joi 25 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7354 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Și-au aruncat nou-născutul în latrină, iarna. Miraculos, bebelușul a supraviețuit. 13 ani de închisoare

Doi concubini au fost condamnați la câte 13 ani de închisoare după ce și-au aruncat copilul nou-născut în toaleta din curtea locuinței, susținând ulterior că îl crezuseră mort, o explicație respinsă de anchetatori. Bebelușul aruncat în latrină a supraviețuit Bebelușul a supraviețuit în mod miraculos, după ce nu a căzut în groapă, ci pe marginea acesteia, fiind salvat la timp, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Instanța a decis, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, obligarea celor doi la plata a câte 10.000 de euro daune morale pentru copil, hotărârea nefiind definitivă și putând fi atacată cu apel. „Prin acțiunea de ucidere a victimei nou-născute, inculpatul a întrebuințat acte cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate (...) existând posibilitatea ca nou-născutul să se înece”, au subliniat judecătorii, evidențiind gravitatea extremă a faptei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bebeluș aruncat în latrină, părinți condamnați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Războiul din Iran, criză energetică mondială (sursa: X/Fatih Birol)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (Agenția Internațională pentru Energie)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Țările cu bonduri SUA, amenințate de Iran (sursa: X/MB Ghalibaf)
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Ungaria, scurgere de informații către Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Budapesta a „scurs” la Moscova informații sensibile de la vârful UE, Bruxelles taie accesul Ungariei

Uniunea Europeană a început să restricționeze accesul Ungariei la informații confidențiale și să organizeze întâlniri în grupuri restrânse, pe fondul suspiciunilor că Budapesta ar transmite detalii sensibile către Rusia. Potrivit Politico, decizia vine după acuzații tot mai insistente privind comportamentul guvernului condus de Viktor Orbán. Suspiciuni vechi, confirmate public de Donald Tusk Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat deschis că aceste temeri nu sunt noi și că liderii europeni sunt deja precauți în discuțiile sensibile. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Faptul că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Avem aceste suspiciuni de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar.” Contacte directe între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, guvernul ungar ar fi menținut legături strânse cu Rusia pe durata războiului din Ucraina. Mai mult, ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi transmis informații omologului său rus, Sergey Lavrov, inclusiv în pauzele întâlnirilor oficiale cu alți lideri europeni. UE schimbă strategia: întâlniri în grupuri restrânse Din cauza temerilor privind scurgerile de informații, diplomații europeni au început să evite formatele complete cu toate cele 27 de state membre. „În ansamblu, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante are loc acum în formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului. Ungaria, exclusă din discuții sensibile încă din 2023 Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a confirmat că suspiciunile existau încă din 2023. „Vorbeam doar în termeni formali, iar apoi ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele summitului”, a explicat acesta, referindu-se la summitul NATO de la Vilnius. Reacția Budapestei: „Fake news” și „teorii conspiraționiste” Autoritățile ungare resping ferm acuzațiile. Ministrul pentru Afaceri Europene, János Bóka, a calificat informațiile drept „fake news”. La rândul său, Szijjártó a respins investigația și a acuzat presa că promovează „teorii conspiraționiste mai absurde decât orice s-a văzut până acum.” Posibile măsuri: clasificarea informațiilor Diplomații europeni iau în calcul restricționarea suplimentară a accesului la informații sensibile. „Există argumente solide pentru clasificarea informațiilor și documentelor la nivelul UE”, a declarat un diplomat. Acesta a adăugat că o astfel de măsură „ar putea descuraja scurgerile de informații și transmiterea datelor sensibile către terți.” Reacții dure: acuzații de „trădare” Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a lansat acuzații extrem de grave în campania electorală. „Faptul că ministrul ungar de externe [...] a raportat rușilor aproape minut cu minut din fiecare reuniune a UE este o trădare în toată regula”, a declarat acesta. „Acest om nu și-a trădat doar propria țară, ci și Europa.” UE evită o reacție oficială înainte de alegeri În ciuda gravității acuzațiilor, Uniunea Europeană evită, pentru moment, o reacție oficială, pentru a nu influența alegerile din Ungaria programate pe 12 aprilie. Un diplomat a explicat: „Nu cred că cineva își dorește să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie.” Tensiuni crescute: blocajul ajutorului pentru Ucraina Situația este agravată de poziția Ungariei față de Ucraina. Viktor Orbán a refuzat recent aprobarea unui pachet de 90 de miliarde de euro destinat Kievului, provocând reacții dure în rândul liderilor europeni. „Nu ar fi deloc surprinzător dacă aceste informații se confirmă”, a declarat un diplomat european. „Ungaria a fost mult timp aliatul lui Putin în interiorul UE și continuă să saboteze securitatea europeană. Blocarea celor 90 de miliarde de euro este doar cel mai recent exemplu.”

Trecerea la ora de vară, risc de AVC și infarct (sursa: Pexels/Monoar Rahman)
Eveniment

Trecerea la ora de vară crește riscul de AVC și infarct, avertizează specialiștii

Trecerea la ora de vară, care are loc în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 3:00 devine ora 4:00, aduce nu doar zile mai lungi, ci și efecte semnificative asupra organismului. Specialiștii avertizează că această schimbare poate crește riscul de AVC și infarct. Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie. De ce ne afectează schimbarea orei Introducerea orei de vară a avut inițial scopuri economice, însă organismul uman nu se adaptează uniform la această modificare. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel. Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme (...) impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi (...) mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu”, explică Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău, pentru Agerpres. Specialistul subliniază că adolescenții și copiii sunt printre cei mai afectați, deoarece ritmul lor biologic îi predispune la un program de somn mai târziu. Risc de AVC și infarct Primele zile după schimbarea orei sunt marcate de efectele privării de somn, care pot avea consecințe serioase. „Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn (...). Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare”, avertizează medicul. Mai mult, există și riscuri medicale reale: „Creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular.” Comparativ, trecerea la ora de iarnă este mai ușor tolerată de organism, deoarece oferă o oră suplimentară de odihnă. Cât durează adaptarea organismului Acomodarea la noul ritm poate dura între una și trei săptămâni, în funcție de fiecare persoană. Specialiștii recomandă o adaptare progresivă înainte de schimbarea orei, pentru a evita un șoc brusc asupra organismului. Recomandările medicilor pentru o tranziție mai ușoară Pentru a reduce impactul trecerii la ora de vară, medicii recomandă: - ajustarea treptată a orei de culcare, cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi - evitarea cafelei și a energizantelor după ora 12:00 - renunțarea la somnul de după-amiază - mese ușoare seara - expunere la lumină naturală dimineața „În felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată”, explică medicul Oana Goidescu. Cine este cel mai vulnerabil la schimbarea orei Persoanele care suferă de tulburări de somn sunt cele mai expuse efectelor negative. Pacienții cu apnee de somn, în special cei netratați, pot resimți o accentuare a somnolenței și a disconfortului. „În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, avertizează specialistul. Ortosomnia: când tehnologia devine un obstacol În încercarea de a obține un somn „perfect”, tot mai multe persoane apelează la gadgeturi de monitorizare. Acest comportament, numit ortosomnie, poate avea efecte inverse. „Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului (...) a ne baza 100% doar pe aceste dispozitive nu este o idee foarte bună”, explică medicul. Mai mult, simpla utilizare a telefonului pe timpul nopții afectează direct somnul: „Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopţii o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru.” Tehnologia și comportamentele din timpul somnului Un fenomen tot mai întâlnit, mai ales la tineri, este utilizarea telefonului în timpul somnului, ca reacție la notificări. „Cel care are această parasomie întinde mâna reflex şi în somn începe să tasteze la telefon”, spune medicul, atrăgând atenția asupra impactului dependenței de tehnologie. Ce prevede legislația din România România aplică ora de vară conform reglementărilor stabilite prin Ordonanța nr. 20/1997. Astfel, ora oficială este decalată cu o oră înainte față de ora Europei Orientale, începând din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.

Justin Timberlake arestat, beat la volan (sursa: Sag Harbor Police Departament)
Internațional

VIDEO Cum a decurs arestarea lui Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului

Poliția americană a publicat imagini video cu arestarea artistului Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului, după solicitări venite din partea mai multor instituții media. Clipul surprinde interacțiunea dintre cântăreț și agenții de poliție, dar și momentele tensionate din timpul controlului. Cum a fost oprit Justin Timberlake în trafic Imaginile, furnizate de poliția din Sag Harbor (Long Island, New York), arată cum un polițist se apropie de mașina artistului și îi semnalează că a trecut pe culoarea roșie a semaforului și a efectuat un viraj brusc la stânga. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În dialogul surprins de camera de corp, polițistul îl întreabă dacă se află în zonă în vizită, iar Timberlake răspunde: „Da, sunt într-un turneu mondial”. Întrebat ce face mai exact, artistul oferă un răspuns vag: „Este greu de explicat (...) Sunt Justin Timberlake”. Testele de alcoolemie și reacția artistului În continuarea intervenției, cântărețul este supus mai multor teste, inclusiv etilotestului și testului de echilibru în mers. Imaginile îl arată vizibil afectat, cu privirea pierdută. „Aceste teste sunt foarte dificile”, le spune el polițiștilor. Moment tensionat: însoțitoarea încearcă să intervină Într-o altă secvență, o femeie care îl însoțea pe artist încearcă să împiedice arestarea: „Nu se poate. Îl arestaţi pe Justin Timberlake, de ce? (...). Îmi puteţi face o favoare, pentru că v-au plăcut „Bye Bye Bye” sau „SexyBack”?” Intervenția sa nu schimbă însă decizia polițiștilor. Justin Timberlake, încătușat la secție: „Am băut doar un Martini” Videoclipul îl surprinde pe artist și la secția de poliție, încătușat, în timp ce discută cu agenții: „Am băut doar un Martini”, încearcă acesta să se apere. De ce au fost făcute publice imaginile Autoritățile din Sag Harbor au transmis videoclipul către presă în urma unei cereri formulate de mai multe instituții media, în baza legii privind libertatea informației. Publicarea imaginilor a avut loc după un acord între avocații artistului și reprezentanții municipalității. Proces și acuzații privind afectarea reputației La începutul lunii martie, Justin Timberlake a dat în judecată municipalitatea din Sag Harbor, contestând publicarea imaginilor. Artistul a susținut că videoclipul îi afectează reputația și îl prezintă „într-o stare de extremă vulnerabilitate”, expunând „detalii intime ale aspectului său fizic, comportamentului, vorbirii şi conduitei”. În cele din urmă, părțile au ajuns la un acord pentru difuzarea unei versiuni editate a înregistrării. A recunoscut fapta: amendă și muncă în folosul comunității După acceptarea unui acord de recunoaștere a vinovăției, artistul a pledat vinovat în septembrie 2024 pentru conducere sub influența alcoolului. Ca urmare, Justin Timberlake a primit o amendă și 25 de ore de muncă în folosul comunității.

Netanyahu cere sprijin global împotriva Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm în contextul escaladării conflictului cu Iranul, după ce a vizitat duminică o zonă din sudul Israelului lovită de rachete iraniene. Oficialul israelian a susținut că Israelul, alături de Statele Unite, „câștigă bătălia” și a lansat un apel către alte state să se alăture războiului. Vizită sub securitate maximă în Arad În condiții stricte de securitate, Netanyahu s-a deplasat în orașul Arad, unde o rachetă iraniană a lovit sâmbătă seara mai multe clădiri rezidențiale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În urma atacului, peste 60 de persoane au fost rănite, dintre care zece se află în stare gravă. Incidentul vine la scurt timp după ce o altă rachetă a lovit zona orașului Dimona, aflat la aproximativ 30 de kilometri distanță. Dimona găzduiește cea mai importantă instalație nucleară a Israelului, ceea ce amplifică tensiunile din regiune. Atacuri în lanț: represalii după loviturile asupra Iranului Atacul iranian a fost descris drept o reacție la bombardamentele americano-israeliene care au vizat complexul nuclear de la Natanz, un punct-cheie al programului iranian de îmbogățire a uraniului. Escaladarea militară dintre cele două state marchează un nou nivel de tensiune, cu implicații majore asupra securității regionale și globale. Netanyahu: „Vom lovi regimul iranian și liderii săi” Din mijlocul dărâmăturilor din Arad, premierul israelian a transmis un mesaj fără echivoc. "Vom lovi regimul. Vom lovi Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, această bandă de criminali și îi vom lovi personal, pe liderii lor, instalaţiile lor, activele lor economice". Premierul a subliniat faptul că "Israelul şi Statele Unite colaborează pentru binele lumii" și, în războiul împotriva Iranului, "câştigăm această bătălie" şi "zdrobim inamicul". Apel către comunitatea internațională Premierul israelian a cerut explicit implicarea altor țări în conflict. "A sosit momentul ca liderii celorlalte ţări să se alăture. Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcţie, dar este nevoie de mai mult", a declarat Netanyahu. Programul nuclear și schimbarea regimului Netanyahu a reiterat principalele obiective ale campaniei militare care vizează destructurarea completă a programului nuclear iranian și eliminarea programului de rachete balistice. De asemenea, capacitatea Iranului de a produce componente strategice va fi blocată a susținut Netanyahu, adăugând că atât Israel, cât și președintele Donald Trump urmăresc o schimbare de regim la Teheran.

Iranul nu poate lovi Europa, susține UK (sursa: Facebook/Steve Reed)
Internațional

Un ministru britanic contrazice scenariul unui atac iranian asupra Europei: Nu există nicio evaluare

Un membru al guvernului britanic, ministrul pentru locuințe Steve Reed, a respins ferm scenariul potrivit căruia Iranul ar putea lansa atacuri cu rachete balistice asupra Europei. Declarațiile vin în contextul avertismentelor recente privind raza de acțiune a arsenalului iranian. Atacul asupra bazei Diego Garcia ridică semne de întrebare Potrivit informațiilor oficiale americane, Iranul a lansat două rachete către baza americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, la aproximativ 4.000 de kilometri distanță de teritoriul iranian. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Una dintre rachete a fost interceptată, cealaltă a căzut în ocean. Deși atacul de vineri a eșuat, acesta a pus sub semnul întrebării estimările occidentale privind raza maximă a rachetelor balistice iraniene, considerată anterior a fi de aproximativ 2.000 de kilometri. În aceste condiții, analiștii atrag atenția că, dacă Iranul dispune de astfel de rachete, acestea ar putea atinge inclusiv capitale europene precum Londra. Rachetele iraniene pot ajunge în Europa, avertizează Israel Armata israeliană a transmis un mesaj pe rețelele sociale, susținând că Iranul deține rachete „ce pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”. Acest avertisment a fost urmat de apelul premierului Benjamin Netanyahu către alte state de a se alătura conflictului împotriva Iranului. Londra respinge scenariul: „Nu există nicio evaluare” Ministrul britanic Steve Reed a respins categoric aceste afirmații într-un interviu acordat BBC: „Nu există nicio evaluare care să susţină ceea ce se spune” Oficialul britanic a subliniat că nu există date care să indice intenția sau capacitatea Iranului de a lovi Europa: „Nu am cunoştinţă despre absolut nicio evaluare că ei (iranienii n.red) măcar ar încerca să ţintească Europa, cu atât mai puţin că ar putea să o facă” Marea Britanie își afirmă capacitatea de apărare Chiar și în ipoteza unui astfel de atac, Reed susține că Regatul Unit este pregătit să răspundă: „Avem cea mai bună armată din lume. Suntem perfect capabili să ne protejăm ţara” Distanțare față de amenințările lui Donald Trump Într-un interviu separat pentru Sky News, ministrul britanic a comentat și declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea infrastructurii energetice dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Reed a subliniat că liderul american vorbește exclusiv în numele SUA: „Preşedintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu şi să apere ceea ce spune” Totodată, oficialul britanic a precizat poziția Londrei: „Nu vom fi atraşi în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom colabora cu aliaţii noştri pentru a dezescalada situaţia” Baza Akrotiri nu va fi implicată în operațiuni Guvernul britanic a anunțat că baza aeriană Akrotiri din Cipru nu va fi utilizată în operațiunile „defensive” ale SUA împotriva Iranului. Decizia a fost comunicată după o discuție între premierul britanic Keir Starmer și președintele Ciprului, Nikos Christodoulides. De menționat că un hangar al acestei baze a fost lovit anterior, pe 2 martie, de o dronă iraniană. În schimb, Londra a autorizat anterior utilizarea bazei Fairford din Anglia și a facilităților de pe insula Diego Garcia pentru operațiuni descrise drept „defensive” împotriva unor ținte militare iraniene.

George Simion, mesaj pentru Sebastian Ghiță (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

George Simion îl atacă pe Sebastian Ghiță și se face că îl apără pe Călin Georgescu

Liderul AUR, George Simion, a transmis un mesaj direct și virulent către Sebastian Ghiță, în contextul declarațiilor recente ale acestuia despre Călin Georgescu. Mesajul integral transmis de George Simion „Am un mesaj pentru Sebi Ghiță, patronul România TV și al altor companii abonate la banii statului. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Ceea ce faci împotriva lui Călin Georgescu este o josnicie. Știi foarte bine că nu candidează la nici o funcție publică și nu face parte din nici un partid politic. Este târât săptămână de săptămână la poliție, ca ultimul infractor și a fost trimis în judecată în mai multe procese care ar ține doar în niște state dictatoriale. Este foarte urât să dai într-un om aflat în necaz. Iar dacă ție îți trebuie un adversar, iată-l. Te aștept oricând să ne confruntăm. La televiziunea ta, să discutăm despre firmele abonate la banii publici, despre felul în care fugi mereu și despre orice vrei tu. Mie nu mi-e frică, te aștept”. De la apărare la atac: o strategie de poziționare George Simion folosește cazul Călin Georgescu ca punct de plecare pentru a-și construi propria narațiune: aceea a unui lider care nu evită conflictul, atacă „sistemul” și se oferă ca adversar direct al celor pe care îi consideră parte din acesta. Mesajul mută rapid accentul de la solidaritatea față de Georgescu la confruntarea directă cu Sebastian Ghiță, introducând în discuție teme sensibile precum relația dintre media și banii publici. Ambiguitățile unei apărări publice De altfel, apărarea lui Călin Georgescu nu este lipsită de ambiguități. Deși intenția declarată este de solidaritate, formulările alese, precum „târât… ca ultimul infractor” sau „om aflat în necaz”, reiterează, chiar involuntar, exact etichetele negative pe care încearcă să le combată. În loc să-l protejeze complet pe Georgescu, discursul lui Simion îl menține ancorat în zona vulnerabilității, transformându-l într-un personaj definit prin propriile sale dificultăți. „Victima utilă” în discursul politic În acest context, Călin Georgescu riscă să devină ceea ce, în discursul politic, am putea numi o „victimă utilă”. În cazul de față, apărarea vehementă la care face apel Simion nu îl extrage pe Georgescu din această zonă, ci îl fixează mai adânc acolo, transformându-l într-un reper narativ mai degrabă decât într-un actor autonom.

F-35 american lovit de Iran, manipulare AI (sursa: IRNA)
Internațional

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI

Un videoclip distribuit de presa de stat iraniană, care ar pretinde că arată un avion american F-35 lovit de apărarea antiaeriană iraniană, ridică semne serioase de întrebare privind autenticitatea sa. Potrivit FlightGlobal, imaginile ar putea fi manipulate sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce ar arăta imaginile: o presupusă lovitură asupra unui F-35 Înregistrarea, publicată pe 19 martie, prezintă un avion Lockheed Martin F-35 Lightning II în zbor, urmărit de un senzor termic. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați La un moment dat, un proiectil se apropie din partea inferioară și explodează în apropierea aeronavei. După explozie, imaginile arată o modificare a jetului motorului și o posibilă scurgere de gaz sau combustibil, sugerând o avarie cauzată de schije. Contextul incidentului: o urgență confirmată de SUA Imaginile au apărut la scurt timp după ce United States Central Command a confirmat că un F-35 american a avut o urgență în zbor în timpul unei misiuni de luptă deasupra Iranului, în aceeași zi. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se afla în stare stabilă. Cu toate acestea, Pentagonul nu a confirmat că incidentul ar fi fost cauzat de foc inamic și nu a oferit detalii despre natura problemei tehnice. Analiza tehnică: indicii clare de manipulare digitală Analiza realizată de FlightGlobal a identificat mai multe inconsistențe în videoclip, care ar putea indica o manipulare digitală: reprezentarea nerealistă a temperaturii pe suprafața avionului modul suspect în care este redat proiectilul profilul neobișnuit al exploziei Experții au remarcat și o urmărire „perfect stabilă” a țintei de către senzorul termic, lucru considerat improbabil în condiții reale. Inteligența artificială confirmă suspiciunile Pentru o verificare suplimentară, cadre din videoclip au fost analizate cu ajutorul unor modele AI avansate, inclusiv Claude și Gemini. Concluziile au fost similare. Claude a catalogat imaginile drept „probabil neautentice”. Gemini a descris videoclipul ca fiind „aproape sigur o fabricație propagandistică”. Ambele sisteme au semnalat probleme precum: efecte termice nerealiste în momentul exploziei urmărirea neîntreruptă a țintei în condiții în care imaginea ar fi trebuit să fie afectată forme „prea perfecte” ale undei de explozie Diferențe față de imagini reale în infraroșu Experții au comparat videoclipul iranian cu imagini autentice captate de Teledyne FLIR, care arată cum ar trebui să arate un F-35 în infraroșu. În realitate, zonele cele mai fierbinți sunt marginea aripilor și duza motorului, iar restul fuselajului prezintă variații de temperatură. În videoclipul iranian, însă, avionul apare aproape uniform alb, ceea ce ridică semne de întrebare. Posibile scenarii: între propagandă și realitate Deși există numeroase indicii de manipulare, experții nu exclud complet posibilitatea unui incident real. Iran ar fi putut lovi avionul, dar fără dovezi video, creând ulterior imaginile. Incidentul ar fi putut fi complet fictiv, bazat pe informații din presă. Videoclipul ar putea fi autentic, dar realizat cu echipamente de calitate foarte slabă. Propaganda în era AI: un fenomen în creștere Cazul evidențiază un fenomen tot mai prezent în conflictele moderne: utilizarea imaginilor manipulate pentru influențarea opiniei publice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială fac din ce în ce mai ușoară crearea de conținut fals credibil, iar astfel de materiale au fost deja observate și în alte conflicte recente. În lipsa unor confirmări oficiale suplimentare din partea autorităților americane, autenticitatea incidentului rămâne incertă, iar videoclipul continuă să fie privit cu scepticism de experți.

Numărul de mașini furate s-a dublat în 2026 (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

Creștere alarmantă a vehiculelor furate depistate la frontieră: numărul s-a dublat în 2026

Numărul vehiculelor suspecte de furt descoperite la frontierele României a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2026. Potrivit Poliției de Frontieră, totalul acestora s-a dublat comparativ cu aceeași perioadă din 2025. 44 de vehicule identificate în doar două luni În lunile ianuarie și februarie 2026, polițiștii de frontieră au depistat 44 de mijloace de transport suspecte a fi furate, față de doar 21 în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Dintre acestea, 36 au fost autoturisme și 8 au fost motociclete. Descoperirile au fost făcute atât în punctele de trecere a frontierei, cât și în zonele aflate în competența Poliției de Frontieră. Rețele internaționale: suspecți din mai multe țări Persoanele implicate în aceste cazuri provin din mai multe state, inclusiv România, Bulgaria, Georgia, Serbia, Ucraina, Ungaria. În același timp, majoritatea vehiculelor identificate provin din țări vest-europene, precum Germania, Italia, Cehia și Austria. Mașini de lux și metode sofisticate de disimulare Autoritățile atrag atenția că cele mai multe dintre vehiculele descoperite fac parte din clasa medie și de lux și sunt înmatriculate în state din Europa de Vest sau din nordul continentului. Pentru a ascunde proveniența, infractorii folosesc metode tot mai sofisticate: dezmembrarea vehiculelor falsificarea documentelor schimbarea plăcuțelor de înmatriculare transportul pe platforme sau prin porturi maritime Dosare penale și vehicule confiscate În toate cazurile identificate, polițiștii de frontieră au deschis dosare penale, conform legislației în vigoare. Vehiculele au fost reținute până la finalizarea anchetelor. Cooperare internațională pentru combaterea traficului auto Verificările au fost realizate în colaborare cu parteneri din Uniunea Europeană și din afara acesteia, prin consultarea bazelor de date internaționale, precum SIS și Interpol. Autoritățile subliniază că schimbul de informații și cooperarea transfrontalieră rămân esențiale în lupta împotriva traficului de vehicule furate. Suspecții invocă necunoașterea provenienței În multe dintre cazuri, persoanele implicate au susținut că nu știau că vehiculele se află în atenția autorităților. Poliția de Frontieră continuă acțiunile de prevenire și combatere a acestui tip de infracționalitate, prin colaborare constantă cu instituțiile similare din alte state.

PSD își decide luni viitorul la guvernare (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

PSD își decide luni soarta la guvernare: ședință crucială pentru posibila ieșire din Executiv

Biroul Permanent Național al PSD se reunește luni, la sediul central al partidului, pentru a stabili calendarul unei consultări interne decisive privind rămânerea sau ieșirea de la guvernare. Ședința, programată pentru ora 10:00, se va desfășura în format hibrid, cu participare fizică și online. Consultare internă în PSD: membrii vor decide direcția partidului Anunțul vine după adoptarea bugetului de stat pentru 2026, moment pe care conducerea PSD îl consideră esențial pentru evaluarea activității guvernamentale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că membrii partidului vor analiza atât rezultatele guvernării, cât și modul în care PSD a fost implicat în procesul decizional. Evaluarea guvernării: plusuri și minusuri în analiză Liderul social-democrat a subliniat că discuțiile interne vor include o evaluare onestă a activității din ultimele luni. Potrivit acestuia, vor fi analizate: modul în care au fost luate în considerare propunerile PSD relația și colaborarea în cadrul Guvernului rezultatele concrete ale guvernării Grindeanu a transmis că partidul va începe această analiză cu o autoevaluare, urmând să evidențieze atât punctele forte, cât și problemele întâmpinate. Schimbarea premierului, una dintre opțiunile discutate În cadrul consultării interne, membrii PSD vor decide dacă este oportună o eventuală schimbare a premierului. „Toate variantele sunt pe masă”, a declarat Sorin Grindeanu, sugerând că partidul ia în calcul mai multe scenarii politice. PSD își stabilește liniile roșii: fără alianță cu AUR Liderul PSD a precizat clar că partidul nu va susține un guvern minoritar și exclude orice formă de alianță cu AUR. Această poziționare vine în contextul speculațiilor privind posibile reconfigurări politice. Sorin Grindeanu a anunțat că va merge la Bruxelles în perioada următoare pentru a prezenta Partidului Socialist European rezultatele evaluării interne și direcția pe care PSD o va urma.

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați (sursa: Facebook/Oana Murariu)
Politică

USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat

Uniunea Salvați România (USR) face apel la toate partidele parlamentare să voteze, luni, în Senat, proiectul de lege care prevede reducerea semnificativă a diurnei acordate magistraților pentru delegare sau detașare. Inițiativa legislativă propune înlocuirea actualului sistem de calcul, bazat pe procent din salariu, cu o sumă fixă similară celei acordate funcționarilor publici. Cum se schimbă calculul diurnei: de la 2% pe zi la sumă fixă Proiectul vizează modificarea Ordonanței de Urgență nr. 27/2006 privind salarizarea magistraților. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În prezent, diurna este stabilită la 2% din indemnizația brută lunară pentru fiecare zi de delegare, ceea ce poate ajunge la aproximativ 40% din salariu într-o lună. USR propune eliminarea acestui procent și stabilirea unei sume fixe, aliniate la nivelul aplicabil în cazul altor angajați din sectorul public. Inițiatori: mai mulți deputați USR cer eliminarea privilegiilor Proiectul a fost depus în decembrie 2025 de deputații USR Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, care susțin că actualul sistem creează inechități și favorizează anumite cercuri din sistemul judiciar. Deputatul Alin Stoica a criticat dur actualul mecanism, susținând că diurna ridicată funcționează ca un instrument de influență în sistemul judiciar. Potrivit acestuia, majorarea de până la 40% din salariu reprezintă atât un stimulent pentru acceptarea delegărilor, cât și o formă de presiune, întrucât pierderea acesteia intervine odată cu încetarea delegării. Stoica a mai afirmat că acest sistem ar susține o „delegatocrație”, în care numeroși magistrați aflați în funcții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs. Inechități în sistem: magistrați plătiți diferit pentru aceleași atribuții Un alt argument invocat de USR este existența unor diferențe salariale semnificative între magistrați cu atribuții similare. Potrivit inițiatorilor, cei care nu beneficiază de delegări sau detașări pot câștiga cu până la 40% mai puțin decât colegii lor, ceea ce ar crea un efect demotivant în sistem. Când nu se mai acordă diurna: condiții noi propuse Proiectul introduce și situații clare în care magistrații nu vor mai primi diurnă, transport sau cazare: dacă sunt delegați în localitatea de domiciliu dacă dețin, ei sau familia, o locuință în localitatea respectivă dacă delegarea are loc într-o localitate aflată la mai puțin de 20 km de domiciliu Proiectul, în fața Senatului, cu raport de respingere Deși se află pe ordinea de zi a plenului Senatului, proiectul a primit raport de respingere din partea Comisiei juridice. Cu toate acestea, USR solicită adoptarea inițiativei, argumentând că măsura este necesară pentru corectarea unor dezechilibre din sistemul de justiție și pentru creșterea echității între magistrați.

Explozie în Istanbul, două clădiri prăbușite (sursa: hurriet.com.tr)
Internațional

Explozie în Istanbul: două clădiri s-au prăbușit în cartierul Fatih. Mai multe persoane, prinse sub dărâmături

O explozie puternică produsă duminică, 22 martie 2026, în cartierul Fatih din Istanbul a dus la prăbușirea a două clădiri. Autoritățile au intervenit de urgență, iar operațiunile de salvare continuă pentru persoanele rămase sub dărâmături. Deflagrație provocată, cel mai probabil, de o scurgere de gaz Potrivit autorităților din Istanbul, explozia a avut loc în jurul orei 12:00, pe strada Ebe din cartierul Ayvansaray. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Primele evaluări indică faptul că deflagrația ar fi fost cauzată de o acumulare de gaze naturale. În urma exploziei, două clădiri alipite s-au prăbușit, iar mai multe persoane au fost surprinse sub dărâmături. Intervenție masivă a echipelor de salvare La locul incidentului au fost mobilizate rapid echipe de pompieri, poliție, ambulanță și intervenție în caz de dezastre. Salvatorii au început imediat căutările pentru a găsi supraviețuitori sub ruine. Până în prezent, nouă persoane au fost scoase în viață de sub dărâmături și transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Printre răniți se află și un copil, conform informațiilor preliminare. Două persoane, încă dispărute sub dărâmături Autoritățile au confirmat că, la ora 15:00, două persoane erau încă prinse sub ruine, iar echipele de intervenție continuă operațiunile de căutare și salvare. Anterior, bilanțul indicase un număr mai mic de persoane surprinse de prăbușire, însă pe măsură ce intervenția a avansat, datele au fost actualizate. Starea răniților: fără pericol vital Guvernatorul Istanbulului, Davut Gül, a declarat că persoanele rănite nu sunt în stare critică și nu există, în acest moment, victime în pericol de moarte. „Prioritatea noastră este salvarea tuturor cetățenilor și acordarea de îngrijiri medicale celor răniți”, a transmis acesta. Autoritățile monitorizează situația Ministerul Sănătății a anunțat că persoanele rănite primesc tratament în spitale, iar echipele medicale sunt în continuare mobilizate la fața locului. Totodată, Ministerul de Interne a precizat că situația este monitorizată îndeaproape, iar operațiunile de salvare sunt coordonate la cel mai înalt nivel. Reprezentanți ai autorităților au transmis mesaje de susținere pentru victime și familiile acestora, mulțumind echipelor de intervenție pentru eforturile depuse. Operațiunile de salvare continuă, iar autoritățile speră ca persoanele rămase sub dărâmături să fie găsite în viață.

Atentat înscenat de Rusia asupra lui Orbán (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Simulare de tentativă de asasinat asupra lui Orbán, propunerea rușilor înainte de alegeri

Serviciile de informații ruse ar fi analizat posibilitatea înscenării unei tentative de asasinat împotriva premierului ungar Viktor Orbán, pentru a-i crește popularitatea înaintea alegerilor parlamentare decisive din aprilie, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post. Informațiile provin dintr-un document intern atribuit serviciilor de spionaj ruse, care ar fi fost autentificat de o agenție europeană de informații. Planul SVR: manipularea emoțională a electoratului Raportul aparține Serviciul de Informații Externe al Rusiei și ar conține o strategie menită să „schimbe radical paradigma campaniei electorale” din Ungaria. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Potrivit documentului, o tentativă de asasinat regizată ar putea muta atenția publică de la problemele socio-economice către teme emoționale, precum securitatea națională și stabilitatea politică. Scopul ar fi fost consolidarea imaginii lui Viktor Orbán ca lider capabil să protejeze statul într-un context de criză. Reacția Kremlinului: acuzații de „dezinformare” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informațiile, calificând documentul drept „dezinformare”. De asemenea, SVR nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu aceste dezvăluiri. Nu este clar nici dacă propunerea ar fi ajuns la niveluri superioare ale conducerii ruse. Susținere indirectă pentru Orbán: campanii online pro-Kremlin Potrivit unor oficiali europeni din domeniul securității, Rusia ar fi sprijinit indirect campania lui Orbán prin acțiuni în mediul online. Acestea ar fi inclus campanii pe rețelele sociale, menite să transmită ideea că liderul ungar este singurul capabil să apere suveranitatea țării. Alegeri decisive în Ungaria: Orbán, în scădere în sondaje Documentul SVR ar fi fost elaborat pe fondul unei scăderi a popularității lui Viktor Orbán în sondaje. Alegerile parlamentare din aprilie se anunță cruciale, partidul său, Fidesz, riscând să piardă în fața formațiunii Tisza, condusă de rivalul conservator Peter Magyar. Orbán acuză interferențe externe în alegeri Premierul ungar a reacționat public, acuzând Uniunea Europeană și Ucraina că încearcă să influențeze alegerile din 12 aprilie pentru a-i înlătura guvernul. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a liderilor ultraconservatori la Budapesta. Tensiuni geopolitice: Ungaria, între UE, Rusia și SUA Viktor Orbán este considerat un aliat important al Moscovei în interiorul structurilor occidentale, precum NATO și Uniunea Europeană. În același timp, liderul ungar este perceput ca apropiat de administrația americană condusă de Donald Trump. În plan extern, Orbán continuă să blocheze anumite inițiative europene, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând interesele energetice ale Ungariei legate de petrolul rusesc livrat prin conducta Drujba.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră