joi 25 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7354 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Un polițist a agresat fizic alți doi polițiști veniți la un accident cu victimă minoră

Un polițist din cadrul serviciului de combatere a criminalității organizate a fost condamnat pentru ultraj, după ce și-a agresat doi colegi ajunși la un accident rutier cu o victimă minoră, într-un caz șocant judecat la Curtea de Apel Iași. Decizii contradictorii între instanțe Incidentul, petrecut chiar în prezența unei fetițe rănite, a declanșat o anchetă de durată, iar procesul s-a întins pe parcursul a patru ani, cu decizii contradictorii între instanțe. Citește și: EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei Inițial achitat, polițistul a fost ulterior condamnat, a obținut rejudecarea dosarului prin contestație în anulare, însă verdictul final a rămas același: vinovat. Deși pedeapsa a fost suspendată, condamnarea penală îl obligă să părăsească sistemul, statutul de polițist fiind incompatibil cu o astfel de sancțiune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bătaie între polițiști lângă o minoră rănită (sursa: Facebook/Poliția Română)
SUA–România, parteneriat puternic (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic, transmite noul ambasador american la București

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite la București, a transmis un prim mesaj oficial către români, subliniind importanța relației bilaterale și direcțiile strategice pe care le va susține în mandatul său. Diplomatul american a evidențiat forța actuală a parteneriatului dintre cele două state și a punctat principalele domenii în care colaborarea va fi consolidată. „Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic” În mesajul său, Darryl Nirenberg a subliniat nivelul ridicat al relațiilor dintre Washington și București. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Parteneriatul dintre Statele Unite şi România nu a fost niciodată mai puternic şi mai important ca acum. Aştept cu nerăbdare să susţin agenda «America First» a preşedintelui Trump şi să consolidez cooperarea Statelor Unite şi României în trei domenii cheie”, a transmis noul ambasador. Trei direcții strategice: securitate, economie și relații bilaterale Ambasadorul SUA a detaliat domeniile prioritare pe care le va avea în vedere pe durata mandatului său. Acestea includ întărirea cooperării în domeniul apărării și securității, în contextul apartenenței comune la NATO, dezvoltarea relațiilor economice — în special în energie și tehnologie — precum și consolidarea legăturilor dintre cele două țări. „Consolidarea parteneriatului nostru în domeniul apărării şi securităţii, în calitate de aliaţi NATO, extinderea relaţiilor noastre comerciale, inclusiv în domeniul energiei şi al tehnologiei, precum şi aprofundarea legăturilor strânse dintre cele două ţări”, a precizat acesta. Interes pentru cultura României Darryl Nirenberg și-a exprimat recunoștința față de președintele american Donald Trump pentru numirea în această funcție, descriind România drept „o ţară remarcabilă”. Diplomatul a transmis, totodată, că este interesat să descopere cultura și tradițiile locale. „Cu toţii suntem nerăbdători să descoperim cultura şi tradiţiile bogate ale României”, a afirmat noul ambasador al Statelor Unite la București.

USR amenință PSD cu ruperea colaborării (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

USR va rupe colaborarea cu PSD dacă social-democrații susțin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că va propune adoptarea unei rezoluții prin care partidul să nu mai colaboreze cu PSD într-o viitoare guvernare, dacă social-democrații vor susține o moțiune de cenzură împotriva actualului Executiv. Declarațiile au fost făcute luni, la Palatul Parlamentului, înaintea ședinței Comitetului Politic al partidului. Fritz: „Nu mai există bază de colaborare cu PSD” Liderul USR a subliniat că o eventuală cădere a Guvernului, cu sprijinul PSD, ar închide orice posibilitate de colaborare viitoare între cele două partide. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt "Voi propune colegilor mei o rezoluţie în sensul în care, dacă PSD va vota o moţiune de cenzură împotriva acestui Guvern şi dacă, în ciuda aşteptărilor românilor pentru stabilitate şi pentru responsabilitate, va pica acest Guvern, cu voturile extremiştilor, cu voturile AUR, şi PSD, atunci USR nu va putea să stea la dispoziţie pentru un nou Guvern cu acel partid care tocmai l-a picat", a explicat Dominic Fritz. USR cere stabilitate și responsabilitate politică Dominic Fritz a precizat că rezoluția propusă va reprezenta „o linie clară” pentru partid, în contextul tensiunilor din coaliție. "Vrem ca românii să se poată baza pe noi şi pe acest Guvern şi cerem ca şi PSD să redevină un partener în această coaliţie pentru România", a transmis liderul USR. Avertisment privind o „criză politică artificială” În opinia lui Fritz, organizarea unor alegeri anticipate ar genera o instabilitate inutilă, în condițiile în care actuala coaliție are majoritate parlamentară. "Din punctul nostru de vedere, nu există un motiv pentru ca PSD să îşi dorească o altă majoritate. Dacă îşi doreşte, atunci trebuie să o spună şi trebuie să meargă mai departe cu altă majoritate", a declarat acesta. Critici dure la adresa PSD Președintele USR a acuzat PSD că prioritizează interesele politice în detrimentul nevoilor cetățenilor. "PSD, cu procesul pe care l-au pornit astăzi, în care pun la îndoială această guvernare, arată că mai mult se preocupă de propriile interese, de propriile poziţii, de jocuri politice, în loc să se preocupe de soluţii pentru români", a precizat Dominic Fritz. USR își asumă continuarea guvernării În final, liderul USR a reafirmat angajamentul partidului de a rămâne la guvernare și de a continua reformele asumate prin programul de guvernare. "USR îşi asumă în continuare responsabilitatea în acest Guvern, pe baza protocolului agreat cu ceilalţi parteneri de coaliţie, în formula agreată atunci. Pentru noi nu se pune întrebarea să schimbăm această formulă şi nici nu se pune întrebarea să schimbăm acordul programului de guvernare, cu reformele agreate pe care trebuie să le continuăm", a arătat Dominic Fritz.  

Guvernul, măsuri de criză pe piața carburanților (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Eveniment

Ce prevede ordonanța de urgență prin care Guvernul încearcă să controleze prețul carburanților

Ministerul Energiei a publicat un proiect de ordonanță de urgență care prevede declararea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Documentul introduce măsuri stricte pentru limitarea adaosurilor comerciale și pentru controlul exporturilor de benzină și motorină. Scopul principal este prevenirea speculei și asigurarea continuității aprovizionării cu carburanți într-un context internațional tensionat. Adaos comercial plafonat pentru benzină și motorină Potrivit proiectului, adaosul comercial practicat de operatorii economici va fi limitat la maximum 50% din media adaosului înregistrat în ultimele 12 luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Măsura se aplică pe întreg lanțul economic — de la producție și import până la distribuție și comercializare — și vizează prevenirea unor comportamente speculative. Inițiatorii explică faptul că adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și costul de producție sau de achiziție. Exporturile de carburanți, condiționate de acordul autorităților Proiectul introduce și restricții privind exportul produselor petroliere. „Pe durata situaţiei de criză, exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei”, se precizează în document. Operatorii care nu respectă aceste condiții riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi între 5% și 10% din cifra de afaceri. Măsuri pentru controlul prețurilor și ajustarea biocarburanților Autoritățile propun și măsuri pentru prevenirea vânzării carburanților la prețuri care depășesc nivelurile maxime stabilite. De asemenea, operatorii vor avea posibilitatea de a reduce conținutul de biocarburant din benzină, de la 8% la minimum 2%, pe perioada aplicării măsurilor de protecție. Perioada de aplicare și eventuale măsuri compensatorii Măsurile vor fi aplicate pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă, în funcție de evoluția pieței. După încetarea situației de criză, Ministerul Energiei va analiza impactul și ar putea propune măsuri compensatorii, astfel încât obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie afectate. Avertisment: risc de blocaje și probleme de aprovizionare Autoritățile avertizează că, în lipsa intervențiilor, piața ar putea fi grav afectată. „În lipsa acestor intervenţii legislative, există riscul afectării continuităţii în aprovizionarea consumatorilor şi al blocajelor operaţionale în piaţa gazelor naturale”, se arată în nota de fundamentare. Creșteri puternice ale prețurilor, pe fondul tensiunilor globale Evoluțiile din Orientul Mijlociu au dus la creșteri semnificative ale cotațiilor petrolului. Prețul Brent a ajuns la aproximativ 114 dolari/baril pe 22 martie, cu un vârf de aproape 120 dolari/baril, comparativ cu circa 65 dolari la începutul lunii februarie 2026. La nivel național, prețurile carburanților au crescut considerabil: benzina standard a ajuns la 9,18 lei/litru, iar motorina la 9,91 lei/litru. „Creşterea amplă a preţurilor acesteia în perioada recentă pe plan internaţional se răsfrânge asupra dinamicii preţurilor de consum, şi conduce la majorarea ratei inflaţiei la nivel naţional. Aceste creşteri ale cotaţiilor ţiţeiului şi a motorinei pun presiuni majore pe piaţa petrolieră din România, care depinde de importuri de ţiţei în proporţie de circa 75%”, explică documentul oficial.

Românca reținută în Scoția a fost eliberată (sursa: onr.org.uk)
Internațional

Româncă reținută după tentativa de pătrundere într-o bază navală strategică din Scoția: procurorii renunță la acuzații

O femeie româncă în vârstă de 31 de ani, reținută săptămâna trecută în Scoția după o presupusă tentativă de acces într-o bază navală strategică, nu va fi urmărită penal, au anunțat luni procurorii scoțieni. Decizia vine în urma evaluării probelor disponibile. Reținută alături de un cetățean iranian Românca a fost arestată joi împreună cu un bărbat iranian de 34 de ani, după ce poliția a semnalat o tentativă de pătrundere în Baza Navală HM Clyde, situată pe coasta de vest a Scoției. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Inițial, autoritățile anunțaseră că ambii suspecți urmau să fie prezentați în fața instanței din Dumbarton. Procurorii: nu există motive pentru urmărire penală Procuratura publică din Scoția a decis că „nu ar trebui să existe proceduri judiciare” împotriva femeii românce. Totuși, anchetatorii au precizat că își rezervă dreptul de a relua cazul, în eventualitatea apariției unor dovezi suplimentare. Bărbatul iranian, eliberat în așteptarea anchetei În ceea ce îl privește pe cetățeanul iranian, acesta a fost eliberat din arest, iar investigațiile continuă. Procurorii au transmis că dosarul rămâne deschis și că bărbatul nu s-a prezentat în instanță. Incidentul, pe fondul tensiunilor internaționale Cazul are loc într-un context geopolitic tensionat, la scurt timp după izbucnirea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Deși Marea Britanie nu a participat direct la operațiuni, forțele sale au intervenit în regiunea Golfului, interceptând rachete și drone iraniene. Baza HM Clyde, obiectiv strategic major Baza Navală HM Clyde este unul dintre cele mai importante obiective militare ale Regatului Unit, găzduind flota de submarine nucleare și submarinele de atac. Din acest motiv, orice tentativă de acces neautorizat este tratată ca un incident de securitate major.

Negocieri SUA-Iran, Trump anunță progrese (sursă: Facebook/The White House)
Internațional

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord

Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite și Iranul au înregistrat progrese importante în urma unor discuții recente, sugerând că un acord ar putea fi încheiat în curând pentru a detensiona conflictul din regiune. Negocieri intense purtate de emisarii americani Liderul de la Casa Albă a precizat că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali iranieni duminică, iar negocierile au continuat și luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Am avut discuţii foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aş spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuţii foarte solide, domnul Witkoff şi domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în faţa reporterilor în Florida. Ulterior, într-o declarație făcută la Memphis, Tennessee, Trump a subliniat că există șanse reale pentru un acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”. Termen limită de cinci zile pentru un posibil acord Donald Trump a anunțat că administrația americană acordă un interval scurt pentru finalizarea negocierilor. „Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aş spune că, la sfârşitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înţelegere foarte bună pentru toată lumea”, a declarat președintele SUA. Totuși, acesta a refuzat să precizeze cu exactitate cine sunt liderii iranieni implicați în discuții, menționând doar că nu este vorba despre liderul suprem. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat şi lider”, a spus Trump. În schimb, agenția iraniană Fars a negat existența unor contacte directe sau indirecte cu Statele Unite. SUA amână atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene Într-un gest de detensionare, Trump a anunțat că va amâna orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului, inclusiv asupra centralelor electrice. Decizia vine după ce Iranul amenințase că va lovi rețelele electrice din Israel și instalațiile care alimentează bazele americane din Golf, în cazul unui atac american. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Anterior, Trump avertizase că infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim. Această rută strategică, esențială pentru comerțul global, a fost afectată de atacuri iraniene, blocând aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. „Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă foarte curând" dacă discuţiile vor funcţiona”, a declarat Trump, sugerând inclusiv ideea unui control comun asupra acesteia. „Poate eu. Poate eu. Eu şi ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah...”, a adăugat liderul american. Impact global: piețe afectate și temeri privind inflația Conflictul declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a avut deja consecințe majore la nivel global. Peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar piețele internaționale au fost puternic afectate. În plus, amenințările privind atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului au ridicat temeri legate de perturbarea sistemelor de desalinizare a apei și de noi șocuri pe piața petrolului.

Economia Rusiei e în declin, recunoaște Putin (sursa: tass.com)
Internațional

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente

Economia Rusiei a început anul 2026 cu o contracție, potrivit declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni de guvern. Scăderea PIB-ului la început de an Presiunile economice devin tot mai vizibile în Rusia, în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Liderul de la Kremlin a cerut Guvernului măsuri ferme pentru „revenirea pe calea creşterii durabile”. „În ianuarie anul acesta, PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai scăzut decât în urmă cu un an. Producţia industrială a înregistrat un declin de 0,8%, deoarece au fost mai multe sărbători în 2026 decât în 2025”, a declarat Putin. Economia de război nu mai susține creșterea După invazia Ucrainei în februarie 2022, Rusia a trecut la o economie orientată spre război, susținută masiv de investițiile statului în industria militară. Această strategie a permis menținerea unei creșteri economice în primii ani de conflict. Totuși, în 2025 au apărut primele semne de slăbiciune în economia civilă, iar datele din ianuarie 2026 sugerează că sectorul apărării nu mai poate compensa declinul general. Banca Centrală reduce dobânda, pe fondul presiunilor economice În încercarea de a susține economia, Banca Centrală a Rusiei a decis reducerea dobânzii de politică monetară, de la 15,5% la 15%. Este a doua reducere consecutivă, după cea din luna precedentă, când rata a scăzut de la 16% la 15,5%. „Economia se apropie de o traiectorie de creştere echilibrată”, a transmis instituția într-un comunicat oficial. Banca Centrală a subliniat că inflația a încetinit în februarie, după un vârf temporar în ianuarie. Instituția a precizat că va analiza o eventuală nouă reducere a dobânzii „în funcţie de sustenabilitatea încetinirii inflaţiei, de evoluţiile previziunilor privind inflaţia şi o analiză riscurilor reprezentate de condiţiile externe şi interne”. Inflația și dobânzile ridicate au afectat economia În ultimii doi ani, Banca Centrală a menținut dobânzi ridicate, aproape de 20%, pentru a combate inflația generată inclusiv de cheltuielile militare masive. Deși aceste investiții au susținut temporar economia, ele au dus și la creșterea prețurilor și la dificultăți pentru companii, care s-au confruntat cu costuri ridicate de finanțare. În 2025, inflația anuală a scăzut la aproximativ 5,6%, de la 9,5% în 2024, însă creșterea economică a încetinit semnificativ, ajungând la doar 1%, comparativ cu 4,3% în anul precedent. Deficit bugetar în creștere și majorări de taxe Pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la aproape 50 de miliarde de dolari de la începutul anului, autoritățile ruse au decis majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 2026. În același timp, veniturile din petrol și gaze, care reprezintă circa o cincime din bugetul statului, au fost afectate de sancțiunile internaționale, scăderea prețurilor și atacurile asupra infrastructurii energetice. În 2025, aceste venituri au atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani, comparabil cu perioada 2020. Factori externi oferă un respiro temporar În ciuda dificultăților, Rusia beneficiază momentan de creșterea prețurilor petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu. De asemenea, o decizie temporară a Statelor Unite de a relaxa sancțiunile privind vânzarea petrolului rusesc deja transportat pe mare a contribuit la stabilizarea pieței și la susținerea veniturilor Moscovei pe termen scurt.

Reportul la Joker, 12 milioane de euro (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

Reportul la Joker a ajuns la 12 milioane de euro, de șase ori mai mare decât la 6/49

Loteria Română anunță reporturi impresionante la principalele jocuri loto, cu premiul cel mare la Joker depășind 60,21 milioane de lei, echivalentul a peste 11,81 milioane de euro. Și la Loto 6/49 se înregistrează un report important, de peste 9,78 milioane de lei (aproximativ 1,92 milioane de euro). Peste 30.000 de câștiguri la extragerile de duminică La tragerile loto de duminică, Loteria Română a acordat 30.107 câștiguri, în valoare totală de peste 2,85 milioane de lei. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc La Joker, la categoria a II-a, reportul a ajuns la peste 707.400 de lei (peste 138.800 de euro), ceea ce crește atractivitatea jocului pentru următoarele extrageri. Reporturi consistente și la Noroc și Noroc Plus La jocul Noroc este în joc un report cumulat de peste 5,26 milioane de lei (peste 989.300 de euro). În același timp, la Noroc Plus, reportul la categoria I depășește 141.000 de lei (peste 27.600 de euro). Premii în creștere și la Loto 5/40 și Super Noroc La Loto 5/40, reportul la categoria I este de peste 346.300 de lei (peste 67.900 de euro), iar la Super Noroc, premiul cel mare ajunge la peste 111.400 de lei (peste 21.800 de euro). Câștiguri importante la Loto 6/49 și Noroc La tragerea Loto 6/49 de duminică, la categoria a II-a, au fost înregistrate șase câștiguri, fiecare în valoare de 55.810,61 lei. Trei dintre biletele câștigătoare au fost jucate în agenții loto din Timișoara și București (sectorul 2), iar celelalte trei au fost achiziționate online, pe platformele bilete.loto.ro și AmParcat.ro. La jocul Noroc, la categoria a III-a, s-a câștigat suma de 50.571,12 lei, biletul norocos fiind jucat într-o agenție din Tulcea. Loteria Română anunță că joi vor avea loc noi trageri pentru jocurile Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, oferind noi șanse participanților de a câștiga premiile puse în joc.

Grindeanu, posibilă demisie din Camera Deputaților (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților dacă PSD iese de la guvernare

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că ar putea face „un pas în spate” din funcția de președinte al Camerei Deputaților, în cazul în care protocolul actualei coaliții de guvernare nu va mai fi valabil. Declarația vine în contextul speculațiilor privind o posibilă ieșire a PSD de la guvernare, scenariu care ar duce automat la anularea acordului politic dintre partidele aflate la putere. Funcțiile din Parlament, dependente de protocolul coaliției Grindeanu a subliniat că actualele funcții de conducere din Parlament au fost stabilite în baza protocolului semnat între partidele din coaliție. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Acesta a explicat că pozițiile-cheie, precum cea de prim-ministru, dar și funcțiile de președinți ai celor două Camere, au fost rezultatul unui acord politic între formațiuni. „Trebuie să faci un pas în spate” – poziția liderului PSD Întrebat direct dacă va demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților în cazul ruperii coaliției, Sorin Grindeanu a oferit un răspuns clar: "Orice protocol care are la bază alianţe între patru partide politice a însemnat funcţie de prim-ministru şi toate celelalte, împărţire în cadrul coaliţiei pentru funcţia de preşedinte la Senat, preşedinte la Cameră, toate aceste lucruri au fost urmarea unui protocol. (...) Dar de unde ştiţi ce va urma după consultarea din PSD? (...) Nu evit, că nu mă cheamă Ţoiu să evit răspunsul la întrebări de acest tip. Evident că, în momentul în care tu ai fost ales într-un anumit mod, trebuie să faci un pas în spate, ceea ce mă include şi pe mine şi pe toţi ceilalţi" Decizia finală depinde de consultările din PSD Liderul social-democrat a precizat că o eventuală decizie privind viitorul său politic depinde de rezultatul consultărilor interne din partid. În acest moment, rămâne incert dacă PSD va continua în actuala formulă de guvernare sau va alege să iasă din coaliție, scenariu care ar putea genera schimbări majore în structura de conducere a Parlamentului.

Criza energetică, între trei și cinci ani (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

AUR contestă legea bugetului la CCR (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

Bugetul a fost contestat la CCR de către AUR, Curtea dezbate joi

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către parlamentarii AUR, care acuză nereguli majore în procesul de adoptare și în fundamentarea documentului. Judecătorii constituționali urmează să analizeze sesizările joi. AUR contestă bugetul și legea asigurărilor sociale Alianța pentru Unirea Românilor a depus două sesizări de neconstituționalitate, vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Formațiunea solicită blocarea intrării în vigoare a acestor acte normative, pe care le consideră „profund viciate” și adoptate cu încălcarea principiilor statului de drept. Critici privind adoptarea „pe repede înainte” a bugetului Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a declarat că una dintre principalele probleme este modul în care bugetul a fost dezbătut și aprobat. Potrivit acestuia, procesul legislativ a fost accelerat excesiv, fără o dezbatere reală în Parlament, ceea ce a redus rolul Legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare. Reprezentanții AUR susțin că bugetul a fost adoptat în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei și asupra populației. Buget „nerealist”, bazat pe estimări optimiste Un alt punct central al contestației îl reprezintă fundamentarea bugetului, considerată nerealistă. AUR acuză că documentul este construit pe estimări excesiv de optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală, ceea ce ar putea genera dezechilibre majore în execuția bugetară. Acuzații privind încălcarea drepturilor sociale Formațiunea politică reclamă și încălcarea drepturilor sociale, în special prin neaplicarea prevederilor legale privind indexarea pensiilor. Potrivit AUR, această decizie afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. Critici la adresa Guvernului: derogări și lipsă de consultare În sesizarea depusă la CCR, AUR mai acuză Guvernul că a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce ar submina stabilitatea cadrului legal. De asemenea, formațiunea susține că au fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, și că nu a existat o consultare reală cu partenerii sociali. CCR analizează joi sesizările Curtea Constituțională a României urmează să dezbată joi cele două sesizări privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2026. Decizia judecătorilor constituționali va fi esențială pentru stabilirea legalității acestor acte normative și pentru eventualul blocaj al aplicării lor.

Atac ucrainean asupra Primorsk și Ust-Luga (sursa: Planet Labs/Radio Svoboda)
Internațional

Dronele ucrainene au făcut prăpăd la terminalele petroliere rusești din Primorsk și Ust-Luga

Un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra portului petrolier Primorsk, situat la Marea Baltică, a provocat incendii majore și a dus la suspendarea exporturilor de petrol din două terminale strategice ale Rusiei. Este cea mai amplă ofensivă aeriană asupra regiunii Leningrad de la începutul războiului și amplifică tensiunile deja existente pe piețele globale de energie. Imagini din satelit contrazic autoritățile ruse Imagini din satelit realizate de Planet Labs arată că cel puțin patru rezervoare de combustibil au fost cuprinse de flăcări, în contradicție cu declarațiile inițiale ale guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care susținuse că doar un singur rezervor a fost afectat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Incendiile au fost vizibile sub forma unor puncte intense de culoare portocalie, însoțite de coloane dense de fum care s-au extins deasupra instalațiilor petroliere. Exporturile de petrol, suspendate la Primorsk și Ust-Luga În urma atacului, activitatea porturilor Primorsk și Ust-Luga, aflat la aproximativ 80 de kilometri distanță, a fost suspendată. Cele două terminale gestionează împreună aproximativ 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, iar oprirea operațiunilor vine într-un moment extrem de sensibil pentru piața globală, deja destabilizată de închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Nu este clar, deocamdată, dacă portul Ust-Luga a suferit daune directe în urma atacului. Ucraina confirmă atacul asupra infrastructurii energetice ruse Statul Major ucrainean a confirmat lovitura, precizând că au fost vizate atât rezervoarele de combustibil, cât și infrastructura de încărcare operată de compania Transneft. Datele furnizate de NASA indică faptul că incendiul a afectat un terminal de produse petroliere rafinate, inclusiv benzină, motorină și combustibil pentru avioane, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative nu doar asupra exporturilor, ci și asupra logisticii militare ruse. Portul Primorsk reprezintă un nod esențial al sistemului Baltic Pipeline System și este utilizat inclusiv de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei pentru a evita sancțiunile internaționale. Cel mai mare atac cu drone asupra regiunii Leningrad Peste 60 de drone au fost lansate asupra regiunii Leningrad în mai puțin de 24 de ore, depășind recordul anterior stabilit în iulie 2025. Autoritățile ruse susțin că au interceptat 249 de drone în mai multe regiuni, însă impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ. Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis timp de 15 ore, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate. În plus, o dronă căzută a avariat o linie electrică în apropierea localității Ermilovo, iar un sistem de apărare antiaeriană a explodat în apropierea unei fabrici de armament din Gatchina. Rafinării și infrastructură strategică, ținte repetate Atacul nu s-a limitat la Primorsk. O rafinărie importantă din Ufa, Bashneft-Ufaneftekhim, a fost de asemenea vizată. Aceasta are o capacitate anuală de 6–8 milioane de tone și este considerată o sursă esențială de combustibil pentru armata rusă. Nu este pentru prima dată când portul Primorsk este atacat: un incident similar a avut loc în septembrie 2025, afectând temporar exporturile. Impact asupra pieței globale și strategiei Rusiei Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ruse vin într-un moment în care Moscova se confruntă deja cu dificultăți în valorificarea prețurilor ridicate ale petrolului. Exporturile din principalele porturi vestice ale Rusiei erau deja estimate să scadă în martie la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, față de 1,8 milioane anterior. Loviturile asupra unor puncte-cheie precum Primorsk reduc capacitatea Rusiei de a redirecționa fluxurile de petrol și afectează direct veniturile din export — o componentă esențială pentru finanțarea războiului.

Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Joburi după facultate amenințate de AI (sursa: Pexels/Nataliya Vaitkevich)
Eveniment

Nici un student nu mai are garanția, după apariția AI, că va avea un loc de muncă

Inteligența artificială schimbă radical piața muncii, iar studenții nu mai au garanția unui loc de muncă sigur după absolvire. Joburi după facultate amenințate de AI Automatizarea și algoritmii AI elimină treptat joburile repetitive, în timp ce competențele umane precum gândirea critică, empatia și adaptabilitatea devin tot mai valoroase. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Specialiștii avertizează că viitorul aparține profesiilor care combină tehnologia cu decizia complexă și interacțiunea autentică, de la medici și profesori până la meserii tehnice. În noua economie digitală, succesul nu mai depinde de diplomă, ci de capacitatea de a colabora inteligent cu AI și de a transforma informația în acțiune relevantă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cheie uitată în ușă, furt facil (sursa: Pexels/George Becker)
Eveniment

Cel mai simplu furt din lume: o cheie uitată în ușă, pe exterior, i-a adus 10.000 de euro

Un furt aparent banal s-a transformat într-o pagubă de 10.000 de euro, după ce o adolescentă a uitat cheia în ușă, pe exterior, înainte de a pleca la meditații. Cheie uitată în ușă, furt facil Profitând de neatenție, un hoț care a trecut prin zonă a intrat fără efort în locuință și a sustras bunuri și bani, considerând situația o oportunitate nesperată. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Autorul faptei, identificat ca Stelică Stoleru, a recunoscut rapid furtul în fața magistraților și a solicitat clemență în cadrul procesului. Cazul scoate în evidență cât de ușor poate avea loc un furt în lipsa unor măsuri minime de siguranță, transformând o simplă neglijență într-o pierdere financiară semnificativă. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră