vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7135 articole
Ramona Emilian

Internațional

Iran restricționează iar accesul în Strâmtoarea Ormuz, lansează amenințări directe către navele SUA

Iranul a transmis duminică un mesaj ferm privind situația din Strâmtoarea Ormuz, subliniind că regimul actual de control nu va suferi modificări în absența unui compromis cu Statele Unite. Oficialii de la Teheran au reiterat că restricțiile impuse de la începutul conflictului, precum și protocolul de securitate propus pentru această rută strategică, rămân în vigoare. Potrivit poziției exprimate, schimbarea situației depinde exclusiv de acceptarea de către Washington a unui „acord rezonabil”. Negocierile dintre Iran și SUA, fără rezultat după 21 de ore Informațiile au fost transmise agenției iraniene Mehr de o sursă apropiată discuțiilor de pace dintre Iran și Statele Unite, desfășurate la Islamabad. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Dialogul diplomatic s-a încheiat duminică dimineață, fără un rezultat concret. După aproximativ 21 de ore de negocieri intense, cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord, menținând astfel blocajul diplomatic și amplificând tensiunile din regiune. Gardienii Revoluției amenință navele militare În paralel cu eșecul negocierilor, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis un avertisment dur. Forța militară ideologică a Iranului a indicat că orice navă militară care tranzitează Strâmtoarea Ormuz riscă să fie vizată de măsuri severe. Comandamentul naval al Gardienilor Revoluției a declarat: "Orice încercare a navelor militare de a trece prin Strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu un răspuns sever. Marina IRGC are autoritate deplină de a gestiona în mod inteligent Strâmtoarea Ormuz", precizând totodată că accesul va fi „acordat doar navelor civile în anumite condiţii”. Această poziție sugerează o încercare clară a Iranului de a controla strict tranzitul maritim într-un punct vital pentru comerțul global. Reacția SUA: nave militare trimise pentru securizarea rutei Declarațiile Teheranului vin la scurt timp după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că două nave de război americane au tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Misiunea acestora a fost de a neutraliza minele maritime amplasate de Iran, într-o acțiune menită să asigure siguranța navigației într-o zonă considerată esențială pentru fluxul global de petrol. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic în escaladarea tensiunilor În lipsa unui acord între Iran și Statele Unite, Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pe harta geopolitică. Declarațiile belicoase, combinate cu mișcările militare din zonă, conturează un climat tensionat, cu potențial de escaladare rapidă. Această rută maritimă, vitală pentru economia globală, continuă să fie un barometru al relațiilor fragile dintre cele două puteri.

Iran amenință navele SUA în Ormuz (sursa: centcom.mil)
Blocaj în negocierile SUA–Iran (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Blocaj în negocierile SUA–Iran: miza nucleară rămâne nerezolvată, după 21 de ore de discuții

Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, s-au încheiat fără un acord concret, după aproximativ 21 de ore de negocieri intense. Mediatorul pakistanez a transmis însă un apel ferm către ambele părți pentru respectarea acordului de încetare a focului. Pakistanul, mediator-cheie în dialogul tensionat Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a declarat duminică finalizarea discuțiilor și a subliniat rolul activ al Pakistanului în facilitarea dialogului. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești „Sperăm că ambele părţi vor menţine un spirit pozitiv pentru a obţine o pace durabilă şi prosperitate pentru întreaga regiune şi nu numai. Este imperativ ca părţile să continue să îşi respecte angajamentul faţă de încetarea focului”, a transmis acesta într-un comunicat oficial. Oficialul pakistanez a precizat că negocierile au fost „intense şi constructive”, implicând inclusiv conducerea militară a țării, fără a oferi detalii despre conținutul discuțiilor. Primul contact direct la nivel înalt după 47 de ani Negocierile de la Islamabad reprezintă primul contact direct la cel mai înalt nivel între SUA și Iran din ultimele aproape cinci decenii. Cu toate acestea, discuțiile s-au încheiat fără un acord, confirmă și vicepreședintele american JD Vance. Acesta a declarat că delegația americană a părăsit capitala pakistaneză după ce a prezentat Iranului o propunere finală sub forma unui memorandum de înțelegere. Principala dispută: programul nuclear al Iranului Potrivit oficialului american, principalul obstacol în calea unui acord a fost refuzul Iranului de a oferi garanții ferme privind renunțarea la dezvoltarea unei arme nucleare. „Adevărul este că trebuie să vedem un angajament ferm că nu vor urmări o armă nucleară sau instrumentele care le-ar permite să dobândească una rapid. Acesta este obiectivul principal al preşedintelui Statelor Unite şi asta am încercat să realizăm prin aceste negocieri”, a declarat JD Vance. Iranul: un acord nu era de așteptat De cealaltă parte, autoritățile de la Teheran au minimalizat eșecul negocierilor, subliniind că nu se aștepta nimeni la un rezultat rapid. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a declarat că atmosfera discuțiilor a fost marcată de neîncredere. „A fost clar de la început că nu ar trebui să ne aşteptăm să ajungem la un acord într-o singură sesiune (de negocieri). Nimeni nu se aştepta la asta”, a afirmat acesta la televiziunea de stat iraniană. Acuzații reciproce și negocieri complicate Iranul a acuzat SUA de „cerinţe nerezonabile”, invocând complexitatea temelor abordate în cadrul negocierilor. Potrivit oficialilor iranieni, discuțiile au inclus și subiecte sensibile precum Strâmtoarea Ormuz și alte dosare regionale. „În timpul acestei runde au fost adăugate noi subiecte, inclusiv Strâmtoarea Ormuz şi probleme regionale, fiecare cu propriile condiţii şi consideraţii specifice”, a explicat Esmaeil Baqaei. Dialogul ar putea continua În ciuda lipsei unui acord, Pakistanul și-a reafirmat rolul de mediator și disponibilitatea de a facilita noi runde de discuții. Ishaq Dar a subliniat că țara sa „va continua să joace un rol vital” în menținerea dialogului dintre Washington și Teheran, fără a confirma însă dacă o nouă rundă de negocieri este deja planificată. De asemenea, partea iraniană a indicat că va continua contactele diplomatice cu Pakistanul și cu alți parteneri regionali.

Alegeri decisive în Ungaria, Orbán sub presiune (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Alegeri parlamentare decisive în Ungaria: Viktor Orbán riscă să piardă puterea după 16 ani

Alegătorii din Ungaria au început duminică votul în cadrul unor alegeri parlamentare cruciale, care ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán. Scrutinul este urmărit atent la nivel internațional, în special în Europa și în Statele Unite. Secțiile de votare s-au deschis la ora 6:00 și se vor închide la ora 19:00, iar rezultatele ar putea influența semnificativ direcția politică a țării. Aproape 8 milioane de alegători, chemați la urne Aproximativ 7,5 milioane de alegători din țară și peste 500.000 din diaspora sunt așteptați să voteze. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Aceștia au de ales între cinci partide, într-un sistem electoral majoritar mixt, considerat avantajos pentru partidul de guvernământ, Fidesz. Sondaje contradictorii: opoziția câștigă teren Potrivit sondajelor independente, partidul Tisza, condus de conservatorul pro-european Peter Magyar, ar putea obține o victorie clară. În doar doi ani, acesta a reușit să construiască o mișcare de opoziție puternică, pe fondul scăderii popularității lui Viktor Orbán și al stagnării economice. În schimb, institutele apropiate guvernului indică o posibilă victorie pentru coaliția Fidesz-KDNP, ceea ce i-ar asigura lui Orbán un al cincilea mandat consecutiv. Sprijin extern pentru Viktor Orbán: Donald Trump și JD Vance Campania electorală a fost marcată și de intervenții externe. Donald Trump și-a exprimat public susținerea pentru Viktor Orbán, promițând să folosească „puterea economică” a SUA în sprijinul acestuia. De asemenea, vicepreședintele american JD Vance a vizitat recent Budapesta, unde l-a lăudat pe liderul ungar și a criticat influența „birocraților de la Bruxelles”. Relația tensionată cu Uniunea Europeană Viktor Orbán, considerat promotor al conceptului de „democrație iliberală”, s-a aflat frecvent în conflict cu Uniunea Europeană. Bruxelles-ul îl acuză că subminează statul de drept și a blocat miliarde de euro din fondurile destinate Ungariei. În același timp, liderul ungar este perceput ca apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și a criticat constant sancțiunile impuse Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Campanie tensionată și acuzații reciproce Campania electorală a fost una dură, marcată de atacuri și acuzații. Viktor Orbán a promis continuarea măsurilor împotriva „organizațiilor false ale societății civile, jurnaliștilor, judecătorilor și politicienilor corupți”. De cealaltă parte, analiștii avertizează că o eventuală victorie a lui Orbán ar putea însemna „o alunecare spre autoritarism”, potrivit expertei Andrea Szabo. În același timp, opoziția acuză posibile tentative de influențare a votului, inclusiv interferențe externe și cumpărare de voturi, în timp ce Viktor Orbán susține că partidul Tisza ar conspira cu servicii de informații străine. Peter Magyar promite reforme și apropiere de UE Liderul opoziției, Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, a construit o campanie axată pe reforme și modernizare. El a promis îmbunătățirea serviciilor publice, în special în sănătate și educație, și combaterea corupției. „Daţi o şansă schimbării!”, a fost mesajul transmis de acesta în timpul unui miting electoral, în care a pledat pentru reconstruirea instituțiilor democratice și pentru o relație consolidată cu Uniunea Europeană. Societate divizată: opinii contrastante în rândul alegătorilor Alegerile au scos la iveală o societate profund divizată. În timp ce unii alegători văd în schimbare o oportunitate pentru o „Ungarie nouă, locuibilă”, alții se tem de consecințele unei eventuale victorii a opoziției. Prezență record la vot și rezultate așteptate cu tensiune Analiștii estimează o prezență la urne de aproximativ 75%, ceea ce ar putea reprezenta un record. Primele rezultate parțiale sunt așteptate la scurt timp după închiderea secțiilor de votare. Totuși, în cazul unui scor strâns, rezultatul final ar putea întârzia până la finalizarea numărării voturilor, potrivit Consiliului Electoral Național.

Nicuşor Dan, mesaj de Paște (sursa: Facebook/Nicuoșor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan, mesaj de Paște pentru români: Să fim solidari nu doar în tradiții, ci și în fapte

Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu ocazia Sărbătorilor pascale, în care îi îndeamnă pe români la solidaritate, responsabilitate și încredere în puterea binelui, într-un context marcat de incertitudini și dificultăți. Șeful statului a subliniat importanța valorilor fundamentale precum iubirea, bunătatea și sprijinul reciproc, evidențiind rolul acestora în depășirea provocărilor actuale. Apel la solidaritate „nu doar în spiritul tradițiilor, ci și în fapte” În mesajul său publicat pe Facebook, președintele a făcut apel la implicare reală și la susținerea celor aflați în nevoie, insistând că schimbarea societății începe prin acțiuni concrete. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Acesta a evidențiat că solidaritatea trebuie să depășească nivelul simbolic al tradițiilor și să se manifeste în mod activ în comunitate. Mesajul integral transmis de președintele Nicușor Dan „Hristos a Înviat! Este certitudinea care ne reaminteşte în fiecare an de triumful speranţei şi puterea renaşterii, momentul în care ne întoarcem la valorile care ne definesc - încrederea că putem mai mult, iubirea şi bunătatea faţă de semeni. Sărbătorile pascale ne găsesc anul acesta în vremuri marcate de incertitudini şi crize severe, în care mulţi dintre noi sunt preocupaţi în mod firesc de grija pentru ziua de mâine. Vă îndemn să fim solidari nu doar în spiritul tradiţiilor, ci şi în fapte, sprijinindu-ne pe convingerea că binele are puterea de a schimba comunităţi şi de a vindeca o societate. Fie ca Lumina Învierii să ne aducă pacea sufletească de care avem nevoie pentru a merge înainte, oricât de anevoios ar părea uneori drumul. Vă doresc sărbători senine, cu sănătate şi oameni dragi alături!”

Incendiu puternic la Mănăstirea Bistrița (sursa: Facebook/ISU Valcea)
Eveniment

Incendiu puternic la Mănăstirea Bistrița: acoperișul chiliilor, cuprins de flăcări

Un incendiu de proporții a izbucnit duminică dimineață la Mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea, mobilizând rapid forțe importante de intervenție din trei județe. Flăcările s-au extins pe o suprafață de aproximativ 800 de metri pătrați, afectând grav o clădire din incinta ansamblului monahal. Acoperișul clădirii, distrus de incendiu Potrivit reprezentanților Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea, incendiul se manifestă generalizat la nivelul acoperișului unei clădiri cu parter și etaj (P+1), în care se află chiliile mănăstirii. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Purtătorul de cuvânt al instituției, Sorin Albinaru, a declarat că echipajele ajunse la fața locului au găsit focul extins pe întreaga suprafață a acoperișului, intervenția fiind una complexă și contra cronometru. Misiune contracronometru: căutări de persoane și risc de explozie Pe lângă stingerea incendiului, pompierii desfășoară simultan operațiuni de căutare și salvare, pentru a se asigura că nu există persoane surprinse de flăcări în interiorul clădirii. Intervenția este complicată și de prezența unei butelii GPL în interior, care ar putea genera un risc major de explozie. Salvatorii acționează pentru protejarea acesteia și limitarea pericolului. Intervenție amplă: pompieri din trei județe mobilizați La fața locului au fost mobilizate forțe impresionante de intervenție. Acțiunea este coordonată direct de conducerea ISU Vâlcea, inclusiv de inspectorul-șef și prim-adjunctul instituției. În teren intervin pompieri din Drăgășani și Grădiștea, cu: șapte autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, o cisternă cu apă. De asemenea, echipaje suplimentare din județele Gorj și Argeș participă la intervenție, cu încă patru autospeciale. Lupta cu flăcările continuă Intervenția este în desfășurare, iar pompierii depun eforturi pentru localizarea și lichidarea incendiului, precum și pentru limitarea extinderii acestuia la alte clădiri din incinta mănăstirii. Autoritățile urmează să stabilească, după stingerea focului, cauza exactă a izbucnirii incendiului și amploarea pagubelor produse.

SUA, operațiune de deminare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: surfpac.navy.mil)
Internațional

SUA au trimis două nave pentru a demina Strâmtoarea Ormuz, Iranul le-ar putea ataca

Două distrugătoare ale Statele Unite au lansat o operațiune strategică în Strâmtoarea Ormuz, vizând eliminarea minelor navale amplasate de Iran. Acțiunea marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor din regiune. Navele americane intră în Golful Persic Distrugătoarele USS Frank E. Peterson și USS Michael Murphy au traversat strâmtoarea și au intrat în Golful Persic, în cadrul unei misiuni coordonate de CENTCOM. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Operațiunea are ca scop securizarea completă a zonei maritime, afectată de minele plasate de Corpul Gardienilor Revoluției din Iran. SUA anunță crearea unui coridor maritim sigur Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a explicat obiectivul imediat al misiunii: „Am iniţiat astăzi procesul de stabilire a unui nou coridor maritim şi vom împărţi în curând această rută sigură cu industria maritimă pentru a încuraja circulaţia liberă a comerţului”. Iranul reacționează dur și amenință cu atacuri După apariția informațiilor privind prezența navelor americane în Golf, Iranul a transmis avertismente ferme, amenințând cu atacuri și cerând retragerea acestora. Mesajul a fost transmis prin intermediul Pakistan, care mediază negocierile dintre Washington și Teheran. Trump: „Începem procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz” Președintele american Donald Trump a confirmat public operațiunea și a criticat statele care au refuzat să participe la intervenția militară. „Începem acum procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz, ca o favoare pentru ţările din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franţa, Germania şi multe altele”. În același mesaj, liderul de la Washington a minimalizat capacitatea Iranului de a continua acțiunile de sabotaj naval: „Singura lor carte în mână este ameninţarea ca o navă să poată "lovi" una dintre minele lor navale”. Totodată, Trump a susținut că infrastructura navală iraniană a fost grav afectată: „Toate cele 28 de nave ale lor plasatoare de mine zac pe fundul mării”. Strâmtoarea Ormuz, blocată după izbucnirea conflictului Ca reacție la ofensiva lansată de SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile de petrol și gaze din Golful Persic. Teheranul a avertizat că va ataca orice navă asociată cu SUA, Israel sau aliații acestora. Armistițiul nu a dus la deblocarea completă a rutei Deși un armistițiu temporar a fost convenit între Iran și SUA pentru o perioadă de două săptămâni, cu scopul reluării negocierilor, traficul maritim rămâne sever restricționat. Iranul s-a angajat să redeschidă strâmtoarea, însă în practică accesul a fost permis doar selectiv, cu aprobarea autorităților de la Teheran. Primele petroliere revin în tranzit În ciuda tensiunilor, trei petroliere au reușit să tranziteze strâmtoarea sâmbătă, potrivit datelor de monitorizare a traficului maritim. Acestea sunt primele nave de acest tip care au părăsit Golful Persic după intrarea în vigoare a armistițiului. Miza globală: securitatea energetică Operațiunile din Strâmtoarea Ormuz au implicații majore la nivel global, având în vedere că această rută este esențială pentru transportul energiei către marile economii ale lumii. Evoluția situației va influența direct stabilitatea piețelor internaționale și securitatea energetică globală.

Armistițiu de Paște în războiul Rusia–Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Paște fără război în Ucraina: armistițiu de 32 de ore, până la miezul nopții de duminică spre luni

Pentru prima dată în ultimul an, luptele dintre Rusia și Ucraina au fost suspendate temporar, în urma unui armistițiu de Paște. Încetarea focului, însă, este una limitată și fără perspective reale de prelungire. Acordul are o durată de doar 32 de ore și expiră în noaptea de duminică spre luni, la ora 00:00, pe fondul blocajului negocierilor de pace mediate de Statele Unite. Al patrulea armistițiu de la începutul războiului Acesta este al patrulea armistițiu de scurtă durată de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Încetarea focului a fost anunțată unilateral de Moscova, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acceptat-o la scurt timp. Totuși, ambele părți au transmis avertismente clare: orice încălcare a armistițiului va fi urmată de reacții imediate. Divergențe majore între Kiev și Moscova Zelenski a cerut inițial o încetare a focului pentru întregul weekend pascal. În schimb, președintele rus Vladimir Putin a acceptat doar o pauză limitată de o zi și jumătate. Potrivit Moscovei, un armistițiu mai lung ar favoriza armata ucraineană, oferindu-i timp pentru reorganizare, consolidarea pozițiilor și refacerea capacității militare. Speranțe de pace respinse de Kremlin Președintele ucrainean a propus extinderea armistițiului dincolo de Paște, argumentând că acesta ar putea reprezenta „un prim pas real către pace”. Kremlinul a respins însă ideea, subliniind că încetarea focului are un caracter strict umanitar și este legată exclusiv de sărbătoarea Paștelui ortodox. Schimb de prizonieri: un gest rar de cooperare În paralel cu armistițiul, cele două tabere au realizat un schimb de prizonieri: 350 de persoane au fost eliberate, câte 175 din fiecare parte. Operațiunea a fost mediată de Emiratele Arabe Unite, reprezentând unul dintre puținele semne de cooperare între părți. Negocierile de pace, blocate de contextul internațional Procesul diplomatic rămâne blocat de aproximativ două luni, inclusiv din cauza tensiunilor generate de conflictul din Iran. Cu toate acestea, Zelenski își menține speranța că emisarii fostului președinte american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, vor ajunge la Kiev pentru a relansa negocierile. Negocieri tensionate și fără progrese reale Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, s-a încheiat fără rezultate semnificative. Singurele progrese au vizat schimburi de prizonieri și discuții tehnice privind verificarea unui eventual armistițiu viitor. Surse diplomatice indică faptul că discuțiile au fost extrem de tensionate, iar Rusia nu a renunțat la cerințele sale principale. Disputa asupra Donbasului rămâne blocajul major Unul dintre cele mai sensibile puncte este regiunea Donbas. Moscova cere controlul complet asupra acestui teritoriu strategic, inclusiv asupra zonelor din regiunile Donețk și Lugansk aflate încă sub control ucrainean. Zelenski refuză categoric o astfel de concesie și susține că orice decizie privind cedarea teritorială trebuie validată prin referendum. Potrivit acestuia, populația ucraineană ar respinge o astfel de măsură.

Mojtaba Khamenei, cu răni grave, dar lucid (sursa: X/IRNA News Agency)
Internațional

Ayatollahul Mojtaba Khamenei, desfigurat, cu răni grave, dar lucid, potrivit unor apropiați

Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, se află în continuare în proces de recuperare după rănile grave suferite în atacul aerian care i-a ucis tatăl, pe Ali Khamenei. Informațiile au fost publicate de Reuters, care citează surse apropiate cercului ayatollahului. Răni grave la față și picioare Potrivit celor trei surse citate, Mojtaba Khamenei ar fi suferit leziuni severe la nivelul feței, aceasta fiind descrisă ca desfigurată, dar și răni grave la unul sau ambele picioare. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești În ciuda gravității acestora, liderul iranian, în vârstă de 56 de ani, este conștient și în curs de recuperare. Implicat în decizii majore, în ciuda stării de sănătate Două dintre sursele apropiate susțin că ayatollahul participă activ la conducerea statului. Acesta ar lua parte la întâlniri cu oficiali de rang înalt prin intermediul conferințelor audio și ar fi implicat în deciziile esențiale, inclusiv cele legate de conflictul militar și negocierile cu Statele Unite. Unde se află liderul suprem? Un mister total Locația exactă a lui Mojtaba Khamenei rămâne necunoscută. De la preluarea puterii, pe 8 martie, acesta nu a apărut public și nici în înregistrări video. Comunicarea oficială s-a limitat la mesaje scrise atribuite acestuia. Mai mult, autoritățile iraniene nu au emis comunicate oficiale privind starea sa de sănătate. Singura referire publică a venit din partea unui prezentator al televiziunii de stat, care l-a descris drept „janbaz” – termen utilizat pentru persoanele grav rănite în război. Posibilă apariție publică în următoarele luni Una dintre surse afirmă că imagini recente cu liderul suprem ar putea fi făcute publice în următoarea perioadă, posibil în una sau două luni. De asemenea, nu este exclusă o apariție publică, însă aceasta va depinde strict de evoluția stării sale de sănătate și de condițiile de securitate. Declarațiile SUA confirmă gravitatea rănilor Relatările despre starea lui Mojtaba Khamenei coincid cu declarațiile făcute pe 13 martie de Pete Hegseth, secretarul american al apărării. Acesta a afirmat că liderul iranian este „rănit și probabil desfigurat”, existând inclusiv posibilitatea să-și fi pierdut un picior. Atacul care a declanșat războiul În dimineața zilei de 28 februarie, prima zi a conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, Mojtaba Khamenei se afla într-un complex din Teheran, unde tatăl său găzduia o întâlnire cu oficiali politici și militari. Complexul a fost ținta unui bombardament masiv al aviației israeliene, un atac surpriză care a marcat începutul războiului. În urma acestuia, Ali Khamenei, mai mulți membri ai familiei sale și zeci de oficiali iranieni și-au pierdut viața.

Negocieri Iran–SUA la Islamabad (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Iran și SUA încep negocieri decisive pentru pace: JD Vance conduce delegația americană

Discuțiile dintre Iran și Statele Unite privind oprirea conflictului din Orientul Mijlociu au început sâmbătă la Islamabad. Anunțul a fost făcut de premierul pakistanez Shehbaz Sharif, care a avut întâlniri separate cu delegațiile celor două state. JD Vance conduce delegația americană Potrivit biroului de presă al premierului pakistanez, odată cu debutul negocierilor, acesta s-a întâlnit cu JD Vance, vicepreședintele american care conduce delegația SUA. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Din echipa americană mai fac parte trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele fostului președinte Donald Trump. Dialog într-un climat de neîncredere Negocierile se desfășoară într-un context tensionat, marcat de lipsa de încredere între părți. Agenda și formatul discuțiilor – fie directe, fie indirecte – nu au fost clarificate înainte de întâlnire. Înaintea debutului oficial, premierul pakistanez s-a întâlnit și cu delegația iraniană, exprimându-și speranța că dialogul va avea rezultate concrete. „Salutând angajamentul ambelor delegații față de un dialog constructiv, premierul și-a exprimat speranța că aceste discuții vor duce la o pace durabilă în regiune”, se arată în comunicatul oficial. Războiul declanșat pe 28 februarie Conflictul din regiune a fost declanșat pe 28 februarie, în urma unei ofensive lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului. Războiul a provocat mii de victime, în special în Iran și Liban, și a avut un impact major asupra economiei globale. Întâlnirea de la Hotel Serena, sub securitate strictă Discuțiile au loc la Hotelul Serena din Islamabad, potrivit presei iraniene. Orașul a fost plasat sub măsuri stricte de securitate, fiind descris ca aproape pustiu în contextul vizitei oficiale. JD Vance a ajuns la hotel în jurul prânzului, la scurt timp după sosirea sa în capitala Pakistanului. Pakistanul implică experți în negocieri Pentru a sprijini dialogul, Pakistanul a mobilizat o echipă de experți care vor contribui la dezbaterile privind securitatea maritimă, programul nuclear și alte teme sensibile, potrivit unei surse diplomatice. Întâlnirea este atent monitorizată de mai multe state implicate în eforturile diplomatice din regiune, printre care Egipt, Turcia și China.   

Trump vrea un arc de triumf (sursa: TruthSocial/Donald J. Trump)
Internațional

Trump vrea un arc de triumf în stil parizian la Washington, dar unul mult mai mare

Administrația condusă de Donald Trump a prezentat vineri planurile pentru construirea unui arc de triumf grandios la Washington, un proiect ambițios menit să marcheze vizibil amprenta liderului american asupra capitalei SUA. „Cel mai frumos arc de triumf din lume” Anunțul a fost făcut chiar de Donald Trump, printr-o postare pe platforma sa Truth Social: Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești "Sunt încântat să anunţ că ASTĂZI administraţia mea a înaintat oficial prezentarea şi planurile către foarte respectata Comisie pentru Arte Frumoase pentru ceea ce va fi CEL MAI BUN şi MAI FRUMOS arc de triumf din lume". "Va fi o completare minunată a regiunii Washington de care toţi americanii se vor putea bucura timp de multe decenii!", a adăugat el. Un proiect record: cel mai mare arc de triumf Potrivit planurilor, monumentul ar urma să aibă o înălțime de aproximativ 76 de metri, ceea ce l-ar transforma în cel mai mare arc de triumf din lume. Proiectul a fost înaintat către Comisia Națională pentru Arte Frumoase, instituție ai cărei membri au fost numiți de Donald Trump. Design inspirat de Arcul de Triumf din Paris Noul monument va fi inspirat de celebrul Arcul de Triumf și va include elemente simbolice puternice. Planul prevede un arc surmontat de trei statui aurii, însoțite de inscripțiile: "One nation under God" ("O naţiune sub Dumnezeu") "Liberty and justice for all" ("Libertate şi dreptate pentru toţi") Ambele mesaje ar urma să fie realizate cu litere aurii, accentuând caracterul solemn și patriotic al monumentului. Parte dintr-o strategie mai amplă de remodelare simbolică Acest proiect se înscrie într-o serie mai largă de inițiative susținute de Donald Trump sau de cercul său apropiat, menite să redefinească peisajul simbolic și arhitectural al Statelor Unite. Printre acestea se numără construirea unei săli de bal de mari dimensiuni la Casa Albă, destinată recepțiilor oficiale, dar și redenumirea unei instituții culturale importante în „Trump Kennedy Center”. Monedă comemorativă cu efigia lui Trump În paralel, președintele american a obținut aprobarea pentru emiterea unei monede comemorative de aur care să poarte propria sa efigie. Aceste inițiative reflectă dorința liderului de la Washington de a lăsa o moștenire vizibilă și durabilă, atât în plan arhitectural, cât și simbolic, în istoria Statelor Unite.

Trump va ajuta Ungaria, dacă Orbán câştigă (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Donald Trump promite sprijin economic pentru Ungaria, dacă Orbán va câştiga alegerile parlamentare

Preşedintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să sprijine economia Ungariei, în cazul în care aliatul său, premierul Viktor Orbán, va câştiga alegerile parlamentare programate pentru duminică. Trump, sprijin total pentru economia Ungariei Într-o postare publicată pe platforma sa Truth Social, liderul de la Casa Albă a transmis un mesaj clar de susținere pentru guvernul de la Budapesta: Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești "Administraţia mea este pregătită să folosească întreaga putere economică a Statelor Unite pentru a consolida economia Ungariei, aşa cum am făcut-o pentru marii noştri aliaţi în trecut, în cazul în care prim-ministrul Viktor Orban şi poporul maghiar vor avea nevoie". Relația Trump–Orbán, miză politică înaintea scrutinului Declarația vine într-un moment sensibil, cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, fiind un semnal puternic de susținere politică pentru Viktor Orbán. Donald Trump a subliniat că vede în continuarea mandatului premierului maghiar o oportunitate economică. Trump a adăugat că este "entuziasmat" de ideea de a "investi în prosperitatea viitoare care va fi generată de menţinerea la conducere a lui Orban"."

China ar livra sisteme antiaeriene Iranului (sursa: Pexels/Zifeng Xiong)
Internațional

China ar putea livra sisteme antiaeriene Iranului prin intermediari, avertizează SUA

Statele Unite dețin informații potrivit cărora China pregătește, în următoarele săptămâni, furnizarea unor sisteme de apărare aeriană către Iran. Informația a fost relatată de CNN, care citează trei surse apropiate dosarului, fără a le dezvălui identitatea. Ce tip de armament ar urma să primească Iranul Potrivit surselor, este vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, cunoscute sub denumirea de MANPAD (Man-Portable Air Defense Systems). Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Aceste arme sunt concepute pentru a fi operate de o singură persoană și sunt lansate de pe umăr, fiind eficiente împotriva aeronavelor care zboară la altitudini joase. Livrări mascate prin țări terțe Sursele citate susțin că China ar încerca să ascundă implicarea directă în acest transfer, folosind state intermediare pentru livrarea echipamentelor. Această strategie ar avea rolul de a disimula originea armamentului și de a evita reacții internaționale imediate. Atacurile recente asupra apărării iraniene Declarațiile vin pe fondul unor evoluții recente din regiune. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a afirmat miercuri că, în urma campaniei de bombardamente americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva Iranului, au fost vizate peste 1.500 de obiective antiaeriene. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului au fost distruse în aceste atacuri. Totuși, estimarea nu include sistemele de tip MANPAD, care ar putea deveni esențiale pentru refacerea capacității defensive a Iranului.

Artemis II, capsula Orion revine pe Pământ (sursa: Facebook/NASA Artemis)
Eveniment

Pământenii care au călătorit cel mai departe în spațiu s-au întors pe Terra: Orion a amerizat

Capsula Orion a misiunii Artemis II a reintrat în atmosfera terestră și a amerizat în siguranță în Oceanul Pacific, marcând finalul unei misiuni istorice de aproape 10 zile. Este prima călătorie a unor oameni în apropierea Lunii după mai bine de o jumătate de secol. Artemis II, capsula Orion revine pe Pământ Capsula Orion Integrity, aparținând NASA, a coborât lin în apele din largul coastelor Californiei, la ora 17:07 (PDT), după ce echipajul a atins o distanță record de aproximativ 405.000 de kilometri de Pământ, mai mult decât orice altă misiune umană anterioară. Citește și: Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Misiunea a parcurs în total peste 1,1 milioane de kilometri, incluzând două orbite terestre și un survol lunar la aproximativ 6.000 km de suprafața Lunii, fiind primul test cu echipaj uman din programul Artemis, care își propune revenirea pe Lună începând cu 2028 și construirea unei baze permanente. Echipajul Artemis II și amerizarea în siguranță Astronauții Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch, alături de astronautul canadian Jeremy Hansen, s-au întors pe Pământ după o misiune fără precedent. După amerizare, echipajul a fost preluat de o echipă mixtă NASA și militară americană și transportat la bordul navei USS John P. Murtha pentru evaluări medicale. Ulterior, aceștia urmează să ajungă la Centrul Spațial Johnson din Houston. Declarația NASA: „o realizare cu adevărat istorică” „Reid, Victor, Christina și Jeremy, bine ați revenit acasă și felicitări pentru o realizare cu adevărat istorică. NASA îi este recunoscătoare președintelui Donald Trump și partenerilor din Congres pentru mandatul și resursele care au făcut posibilă această misiune și viitorul programului Artemis”, a declarat administratorul NASA, Jared Isaacman. „Artemis II a demonstrat abilități extraordinare, curaj și dedicare, echipajul ducând mai departe decât oricând capsula Orion, racheta SLS (Space Launch System) și explorarea umană. Ca primii astronauți care au zburat cu această rachetă și navă, au acceptat riscuri semnificative în slujba cunoașterii și a viitorului pe care suntem hotărâți să-l construim. NASA recunoaște, de asemenea, contribuțiile întregii forțe de muncă NASA și ale partenerilor internaționali, a căror expertiză și angajament au fost esențiale pentru succesul misiunii. Odată finalizată Artemis II, ne concentrăm cu încredere pe Artemis III, pentru a reveni pe suprafața Lunii, a construi o bază și a nu mai abandona niciodată Luna.” Donald Trump felicită echipajul Artemis II Preşedintele Donald Trump i-a felicitat pe astronauţi. Într-un mesaj postat pe platforma sa Truth Social, președintele SUA a afirmat: "Întreaga călătorie a fost spectaculoasă, aterizarea a fost perfectă şi, în calitate de preşedinte al Statelor Unite, nu aş putea fi mai mândru!” Recorduri istorice: mai departe decât Apollo 13 În timpul misiunii, echipajul a parcurs 694.481 mile (aproximativ 1,1 milioane km), depășind recordul stabilit de Apollo 13 în 1970. Lansarea a avut loc pe 1 aprilie, de la Kennedy Space Center, cu ajutorul rachetei SLS, care a generat o forță impresionantă de 8,8 milioane de livre la decolare. Teste esențiale pentru viitoarele misiuni Artemis Pe parcursul zborului, capsula Orion a fost supusă unei evaluări complete. Astronauții au testat sistemele de susținere a vieții, confirmând că nava poate susține oameni în spațiul profund. Echipajul a preluat inclusiv controlul manual al navei în mai multe rânduri, pentru a valida manevrabilitatea și a colecta date esențiale pentru viitoarele operațiuni de andocare din cadrul misiunii Artemis III. Au fost testate, de asemenea, procedurile de urgență, echipamentele de bord și costumele de supraviețuire Orion. Pași spre colonizarea Lunii și Marte Astronauții au participat la experimente științifice importante, inclusiv studiul AVATAR, care analizează efectele microgravitației și radiațiilor asupra țesuturilor umane. Aceste cercetări sunt esențiale pentru pregătirea unor misiuni de lungă durată și pentru planurile ambițioase ale NASA de a construi o bază lunară și, ulterior, de a trimite oameni pe Marte. Imagini spectaculoase și descoperiri în timpul survolului lunar Pe 6 aprilie, echipajul a realizat peste 7.000 de imagini ale Lunii și ale unei eclipse solare, surprinzând momente spectaculoase, inclusiv răsăritul și apusul Pământului văzute din spațiu. Fotografiile includ cratere de impact, fluxuri de lavă antice, dar și imagini ale galaxiei Milky Way. Astronauții au studiat și zona terminatorului, granița dintre zi și noapte pe Lună, importantă pentru viitoarele aterizări în regiunea Polului Sud lunar, programate pentru 2028. Amerizarea, transmisă în direct Amerizarea sub un cer parţial înnorat a fost transmisă în direct de către NASA. "O amerizare perfectă pentru Integrity şi cei patru astronauţi ai săi", a declarat comentatorul NASA, Rob Navias. Comandantul misiunii, Reid Wiseman, a transmis prin radio, imediat după amerizare, anunţând că Orion pluteşte în poziţie verticală şi că toţi cei patru astronauţi sunt în stare bună. Echipelor de recuperare NASA şi ale Marinei SUA le-a luat mai puţin de două ore să securizeze capsula plutitoare şi să-i recupereze pe cei patru membri ai echipajului. Întoarcerea acasă a echipajului a fost cel mai riscant test al misiunii şi al capsulei spaţiale Orion, construită de Lockheed Martin, dovedind că scutul termic al capsulei putea rezista forţelor extreme de reintrare de pe o traiectorie de întoarcere de pe Lună. Capsula a plonjat în atmosfera Pământului cu o viteză de 32 de ori mai mare decât cea a sunetului, frecarea atmosferică lovind scutul său termic la temperaturi de aproximativ 2.760 de grade Celsius. O plasmă de gaz ionizat a învăluit vehiculul, provocând o întrerupere aşteptată de peste 6 minute a comunicaţiilor radio în punctul culminant al stresului de reintrare. Tensiunea s-a risipit când contactul a fost restabilit cu aproximativ 40 de secunde mai târziu decât se aştepta, iar două seturi de paraşute au ieşit din "botul" capsulei în cădere liberă pentru a-i încetini coborârea la aproximativ 25 km/h înainte ca Orion să atingă uşor apa. Artemis III și revenirea pe Lună După succesul Artemis II, NASA își îndreaptă atenția către următoarea etapă: misiunea Artemis III, o misiune planificată pentru anul viitor, care implică un test de andocare cu echipaj uman pe orbita Pământului cu ambele module selenare, înainte de a încerca să readucă oameni la suprafaţa Lunii în cadrul misiunii Artemis 4. Echipajul Artemis III va fi anunţat "în curând", a declarat Amit Kshatriya, oficial NASA, reporterilor după întoarcerea echipajului Artemis II. Aceasta va testa operațiuni integrate cu module comerciale de aselenizare și va reprezenta pasul decisiv către revenirea oamenilor pe Lună și stabilirea unei prezențe umane permanente. Într-o nouă eră a explorării, programul Artemis deschide drumul către obiective și mai ambițioase: explorarea aprofundată a Lunii și, în cele din urmă, trimiterea primilor astronauți pe Marte.

Kamala Harris, posibilă candidatură prezidențială (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Kamala Harris ia în calcul să candideze din nou în 2028 la președinția SUA

Fosta vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, a declarat că ia în considerare o nouă candidatură la alegerile prezidențiale din 2028, după ce a pierdut scrutinul din 2024 în fața lui Donald Trump. „Aș putea, mă gândesc la asta” Reverendul Al Sharpton, a întrebat-o direct, pe Kamala Harris, în cadrul unui forum organizat de NAN la New York: Citește și: Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta "Veţi candida din nou în 2028?" Răspunsul democratei a fost întâmpinat cu aplauze: "Să știți că aş putea. Chiar aş putea, mă gândesc la asta". Viitor politic încă incert Prima femeie și prima persoană de culoare care a ocupat funcția de vicepreședinte al Statelor Unite, Kamala Harris a făcut până acum declarații prudente privind viitorul său politic. Fostă senatoare de California, ea nu mai deține în prezent o funcție aleasă și a fost implicată într-un turneu național de promovare a cărții sale, "107 zile", care reflectă campania prezidențială din 2024, lansată după retragerea lui Joe Biden. Posibilă revenire: semnale pentru 2028 Anunțul anterior privind continuarea turneului său politic până în 2026 a fost interpretat de analiști drept un indiciu clar al unei posibile candidaturi în 2028. Cu aproape doi ani înainte de alegerile primare democrate, mai multe nume importante încep deja să se contureze în interiorul partidului. Cine sunt posibilii rivali din Partidul Democrat Printre potențialii candidați se numără Gavin Newsom, Pete Buttigieg, dar și Alexandria Ocasio-Cortez, o figură influentă a stângii americane. De asemenea, sunt vehiculate numele senatorului Mark Kelly, precum și ale guvernatorilor Josh Shapiro și JB Pritzker.

Nicușor Dan, la slujba de la Mănăstirea Cornu (sursa: Facebook/Virgiliu-Daniel Nanu)
Eveniment

Nicușor Dan, la slujba din Vinerea Mare de la mănăstirea Cornu, „fără anunț, fără protocol”

Președintele Nicușor Dan a participat la slujba din Vinerea Mare oficiată la Mănăstirea Cornu, într-o apariție discretă, fără anunț oficial sau protocol. Întâlnire neașteptată, fără protocol Informația a fost făcută publică de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, printr-o postare pe Facebook. Citește și: Mari surprize în sondajul Sociopol, controlat de Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al lui Ponta "În Vinerea Mare, acasă, la Mănăstirea Cornu, am avut parte de o întâlnire neaşteptată.  Printre oameni, fără anunţ, fără protocol, l-am întâlnit pe Nicuşor Dan. Discret, firesc, aşa cum ar trebui să fie orice om care înţelege că funcţia nu te separă de oameni, ci te apropie de ei", a scris Nanu. „Normalitatea înseamnă să fii între oameni” Președintele CJ Prahova a subliniat simplitatea momentului și importanța apropierii liderilor de cetățeni: "Au fost câteva momente simple, într-un loc în care nu contează poziţiile, ci liniştea şi sensul pe care îl găseşti. În astfel de clipe vezi mai clar ce înseamnă normalitatea: să fii acolo, între oameni, nu deasupra lor. Paştele, pentru noi, nu este doar despre tradiţii, ci despre întoarcere - la credinţă, la echilibru, la lucrurile care ne ţin împreună. Iar când vezi că şi cei care conduc aleg să fie în mijlocul oamenilor, fără distanţă, e un semn bun. M-am bucurat să-l văd aproape de oameni. Acolo unde, de fapt, trebuie să fie".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră