Ramona Emilian

7551 articole

Un proiect început în comunism revine la viață: barajul Pașcani, contract de 93,3 milioane de lei semnat de Hidroelectrica

Hidroelectrica a semnat contractul pentru achiziția și montarea echipamentelor hidromecanice la Barajul Pașcani, după două licitații, o contestație și un proces abandonat. Potrivit Ziarul de Iași, investiția, începută în urmă cu patru decenii, este realizată în proporție de aproximativ 70%. Contract de 93,3 milioane de lei Lucrările au fost atribuite companiei germane DSD Noell GmbH, pentru 93,3 milioane de lei, față de valoarea estimată de 95 de milioane. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Firma trebuie să finalizeze proiectul în trei ani, iar garanția poate ajunge până la 20 de ani. Contractul vizează instalarea echipamentelor hidromecanice. Mai sunt necesare lucrări la diguri și canalul colector, construirea unui pod de acces și echiparea centralei cu trei turbine. Lac pentru irigații și alimentarea cu apă Lucrările la baraj și centrală sunt oprite din 2018. Centrala, începută în 1989 și finalizată în proporție de 80%, va avea o putere de 12 MW. Lacul de acumulare, cu un volum de 68,7 milioane de metri cubi, ar putea asigura irigarea a 46.000 de hectare din județele Iași și Neamț și furnizarea apei industriale pentru zonele Fălticeni și Târgu Frumos.

Eveniment

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate

Primăria Iași a modificat programul de economisire a energiei după reacțiile negative provocate de oprirea iluminatului public în cea mai mare parte a orașului. Potrivit Ziarul de Iași, în zonele cu tehnologie LED, luminile vor rămâne aprinse toată noaptea, dar intensitatea va fi redusă cu 50–70%. Deconectări parțiale pe restul rețelei Pe străzile unde nu există corpuri LED vor fi făcute deconectări de fază, fără ca iluminatul să fie oprit complet. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Iluminatul arhitectural al clădirilor administrate de municipalitate va fi stins la miezul nopții. Transportul public rămâne prioritar, însă autobuzele electrice nu vor fi încărcate între orele 19.00 și 23.00. Centrele comerciale au fost îndemnate să reducă iluminatul parcărilor și folosirea stațiilor pentru mașini electrice în același interval. Mai multe patrule pe timpul nopții Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele nocturne pentru menținerea siguranței publice. Măsurile au fost revizuite după criticile venite din partea ieșenilor, a liderului PNL Iași, Alexandru Muraru, și a prefectului Constantin Dolachi, care au invocat lipsa consultărilor și riscurile pentru siguranța publică.

Eveniment

România se apropie de un milion de persoane cu dizabilități. Cele mai frecvente forme înregistrate

România se apropie de pragul de un milion de persoane cu dizabilități. La finalul anului 2025, în evidențele statului figurau 980.873 de persoane, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, citate de Ziarul de Iași. Dizabilitățile fizice și somatice, cele mai frecvente Cele mai multe cazuri sunt de handicap fizic, respectiv 228.344, urmate de handicapul somatic, cu 211.415 persoane. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Alte categorii importante sunt dizabilitățile mintale, cu 161.720 de cazuri, handicapul asociat, cu 149.747, și afecțiunile psihice, cu 111.073 de persoane. Peste 87% dintre beneficiari sunt încadrați în gradele grav sau accentuat. Totodată, 98,38% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc în familie sau în comunitate, iar doar 15.903 se află în centre rezidențiale. Iașiul, printre județele cu cele mai multe cazuri În județul Iași sunt înregistrate 36.606 persoane cu dizabilități, dintre care 35.998 locuiesc în familie sau în comunitate. Iașiul ocupă locul al treilea la nivel național, după București și Prahova. Peste trei sferturi dintre adulții cu dizabilități au peste 50 de ani, iar femeile reprezintă 53,65% din total.

Eveniment

Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top”

Noul proiect al legii salarizării introduce un sistem competitiv de premiere, prin care angajații cu rezultate deosebite vor putea primi între 10% și 20% din salariul de bază. Banii nu vor ajunge însă automat la toți bugetarii bine evaluați. Numărul beneficiarilor va fi limitat, instituțiile vor trebui să se încadreze într-un fond anual fix, iar premiile vor depinde de criterii care urmează să fie stabilite separat pentru fiecare domeniu bugetar. Mai mult, în 2027, sistemul ar urma să fie aplicat numai personalului didactic și didactic auxiliar, precum și angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Pentru restul bugetarilor, mecanismul ar putea deveni accesibil începând din 2028. Ce sunt premiile de performanță Premiul de performanță este o sumă acordată peste salariul de bază angajaților care obțin rezultate profesionale considerate deosebite. Citește și: Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul Spre deosebire de salariul de bază sau de unele sporuri acordate constant, premiul nu reprezintă un drept permanent. El poate fi primit într-un an și pierdut în următorul, în funcție de activitatea angajatului, de rezultatele instituției și de banii disponibili în buget. Proiectul noii legi prevede că ordonatorii de credite pot acorda premii trimestrial, semestrial sau anual. Formularea „pot acorda” este importantă: instituția are posibilitatea, nu obligația, de a plăti aceste recompense. Prin urmare, chiar și un angajat cu rezultate foarte bune nu va avea automat dreptul la bonus dacă instituția nu dispune de fondurile necesare sau dacă nu îndeplinește condițiile stabilite prin regulamentele de aplicare. Ce rezultate vor putea fi recompensate Potrivit proiectului, premiile se adresează personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției, autorității publice sau a sistemului din care face parte. Vor putea fi luate în considerare și participarea la activități cu caracter deosebit, efectuarea unor lucrări excepționale ori gestionarea unui volum de muncă semnificativ mai mare decât nivelul considerat normal pentru funcția respectivă. Așadar, legea nu se limitează la atingerea unor ținte numerice. În funcție de profesie, performanța ar putea însemna rezultate școlare, reducerea unor termene de soluționare, gestionarea unor cazuri complexe, creșterea încasărilor bugetare, îmbunătățirea serviciilor publice sau asumarea unor sarcini suplimentare. Criteriile concrete nu sunt însă descrise exhaustiv în proiect. Ele urmează să fie stabilite prin regulamente-cadru elaborate de ministerele care coordonează marile domenii bugetare: învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și administrație. Reguli proprii vor putea adopta și instituțiile din apărare, ordine publică și securitate națională, precum și autoritățile publice centrale autonome. Cât poate reprezenta premiul Valoarea individuală a premiului va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție sau indemnizația de încadrare. Calculul se va face pentru o perioadă de trei, șase sau 12 luni, în funcție de intervalul pentru care este evaluată performanța. De exemplu, în cazul unui angajat cu un salariu de bază brut de 6.000 de lei, un premiu de 10% calculat pentru trei luni ar reprezenta 1.800 de lei brut. La nivelul maxim de 20%, premiul ar ajunge la 3.600 de lei brut pentru aceeași perioadă. Pentru un premiu anual de 20%, suma teoretică ar fi echivalentă cu 20% din totalul salariilor de bază încasate în cele 12 luni. Plata efectivă rămâne însă limitată de fondul disponibil la nivelul instituției. Cel mult 30% dintre angajați vor fi premiați Premiile nu vor putea fi distribuite întregului personal, chiar dacă instituția consideră că rezultatele generale au fost bune. Proiectul stabilește o limită de maximum 30% din numărul posturilor de execuție ocupate și, separat, de maximum 30% din numărul posturilor de conducere și al funcțiilor corespunzătoare înalților funcționari publici. Numărul maxim de beneficiari va fi calculat prin raportare la posturile ocupate la finalul anului calendaristic anterior. Limitarea transformă premiul într-un mecanism competitiv. Angajații nu vor fi evaluați doar în raport cu fișa postului, ci, indirect, și în raport cu rezultatele colegilor eligibili. Sindicatele reprezentative sau reprezentanții salariaților vor trebui consultați la acordarea premiilor, însă decizia va aparține, în cele din urmă, instituției și ordonatorului de credite. Fondul total nu poate depăși 4% Chiar dacă legea permite premierea a până la 30% dintre angajați, numărul real al beneficiarilor ar putea fi mai mic. Valoarea totală a premiilor acordate într-un an la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu va putea depăși 4% din suma prevăzută pentru salariile de bază și celelalte drepturi echivalente enumerate de lege. În plus, premiile pot fi acordate numai în limita fondurilor aprobate prin buget. Practic, instituțiile vor trebui să împartă un fond fix între angajații selectați. Dacă acordă procente mari sau premii calculate pentru perioade mai lungi, vor putea recompensa mai puține persoane. Plafonul de 30% reprezintă, așadar, numărul maxim permis, nu o obligație ca aproape o treime din personal să primească bani în plus în fiecare an. De ce majoritatea bugetarilor trebuie să aștepte până în 2028 Proiectul introduce o etapă de aplicare restrânsă. În anul 2027, premiile de performanță vor putea fi acordate exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar, precum și personalului ANAF. Pentru celelalte categorii de bugetari, sistemul general ar urma să devină aplicabil din 2028, dacă textul rămâne în această formă până la adoptare. Amânarea are în primul rând o explicație bugetară. Statul încearcă să introducă noua grilă de salarizare fără ca masa salarială să scape de sub control, într-o perioadă în care România trebuie să își reducă deficitul și să respecte angajamentele asumate în relația cu instituțiile europene. Aplicarea limitată din 2027 poate fi privită și ca o etapă de testare. Educația și ANAF vor fi primele domenii în care trebuie elaborate criterii, organizate evaluări și împărțit fondul de premiere, înainte ca mecanismul să fie extins în întregul sector public. Cum depind premiile de performanța economiei Proiectul nu spune că un bugetar va primi premiu numai dacă economia României crește cu un anumit procent. Legătura este una indirectă, prin bugetele instituțiilor și prin limita generală a cheltuielilor salariale. Premiile se acordă numai în limita sumelor aprobate. Într-un an cu venituri bugetare slabe, deficit ridicat sau măsuri de austeritate, Guvernul și Parlamentul pot aloca mai puțini bani pentru cheltuielile de personal, iar instituțiile pot rămâne fără spațiu pentru premiile facultative. Începând din 2028, proiectul leagă și majorarea valorii de referință folosite la calcularea salariilor de obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031. Ministerul Finanțelor ar urma să întocmească anual un raport privind evoluția acestor cheltuieli. Dacă traiectoria stabilită este depășită, autoritățile vor trebui să ia măsuri pentru revenirea la nivelul asumat. Această regulă nu desființează automat premiile, dar limitează spațiul financiar în care ele pot fi acordate. Cu alte cuvinte, performanța individuală va conta, însă va trebui să fie susținută și de capacitatea bugetului public de a plăti recompensa. ANAF și Vama au un sistem special Separat de premiile generale prevăzute în proiectul Legii salarizării, pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române a fost construit un mecanism special de recompensare și penalizare. Acesta leagă stimulentele de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță și de contribuția angajaților la stabilirea și încasarea unor creanțe fiscale sau vamale. Fondul pentru aceste stimulente poate fi constituit în limita a 3% din creanțele stabilite prin titluri devenite definitive și efectiv încasate. Nu sunt suficiente sumele consemnate inițial de inspectori: creanțele trebuie fie să nu mai poată fi contestate, fie să fi fost confirmate definitiv de instanță și recuperate efectiv la buget. Valoarea totală a stimulentelor acordate anual nu poate depăși 12% din fondul de salarii aprobat pentru ANAF, respectiv pentru Autoritatea Vamală Română. Pentru cazurile de performanță excepțională, stimulentul se acordă o singură dată și poate reveni numai persoanelor care au avut raporturi de muncă sau de serviciu active în instituție pe parcursul anului calendaristic anterior plății. Acest mecanism special nu trebuie confundat cu plafonul general de 4% și cu premiile individuale de 10%-20% prevăzute de noua Lege a salarizării. Marea problemă: cine stabilește ce înseamnă „performanță” Pe hârtie, noul sistem urmărește să lege o parte din venitul bugetarilor de rezultate și să îi recompenseze pe cei care muncesc peste nivelul obișnuit. În practică, succesul reformei va depinde de calitatea criteriilor de evaluare și de transparența selecției. Dacă obiectivele vor fi clare, măsurabile și adaptate fiecărei profesii, premiile pot deveni un instrument real de motivare. Dacă regulamentele vor folosi formulări generale, iar deciziile vor rămâne exclusiv la aprecierea șefilor, există riscul ca sistemul să genereze conflicte, acuzații de favoritism și procese. Proiectul stabilește limitele financiare și categoriile eligibile, dar adevăratul test va veni odată cu regulamentele de aplicare. Acestea vor trebui să explice nu doar cine poate primi premiul, ci și cum poate un angajat contesta o evaluare pe care o consideră incorectă.

Eveniment

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere

Pensionarii cu venituri mici pot beneficia în 2026 de mai multe forme de sprijin acordate de stat: bani virați odată cu pensia, indemnizația socială, carduri pentru alimente și ajutoare pentru plata energiei. Regulile diferă însă de la un program la altul. Unele drepturi sunt acordate automat, pe baza informațiilor aflate deja în bazele de date ale statului, în timp ce pentru altele pensionarul trebuie să depună o cerere. Ajutorul de solidaritate: până la 1.000 de lei în două tranșe Una dintre principalele măsuri adoptate pentru 2026 este ajutorul financiar de solidaritate destinat pensionarilor cu venituri lunare de cel mult 3.000 de lei. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Suma totală acordată este stabilită în funcție de nivelul venitului: 1.000 de lei pentru venituri de până la 1.500 de lei inclusiv; 800 de lei pentru venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv; 600 de lei pentru venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv. Ajutorul este plătit în două tranșe egale, în lunile mai și decembrie 2026. Astfel, un pensionar din prima categorie primește câte 500 de lei, unul din a doua categorie câte 400 de lei, iar un beneficiar din ultima categorie câte 300 de lei la fiecare plată. Banii sunt acordați din oficiu. Pensionarii eligibili nu trebuie să depună cereri la casa teritorială de pensii. Plata se face prin aceeași modalitate în care este achitată pensia: în cont bancar sau prin mandat poștal. La verificarea încadrării în plafon pot fi luate în calcul toate veniturile din pensii și indemnizații plătite prin sistemul public, nu doar suma denumită propriu-zis „pensie” pe talon. Cardurile pentru alimente: regulile nu mai sunt cele din anii anteriori Programul „Sprijin pentru România” continuă în perioada 2025–2027, dar valoarea și categoriile de beneficiari au fost restrânse față de anii în care cardurile erau alimentate o dată la două luni cu câte 250 de lei. Pentru 2026, cadrul legislativ prevede un sprijin anual total de 250 de lei, acordat în două tranșe de câte 125 de lei. Prin urmare, pensionarii nu primesc 250 de lei la fiecare două luni. În cazul pensionarilor, eligibilitatea este legată în principal de persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani și beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari. Programul mai cuprinde persoane cu dizabilități și beneficiari ai venitului minim de incluziune. Banii pot fi folosiți numai pentru cumpărarea de produse alimentare sau pentru plata meselor calde la comercianții care acceptă cardurile sociale. Nu pot fi retrași de la bancomat, transferați în alt cont sau utilizați pentru produse nealimentare. Pentru beneficiarii deja înregistrați, cardul este alimentat fără depunerea unei cereri. Cei care devin eligibili ulterior primesc carduri noi, după actualizarea listelor transmise de instituțiile responsabile. Totuși, data exactă a încărcării tranșelor trebuie urmărită în comunicările Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. În 2025, de exemplu, prima tranșă a fost distribuită abia în toamnă, ceea ce arată că existența programului nu garantează o anumită lună de plată în lipsa unui calendar oficial. Pensia minimă de 1.281 de lei se completează automat Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută popular drept „pensia minimă garantată”, este menținută la nivelul de 1.281 de lei. Aceasta nu reprezintă o pensie distinctă și nici o sumă fixă adăugată tuturor pensiilor mici. Statul plătește numai diferența necesară pentru ca veniturile din pensii luate în calcul să ajungă la pragul legal. De exemplu, dacă pensia stabilită pe baza contribuțiilor este de 900 de lei, diferența suportată de la bugetul de stat este de 381 de lei. Pensionarul va încasa astfel, în total, 1.281 de lei. În schimb, dacă persoana primește pensii sau indemnizații care, însumate, depășesc pragul de 1.281 de lei, aceasta nu mai beneficiază de completare. Indemnizația socială este acordată din oficiu pensionarilor cu domiciliul în România. Nu este necesară depunerea unei cereri separate. Nivelul de 1.281 de lei a fost stabilit prin legislația fiscal-bugetară și este utilizat și ca reper pentru alte programe sociale. Tichetul de 50 de lei pentru electricitate, până la sfârșitul anului Pensionarii cu venituri mici pot primi tichetul electronic de energie, în valoare de 50 de lei pentru fiecare lună eligibilă. Pot beneficia persoanele singure cu venituri nete lunare de cel mult 1.940 de lei și familiile cu un venit net mediu de maximum 1.784 de lei pentru fiecare membru. Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum și poate fi utilizat numai pentru plata facturilor la energia electrică. Programul a fost prelungit, prin OUG nr. 89/2025, până la 31 decembrie 2026. Spre deosebire de ajutorul de solidaritate, tichetul pentru energie nu este acordat automat tuturor pensionarilor cu venituri mici. Cererea trebuie înregistrată în platforma EPIDS. Persoanele care nu au acces la internet pot solicita ajutor la un oficiu poștal sau la primărie, unde datele sunt introduse în platformă. Excepție fac beneficiarii venitului minim de incluziune, ale căror informații pot fi preluate automat în sistem. Pentru plata facturii, beneficiarul merge la oficiul poștal cu actul de identitate și factura de energie electrică. Tichetul nu poate fi preschimbat în numerar și nu poate fi folosit pentru gaze naturale, lemne, alimente sau alte cheltuieli. Ajutor pentru încălzirea locuinței și supliment pentru energie Pe lângă tichetul temporar pentru electricitate, pensionarii cu venituri reduse pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinței, acordat în baza Legii consumatorului vulnerabil. Programul se adresează persoanelor singure și familiilor care se încadrează în plafoanele de venit stabilite de lege. Ajutorul poate acoperi o parte din cheltuielile pentru gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri ori energie termică furnizată în sistem centralizat. Valoarea nu este identică pentru toți beneficiarii. Compensația este calculată în funcție de venitul persoanei sau al familiei, de sistemul folosit pentru încălzire și de costurile eligibile. Separat, poate fi acordat și suplimentul pentru energie, destinat acoperirii unei părți din consumul de electricitate, gaze, energie termică sau combustibili. Acesta poate fi primit lunar, inclusiv în afara sezonului rece, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru aceste drepturi este necesară o cerere, însoțită de declarația privind componența familiei, veniturile și bunurile deținute. Documentele se depun, de regulă, la primăria localității în care se află locuința. Dreptul este stabilit prin dispoziția primarului, după verificarea datelor declarate. Ce ajutoare vin automat și pentru care trebuie depusă cerere Pensionarii nu trebuie să meargă la casa de pensii pentru ajutorul financiar de solidaritate, indemnizația socială sau alimentarea cardurilor sociale, dacă figurează deja în categoriile de beneficiari. Instituțiile verifică veniturile prin bazele de date și efectuează plățile din oficiu. În schimb, tichetul electronic pentru electricitate și ajutorul pentru încălzire presupun, în principiu, depunerea unei solicitări. Pensionarul nu ar trebui să aștepte ca aceste sume să apară automat pe talonul de pensie. Plafonul de 3.000 de lei nu se aplică tuturor programelor Este important de reținut că limita de 3.000 de lei se referă exclusiv la ajutorul financiar de solidaritate, nu la toate formele de sprijin. Cardurile pentru alimente, tichetul pentru electricitate, indemnizația socială și ajutorul pentru încălzire au fiecare condiții proprii de acordare și plafoane de venit mai reduse. În unele cazuri, contează și alte criterii, precum vârsta, componența familiei sau încadrarea într-o anumită categorie socială. De aceea, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei nu se încadrează, în general, în aceste programe destinate persoanelor vulnerabile. Ei pot beneficia însă de alte drepturi acordate pensionarilor, precum reducerile pentru călătoriile între localități, biletele de tratament balnear prin Casa Națională de Pensii Publice sau facilitățile pentru transportul public local, acolo unde acestea sunt acordate de autoritățile locale. Înainte de a solicita un ajutor, pensionarii trebuie să verifice informațiile publicate de casa teritorială de pensii, primărie, ANPIS sau ministerul care administrează programul. Calendarul plăților, plafoanele și procedurile pot fi modificate prin acte normative adoptate pe parcursul anului.

Eveniment

Primăria lui Chirica, procese în cascadă: CSM Iași 2020 riscă să achite despăgubiri de peste 1,2 milioane de euro

CSM Iași 2020, club finanțat de Primăria Iași, riscă să achite despăgubiri de peste 1,2 milioane de euro în urma litigiilor cu foste handbaliste și antrenori. Zece dintre reclamanți nu au lucrat efectiv pentru echipa ieșeană, potrivit Ziarul de Iași. Peste 500.000 de euro, deciși de FRH Cinci persoane au obținut la Federația Română de Handbal despăgubiri care, împreună cu dobânzile și cheltuielile de judecată, depășesc 500.000 de euro. Citește și: ANALIZĂ Care e miza aurizării lui Rogobete: primăria Timișoarei, pentru a-i lua locul lui Fritz. Grindeanu îl sprijină, prin atacul la actualul primar al Timișoarei Cea mai mare sumă, 930.000 de lei, îi revine antrenorului Iulian Stamate. CSM Iași 2020 încearcă să suspende și să anuleze hotărârile FRH, procesele fiind judecate la Curtea de Apel București. Alte cinci sportive cer despăgubiri la Iași La Tribunalul Iași, alte cinci handbaliste solicită în total aproximativ 2,35 milioane de lei, fără dobânzi și cheltuieli de judecată. Clubul a mai pierdut și un proces în urma căruia a plătit 180.666 de lei. Litigiile au pornit în principal de la contracte pe doi ani, cu salarii de până la 8.000 de euro net lunar, semnate în 2025, după retrogradarea echipei în ultima ligă.

Eveniment

A împrumutat bani de la cămătari, astăzi conduce un business folosit de aproape un milion de români

Alexandru Holicov a investit milioane de lei și a acumulat datorii de aproximativ 700.000 de euro pentru a transforma Adservio într-una dintre cele mai importante platforme educaționale din România. De la afaceri imobiliare la educație digitală Provenit dintr-o familie cu o puternică tradiție antreprenorială, Holicov și-a început prima afacere la 18 ani, importând automobile din Europa. Citește și: ANALIZĂ Care e miza aurizării lui Rogobete: primăria Timișoarei, pentru a-i lua locul lui Fritz. Grindeanu îl sprijină, prin atacul la actualul primar al Timișoarei Ulterior, potrivit Ziarul de Iași, a investit în imobiliare, însă criza financiară din 2008 i-a schimbat planurile. Profiturile obținute au fost direcționate către Adservio, proiect inspirat inclusiv de experiența mamei sale, care a fost învățătoare. Datorii uriașe pentru un vis Timp de aproximativ zece ani, platforma a consumat economii, credite și împrumuturi. Antreprenorul susține că a apelat inclusiv la cămătari, cu o dobândă de 10% pe lună. Astăzi, Adservio este utilizată în peste 2.500 de școli și aproximativ zece universități, deservind aproape un milion de elevi și studenți. În 2025, compania a raportat afaceri de 18,2 milioane de lei și un profit net de 3,5 milioane de lei.

Eveniment

Investiții de milioane de euro în energie verde: două stații de biogaz, finalizate în județul Iași

Două dintre cele mai importante investiții private în energie regenerabilă din județul Iași au ajuns în etapa finală. Potrivit Ziarul de Iași, Panifcom și Agrocomplex Lunca Pașcani au încheiat lucrările la propriile stații de biogaz, finanțate prin PNRR, fiecare proiect având o valoare de aproximativ 3 milioane de euro. Stația Panifcom intră în teste Instalația Panifcom, amplasată la ferma de bovine din Broșteni, comuna Vlădeni, a fost recepționată, iar testele ar urma să înceapă în perioada următoare. Citește și: ANALIZĂ Care e miza aurizării lui Rogobete: primăria Timișoarei, pentru a-i lua locul lui Fritz. Grindeanu îl sprijină, prin atacul la actualul primar al Timișoarei Stația, proiectată la o putere instalată de 1.000 kWe, va transforma dejecțiile animale și materia vegetală în energie electrică și termică. Energia electrică produsă va putea fi injectată în rețeaua de distribuție, iar compania estimează o reducere importantă a emisiilor de dioxid de carbon. Două proiecte ieșene, în linie dreaptă Și Agrocomplex Lunca Pașcani a finalizat recepția instalației și se află în etapa de autorizare. Potrivit APM Iași, cele două stații ar putea începe producția în luna august. La nivel național sunt doar cinci proiecte private de biogaz aflate în procedură, iar două dintre acestea sunt dezvoltate în județul Iași.

Eveniment

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul

Noul proiect al Legii salarizării schimbă nu doar grilele și salariile de bază, ci și modul în care vor fi împărțiți banii pentru sporuri, prime și indemnizații. Varianta publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 propune reducerea plafonului general de la 30% la 20% din fondul salariilor de bază. Cifra poate suna alarmant pentru angajatul care primește astăzi sporuri mai mari de 20%. Regula nu înseamnă însă că fiecare bugetar va putea încasa sporuri de cel mult 20% din propriul salariu de bază. Plafonul se calculează global, la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pe surse de finanțare. Impactul individual va depinde, așadar, de domeniul de activitate, sporurile păstrate în noua lege, excepțiile aplicabile și felul în care instituția va distribui suma disponibilă. Plafonul scade de la 30% la 20% În prezent, Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește, ca regulă generală, că totalul sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 30% din fondul salariilor de bază, calculat pe bugetul fiecărui ordonator de credite. Citește și: Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă Pentru Sănătate, asistență socială, apărare, ordine publică și securitate națională există reguli de calcul la nivelul ordonatorului principal de credite. Noul proiect coboară limita la 20%. Potrivit articolului 21, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, a indemnizațiilor de încadrare și a celorlalte venituri de bază, „pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare”. Prin urmare, vorbim despre o reducere cu o treime a anvelopei generale: la fiecare 100 de lei alocați salariilor de bază, spațiul disponibil pentru elementele variabile scade, în principiu, de la 30 la 20 de lei. Procentul de 20% nu este un plafon individual Proiectul nu menționează faptul că fiecare persoană poate primi sporuri de maximum 20% din salariul său de bază. Să presupunem că instituțiile aflate sub același ordonator principal au, împreună, salarii de bază de 10 milioane de lei pe lună. Fondul general pentru sporurile incluse în plafon nu ar putea depăși două milioane de lei. În interiorul acestei sume, un angajat poate primi un spor individual mai mare de 20%, iar altul poate avea un spor mai mic sau niciun spor. Condiția este ca totalul elementelor incluse în calcul să rămână sub limita globală. Așadar, simplul calcul „salariul meu de bază înmulțit cu 20%” nu arată cât va putea primi fiecare bugetar, indică doar o valoare orientativă. Pentru stabilirea venitului real trebuie cunoscută întreaga anvelopă salarială a ordonatorului, numărul angajaților, sporurile prevăzute pentru fiecare categorie și excepțiile din lege. Cine este cel mai expus Reducerea plafonului poate conta mai ales în domeniile în care o parte importantă a venitului lunar provine din sporuri: Sănătate, Asistență socială, Justiție, Apărare, Ordine publică sau anumite instituții în care angajații lucrează în condiții dificile ori cu risc ridicat. Totuși, un spor individual nu dispare automat numai pentru că depășește 20%. Consecința practică poate fi o presiune mai mare asupra conducerilor instituțiilor. Atunci când toate drepturile solicitate depășesc fondul disponibil, ordonatorul va trebui să reducă procente, să le diferențieze în funcție de condițiile efective de muncă sau să reorganizeze distribuirea banilor. Unele drepturi sunt scoase din plafon Proiectul conține mai multe excepții importante. Sporul pentru munca de noapte, de 25%, nu este inclus în plafonul general. Nici plata muncii suplimentare, care poate ajunge la 75% sau 100% pentru orele efectuate și necompensate cu timp liber, nu intră în limita de 20%. Sunt exceptate și unele drepturi acordate persoanelor cu handicap, precum și anumite sporuri prevăzute expres în proiect. Personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene sau externe poate primi până la 40% din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat și cu progresul proiectului. Reguli asemănătoare sunt prevăzute pentru aleșii locali și pentru personalul care gestionează asemenea proiecte. Prin urmare, nu toate sumele numite generic „sporuri” se înghesuie în aceeași anvelopă de 20%. Dispar 87 dintre cele 151 de sporuri inventariate Ministerul Muncii susține că sistemul public are în prezent 151 de tipuri de sporuri, iar proiectul elimină 87 dintre ele, adică aproape 57%. Ar urma să rămână 64 de categorii de sporuri. Cifrele au fost prezentate public de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Eliminarea nu înseamnă neapărat că fiecare beneficiar al unui spor dispărut va pierde imediat întreaga sumă. Unele componente pot fi absorbite în salariile de bază, iar în alte cazuri poate interveni mecanismul diferenței salariale tranzitorii. Bonusul de performanță nu intră în limita de 20% Proiectul introduce și premii de performanță care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea individuală trebuie să fie între 10% și 20% din salariul de bază calculat pentru perioada recompensată. Premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate la nivelul instituției. Ele nu reprezintă însă un drept automat și depind de evaluarea rezultatelor și de banii existenți în buget. Un aspect esențial este că premiul de performanță nu se include în plafonul general al sporurilor. Prin urmare, instituțiile vor putea depăși, în anumite situații, anvelopa aparentă de 20%, dacă plățile suplimentare fac parte dintre excepțiile prevăzute de lege. Ce se întâmplă cu salariul aflat deja în plată Proiectul prevede o protecție nominală pentru angajații al căror nou salariu lunar ar fi mai mic decât cel primit în decembrie 2026. În această situație, diferența ar urma să fie acoperită printr-un drept salarial individual denumit „diferență salarială tranzitorie”. Diferența tranzitorie este scoasă din calculul plafonului de 20%. Protecția are însă limite. În venitul de referință din decembrie 2026 nu sunt incluse drepturile pentru proiectele europene și stimulentele legate de gestionarea fondurilor externe. În plus, schimbarea funcției sau a condițiilor de muncă poate modifica dreptul la compensație. Pentru salariatul al cărui venit este menținut prin această diferență, salariul poate rămâne nominal la același nivel o perioadă. Chiar dacă suma de pe fluturaș nu scade imediat, înghețarea ei în anii cu inflație înseamnă o diminuare a puterii de cumpărare. Salariile de bază mai mari pot absorbi pierderea sporurilor Noua lege nu poate fi analizată numai prin plafonul de 20%. Proiectul introduce grile noi, coeficienți de salarizare și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Salariul de bază ar urma să rezulte din înmulțirea coeficientului funcției cu această valoare. Pentru unele funcții, în special cele aflate în partea de jos a actualei ierarhii, creșterea salariului de bază poate fi mai mare decât reducerea elementelor variabile. Pentru alte categorii, salariul de bază mai ridicat poate doar să absoarbă treptat diferența tranzitorie, fără ca suma totală primită să crească imediat. De aceea, doi angajați care au astăzi același venit brut pot fi afectați diferit: unul poate avea un salariu de bază mic și multe sporuri, iar celălalt un salariu de bază mai mare și puține componente variabile. Ce trebuie să verifice fiecare bugetar Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie să compare salariul lunar actual cu viitorul salariu de bază prevăzut în grila funcției sale. Apoi trebuie identificate separat sporurile care rămân, cele eliminate, cele introduse în plafonul de 20% și cele exceptate. Abia după această comparație poate fi calculată eventuala diferență tranzitorie. Înmulțirea salariului individual cu 20% nu este suficientă, deoarece plafonul funcționează la nivelul ordonatorului principal de credite, nu ca limită automată pe fiecare fluturaș.

Eveniment

Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare

Pensionarii asigurați pot face gratuit numeroase analize medicale în 2026, pe baza unui bilet de trimitere eliberat de medicul de familie sau de un medic specialist aflat în contract cu sistemul asigurărilor de sănătate. Gratuitatea nu înseamnă însă că pacientul poate merge oricând la laborator. Pentru cele mai multe analize, furnizorii lucrează în limita fondurilor contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar locurile se pot ocupa rapid. O schimbare importantă aplicată de la 1 ianuarie 2026 este că, dintre pacienții cu bilete Monitor 2–8, numai bolnavii oncologici cu bilet Monitor 2 mai beneficiază de efectuarea investigațiilor în maximum cinci zile lucrătoare și de decontarea acestora peste valoarea contractată de laborator. Pentru celelalte categorii de bolnavi cronici, analizele se decontează în limita fondurilor disponibile și pot fi supuse listelor de așteptare. Primul pas: biletul de trimitere Pentru efectuarea gratuită a analizelor, pacientul are nevoie de un bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist aflat în contract cu CAS. Citește și: Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori Medicul stabilește investigațiile necesare în funcție de starea de sănătate, diagnosticele cunoscute și factorii de risc. Nu orice analiză solicitată de pacient este decontată automat: aceasta trebuie să fie justificată medical și înscrisă pe trimitere. Laboratorul ales trebuie să se afle în contract cu o casă de asigurări și să aibă contractate investigațiile respective. Cât timp este valabil biletul Biletul pentru analize medicale de laborator este valabil, de regulă, 30 de zile calendaristice de la data eliberării. Pentru investigațiile recomandate în cazul bolilor cronice, pentru biletele pe care este evidențiat „management de caz” și în alte situații prevăzute de norme, valabilitatea poate ajunge la 90 de zile. Pacientul trebuie să verifice data emiterii și termenul de valabilitate înainte de a face programarea. Analizele trebuie efectuate cât timp biletul este încă valabil. Analizele pot fi făcute și în alt județ Pacientul nu este obligat să aleagă un laborator din județul de domiciliu sau din județul în care lucrează medicul care a emis trimiterea. Biletul poate fi folosit la orice furnizor din România aflat în contract cu o casă de asigurări, cu condiția ca laboratorul să efectueze analizele înscrise pe document. Această posibilitate poate fi utilă atunci când laboratoarele din localitatea de domiciliu și-au epuizat fondurile. Ce înseamnă biletele „Monitor” Biletele marcate „Monitor” sunt destinate investigațiilor necesare urmăririi unor boli. Codurile utilizate sunt: Monitor 1 – monitorizarea pacienților după COVID-19; Monitor 2 – boli oncologice; Monitor 3 – diabet zaharat; Monitor 4 – boli cardiovasculare; Monitor 5 – boli rare; Monitor 6 – boli neurologice; Monitor 7 – boli cerebrovasculare; Monitor 8 – boală cronică renală. Din 2026, simpla mențiune „Monitor” nu mai garantează efectuarea rapidă a analizelor. Regimul diferă în funcție de codul înscris pe bilet. Monitor 2: pacienții oncologici au prioritate Analizele necesare monitorizării bolnavilor oncologici continuă să fie decontate peste valoarea contractată inițial de laborator cu casa de asigurări. Dacă laboratorul depășește plafonul prin efectuarea acestor investigații, fondurile sunt suplimentate ulterior prin acte adiționale. Prin urmare, un pacient cu bilet Monitor 2 nu ar trebui refuzat pe motiv că „nu mai sunt fonduri”. Investigațiile trebuie efectuate în cel mult cinci zile lucrătoare de la solicitare. Biletul trebuie însă completat corect, iar analizele recomandate trebuie să fie necesare monitorizării bolii oncologice. Nu orice investigație solicitată de o persoană care are și un diagnostic de cancer intră automat în acest regim. Monitor 3–8: analizele intră în plafon Regulile sunt diferite pentru pacienții cu diabet, boli cardiovasculare, rare, neurologice, cerebrovasculare sau boală cronică renală. Din 2026, analizele înscrise pe biletele Monitor 3–Monitor 8 se decontează în limita valorii contractului laboratorului cu CAS. Acestea nu mai beneficiază de suplimentarea generală a fondurilor și nici de obligația efectuării în maximum cinci zile lucrătoare. Pacientul poate fi programat în funcție de fondurile și locurile disponibile sau poate fi nevoit să caute un alt laborator. A rămas o excepție pentru efectuarea unei investigații din categoria investigațiilor de înaltă performanță și de medicină nucleară, într-un an calendaristic, pentru fiecare pacient asigurat, dacă aceasta este necesară monitorizării bolii. Prevederea nu se aplică tuturor analizelor uzuale. Cum eviți răspunsul „nu mai avem fonduri” Pentru analizele decontate în limita plafonului, programarea din timp este esențială. Pacientul poate contacta laboratoarele în ultimele zile ale lunii și poate întreba când se deschid programările pentru luna următoare. Unele centre acceptă programări înainte de începutul lunii, iar locurile se pot ocupa foarte repede. Este indicată verificarea mai multor furnizori: rețele mari, laboratoare independente, policlinici și centre medicale de cartier. Dacă un laborator și-a epuizat plafonul, nu înseamnă că toate unitățile din oraș se află în aceeași situație. La telefon trebuie precizat că este vorba despre analize prin CAS, ce investigații sunt înscrise, până când este valabil biletul și dacă acesta conține un cod Monitor. Listele laboratoarelor aflate în contract pot fi consultate pe site-urile caselor de asigurări de sănătate. Unele case publică și valorile contractelor încheiate cu furnizorii, însă acestea nu arată neapărat câte fonduri mai sunt disponibile în ziua consultării. Platformele independente, precum Analize.live, pot fi utile pentru orientare, dar informația trebuie confirmată direct la laborator, deoarece situația programărilor se poate modifica rapid. Ce se întâmplă dacă nu există loc imediat Dacă laboratorul nu poate efectua analizele în ziua solicitării, pacientul poate primi o programare pentru o dată ulterioară, în perioada de valabilitate a biletului. Dacă termenul propus nu este convenabil, pacientul poate solicita restituirea trimiterii și se poate adresa altui furnizor. Biletul nu trebuie lăsat pentru o programare stabilită după data expirării sale. Ce analize pot fi decontate Pachetul de bază cuprinde numeroase investigații, printre care hemoleucograma, glicemia, creatinina, ureea, acidul uric, colesterolul, trigliceridele, transaminazele și sumarul de urină. Pot fi decontate și alte analize, inclusiv hormonale, imunologice sau teste de prevenție, în funcție de recomandarea medicului, vârsta, sexul, diagnosticele și factorii de risc ai pacientului. Nu există însă un pachet identic acordat automat tuturor pensionarilor. Fiecare analiză trebuie recomandată medical și înscrisă pe bilet. Ce documente trebuie prezentate La laborator, pacientului îi pot fi solicitate biletul de trimitere în original, cartea de identitate și cardul de sănătate sau documentul care îl înlocuiește. Înainte de recoltare, trebuie verificat dacă analizele se fac pe nemâncate și dacă există reguli speciale privind tratamentul. Medicamentele nu trebuie întrerupte fără acordul medicului. Dacă un bilet Monitor 2 este refuzat exclusiv pe motivul epuizării plafonului, pacientul poate cere o explicație și poate sesiza casa de asigurări cu care laboratorul are contract.

Eveniment

Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori

O perioadă de muncă dispărută din evidențe, o adeverință care nu a fost valorificată, puncte de stabilitate calculate greșit sau anii lucrați în grupa I ori a II-a care nu apar corect în dosar pot face diferența dintre pensia primită și cea la care pensionarul are, în realitate, dreptul. În 2026, verificarea este mai ușoară decât în trecut: o parte importantă din istoricul de cotizare poate fi consultată prin portalul Casei Naționale de Pensii Publice. Decizia trebuie însă comparată cu propriile documente, mai ales pentru perioadele vechi. Dacă pensionarul constată o eroare, timpul poate deveni esențial: o decizie a Casei de Pensii poate fi contestată în instanță în 45 de zile de la comunicare. Primul lucru de verificat: anii de muncă Cel mai simplu punct de plecare este stagiul de cotizare înscris în decizia de pensie. Citește și: Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch Pensionarul trebuie să compare perioadele menționate în decizie cu carnetul de muncă, adeverințele de vechime și informațiile disponibile în baza de date a CNPP. Instituția precizează că, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, stagiile de cotizare se regăsesc în baza sa de date dacă angajatorii au depus declarațiile lunare privind asigurații și obligațiile de plată. Așadar, merită verificat dacă există luni sau ani care lipsesc, dacă perioadele sunt încadrate corect și dacă stagiul contributiv total corespunde documentelor deținute. Din 2025 există și o procedură tehnică prin care zilele lucrătoare raportate sunt transformate în zile calendaristice pentru determinarea stagiului de cotizare. În evidențele sistemului, perioadele pentru care se datorează contribuția sunt înregistrate inițial în zile lucrate din cele lucrătoare, după care sunt transformate potrivit regulilor stabilite de CNPP. Cum se verifică online stagiul de cotizare Portalul CNPP permite accesul la informațiile care se află în sistemul public de pensii: date din carnetele de muncă, stagii anuale și lunare începând cu aprilie 2001, precum și informații din declarațiile depuse de angajatori. Pentru cine nu are încă un cont, procedura presupune completarea formularului online cu datele de identificare și adresa de e-mail. Dacă formularul este semnat olograf, acesta trebuie tipărit și depus personal la o casă teritorială de pensii, împreună cu actul de identitate. Persoanele care dețin semnătură electronică calificată pot transmite cererea prin e-mail. După validare, utilizatorul primește linkul necesar stabilirii parolei. Odată intrat în cont, pensionarul poate compara evidențele CNPP cu cele din decizia primită și cu actele proprii. Punctele de stabilitate: cine trebuie să le primească Unul dintre elementele care pot modifica substanțial pensia este numărul punctelor de stabilitate. Acestea se acordă pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani, după următoarea formulă: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 și până la 30 de ani inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 și până la 35 de ani inclusiv; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani. Legea și CNPP prevăd inclusiv calcularea proporțională pentru luni și zile. De exemplu, o persoană cu 40 de ani de stagiu contributiv nu primește 15 puncte de stabilitate, ci punctajul se calculează pe cele trei intervale: cinci ani × 0,50 = 2,50 puncte alți cinci ani × 0,75 = 3,75 puncte și ultimii cinci ani × 1 punct = 5 puncte La verificarea deciziei trebuie urmărit, prin urmare, dacă stagiul contributiv este stabilit corect și dacă punctele de stabilitate aferente au fost adăugate. Grupele I și II de muncă: ce trebuie să apară în calcul O atenție specială trebuie acordată persoanelor care au lucrat în grupa I sau grupa a II-a, respectiv în condiții speciale ori deosebite. Potrivit Legii nr. 360/2023, pentru aceste perioade se acordă puncte suplimentare: 0,25 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa a II-a sau în condiții deosebite 0,50 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa I sau în condiții speciale, în cazurile prevăzute de lege. Punctele respective se adaugă la punctajul lunar. Prin urmare, pensionarul trebuie să verifice nu doar dacă perioada respectivă apare în vechime, ci și dacă a fost încadrată și valorificată în mod corespunzător. În special pentru perioadele vechi, carnetul de muncă și adeverințele eliberate de angajatori sau deținătorii legali ai arhivelor pot deveni documente esențiale. Sporurile, primele și acordul global Un alt punct vulnerabil îl reprezintă veniturile obținute de-a lungul carierei care nu apar întotdeauna în evidențele standard: sporuri, prime, venituri din acord global sau alte venituri pentru care s-au datorat contribuții și care pot fi valorificate în condițiile legii. Dacă pensionarul a depus adeverințe privind astfel de venituri, trebuie verificat dacă acestea se regăsesc în calculul prezentat în decizie. În cazul documentelor nevalorificate la stabilirea pensiei, Legea nr. 360/2023 permite și recalcularea la cerere, prin adăugarea veniturilor, stagiilor, perioadelor asimilate sau a altor documente care pot modifica drepturile de pensie. Formula pensiei în 2026: numărul de puncte × 81 de lei Noua lege folosește drept reper valoarea punctului de referință – VPR. În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei, potrivit precizărilor CNPP privind bugetul asigurărilor sociale de stat. Formula de bază este: Cuantumul pensiei = numărul total de puncte × valoarea punctului de referință Numărul total de puncte poate include, în funcție de situația fiecărui pensionar, punctele obținute din contributivitate, punctele aferente perioadelor necontributive sau asimilate în condițiile legii, punctele de stabilitate și alte puncte suplimentare prevăzute de legislație. Atenție însă: rezultatul formulei reprezintă cuantumul pensiei stabilite potrivit legii, nu neapărat suma netă care intră efectiv pe card. Din pensie pot exista, în funcție de cuantum și de regimul fiscal aplicabil, rețineri pentru impozit sau contribuția la sănătate. Ați găsit o eroare? Există două drumuri diferite Pensionarul care descoperă o problemă trebuie să facă distincția între cererea de revizuire adresată Casei de Pensii și contestarea deciziei în instanță. Sunt două mecanisme diferite. 1. Cererea de revizuire la Casa de Pensii Legea permite revizuirea pensiei atunci când, după stabilirea sau plata acesteia, se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Casa teritorială de pensii poate face această revizuire din oficiu sau la solicitarea pensionarului. Este o prevedere importantă mai ales pentru erorile descoperite ulterior. CNPP precizează că, în cazul unor erori materiale sau de calcul produse în procesul administrativ de stabilire, recalculare sau plată a pensiei, termenul general de prescripție nu se aplică în privința sumelor neplătite pensionarului din cauza acestor erori. Această procedură nu trebuie însă confundată cu termenul legal pentru atacarea unei decizii. 2. Contestația împotriva deciziei: ai 45 de zile Dacă pensionarul vrea să conteste legal decizia emisă de Casa de Pensii, regula este foarte clară. Potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023, deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Cele care nu sunt contestate în acest interval devin definitive. Termenul curge de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data tipărită pe document. Decizia poate fi comunicată, potrivit legii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în format electronic sau personal, la sediul instituției. De aceea, dovada datei la care a fost primită trebuie păstrată. O solicitare de explicații ori de reanalizare adresată Casei de Pensii nu trebuie folosită ca substitut pentru contestarea în instanță atunci când termenul de 45 de zile este în curs. Unde se depune contestația Contestația nu se soluționează de Casa de Pensii, ci de instanță. Legea prevede că tribunalele judecă în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare, iar cererea împotriva CNPP sau a unei case teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Practic, pensionarul se adresează Tribunalului competent potrivit domiciliului, litigiile fiind soluționate în materia conflictelor de muncă și asigurărilor sociale. În cerere trebuie identificată decizia contestată, trebuie explicate erorile reclamate și trebuie precizat ce solicită pensionarul instanței – de exemplu, anularea deciziei și emiterea uneia noi cu valorificarea corectă a unei perioade de cotizare sau a unor venituri. La dosar pot fi depuse, după caz: - copia deciziei contestate; - actul de identitate; - carnetul de muncă; - adeverințele privind veniturile, sporurile sau grupele de muncă; - raportul privind stagiile de cotizare; - orice alte înscrisuri care susțin eroarea invocată. Litigiile referitoare la stabilirea și plata pensiilor sunt scutite de taxa judiciară de timbru, potrivit OUG nr. 80/2013. Nu aruncați plicul în care ați primit decizia Poate părea un amănunt, dar data comunicării poate deveni esențială. Dacă decizia a sosit prin poștă, pensionarul ar trebui să păstreze plicul și confirmarea de primire sau orice alt document din care rezultă când a fost comunicată. De la această dată se calculează cele 45 de zile în care decizia poate fi atacată. Cine constată o eroare ar trebui, prin urmare, să nu aștepte răspunsul la o simplă petiție adresată Casei de Pensii dacă între timp termenul pentru acțiunea în instanță se apropie de final. Lista scurtă: ce trebuie verificat pe decizia de pensie Pentru o primă verificare, pensionarul poate urmări câteva elemente esențiale: Stagiul contributiv – apar toți anii și toate lunile lucrate? Veniturile – au fost valorificate perioadele și veniturile dovedite prin documentele depuse? Punctele de stabilitate – dacă sunt peste 25 de ani de stagiu contributiv, au fost calculate corect? Grupele de muncă – apar perioadele din grupa I, grupa a II-a, condiții deosebite sau speciale și punctele suplimentare corespunzătoare? Perioadele asimilate – au fost luate în calcul cele recunoscute de lege? Numărul total de puncte – corespunde elementelor detaliate în decizie? VPR – pentru anul 2026, valoarea folosită este de 81 de lei.

Eveniment

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă

Noua Lege a salarizării pregătită pentru angajații statului schimbă modul în care vor fi stabilite salariile de bază. Proiectul publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 introduce o valoare de referință de 4.100 de lei, care va fi înmulțită cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții. Cei 4.100 de lei nu reprezintă însă suma pe care angajatul o va primi pe card. Valoarea este una brută, folosită ca punct de pornire pentru construirea noii grile de salarizare. După aplicarea coeficientului, a gradației și, după caz, a celorlalte drepturi salariale, din venitul brut sunt reținute contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Abia astfel se ajunge la salariul net. Ce este valoarea de referință de 4.100 de lei Valoarea de referință poate fi privită ca „unitatea de măsură” a noii grile salariale. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Formula de bază este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut La coeficientul 1, salariul de bază rezultat este de 4.100 de lei brut. Pentru coeficientul 2, acesta ajunge la 8.200 de lei brut, iar coeficientul maxim 8 conduce, teoretic, la un salariu de bază de 32.800 de lei brut. Proiectul construiește astfel o ierarhie salarială cu 12 grade și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți, iar funcțiile sunt încadrate în grilă în funcție de complexitatea muncii, responsabilitate, autonomie, experiență și alte criterii. Raportul de 1 la 8 privește salariile de bază. Venitul salarial lunar poate depăși nivelul rezultat prin simpla înmulțire, deoarece poate include gradații, sporuri, indemnizații și alte drepturi. Pentru numeroase funcții se adaugă și majorarea corespunzătoare vechimii în muncă. Proiectul prevede șase gradații, de la gradația 0 la gradația 5. Gradația 0, acordată pentru o vechime de până la trei ani, nu aduce nicio majorare, în timp ce trecerile ulterioare majorează succesiv salariul de bază. Există și categorii profesionale pentru care vechimea este deja inclusă în salariul ori indemnizația stabilită prin grilă. Prin urmare, 4.100 de lei nu va fi salariul tuturor bugetarilor și nici salariul net minim din sistem. Este doar valoarea de la care începe calculul. Cât înseamnă 4.100 de lei brut în salariu net În cazul taxării salariale obișnuite, din salariul brut sunt reținute contribuția la pensii, CAS de 25%, contribuția la sănătate, CASS, de 10% și impozitul pe venit, de 10%. Impozitul nu se aplică direct salariului brut, ci venitului rămas după scăderea contribuțiilor sociale și, după caz, a deducerilor fiscale. Fără deducere personală, calculul orientativ pentru un brut de 4.100 de lei arată astfel: - CAS: 1.025 de lei; - CASS: 410 lei; - bază de impozitare: 2.665 de lei; - impozit pe venit: aproximativ 267 de lei; - salariu net: aproximativ 2.399 de lei. Calculul este însă unul teoretic. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei, astfel încât un angajat încadrat cu normă întreagă nu poate fi plătit efectiv cu un salariu de bază de numai 4.100 de lei. În practică, suma netă poate fi și puțin mai mare dacă angajatul beneficiază de deducere personală. Deducerea personală de bază se acordă, la funcția de bază, persoanelor ale căror venituri brute lunare nu depășesc salariul minim cu mai mult de 2.000 de lei. După majorarea salariului minim la 4.325 de lei, plafonul veniturilor eligibile ajunge la 6.325 de lei brut. Valoarea concretă a deducerii depinde de venitul angajatului și de numărul persoanelor aflate în întreținere. De aceea, același salariu brut nu produce neapărat un salariu net identic pentru toți angajații. Valoarea de referință este sub salariul minim Valoarea de referință de 4.100 de lei este mai mică decât salariul minim brut de 4.325 de lei, valabil de la 1 iulie 2026. Aceasta nu înseamnă că un angajat cu normă întreagă va putea fi plătit sub salariul minim legal. Valoarea de referință este un instrument tehnic folosit pentru construirea grilei, nu salariul minim efectiv care poate fi acordat. În situațiile în care salariul de bază rezultat din aplicarea coeficientului ar coborî sub minimul garantat în plată, trebuie respectat salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Cât rămâne în mână la diferiți coeficienți Pe măsură ce coeficientul crește, salariul de bază brut se majorează proporțional. La coeficientul 1,50, salariul de bază ajunge la 6.150 de lei brut, ceea ce înseamnă un net orientativ de aproximativ 3.598 de lei. Suma poate fi ceva mai mare dacă se aplică deducerea personală. Pentru coeficientul 2, salariul brut este de 8.200 de lei, iar netul ajunge la aproximativ 4.797 de lei. La coeficientul 3,50, salariul de bază este de 14.350 de lei brut, echivalent cu aproximativ 8.395 de lei net. Coeficientul 5 conduce la un brut de 20.500 de lei și la un net de aproximativ 11.993 de lei. La capătul superior al grilei, coeficientul 8 înseamnă 32.800 de lei brut și aproximativ 19.188 de lei net. Calculele presupun taxarea salarială standard și nu includ deduceri personale, gradații, sporuri, indemnizații, scutiri sau alte drepturi. Ele arată doar ce salariu net ar rezulta din salariul de bază corespunzător fiecărui coeficient. Gradația poate majora salariul de bază Coeficientul funcției nu este singurul element luat în calcul. Pentru majoritatea posturilor, trecerea la o gradație superioară, în funcție de vechimea în muncă, majorează salariul de bază. Procentele se aplică succesiv. Pentru gradația 1, corespunzătoare unei vechimi între trei și cinci ani, majorarea este de 7,5%. La gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar la gradațiile 4 și 5, câte 2,5%. Pentru un angajat nou încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor corespunzătoare gradației deținute. Există însă și funcții de conducere, demnități sau alte categorii pentru care gradația este deja inclusă în salariul de bază ori în indemnizația lunară. Formula „4.100 × coeficient” reprezintă, așadar, punctul de pornire, nu întotdeauna și salariul de bază rezultat după luarea în calcul a vechimii. Cum vor fi acordate sporurile Proiectul prevede că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși, ca regulă generală, 20% din fondul salariilor de bază. Plafonul este calculat la nivelul ordonatorului principal de credite sau al sursei de finanțare, nu neapărat pentru fiecare angajat în parte. Un salariat poate primi, prin urmare, un spor procentual mai mare de 20%, dacă anexa aplicabilă sectorului său permite acest lucru și dacă este respectat plafonul global al instituției. Proiectul prevede și numeroase excepții de la plafon. Printre drepturile care nu intră în limita generală se află, în anumite condiții, sporul pentru munca de noapte, plata orelor suplimentare, munca în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală și unele indemnizații acordate pentru condiții speciale. Unele drepturi vor fi raportate direct la valoarea de referință. În învățământ, de exemplu, indemnizația pentru dirigenție prevăzută de proiect reprezintă 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut. Ce se întâmplă dacă noua grilă dă un salariu mai mic Proiectul include un mecanism de protecție pentru angajații al căror venit salarial calculat potrivit noii legi ar fi mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Diferența ar urma să fie păstrată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”, acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Mecanismul nu protejează însă automat toate sumele încasate anterior. La calcularea venitului de referință din noiembrie 2026 nu sunt incluse unele drepturi, precum cele acordate pentru activitatea în proiecte finanțate din fonduri europene sau pentru gestionarea fondurilor europene. Diferența tranzitorie nu este permanentă. Ea se reduce în limita creșterilor salariale ulterioare și dispare atunci când venitul calculat potrivit noii legi ajunge la nivelul celui protejat. Pentru fiecare bugetar va conta, așadar, nu doar coeficientul postului, ci și venitul din noiembrie 2026, funcția ocupată, condițiile de muncă și elementele salariale pe care proiectul le include în mecanismul tranzitoriu. Când ar urma să se aplice noua formulă Proiectul publicat în luna iulie prevede intrarea în vigoare a noii legi la 1 decembrie 2026. Valoarea de referință ar urma să fie de 4.100 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. Începând din 2028, valoarea ar putea fi modificată anual de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, după consultarea partenerilor sociali și obținerea opiniei Consiliului Fiscal. Evoluția sa va depinde de situația bugetară, de creșterea economiei și de limitele stabilite pentru cheltuielile de personal. Deocamdată este însă vorba despre un proiect, nu despre o lege definitivă. Textul poate fi modificat în urma negocierilor politice, sindicale și parlamentare. Cum își poate estima fiecare bugetar salariul Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie mai întâi să își identifice funcția în anexa corespunzătoare și să verifice coeficientul aplicabil. Ulterior, trebuie luate în calcul gradația aferentă vechimii, sporurile, indemnizațiile și celelalte drepturi prevăzute pentru sectorul în care lucrează. Abia după stabilirea venitului brut pot fi calculate contribuțiile, impozitul și suma netă care va ajunge pe card. Formula „4.100 × coeficient” arată locul postului în noua ierarhie salarială. Venitul efectiv va depinde însă și de vechime, deduceri fiscale, sporuri și regulile tranzitorii folosite la trecerea către noul sistem.

Eveniment

Alexandru Rogobete, de la medic tehnocrat, la tribun PSD: ascensiune rapidă și schimbări spectaculoase de poziție

Alexandru Rogobete este unul dintre politicienii tineri ai PSD cu cea mai consistentă pregătire profesională: medic, cercetător, cunoscător al administrației sanitare și coordonator al unor proiecte europene de mare anvergură. Traseul său arată însă că expertiza tehnică nu aduce automat și moderație politică. L-a atacat vehement pe Nicușor Dan când acesta era primar, dar l-a elogiat după ce a devenit președinte, a criticat din opoziție măsuri pe care nu le-a corectat la putere și a alternat apelurile la dialog cu epitete, ironii și confruntări directe, culminând cu războiul verbal cu Ilie Bolojan și jignirea adresată Ioanei Mihăilă. Un CV construit pentru ascensiune Alexandru Rogobete a intrat în politica mare cu profilul aproape ideal pentru o perioadă în care partidele încearcă să-și înnoiască imaginea prin promovarea unor persoane cu pregătire tehnică: tânăr, medic, cercetător, familiarizat cu fondurile europene și capabil să vorbească fluent despre reformă, digitalizare și investiții. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Născut în 1991, la Anina, județul Caraș-Severin, Rogobete și-a construit cariera academică și profesională la Timișoara. A absolvit Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest, a urmat studii de masterat în chimie și, în paralel, Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Ulterior a devenit medic rezident în Anestezie și Terapie Intensivă, asistent universitar și cercetător științific. CV-ul său cuprinde numeroase articole de specialitate și participări la manifestări științifice. Rezidențiatul a fost suspendat pe măsură ce activitatea administrativă și politică a început să ocupe un loc tot mai important în cariera sa. Înainte de intrarea deplină în aparatul de stat, a lucrat și pentru GE Healthcare, mai întâi ca stagiar, apoi ca specialist în educație clinică. Din 2021 a devenit consilier al ministrului Sănătății Alexandru Rafila, iar în februarie 2023 a fost numit secretar de stat. A primit una dintre cele mai importante responsabilități din minister: coordonarea componentei de sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență. De la omul lui Rafila la ministrul reformator În decembrie 2024, Alexandru Rogobete a fost ales deputat PSD de Prahova și a preluat conducerea Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților. În iunie 2025, la numai 34 de ani, a fost numit ministru al Sănătății. Ascensiunea sa a fost rapidă, dar susținută de un profil profesional bine adaptat funcției. Rogobete cunoștea ministerul, stăpânea limbajul proiectelor europene și avea experiență în administrația sanitară. Beneficia, în același timp, de sprijinul politic al PSD și al grupurilor care îl promovaseră în jurul fostului ministru Alexandru Rafila. La începutul mandatului, Rogobete a încercat să se prezinte drept ministrul care nu mai tolerează vechile reflexe ale sistemului. A vorbit despre infecțiile nosocomiale ascunse, despre obligația spitalelor de a raporta corect problemele, despre concursurile pentru funcțiile de conducere și despre responsabilitatea managerilor. A dispus controale, a criticat public nereguli și a cultivat imaginea unui specialist tânăr, hotărât să spună ceea ce predecesorii săi evitau. Chiar și adversarii politici i-au recunoscut unele inițiative. Vlad Voiculescu a afirmat că Rogobete avusese, în primele luni de mandat, „câteva tentative lăudabile” și că părea să se desprindă de stilul politic tradițional al PSD. Evoluția sa ulterioară a arătat însă că profilul tehnocratului și cel al militantului de partid nu erau deloc incompatibile. Atacul împotriva lui Nicușor Dan Un episod relevant pentru stilul politic al lui Alexandru Rogobete s-a produs în mai 2025, în plină campanie pentru alegerile prezidențiale. Rogobete l-a atacat pe Nicușor Dan, la acel moment primar general al Capitalei și candidat la Președinția României. Deputatul PSD a publicat un document semnat de edil și l-a acuzat că ar fi amânat ani întregi autorizarea unui proiect privat despre care Rogobete susținea că era destinat oncologiei pediatrice. „Aici aveți avizul pentru spitalul de oncologie pentru copii, pe care Nicușor Dan l-a amânat ani de zile, mințind că este ilegal”, afirma Rogobete. Nicușor Dan a respins acuzațiile și a susținut că era vorba despre extinderea unei clădiri private într-o zonă deja aglomerată urbanistic. El a calificat drept „incalificabilă” folosirea bolnavilor de cancer ca temă electorală. Presa a relatat ulterior și contestarea afirmației potrivit căreia documentul prezentat de Rogobete demonstra construirea propriu-zisă a unui spital dedicat copiilor cu afecțiuni oncologice. De la acuzații grave la elogii publice Relația publică dintre Alexandru Rogobete și Nicușor Dan s-a schimbat spectaculos după ce fostul primar al Capitalei a devenit președintele României. În aprilie 2026, Rogobete a devenit primul lider important al PSD care a ieșit public în apărarea șefului statului, în contextul controverselor privind numirile la conducerea marilor parchete. „Susțin public decizia pe care a luat-o ieri, în pofida campaniei de linșaj public la care este supus acum”, declara ministrul Sănătății. Rogobete afirma atunci că „în sfârșit România are Președinte” și își exprima încrederea că Nicușor Dan va conduce țara „în lumină”. Ulterior, el a declarat că îi apreciază pe președinte și pe partenera acestuia, Mirabela Grădinaru, și a lăudat „echilibrul în comunicare” și „echilibrul în decizii” ale lui Nicușor Dan. Rogobete a susținut că apropierea nu ascundea un calcul politic și că era vorba despre o apreciere pur umană. Contrastul cu atacurile din campania anului precedent a rămas însă evident: primarul acuzat în 2025 că bloca dezvoltarea unor spitale devenise, în mai puțin de un an, președintele apărat și elogiat de ministrul PSD. PNRR: între promisiuni și proiecte abandonate Cel mai important test al competenței administrative a lui Alexandru Rogobete rămâne gestionarea fondurilor europene pentru sănătate. El a coordonat componenta PNRR într-o perioadă în care România avea la dispoziție o oportunitate financiară greu de repetat: bani pentru construirea și modernizarea spitalelor, digitalizare, centre comunitare, cabinete medicale și infrastructură sanitară. Rogobete a susținut în repetate rânduri că proiectele se află sub control și că România este „în termen”. Bilanțul programului a inclus însă și investiții eliminate, proiecte întârziate și obiective care nu mai puteau fi finalizate în intervalul prevăzut. O investigație Snoop a arătat că investiția de 10 milioane de euro destinată cabinetelor de planificare familială a fost scoasă complet din PNRR. Dintre cele 83 de cabinete aflate inițial pe lista finanțării, numai 24 ajunseseră să semneze contracte, iar Ministerul Sănătății a renunțat la întreaga investiție după ce a constatat că banii nu mai puteau fi cheltuiți la timp. Rogobete era secretar de stat și coordonator al fondurilor europene pentru sănătate atunci când programul a fost lansat. Problemele descoperite după plecarea din Guvern După demisia din aprilie 2026, produsă odată cu retragerea PSD de la guvernare, Rogobete a revenit în Parlament și a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai Executivului. A început să denunțe blocarea posturilor din spitale, riscul reducerii veniturilor personalului medical și lipsa de înțelegere a realității din sistem. A susținut protestele angajaților din Sănătate și a depus un amendament prin care solicita exceptarea posturilor din spitale de la restricțiile privind angajările. Criticile au fost întâmpinate cu acuzații de inconsecvență. Vlad Voiculescu i-a reproșat că posturile fuseseră blocate și în perioada în care Alexandru Rafila conducea Ministerul Sănătății, iar Rogobete era secretar de stat. Fostul ministru USR a susținut că nu a identificat intervenții publice comparabile ale acestuia în anii în care PSD controla ministerul și Guvernul. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, l-a acuzat, la rândul său, de „ipocrizie politică crasă”, afirmând că problema distribuției posturilor din spitale nu fusese rezolvată în perioada în care Rogobete conducea Ministerul Sănătății. Apeluri la unitate, urmate de atacuri politice În iulie 2026, înaintea unor noi negocieri politice, Rogobete a publicat un apel la responsabilitate și colaborare între partide. România, spunea el, se află „în comă, la terapie intensivă”, iar liderii politici trebuie să renunțe la orgolii și să găsească soluții pentru țară. În paralel, discursul său public devenea tot mai agresiv la adresa premierului și a foștilor miniștri USR. Războiul cu Ilie Bolojan Conflictul dintre Rogobete și premierul interimar Ilie Bolojan a depășit rapid limitele unei divergențe administrative. Bolojan l-a numit pe fostul ministru „unul dintre piromanii grevei din Sănătate” și l-a acuzat că alimentează protestele prin dezinformare. Rogobete a răspuns că îl poate conduce personal pe premier prin secțiile de ATI, unitățile de primiri urgențe și blocurile operatorii, pentru ca acesta să înțeleagă condițiile în care lucrează personalul medical. El a susținut că angajații nu „se milogesc după bani”, ci cer respect, demnitate și deblocarea posturilor. În alte intervenții, Rogobete l-a numit pe Bolojan „Croitorașul cel viteaz”, l-a acuzat că prezintă neplata lucrărilor de la marile proiecte spitalicești drept disciplină financiară și i-a cerut public demisia. Confruntarea a consolidat imaginea unui politician care preferă comunicarea directă și conflictuală, inclusiv atunci când adversarul său ocupă cea mai importantă funcție executivă din stat. „Epilatoarea-șefă de la Bihor” Cel mai recent scandal a izbucnit la 29 iulie 2026, în timpul unei ședințe a Camerei Deputaților. Într-o intervenție îndreptată împotriva foștilor miniștri USR ai Sănătății, Rogobete a numit-o pe Ioana Mihăilă „epilatoarea-șefă de la Bihor”. Fosta ministră este medic primar endocrinolog și a condus Ministerul Sănătății în 2021. Rogobete nu a criticat doar deciziile sau mandatul său ministerial, ci a folosit o formulă cu evidentă încărcătură peiorativă, care a transferat disputa din zona competenței administrative în aceea a atacului personal. În aceeași intervenție, l-a atacat și pe Vlad Voiculescu, afirmând că acesta nu are serviciu și că „nu își găsește prea bine diplomele”. De asemenea, i-a acuzat pe foștii miniștri USR în legătură cu achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19. Declarația despre Ioana Mihăilă a provocat reacții politice dure. Reprezentanți ai USR au calificat-o drept expresie a unui „misoginism” prezent la cel mai înalt nivel, iar REPER a depus o sesizare la CNCD, considerând că exprimarea depășește limitele criticii politice legitime. Sub presiunea reacțiilor publice, Rogobete și-a cerut scuze și a anunțat că retrage afirmația. A precizat însă că își menține criticile referitoare la competența și activitatea foștilor miniștri ai Sănătății.

Eveniment

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Pensionarii care se mută din România nu pierd pensia și nici nu sunt obligați să se întoarcă în țară pentru a o încasa. Drepturile pot fi virate într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de reședință, iar documentele necesare pot fi transmise casei teritoriale de pensii inclusiv prin poștă sau e-mail. În 2026 apare și o schimbare importantă pentru românii care au muncit în Statele Unite. Pensia românească, într-un cont din străinătate Un pensionar stabilit în altă țară poate solicita ca pensia acordată de statul român să fie virată direct într-un cont bancar deschis acolo. Citește și: Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap Potrivit CNPP, primul pas este deschiderea unui cont la o bancă aleasă de beneficiar în statul în care locuiește. Ulterior, datele bancare trebuie comunicate casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul. În general, sunt necesare denumirea și adresa băncii, datele titularului, numărul contului și codul SWIFT/BIC, acolo unde este cazul. CNPP arată că nu este obligatoriu ca beneficiarul să folosească o anumită bancă. Ce documente trebuie trimise casei de pensii Pensionarul trebuie să completeze Declarația de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii. La aceasta se atașează, în principal: - un document emis de bancă prin care sunt confirmate datele contului; - copia actului de identitate care atestă domiciliul sau locul de ședere; - după caz, documentele depuse printr-un mandatar desemnat prin procură specială. Dosarul poate fi depus direct la casa teritorială de pensii, trimis prin poștă sau transmis scanat prin e-mail la adresa oficială a instituției. Prin urmare, pensionarul stabilit în străinătate nu trebuie, în mod obișnuit, să vină în România doar pentru a cere schimbarea modalității de plată. În ce monedă poate fi plătită pensia CNPP prevede plata pensiilor exportate prin transfer bancar în euro, lire sterline sau dolari americani, în funcție de situație și de opțiunea beneficiarului. Pentru statele UE și SEE, plata este în mod obișnuit în euro, pentru Regatul Unit în lire sterline, iar în spațiul extracomunitar poate fi utilizat dolarul american. Beneficiarul trebuie să țină cont și de eventualele comisioane bancare aferente transferului internațional. Noutatea din 2026: acordul România-SUA Schimbarea majoră din acest an îi privește pe cei care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Acordul bilateral de securitate socială, semnat în 2023 și ratificat ulterior, intră în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare. Principiul esențial este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă o persoană nu are suficienți ani de contribuții într-unul dintre cele două sisteme pentru a îndeplini singură condiția minimă de pensionare, perioadele realizate în România și SUA pot fi luate împreună în calcul pentru stabilirea dreptului. Nu înseamnă însă că România plătește pentru anii lucrați în SUA. Totalizarea vechimii nu trebuie confundată cu plata unei singure pensii pentru toți anii lucrați. Fiecare stat calculează și achită partea de pensie care îi revine pentru perioadele de asigurare realizate în propriul sistem. România va plăti drepturile aferente perioadelor lucrate și asigurate aici, iar Statele Unite partea stabilită potrivit sistemului american Social Security. De exemplu, dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și apoi mai mulți ani în SUA, cele două perioade pot conta împreună la verificarea condițiilor de eligibilitate, însă calculul efectiv al prestațiilor rămâne separat. Acordul elimină și problema dublei contribuții Noul acord nu se limitează la pensii. El stabilește și reguli pentru situațiile în care o persoană lucrează temporar într-unul dintre cele două state. Scopul este evitarea situațiilor în care pentru aceeași activitate trebuie achitate simultan contribuții sociale atât în România, cât și în SUA. Acest lucru poate conta în special pentru angajații detașați, companiile care își trimit temporar personalul peste Atlantic și profesioniștii care lucrează în ambele piețe. Certificatul de viață poate condiționa continuarea plății Pentru pensionarii aflați în străinătate, un document important rămâne certificatul de viață. Certificatul de viață este modul prin care statul român verifică periodic că pensia virată în străinătate ajunge în continuare titularului ei. Pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să dovedească periodic autorităților române că sunt în viață, pentru ca plata pensiei să poată continua. În acest scop este folosit certificatul de viață, un formular care funcționează ca instrument de verificare administrativă. Beneficiarul nerezident aflat în plată trebuie să transmită certificatul de două ori pe an: prima dată până la 31 martie, iar a doua până la 30 septembrie. Formularul trebuie semnat în fața unei autorități competente din țara în care locuiește, care confirmă identitatea pensionarului și faptul că acesta este în viață. Confirmarea poate fi făcută, între altele, de instituții de pensii sau securitate socială, autorități locale, consulate, notari, avocați ori chiar medici de familie, în condițiile indicate de CNPP. Documentul poate fi trimis apoi casei teritoriale de pensii prin poștă, fax sau e-mail. Dacă certificatul nu e transmis la termen, plata pensiei poate fi suspendată până când pensionarul își îndeplinește obligația. Cu ce state are România acorduri de securitate socială Pe lângă regulile europene aplicabile în UE, SEE și Elveția, România are acorduri bilaterale de securitate socială cu mai multe state din afara acestui spațiu. Potrivit CNPP, acorduri construite pe principii similare regulamentelor europene sunt în vigoare cu Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay. În relația cu Regatul Unit, după Brexit, se aplică Acordul Comercial și de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Din 1 septembrie 2026, pe această listă devin relevante și Statele Unite ale Americii, odată cu intrarea în vigoare a noului acord bilateral, care permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România și SUA și plata proporțională a drepturilor de către fiecare stat. Există și convenții mai vechi, aplicabile în anumite condiții. CNPP menționează Marocul, precum și Armenia, Belarus, Ucraina și Federația Rusă, pentru acestea din urmă fiind relevantă convenția încheiată în 1960 între România și fosta URSS. Aceste instrumente vechi nu trebuie însă tratate automat ca fiind identice cu acordurile moderne de coordonare, deoarece mecanismele de stabilire și plată a pensiei pot fi diferite UE, SEE și statele cu acorduri: regulile diferă în funcție de țară Pentru persoanele care au lucrat în mai multe state UE, SEE sau Elveția funcționează regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. România are, în plus, acorduri bilaterale cu mai multe state din afara acestui spațiu. Tocmai de aceea, înainte de depunerea dosarului, este util ca pensionarul să verifice la CNPP ce instrument juridic se aplică statului în care locuiește și dacă există particularități privind documentele, calculul drepturilor sau instituția prin care se poate depune cererea.

Eveniment

Concurență mare la TUIASI: ce medii au avut ultimii admiși la Arhitectură și Automatică

Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Automatică și Calculatoare, singurele facultăți TUIASI care organizează examen de admitere, au publicat rezultatele pentru sesiunea din această vară. Universitatea a avut 3.217 candidați înscriși, cu 335 mai mulți decât în 2025. Arhitectură: ultima medie la buget, 8,09 Potrivit Ziarul de Iași, la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”, cea mai mare medie de admitere a fost 9,52. Ultimul candidat admis pe unul dintre cele 95 de locuri bugetate a avut media 8,09. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Admiterea se bazează în proporție de 70% pe proba practică de desen și 30% pe media de la bacalaureat. Automatică și Calculatoare: 10 la AIASI La Calculatoare și Tehnologia Informației (CTI), cea mai mare medie a fost 9,94, iar ultima medie la buget, 7,04, în creștere de la 6,38 în 2025. La Automatică, Informatică Aplicată și Sisteme Inteligente (AIASI), un candidat a obținut media 10. Ultima medie la buget a fost 5,61, față de 5,84 anul trecut. În total, Facultatea de Automatică și Calculatoare a admis 303 candidați, dintre care 295 la buget.

Ramona Emilian

Un proiect început în comunism revine la viață: barajul Pașcani, contract de 93,3 milioane de lei semnat de Hidroelectrica

Criza energetică schimbă nopțile la Iași: intensitatea iluminatului public va fi redusă, iar patrulele vor fi suplimentate

România se apropie de un milion de persoane cu dizabilități. Cele mai frecvente forme înregistrate

Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top”

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere

Primăria lui Chirica, procese în cascadă: CSM Iași 2020 riscă să achite despăgubiri de peste 1,2 milioane de euro

A împrumutat bani de la cămătari, astăzi conduce un business folosit de aproape un milion de români

Investiții de milioane de euro în energie verde: două stații de biogaz, finalizate în județul Iași

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul

Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare

Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă

Alexandru Rogobete, de la medic tehnocrat, la tribun PSD: ascensiune rapidă și schimbări spectaculoase de poziție

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Concurență mare la TUIASI: ce medii au avut ultimii admiși la Arhitectură și Automatică

Ultima oră

Talonul de pensie, util pentru transport, rețete compensate și împrumuturi CAR: ce faci dacă l-ai pierdut

Pensia alimentară, reguli noi în 2026: Procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Procurorul CSM Claudiu Sandu îl face pe Cristian Ghinea „broscoi politic”

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat

Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită

600 de lei de la stat în fiecare an pentru copil: cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță

Cel mai norocos pușcăriaș: s-a calificat pentru un transplant de ficat și a ieșit din închisoare

Ambasadorul Rusiei, discurs controversat la Iași: a negat ocupația sovietică și a contestat informațiile despre dronele rusești

Când pot pensionarii cu bilete de tratament să își primească banii înapoi: condiții proaste la hotel sau sejur întrerupt

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”

România va primi de la UE (2028-2034) 60,2 miliarde de euro (propunerea Comisiei Europene)

Cum poate crește pensia pentru limită de vârstă cu ajutorul documentelor medicale. Ce rol are pensia de invaliditate