopeni, cu două zboruri charter organizate de agențiile de turism împreună cu TAROM. Repatrierea a avut loc în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, iar ambele curse au aterizat în siguranță. Zboruri charter organizate de agenții și TAROM Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că cel de-al doilea zbor de repatriere asistată a ajuns în cursul nopții la București, completând operațiunea care a adus în țară 318 români. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Transportul a fost asigurat în sistem charter, prin colaborarea dintre agențiile de voiaj și compania națională TAROM. Tranzit prin Egipt și sprijin consular la granița Taba Românii au părăsit Israelul prin punctul de frontieră Taba și au ajuns în Egipt, de unde au fost îmbarcați spre România. Potrivit ministrului, aceștia au beneficiat de asistență consulară la frontieră și pe aeroport, prin intermediul echipei Ambasadei României la Cairo. Apel la prudență pentru românii aflați în regiune Oficialii români au anunțat că mențin legătura cu autoritățile egiptene pentru a facilita eventuale tranzite viitoare și pentru a acorda sprijin grupurilor de turiști. Ministerul de Externe recomandă în continuare prudență cetățenilor români aflați în statele din Orientul Mijlociu și urmărirea informațiilor transmise pe canalele oficiale.

28 de curse anulate pe Aeroportul Otopeni (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

28 de curse anulate pe Aeroportul Otopeni din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Un număr de 28 de curse aeriene către sau dinspre Israel, Dubai, Bahrain, Qatar și Iordania au fost anulate marți, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București. Măsura vizează zboruri programate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București și afectează atât plecările, cât și sosirile. Ce companii aeriene sunt afectate de anulări Dintre cursele anulate, 15 sunt decolări și 13 aterizări operate de companiile Anima Wings, El Al-Israel Airlines, Fly One Romania, FlyDubai, HiSky Europe, Qatar Airways, Ryanair, TAROM și Wizz Air Malta. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Decizia a fost luată în contextul deteriorării rapide a situației de securitate din regiune. Recomandările Ministerului Transporturilor pentru români Ministerul Transporturilor și Infrastructurii recomandă cetățenilor români care aveau planificate călătorii în Israel sau în statele direct afectate de conflict să își anuleze sau reprogrameze deplasările pentru o dată ulterioară. Autoritățile monitorizează evoluția situației și anunță că siguranța pasagerilor rămâne prioritară. Escaladarea conflictului: atacuri între Israel, SUA și Iran Sâmbătă dimineață, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra unor ținte din Iran, fiind raportate explozii în Teheran, Tabriz și Isfahan. Ca reacție, Iranul a anunțat lansarea de rachete și drone către baze militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și către obiective militare de pe teritoriul israelian, ceea ce a generat perturbări majore în traficul aerian din regiune.

Proiectul de monorail, dispute aprinse în societatea civilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De la autostrăzi la monorail: transportul suspendat provoacă dispute aprinse în societatea civilă

Lansarea studiului de prefezabilitate pentru proiectul de monorail (cale suspendată de rulare care folosește o singură șină) din Iași a reaprins dezbaterea dintre asociațiile pro-autostradă, după ce atenția publică s-a concentrat ani la rând pe A7 și A8. Proiectul de monorail, dispute aprinse în societatea civilă Noul proiect de transport urban, care vizează o cale suspendată de rulare pe o singură șină, ar putea redefini mobilitatea în municipiu, în paralel cu discuțiile despre Masterplanul Zonei Metropolitane Iași și regionalizare. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Studiul recent contractat va analiza traseul optim și va stabili dacă soluția finală va fi un monorail clasic, un tramvai suspendat sau o altă variantă tehnică rentabilă. Potrivit reprezentanților implicați, inclusiv Irinel Bucur, proiectul trebuie să țină cont de protejarea zonei istorice a Iașului și de fluidizarea traficului în intersecții aglomerate precum Podu-Roș. Continuarea, în Ziarul de Iași

Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Patru ani de război în Ucraina: cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România s-a închis

La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România, cel de la Iași, și-a închis porțile după ce a sprijinit peste 5.000 de persoane. Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași Timp de aproape patru ani, Iașul a fost unul dintre principalele orașe-refugiu, iar Centrul Nicolina a oferit adăpost, asistență umanitară și sprijin social pentru mii de familii fugite din calea bombardamentelor. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Pentru numeroși refugiați, acest centru a reprezentat primul loc sigur după despărțiri dramatice și pierderi greu de imaginat. După trei ani și șapte luni de activitate continuă, serviciile de cazare au fost închise, iar din mecanismul amplu care implica angajați, voluntari și specialiști a mai rămas doar un nucleu restrâns de sprijin. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensie de 37.000 de lei lunar (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră la stat, activitate în privat și contribuții consistente

O carieră solidă, construită pe venituri ridicate atât în sectorul public, cât și în mediul privat, poate duce la pensii de peste 30.000 de lei brut lunar, în baza principiului contributivității. Pensie de 37.000 de lei lunar Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași, cele mai mari două pensii din județ depășesc acest prag, fiind rezultatul unor ani îndelungați de contribuții consistente. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Cea mai mare pensie aflată în plată ajunge la 37.063 de lei brut lunar, iar a doua este de 30.734 de lei, ambele provenind din cariere desfășurate în poziții-cheie din sistemul public și în mediul privat. Pe locul al treilea se află o pensie de 24.005 lei brut lunar, obținută în urma activității în cercetare științifică, ceea ce arată că pragul de 30.000 de lei rămâne rezervat, deocamdată, unor cariere excepționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră