joi 14 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7220 articole
Ramona Emilian

Internațional

Scandalul Huawei de mită la Parlamentul European se acutizează: sunt cerute măsuri imediate

Scandal de corupție în Parlamentul European. Un grup de 28 de eurodeputați i-a cerut președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, să îi „tragă pe linie moartă” pe toți europarlamentarii suspectați de implicare în scandalul de corupție legat de compania chineză Huawei. Potrivit unei scrisori consultate de Politico, semnatarii, proveniți din grupurile S&D, Renew Europe, Verzi și Stânga, atrag atenția asupra pericolului pe care aceste acuzații îl reprezintă pentru credibilitatea instituției. Scandal de corupție în Parlamentul European Semnatarii solicită ca eurodeputaților suspectați să li se interzică participarea la deciziile privind digitalizarea, securitatea cibernetică, telecomunicațiile, comerțul cu China și interferența străină. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Deși respectăm deplin independența investigației judiciare în desfășurare și prezumția de nevinovăție a tuturor indivizilor implicați, nu putem ignora potențiala amenințare pe care aceste acuzații o reprezintă pentru independența și credibilitatea instituției noastre”, se precizează în scrisoare. Percheziții și inculpări în ancheta din Belgia Luni seară, poliția belgiană a efectuat percheziții în birourile unor asistenți europarlamentari. Deși nu au fost vizate birourile membrilor Parlamentului European, presa a relatat că autoritățile anchetează aproximativ 12 foști sau actuali deputați europeni. Marți, Parchetul federal belgian a anunțat că cinci persoane au fost inculpate pentru corupție activă și spălare de bani în cadrul anchetei ce vizează Huawei. Potrivit anchetatorilor, faptele au avut loc „constant” și „foarte discret” încă din 2021, „sub acoperirea lobby-ului comercial”. Practicile suspectate includ remunerarea unor poziționări politice și „cadouri excesive” sub formă de cheltuieli pentru mese, deplasări și invitații la meciuri de fotbal. Metsola reacționează Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a răspuns pentru prima dată marți în legătură cu acest scandal, afirmând că măsurile adoptate după cazul Qatargate din 2022 au ajutat la descoperirea neregulilor. „Aceste chestiuni pot fi identificate și datorită regulilor pe care le introducem”, a declarat Metsola. Accelerarea adoptării codului etic al UE În plus, semnatarii scrisorii solicită președintei PE să faciliteze implementarea codului etic al Uniunii Europene. Această inițiativă a fost blocată de Partidul Popular European (PPE), familia politică a Robertei Metsola, precum și de grupurile de extremă-dreapta. Huawei, acuzată Scopul activităților de lobby suspectate ar fi fost acela de a contracara eforturile SUA de a exclude companiile chineze de telecomunicații de pe piețele sensibile. În plus, Huawei ar fi încercat să promoveze o deschidere mai mare a pieței europene pentru companiile chineze, influențând eurodeputați prin diverse beneficii.

Scandal de corupție în Parlamentul European (sursa: Facebook/European Parliament)
Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a discutat și cu Zelenski, au confirmat ambii președinți. Dar nu e clar ce va urma pe front

Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a avut o convorbire telefonică „foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Discuția a avut loc la o zi după ce Trump a vorbit cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, Trump nu a oferit detalii despre conținutul convorbirii, menționând că acestea vor fi furnizate de secretarul de stat Marco Rubio și de consilierul pentru securitate națională Michael Waltz. Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski Trump a confirmat discuția cu președintele Ucrainei, într-un mesaj pe Truth Social. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Tocmai am încheiat o discuție telefonică foarte bună cu președintele Zelenski al Ucrainei. A durat aproximativ o oră. Mare parte din discuție a fost legată de convorbirea de ieri cu președintele Putin, pentru a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește cererile și nevoile lor. Suntem pe drumul cel bun și îi voi cere secretarului de stat Marco Rubio și consilierului pentru securitate națională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Declarația va fi transmisă în scurt timp”, a scris Trump. În același timp, președintele Zelenski a confirmat discuția cu Trump, însă nu a oferit concluzii clare ale acesteia. Armistițiu parțial convenit între Rusia și Ucraina În cadrul discuției dintre Trump și Putin, cei doi lideri ar fi convenit asupra unui armistițiu parțial. Acesta presupune ca atât Ucraina, cât și Rusia să înceteze timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor energetice. Totodată, s-a discutat despre posibilitatea unui armistițiu general, însă, potrivit surselor, Vladimir Putin a respins deocamdată această propunere. Poziția Kremlinului: „Cauzele profunde ale crizei” Potrivit unui comunicat oficial al Kremlinului, orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să „ia în considerare necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum și interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Prin această formulare, Moscova cere, de fapt, recunoașterea anexării teritoriilor ocupate din Ucraina, excluderea Ucrainei din procesul de aderare la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate. Discuții suplimentare planificate în Arabia Saudită Pentru a continua dialogul, emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a anunțat că săptămâna viitoare, luni sau marți, vor avea loc noi negocieri între reprezentanți ai Rusiei și ai Statelor Unite în Arabia Saudită. Scopul acestor discuții rămâne incert, dar ele ar putea viza clarificarea unor condiții pentru o eventuală pace între Rusia și Ucraina.

Ketamină, medicament revoluționar sau drog periculos? (sursa: BBC)
Eveniment

Elon Musk, consumator de ketamină. Un medicament pentru depresie sau un drog recreațional?

Ketamină, medicament revoluționar sau drog periculos? Elon Musk a confirmat recent că este un consumator regulat de ketamină, utilizată sub supraveghere medicală pentru a combate simptomele depresiei. Această mărturisire a stârnit controverse, mai ales în contextul creșterii alarmante a consumului recreațional al acestui drog. Ketamină, medicament revoluționar sau drog periculos? Ketamina a fost descoperită în anii 1960 ca anestezic, dar cercetările recente au arătat că poate avea efecte antidepresive rapide. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Blocând receptorii NMDA din creier, aceasta reduce activitatea neuronilor responsabili de percepția durerii și poate ameliora simptomele depresive severe, mai ales acolo unde alte tratamente au eșuat. Totuși, utilizarea sa nu este lipsită de riscuri, putând duce la dependență și efecte secundare grave. Elon Musk și controversele legate de ketamină Musk a declarat că urmează un tratament prescris de medic pentru a-și gestiona dispozițiile depresive. Cu toate acestea, aparițiile sale publice din ultimele luni au ridicat semne de întrebare cu privire la influența ketaminei asupra comportamentului său. De exemplu, discursul incoerent susținut la convenția conservatorilor americani și apariția sa pe scenă cu un ferăstrău în mână au alimentat speculațiile despre impactul consumului de ketamină asupra sănătății sale mentale. Popularitatea ketaminei ca drog recreațional Ketamina este din ce în ce mai răspândită în cluburile de noapte și festivalurile de muzică, datorită efectelor sale halucinogene și euforice, potrivit BBC. Tinerii sunt atrași de senzația de "plutire", relaxare profundă și detensionare pe care o oferă acest drog. Administrarea sa sub formă de pulbere face ca utilizarea să fie facilă, dar riscurile sunt considerabile. Riscurile consumului de ketamină Deși ketamina are utilizări medicale valoroase, consumul necontrolat poate duce la probleme urinare severe, inflamații ale vezicii urinare, care pot duce, în cele din urmă, la pierderea controlului funcțiilor urinare. De asemenea, poate da dependență psihologică – consumatorii dezvoltă rapid toleranță, necesitând doze tot mai mari. Poate provoca tulburări cognitive, precum afectarea memoriei, dificultăți de concentrare și scăderea capacitații de luare a deciziilor. Cum poate fi combătută creșterea consumului? Utilizarea ketaminei ridică o dilemă complexă: este un medicament eficient pentru tratarea depresiei, dar totodată un drog periculos atunci când este utilizat abuziv. Creșterea popularității sale ca substanță recreațională impune o abordare atentă și echilibrată pentru protejarea sănătății publice. Pentru a preveni escaladarea fenomenului, sunt campanii de informare despre efectele nocive ale ketaminei, sprijin pentru consumatori prin programe de reabilitare, dar și reglementări mai stricte.

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA (sursa: Pexels/Omar Ramadan)
Internațional

Germania își avertizează cetățenii în legătură cu călătoriile în SUA

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA. Guvernul german a revizuit marți recomandările de călătorie pentru Statele Unite, subliniind că nici viza americană, nici autorizația ESTA nu garantează automat intrarea în țară. Decizia vine după ce mai mulți cetățeni germani au fost reținuți la frontieră, a anunțat Ministerul de Externe de la Berlin. Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA Ministerul de Externe german a actualizat informațiile oficiale pentru a clarifica faptul că autoritățile americane de frontieră au ultimul cuvânt în privința acceptării vizitatorilor, indiferent de documentele de călătorie deținute. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Decizia finală dacă o persoană poate intra în SUA le aparține autorităților americane de frontieră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului. Cu toate acestea, oficialul german a precizat că această modificare nu constituie un avertisment de călătorie, ci doar o clarificare menită să evite eventuale confuzii. Politica de imigrație a SUA, sub monitorizarea Berlinului Schimbarea recomandărilor vine pe fondul unei politici de imigrație mai stricte impuse de administrația Trump. După învestirea sa pe 20 ianuarie, președintele american a semnat mai multe ordine executive care vizează controale mai stricte la frontiere, verificări riguroase pentru vize, măsuri dure împotriva migranților fără documente. Autoritățile germane analizează dacă recentele rețineri ale unor cetățeni germani la intrarea în SUA sunt rezultatul unei schimbări de politică. Cetățeni germani reținuți la frontieră Ministerul de Externe german a confirmat că trei cetățeni germani au fost reținuți recent la intrarea în SUA. Două cazuri au fost soluționate, iar persoanele respective s-au întors în Germania. Un al treilea caz este încă în desfășurare, fiind gestionat de consulatul german din Boston. Potrivit postului american WGBH, un cetățean german posesor de Carte Verde (Green Card) a fost reținut în martie pe aeroportul din Boston și se află într-un centru de detenție. Berlinul nu a oferit încă detalii despre situația actuală a acestuia. Ce trebuie să știe călătorii germani despre SUA? Actualizarea recomandărilor de călătorie subliniază că obținerea unei autorizări ESTA sau a unei vize SUA nu garantează accesul în țară. Autoritățile de frontieră au dreptul să refuze intrarea, indiferent de documentele prezentate. Germanii care intenționează să călătorească în SUA sunt sfătuiți să fie conștienți de aceste reguli și să se informeze în prealabil pentru a evita situații neplăcute.  

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate. Președintele rus Vladimir Putin dorește ca omologul său american, Donald Trump, să recunoască oficial Crimeea și cele patru provincii ucrainene anexate de Rusia ca parte a teritoriului său, potrivit unui articol publicat miercuri de Kommersant. Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate Conform surselor citate de Kommersant, președintele Putin a discutat această cerere cu cercuri de afaceri înaintea convorbirii sale telefonice cu Trump. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Kremlinul ar dori ca SUA să accepte oficial anexarea Crimeei, ocupată de Rusia în 2014, precum și a provinciilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, declarate unilateral ca parte a Rusiei. Ce oferă Putin în schimb? Dacă această recunoaștere va avea loc „în viitorul apropiat”, Putin s-ar angaja să nu revendice alte teritorii ucrainene, precum Odesa. Această promisiune vine în contextul în care Rusia nu controlează în totalitate nici măcar provinciile deja anexate pe hârtie. Realitatea pe teren Deși Rusia a declarat anexarea celor patru regiuni în 2022, realitatea militară este diferită. Lugansk este singura provincie aproape complet ocupată de forțele ruse. Donețk, Zaporojie și Herson rămân parțial sub control ucrainean, Kievul având între 20% și 33% din teritoriu, în funcție de regiune. Herson are cea mai mare prezență ucraineană, după ce armata rusă s-a retras din partea de nord a regiunii în noiembrie 2022, sub presiunea unei contraofensive ucrainene. Kremlinul neagă discutarea subiectului Întrebat despre informațiile publicate de Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că această temă nu a fost discutată de Trump și Putin în conversația lor telefonică. Potrivit declarațiilor oficiale, cei doi lideri au convenit în principal asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. De asemenea, au discutat posibilitatea unui armistițiu general, dar fără un acord final, deoarece Putin nu l-a acceptat deocamdată. Rusia insistă asupra unei noi arhitecturi de securitate Kremlinul subliniază că orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare „cauzele profunde ale crizei” și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Această formulare maschează cererile Rusiei, care includ recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene pe care le controlează parțial, blocarea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Moscovei.

Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști (sursa: Facebook/Anamaria Gavrilă)
Eveniment

VIDEO Delir: șefa POT, Anamaria Gavrilă, a chemat Poliția s-o salveze de jurnaliști. A fost amendată

Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști (VIDEO). Poliția Capitalei a fost sesizată miercuri de către deputata Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), în legătură cu prezența mai multor jurnaliști în holurile Parlamentului. Incidentul a stârnit controverse, întrucât presa avea acces legal în acea zonă. Anamaria Gavrilă pune Poliția pe jurnaliști Conform unui comunicat emis de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB), la fața locului au intervenit polițiști din cadrul Secției 17. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Aceștia au verificat situația și au stabilit că jurnaliștii acreditați se aflau în exercitarea atribuțiilor lor profesionale, iar accesul lor în holul respectiv era permis de regulamentul Camerei Deputaților. În urma verificărilor, autoritățile au decis sancționarea contravențională a deputatei Anamaria Gavrilă cu avertisment, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 34/2008. Jurnaliștii așteptau declarații Jurnaliștii prezenți în Parlament au așteptat timp de peste o oră o declarație din partea deputatei Gavrilă, pe fondul speculațiilor privind o posibilă retragere a candidaturii sale la alegerile prezidențiale. În loc să ofere un răspuns presei, lidera POT a rămas în biroul său și a apelat la Poliție. Odată ajunși la fața locului, polițiștii au intrat în biroul deputatei, unde au stat mai multe minute. La ieșire, Gavrilă i-a acuzat pe jurnaliști de „hărțuire” și a cerut polițiștilor să îi legitimeze. Reacția deputatei: „Asta nu este presă” Refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, Anamaria Gavrilă a revenit în biroul său, trântind ușa. Ulterior, a postat o filmare în care a susținut că presa este „agresivă” și că o pune în „ipostaze care nu îi convin”. „Ei vin inclusiv până în ușa toaletei și stau cu camera. Asta nu este presă. De aceea, mulți dintre noi preferăm să venim pe internet, să mergem pe live-uri, pe TikTok, pentru că presa ne răstălmăcește cuvintele”, a declarat Gavrilă în videoclipul postat. Reglementările privind accesul presei în Parlament Conform articolului 8 din Regulamentul privind acreditarea jurnaliștilor la Camera Deputaților, reprezentanții mass-media au acces în mai multe spații, inclusiv în holul de la nivelul P1, unde s-a petrecut incidentul. Această prevedere confirmă că prezența jurnaliștilor în acea zonă era perfect legală.

Primarul Istanbulului, rivalul lui Erdogan, arestat (sursa: X/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Primarul Istanbulului, dușmanul de moarte al președintelui Erdoğan, a fost arestat. Acuzații neclare

Primarul Istanbulului, rivalul lui Erdogan, arestat. Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și principalul rival politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a fost arestat miercuri dimineața, potrivit anturajului său. Primarul Istanbulului, rivalul lui Erdogan, arestat Mass-media locale susțin că reținerea sa are legătură cu o anchetă pentru corupție, însă susținătorii săi consideră că este vorba despre o mișcare politică menită să-i blocheze ascensiunea. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Imamoglu a anunțat pe rețeaua X că sute de polițiști au venit la ușa sa și că se bazează pe sprijinul națiunii. Acuzațiile aduse Biroul procurorului din Istanbul susține că Imamoglu este acuzat că ar fi liderul unei organizații criminale implicate în obținerea de câștiguri ilegale. În plus, o a doua anchetă îl leagă de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de Ankara. Arestarea sa vine într-un context politic tensionat, fiind unul dintre liderii opoziției care ar putea concura împotriva lui Erdogan la viitoarele alegeri prezidențiale. Imamoglu, vizat și prin anularea diplomei universitare Cu doar o zi înainte de arestare, Universitatea din Istanbul i-a anulat diploma de învățământ superior, o decizie pe care Imamoglu a calificat-o drept „ilegală” și pe care intenționează să o conteste în instanță. Potrivit Constituției Turciei, o diplomă universitară este obligatorie pentru orice candidatură la președinție, ceea ce sugerează o posibilă strategie de eliminare a sa din cursa electorală. Implicațiile arestării pentru politica turcă Arestarea lui Ekrem Imamoglu și acuzațiile grave care i se aduc ridică întrebări asupra climatului politic din Turcia, mai ales în perspectiva alegerilor viitoare. Imamoglu, alături de primarul Ankarei, Mansur Yavas, reprezintă principala amenințare electorală pentru Erdogan și Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP). În acest context, opoziția acuză autoritățile de utilizarea justiției ca instrument de eliminare a adversarilor politici.

Istoria Navajo, ștearsă din armata americană (sursa: navajonationcouncil.org)
Internațional

Trump șterge istoria Navajo din armata americană, ignorând rolul lor în al doilea război mondial

Istoria Navajo, ștearsă din armata americană. Consiliul Națiunii Navajo și-a exprimat marți „profunda dezamăgire” față de decizia administrației președintelui Donald Trump de a elimina de pe site-urile armatei americane articolele care recunoșteau contribuțiile „Navajo Code Talkers”. Istoria Navajo, ștearsă din armata americană Decizia lui Trump face parte dintr-o serie de ordine executive recente care elimină politicile de Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI) din instituțiile finanțate federal. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Soldații Navajo au jucat un rol esențial în al Doilea Război Mondial, dezvoltând un cod de comunicații bazat pe limba Navajo, considerat imposibil de spart. Acest sistem criptat a fost utilizat în operațiuni militare strategice, contribuind la succesul forțelor americane și salvând nenumărate vieți. În ciuda recunoașterii istorice a acestor fapte, eliminarea mențiunilor despre Navajo Code Talkers este considerată o lipsă de respect și o nedreptate istorică, potrivit reprezentanților tribului. Critici asupra deciziei administrației Trump Crystalyne Curley, președinta Camerei Reprezentanților a Consiliului Tribului Navajo, a declarat că această măsură este „dezonorantă”, subliniind că Navajo Code Talkers și-au câștigat locul în istorie prin sacrificiile lor. Ea a argumentat că Națiunea Navajo nu ar trebui să fie inclusă în inițiativele DEI, deoarece nu este „un grup rasial”, ci un popor cu statut politic distinct, ceea ce ar trebui să excludă tribul de la aplicarea ordinului executiv. Navajo colaborează cu administrația pentru clarificări Consiliul Națiunii Navajo a anunțat că lucrează activ cu administrația Trump pentru a înțelege motivele eliminării acestor articole și pentru a încerca restabilirea recunoașterii oficiale a contribuțiilor indigene. Teritoriul tribului Navajo se întinde pe părți din Arizona și New Mexico, iar reprezentanții săi continuă să militeze pentru recunoașterea contribuției eroilor nativi americani în istoria militară a Statelor Unite.

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a atacat infrastructura civilă din Ucraina imediat ce i-a spus lui Trump că nu va face asta

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat miercuri, la doar câteva ore după ce liderii celor două țări au convenit asupra unei încetări limitate a focului pentru protejarea infrastructurii energetice. Rusia a lansat atacuri aeriene care au provocat incendii și au avariat clădiri civile din Ucraina. Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză temporară a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene, dar a respins cererea președintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE "Rusia atacă infrastructura civilă şi oamenii - chiar acum", a declarat şeful Biroului prezidenţial, Andrii Iermak, în cursul nopţii pe Telegram. În urma noilor atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut stoparea oricărei încercări a Rusiei de a prelungi războiul.  Autoritățile regionale din Sumîi au raportat atacuri cu drone asupra a două spitale, care au necesitat evacuarea pacienților și a personalului medical. În regiunea Kiev, un atac rusesc cu drone a rănit un bărbat de 60 de ani și a avariat mai multe case. Potrivit lui Zelenski, Rusia a lansat peste 40 de drone asupra Ucrainei în orele care au urmat convorbirii dintre Trump și Putin. Ucraina anunță interceptarea a 72 de drone rusești Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a reușit să doboare 72 din cele 145 de drone lansate de Rusia, în timp ce 56 au fost redirecționate prin mijloace electronice. Atacurile rusești au vizat regiunile Sumîi, Odesa, Poltava, Dnipropetrovsk, Kiev și Cernigău, provocând pagube semnificative infrastructurii civile. Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus susține că a distrus 57 de drone ucrainene, inclusiv 35 în regiunea de graniță Kursk. Atac ucrainean asupra unui depozit de petrol din Rusia În sudul Rusiei, un atac ucrainean cu dronă a declanșat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, forțând evacuarea a 30 de angajați. Deși incendiul a fost controlat rapid, autoritățile ruse au suspendat temporar zborurile pe trei aeroporturi majore, invocând măsuri de siguranță aeriană. 

Turcia scade importurile de petrol rusesc (sursa: Facebook/Tüpraş)
Internațional

Turcia își reduce importul de țiței rusesc pentru a evita sancțiunile americane impuse de Biden

Turcia scade importurile de petrol rusesc. Turcia face pași importanți în diversificarea surselor de țiței, reducând semnificativ importurile din Rusia și explorând noi piețe, inclusiv Brazilia. Decizia vine după ce principala companie de rafinare din Turcia, Tupras, a început să restricționeze achizițiile de petrol rusesc, ca răspuns la sancțiunile americane, potrivit Bloomberg. Turcia scade importurile de petrol rusesc Din cei aproximativ 650.000 de barili de țiței importați de Turcia în martie, doar 19% au provenit din Rusia, conform datelor Vortexa Ltd. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Aceasta reprezintă o scădere majoră față de 2024, când Rusia furniza peste 50% din importurile totale de petrol ale Turciei. În contextul sancțiunilor impuse de administrația Biden, Rusia încearcă să redirecționeze exporturile către alți parteneri. Prima livrare de țiței din Brazilia Pentru prima dată în istoria monitorizată a importurilor Turciei, țara a achiziționat petrol din Brazilia. Conform unor surse anonime, Tupras a cumpărat o încărcătură care va fi livrată de tancul petrolier Joao Candido. Petrobras, compania petrolieră de stat a Braziliei, a confirmat livrarea a 950.000 de barili de petrol cu un conținut de sulf de 0,25%, programată pentru începutul lunii aprilie. Impactul sancțiunilor și viitorul importurilor turcești Restricțiile asupra petrolului rusesc schimbă lanțurile de aprovizionare, iar Turcia caută alternative pentru a menține stabilitatea energetică. Tupras a anunțat anterior că nu va mai accepta țiței rusesc care depășește plafonul de preț impus de G7. Pe lângă Tupras, cealaltă companie majoră de rafinare din Turcia, Socar – deținută de Azerbaidjan, a reprezentat 29% din importurile de țiței ale Turciei anul trecut, consolidându-și rolul în diversificarea energetică a țării.

Înghețul din martie amenință pomii înfloriți (sursa: Pexels/zarif bir şiir)
Eveniment

Înghețul de martie poate compromite sezonul unor pomi fructiferi, dacă durează excesiv

Înghețul din martie amenință pomii înfloriți. Temperaturile neobișnuit de ridicate din săptămâna trecută au determinat înflorirea timpurie a unor pomi fructiferi în Iași, însă înghețul brusc din martie amenință sezonul acestora. Înghețul din martie amenință pomii înfloriți Luni, vremea s-a schimbat radical, aducând un val de frig, iar marți dimineața termometrele au coborât la -7 grade Celsius, însoțite de precipitații mixte. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Specialiștii avertizează că doar un îngheț prelungit ar putea compromite definitiv culturile, dar temperaturile scăzute pun în pericol specii precum zarzărul, caisul sălbatic și liliacul. Nu se știe cât de mare va fi impactul asupra recoltei din acest an. Continuarea, în Ziarul de Iași

Verdict controversat privind un accident mortal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Avea 140 km/h când a lovit mortal un pieton. Judecătorii dau trei ani de închisoare, cu suspendare

Verdict controversat privind un accident mortal. Verdictul în cazul accidentului mortal din Iași a stârnit controverse aprinse, ridicând întrebarea dacă șoferul Rareș Berihoi este un ucigaș din imprudență sau un criminal cu intenție. Verdict controversat privind un accident mortal Deși procurorii au cerut condamnarea pentru omor calificat, invocând gravitatea faptei și viteza excesivă, judecătorii au decis încadrarea juridică drept ucidere din culpă, ceea ce i-a permis inculpatului să rămână în libertate. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Iașiul a fost printre primele județe unde șoferi care au provocat accidente grave au fost trimiși în judecată pentru omor, dar această practică nu a fost generalizată. Apelul împotriva hotărârii Tribunalului va readuce în discuție dilema juridică esențială: unde se termină imprudența și unde începe crima? Continuarea, în Ziarul de Iași

Controversa oțelului în bijuteriile de aur (sursa: Pexels/solod_sha)
Eveniment

Bijutierii vs Piedone: unele piese de oțel din bijuteriile de aur sunt necesare

Controversa oțelului în bijuteriile de aur. Aurel Mânzățeanu, fondatorul Coriolan Aur-Smarald SRL, cel mai mare business de bijuterii din Iași, respinge acuzațiile generate de controalele ANPC conduse de Cristian Popescu Piedone, care au vizat magazinele de bijuterii. Controversa oțelului în bijuteriile de aur Mânzățeanu susține că această practică este reglementată legal și reprezintă o necesitate tehnică, iar dezbaterea privind onestitatea comercială evidențiază atât protecția consumatorilor, cât și provocările industriei. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE În perioada 14-15 martie 2025, ANPC a desfășurat inspecții în magazinele de bijuterii din mai multe orașe din Moldova, descoperind discrepanțe între compoziția reală și etichetarea unor produse din aur. Deși verificările au dezvăluit utilizarea metalelor comune în anumite bijuterii vândute la preț de aur pur, Coriolan nu s-a aflat printre entitățile investigate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rusia și Ucraina, negocieri de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Casa Albă anunță că negocierile de pace cu Rusia vor începe "imediat" după discuția Trump-Putin

Rusia și Ucraina, negocieri de pace. Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns marți la un acord privind un armistițiu limitat în războiul din Ucraina, care presupune încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse, precum și începerea imediată a negocierilor de pace, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Rusia și Ucraina, negocieri de pace Potrivit președinției americane, negocierile de pace între Rusia și Ucraina vor fi găzduite în Orientul Mijlociu, fără a fi precizată încă locația exactă. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Această inițiativă vine după ce Statele Unite au solicitat Moscovei un armistițiu general de 30 de zile, propunere deja acceptată de Ucraina. Putin, sceptic cu privire la armistițiu Deși Rusia a acceptat încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea că armata ucraineană ar putea profita de acest armistițiu pentru a-și reface capacitatea de luptă. Kremlinul a menționat că liderul rus i-a transmis această preocupare președintelui Trump în cadrul convorbirii telefonice. Discuții „sincere și detaliate” între Trump și Putin Cei doi lideri au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” privind conflictul din Ucraina. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, ținând cont de interesele de securitate ale Rusiei. De asemenea s-au pus în discuție cauzele fundamentale ale conflictului și o nouă arhitectură de securitate. Rusia cere oprirea sprijinului militar pentru Ucraina Printre condițiile impuse de Rusia pentru menținerea armistițiului și prevenirea escaladării conflictului, Kremlinul a menționat că asistența militară externă și furnizarea de informații către Kiev trebuie să înceteze complet. De asemenea Rusia a transmis Washingtonului o listă de condiții pentru acceptarea armistițiului de 30 de zile.  Aceste condiții includ excluderea definitivă a aderării Ucrainei la NATO și stabilirea unei noi arhitecturi de securitate europeană.  

Rusia și-a intensificat actele de sabotaj (sursa: csis.org)
Internațional

Rusia și-a triplat actele de sabotaj împotriva UE și SUA în ultimii doi ani

Rusia și-a intensificat actele de sabotaj. Rusia și-a amplificat semnificativ campania de sabotaj împotriva obiectivelor europene și americane, conform unui raport publicat marți de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Potrivit raportului, aceste atacuri completează războiul convențional brutal pe care Moscova îl duce în Ucraina. Rusia și-a intensificat actele de sabotaj Raportul CSIS evidențiază o creștere semnificativă a atacurilor rusești în Europa. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Dacă în 2023 au existat 12 atacuri confirmate, în 2024 au existat 34 de atacuri raportate Această intensificare a acțiunilor ostile reflectă o strategie mai agresivă a Moscovei, motivată de sprijinul occidental acordat Ucrainei și de lipsa unor sancțiuni directe împotriva Rusiei pentru aceste acte. Țintele principale ale sabotajului Potrivit raportului, atacurile au fost distribuite astfel: 27% – sectorul transporturilor 27% – guverne și instituții publice 21% – infrastructură esențială 21% – industrie Principalele metode utilizate au inclus explozibili și atacuri electronice, menite să perturbe activitatea economică și instituțională a statelor europene. Îngrijorare privind războiul hibrid De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Statele Unite și Uniunea Europeană au oferit miliarde de dolari în ajutor militar Kievului, ceea ce a determinat Moscova să adopte tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul. Uniunea Europeană a avertizat marți că Rusia și China folosesc un „arsenal digital masiv” pentru a influența și manipula democrațiile occidentale. Potrivit celui mai recent raport al UE, peste 80 de țări afectate de atacuri de dezinformare și peste 200 de organizații vizate. Printre evenimentele monitorizate de Rusia în acest context se numără Jocurile Olimpice de la Paris, alegerile din Moldova și protestele fermierilor din Germania.      

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră