miercuri 13 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7213 articole
Ramona Emilian

Internațional

Președintele german dezumflă iluziile celor care așteaptă rezultate după întâlnirea Trump - Zelenski

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară”. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a îndemnat la prudență în ceea ce privește așteptările legate de rezultatele întâlnirilor politice desfășurate în marja funeraliilor Papei Francisc de la Roma. Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” „Trebuie să nu uităm că este, înainte de toate, o înmormântare și că nu ar trebui să ne așteptăm la progrese majore în politica externă din această așa-zisă diplomație funerară”, a declarat Steinmeier, după slujba de la Vatican. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Președintele german a subliniat că, în mod firesc, liderii care se cunosc între ei profită de ocazie pentru scurte discuții, dar a insistat că nu trebuie exagerată importanța acestor contacte: „Nu vă așteptați să se desfășoare vreo politică externă majoră aici”. Printre întâlnirile cele mai evidențiate s-a numărat cea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președinții SUA și Ucrainei. Trump și Zelenski: o întâlnire scurtă, dar promițătoare Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut o discuție de aproximativ 15 minute la Bazilica Sfântul Petru, față în față, într-un cadru sobru. Zelenski a descris întâlnirea pe rețeaua X ca fiind „o reuniune bună”, deși a recunoscut că a fost mai degrabă simbolică. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că, dacă vor exista rezultate concrete, întâlnirea ar putea deveni „istorică”. Zelenski a insistat că prioritatea sa rămâne încetarea focului necondiționată în războiul cu Rusia, ca premisă pentru orice negociere. Inițial, era planificată o a doua rundă de discuții între Trump și Zelenski după funeralii, însă aceasta a fost anulată din cauza plecării președintelui american din Roma. Continuarea dialogului cu aliații europeni Între timp, Zelenski a continuat consultările cu aliații săi europeni, inclusiv cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul Marii Britanii, Keir Starmer. Cei doi lideri europeni și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în special după ce Trump a propus un plan de pace care prevedea, printre altele, recunoașterea controlului rus asupra Crimeei, punct respins ferm de Zelenski și de liderii europeni.

Președintele german, reticent cu „diplomația funerară” (sursa: Facebook/Bundespräsident Frank-Walter Steinmeier)
Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se simte dus cu vorba de Putin, condamnă atacurile rusești și amenință cu noi sancțiuni

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Vladimir Putin că „probabil nu vrea să oprească războiul” din Ucraina și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin Referindu-se la atacurile rusești asupra zonelor civile, Trump a afirmat că aceste acțiuni demonstrează lipsa de intenție a lui Putin de a încheia războiul, sugerând că liderul de la Kremlin ar trebui tratat prin „sancțiuni secundare” sau „sancțiuni bancare”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceste acțiuni mă fac să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin "Sancţiuni Secundare" sau "Bancare"?”, a scris președintele SUA. Critici pentru Obama și Biden În același mesaj, Trump a lansat atacuri și asupra predecesorilor săi Joe Biden și Barack Obama, precum și asupra jurnaliștilor americani care îi critică propunerea de plan de pace. „Orice acord aș încheia, oricât de bun ar fi, presa părtinitoare va vorbi de rău despre el”, a declarat Trump, criticându-l în special pe Peter Baker, jurnalist de la The New York Times. Donald Trump a susținut, încă o dată, că războiul ruso-ucrainean nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost la conducerea SUA. În mesajul său, el i-a acuzat pe Obama și Biden că au permis anexarea Crimeei de către Rusia fără reacție și că au lăsat în urmă „o mizerie” pe care el încearcă să o „curețe”. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Roma Aflându-se la Roma, la funeraliile Papei Francisc, Trump a avut o scurtă întâlnire de 15 minute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Casa Albă a descris discuția drept „foarte productivă”, iar Zelenski a apreciat că întâlnirea ar putea deveni „istorică” dacă va conduce la o încetare necondiționată a focului în Ucraina. Propunerile de pace Planul de pace propus de Trump prevede încetarea permanentă a focului și recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. De asemenea, Trump susține excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu la UE), ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, plasarea centralei nucleare Zaporojie sub control american și garanții de securitate oferite Ucrainei de către state europene voluntare. În contrapropunerea transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până după armistițiu, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele provocate de război. Tema Crimeei, subiect major de tensiune Tema statutului Crimeei a devenit un nou focar de tensiune între Ucraina și SUA. Zelenski a respins categoric ideea recunoașterii controlului rusesc asupra peninsulei, ceea ce a provocat o reacție virulentă din partea lui Trump. Președintele american l-a avertizat pe Zelenski că poate alege între pace acum sau „trei ani de lupte care pot duce la pierderea întregii țări”. Reacțiile liderilor europeni Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru o pace justă, subliniind că acum „îi revine președintelui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea”. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, după întâlnirea cu Zelenski, importanța menținerii eforturilor intense pentru încheierea conflictului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a asigurat la rândul său pe Zelenski de sprijinul continuu al UE „la masa negocierilor pentru a obține o pace justă și durabilă”.

Giuffre, acuzatoarea lui Epstein, s-a sinucis (sursa: X/Virginia Giuffre)
Internațional

Principala acuzatoare a lui Jeffrey Epstein, Virginia Giuffre, s-a sinucis

Giuffre, acuzatoarea lui Epstein, s-a sinucis. Virginia Giuffre, principala acuzatoare în scandalul Jeffrey Epstein, s-a sinucis la domiciliul său din Australia la vârsta de 41 de ani, a anunțat sâmbătă familia sa, potrivit BBC. Giuffre a fost una dintre cele mai cunoscute voci ale victimelor abuzurilor sexuale comise de Epstein. Simbol al luptei împotriva traficului sexual Virginia Giuffre, născută Virginia Roberts, l-a acuzat pe finanțatorul american Jeffrey Epstein că a folosit-o ca „sclavă sexuală” la începutul anilor 2000. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” După sinuciderea lui Epstein în 2019, ea a devenit o voce esențială în lupta pentru dreptate a victimelor sale. În 2022, Giuffre a ajuns la o înțelegere financiară de milioane de dolari cu prințul Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, pe care îl acuzase de agresiune sexuală pe când era minoră. Giuffre, acuzatoarea lui Epstein, s-a sinucis Familia Virginiei Giuffre a transmis într-un comunicat că aceasta „s-a sinucis după ce a suferit întreaga viață din cauza agresiunilor sexuale și a traficului”. Ei au lăudat „curajul incredibil și spiritul iubitor” al Virginiei, menționând că, în cele din urmă, greutatea traumei a devenit imposibil de purtat. Circumstanțele decesului Serviciile de urgență din Australia au intervenit vineri seara după semnalarea unei femei inconștiente într-o locuință situată la nord de Perth. Poliția australiană a confirmat decesul unei femei de 41 de ani, fără a-i dezvălui oficial identitatea. În martie, Giuffre publicase imagini din spital după un accident de mașină și sugerase că ar mai avea doar câteva zile de trăit. Poliția australiană a considerat accidentul drept „minor”. Întâlnirea cu Ghislaine Maxwell și începutul coșmarului La doar 16 ani, în timpul unui job de vară la proprietatea Mar-a-Lago a lui Donald Trump, Virginia a cunoscut-o pe Ghislaine Maxwell, partenera de viață a lui Epstein. Maxwell ar fi ademenit-o promițându-i un loc de muncă ca maseuză, însă odată ajunsă în casa lui Epstein, masajele au degenerat în abuzuri sexuale. Ghislaine Maxwell a fost condamnată în 2022 la 20 de ani de închisoare în Statele Unite pentru implicarea sa în rețeaua de exploatare sexuală a minorilor. Procesul împotriva prințului Andrew În 2021, Virginia Giuffre l-a dat în judecată pe prințul Andrew, acuzându-l de agresiune sexuală în perioada când era minoră. Deși prințul a negat întotdeauna acuzațiile, el a ajuns la o înțelegere financiară cu Giuffre și a fost nevoit să se retragă din viața publică. Potrivit presei britanice, prințul ar fi donat ulterior sume importante către organizații caritabile dedicate victimelor exploatării sexuale. O viață dedicată ajutorării victimelor Stabilită în Australia, Virginia Giuffre și-a întemeiat o familie și a creat organizația caritabilă Speak Out, Act, Reclaim, dedicată sprijinirii supraviețuitorilor agresiunilor sexuale și traficului de persoane. Ea lasă în urmă trei copii: Christian, Noah și Emily. „Un far pentru alți supraviețuitori” Avocata Sigrid McCawley și agentul de presă Dini von Mueffling au adus omagii Virginiei Giuffre, descriind-o drept „una dintre cele mai extraordinare ființe umane”. Curajul, dragostea și spiritul său de luptătoare au inspirat nenumărate victime să își facă auzite poveștile.

Zelenski, Trump, întâlnire la funeraliile Papei (sursa: Președinția Ucrainei)
Internațional

Zelenski și Trump, discuție în doi la Vatican. "Foarte productivă", a comunicat Casa Albă

Zelenski, Trump, întâlnire la funeraliile Papei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american Donald Trump au avut sâmbătă o scurtă întâlnire la Roma, la funeraliile Papei Francisc, a anunțat președinția ucraineană. Evenimentul vine la câteva ore după ce Donald Trump a declarat că Kievul și Moscova sunt „foarte aproape de un acord”. Zelenski, Trump, întâlnire la funeraliile Papei Purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean, Serhii Nikiforov, a confirmat că „reuniunea a avut loc și deja s-a terminat”, fără a oferi alte informații suplimentare despre conținutul discuțiilor. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” La rândul său, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a precizat că cei doi lideri „s-au întâlnit astăzi în cadru privat și au avut o discuție foarte productivă”. Potrivit acestuia, vor fi furnizate mai multe detalii despre această întrevedere în perioada următoare. O posibilă nouă întâlnire după funeralii Conform agenției italiene ANSA, Zelenski și Trump ar putea avea o nouă întrevedere după încheierea funeraliilor Papei Francisc, semn că dialogul dintre Washington și Kiev rămâne activ într-un context geopolitic tensionat. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Donald Trump a afirmat că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de un acord”, fără a dezvălui însă detalii concrete despre termenii discuțiilor. În paralel, Vladimir Putin a evocat și el „posibilitatea unor negocieri directe” între Moscova și Kiev. Dialog intensificat între Washington și Moscova Emisarul american Steve Witkoff, considerat un interlocutor privilegiat al Kremlinului, s-a întâlnit vineri cu Vladimir Putin pentru a patra oară de la relansarea dialogului ruso-american, inițiat de administrația Trump. Mai mulți oficiali ruși au confirmat că negocierile între cele două părți înaintează. Trump, critic la adresa lui Zelenski Pe de altă parte, Donald Trump și-a intensificat criticile la adresa lui Volodimir Zelenski, acuzând Ucraina că blochează finalizarea unui acord de pace. Această presiune este cu atât mai semnificativă cu cât Kievul depinde esențial de sprijinul militar american pentru a rezista invaziei ruse lansate în februarie 2022.

Astrolog arestat pentru prezicerea unui cutremur (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Astrolog arestat în Myanmar după ce a prezis un nou cutremur pe TikTok

Astrolog arestat pentru prezicerea unui cutremur. Autoritățile din Myanmar au arestat un astrolog care a provocat panică publică printr-o predicție virală postată pe TikTok, transmite BBC. Astrolog arestat pentru prezicerea unui cutremur John Moe The a publicat videoclipul său pe 9 aprilie, la doar două săptămâni după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a ucis aproximativ 3.500 de oameni și a distrus temple vechi de secole în această țară din Asia de Sud-Est. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Potrivit Ministerului Informațiilor din Myanmar, John Moe The a fost arestat marți pentru „declarații false cu intenția de a provoca panică publică”. În videoclipul său, astrologul avertiza că „fiecare oraș din Myanmar” va fi lovit de un cutremur pe 21 aprilie, o predicție infirmată de experți, care subliniază că seismele nu pot fi anticipate din cauza complexității factorilor implicați. Panică, în urma predicției Clipul lui John Moe The, care a strâns peste trei milioane de vizualizări, îi sfătuia pe oameni să „își ia lucrurile importante și să fugă din clădiri în timpul cutremurului”. În descriere, acesta recomanda populației să evite clădirile înalte în timpul zilei. Contul TikTok și arestarea Contul său TikTok, care număra peste 300.000 de urmăritori înainte de a fi închis, promova predicții bazate pe astrologie și chiromanție. John Moe The a fost reținut în urma unui raid desfășurat la locuința sa din regiunea Sagaing, în centrul Myanmarului. Cutremurul devastator din Myanmar Regiunile Mandalay și Sagaing au fost grav afectate de seismul din 28 martie, care a determinat junta militară din Myanmar să solicite, în mod rar, ajutor internațional. Cutremurul a fost resimțit chiar și la 1.000 de kilometri distanță, în Bangkok, unde prăbușirea unei clădiri aflate în construcție a provocat zeci de victime.

Care este bugetul general al Vaticanului (sursa: Pexels/Aliona & Pasha)
Internațional

Câți bani are Vaticanul: patrimoniu, salariile cardinalilor și funcția neremunerată a Papei

Care este bugetul general al Vaticanului. Deși averea patrimoniului Vaticanului este estimată la câteva miliarde de euro, bugetul general al micuțului stat papal se confruntă cu deficite anuale. Papa nu are salariu Deși conduce o cetate independentă cu un patrimoniu inestimabil, Papa nu primește salariu pentru funcția sa. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea El are însă acces la fonduri pentru a-și îndeplini misiunea pastorală. În schimb, cardinalii care conduc diferite departamente ale Curiei Romane primesc salarii de aproximativ 4.500 de euro pe lună, echivalentul unui rang de ministru în administrația pontificală. O avere artistică imposibil de vândut Vizitatorii bazilicii Sfântul Petru, ai Capelei Sixtine sau ai muzeelor Vaticanului observă imediat bogăția artistică a Bisericii Catolice: aproximativ 70.000 de opere de artă, de la Antichitate până la Renaștere, incluzând sculpturi, picturi, obiecte rare și comorile bibliotecii apostolice. Acestea reprezintă însă un patrimoniu inalienabil, parte din istoria creștinismului și imposibil de comercializat. Care este bugetul general al Vaticanului Vaticanul deține și bunuri mai ușor evaluabile: imobile, școli, spitale și investiții financiare estimate la circa cinci miliarde de euro. Majoritatea proprietăților sunt în Italia, însă Vaticanul administrează și peste 1.000 de imobile în străinătate, inclusiv în cartiere de lux din Londra, Geneva și Paris. În 2023, administrația patrimoniului (APSA) a raportat un profit de 46 de milioane de euro. Veniturile Vaticanului provin în principal din Denierul Sfântului Petru, o colectă anuală internațională, care a scăzut de la 100 la circa 50 de milioane de euro. De asemenea veniturile se bazează pe donații și moșteniri de la persoane fizice, dar și pe turism religios: încasări din bilete la muzee, vânzarea de suveniruri, lumânări și alte obiecte religioase. Vaticanul beneficiază de sprijin financiar din partea diocezelor mai bogate (SUA, Italia, Germania, Brazilia, Coreea de Sud). Cheltuieli și dificultăți financiare Pe partea de cheltuieli, Vaticanul susține salariile și pensiile pentru circa 5.000 de angajați, costuri administrative și operaționale. Sprijinul caritabil acordat în 2023 în 76 de țări a totalizat 13 milioane de euro. Însă, din cauza pandemiei și a scăderii donațiilor, Vaticanul înregistrează anual deficite între 30 și 70 de milioane de euro. Fondul de pensii are, la rândul său, un deficit de cel puțin 350 de milioane de euro. Eforturi de transparență și combaterea spălării de bani Papa Francisc a făcut din echilibrarea bugetului o prioritate a pontificatului său. Deși nu a reușit să atingă „deficitul zero”, a lansat ample reforme, precum transparentizarea finanțelor vaticane. În timpul său, au fost închise circa 5.000 de conturi bancare suspecte. A redirecționat investițiile spre fonduri etice. Exemplul personal al Papei Francisc Papa Francisc a redus în 2021 salariile cardinalilor cu 10%. De asemenea, a scos la licitație diverse cadouri primite, cum ar fi un Lamborghini vândut cu peste 700.000 de euro sau o motocicletă Harley-Davidson adjudecată pentru 241.000 de euro, fondurile fiind direcționate către acte caritabile.

Rachetă balistică nord-coreeană cu componente americane (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Componente americane într-o rachetă nord-coreeană lansată de Rusia împotriva Ucrainei

Rachetă balistică nord-coreeană cu componente americane. O rachetă balistică de fabricație nord-coreeană, lansată de Rusia asupra Kievului în atacul din noaptea de miercuri spre joi, avea componente produse de companii americane, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Rachetă balistică nord-coreeană cu componente americane Zelenski a precizat că racheta conținea cel puțin 116 componente străine, majoritatea fabricate în SUA, și a cerut întărirea presiunii internaționale prin sancțiuni. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea El a subliniat că lipsa unor măsuri ferme permite Rusiei să importe arme și să le folosească împotriva Europei. Componente occidentale în armamentul rusesc Încă din 2022, Ucraina a semnalat că multe arme rusești conțin piese provenite din SUA și alte țări occidentale, listând aceste componente pe un site specializat. Administrația Biden și autoritățile ucrainene au acuzat inclusiv China că susține indirect industria militară rusă prin furnizarea de echipamente și microelectronică. Noi măsuri de control asupra exporturilor sensibile Regatul Unit a anunțat joi interzicerea exporturilor către Rusia de controllere de jocuri video, circuite electronice și alte componente susceptibile de a fi utilizate în tehnologia militară, pentru a limita sprijinul indirect acordat armatei ruse. Atacul cu rachete asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 12 persoane și rănirea a peste 100, potrivit autorităților ucrainene. Rusia susține că a vizat infrastructuri militare, însă, conform Kievului, majoritatea victimelor au rezultat în urma lovirii unei clădiri rezidențiale de către o rachetă balistică nord-coreeană KN-23.

Orban vrea în UE pentru comerț (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban nu vrea să scoată Ungaria din UE, deși Trump i-a sugerat asta

Orban vrea în UE pentru comerț. Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că nu intenționează să scoată Ungaria din Uniunea Europeană, ci dorește să contribuie, alături de alți conservatori, la transformarea UE pentru a redeveni „ceea ce a fost odinioară”. Orban vrea în UE pentru comerț Această declarație vine după ce premierul polonez Donald Tusk a sugerat că Orban ar plănui un „Hungexit”, mai ales în urma discuțiilor sale cu Donald Trump. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Într-un mesaj publicat pe platforma X, Viktor Orban i-a transmis lui Donald Tusk că Ungaria nu va părăsi UE, dar va încerca să o reformeze prin noul grup „Patrioți pentru Europa”. Orban a reafirmat că aderarea Ungariei și Poloniei la UE, în 2004, a avut loc într-un alt context, când „birocrații de la Bruxelles serveau poporul și nu propriile interese”. Discuțiile lui Orban cu Donald Trump despre viitorul Ungariei Orban a povestit că Donald Trump l-a întrebat în repetate rânduri dacă Ungaria va ieși din UE, însă premierul ungar a răspuns că nu va lua o astfel de decizie decât dacă va exista o ofertă mai avantajoasă. Orban a subliniat că 85% din exporturile Ungariei depind de piața europeană. Tensiuni permanente între Budapesta și Bruxelles Viktor Orban se află într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, acuzată de încălcări ale statului de drept, limitarea drepturilor comunității LGBT, control asupra presei și justiției și relații apropiate cu Rusia. Aceste conflicte au dus la suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria, inclusiv Planul Național de Redresare și circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune. „Lupta” pentru fondurile europene Premierul ungar a anunțat că Ungaria a reușit deblocarea a circa 13 miliarde de euro, după intense negocieri cu Bruxelles-ul, și a promis că va continua să lupte pentru a recupera diferența rămasă. Orban a respins condițiile impuse de UE, precum deschiderea față de migranți și schimbarea politicii externe față de Ucraina, afirmând că preferă să continue „lupta” decât să facă concesii.

Judecătoare arestată pentru ajutarea unui migrant (sursa: X/FBI Director Kash Patel)
Internațional

Caz șocant în era Trump: FBI arestează o judecătoare, acuzată că a vrut să ajute un migrant ilegal

Judecătoare arestată pentru ajutarea unui migrant. Biroul Federal de Investigații (FBI) a arestat o judecătoare din Wisconsin pentru obstrucționarea unei operațiuni de reținere a unui migrant, marcând o escaladare a conflictului dintre administrația Donald Trump și sistemul judiciar american. Judecătoare arestată pentru ajutarea unui migrant Potrivit lui Kash Patel, directorul FBI, judecătoarea Hannah Dugan ar fi distras intenționat atenția agenților de imigrare, permițând unui migrant clandestin să evadeze din tribunal. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Migrantul a fost prins ulterior, după o urmărire. Numirea contestată a lui Kash Patel la conducerea FBI Numirea lui Kash Patel a stârnit puternice controverse, democrații temându-se că apropiatul lui Donald Trump va folosi FBI-ul pentru a-și răzbuna inamicii politici, potrivit senatorului democrat Dick Durbin. De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a înregistrat numeroase respingeri judiciare ale ordinelor sale executive, mai ales în domeniul imigrației. Administrația sa a ales să intensifice confruntarea, în contextul în care judecători au acuzat guvernul de lipsă de transparență și rea-credință.

Trump anunță posibil acord Rusia, Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Fără nici un fel de fundament, Trump anunță că Moscova și Kievul sunt aproape de un acord

Trump anunță posibil acord Rusia, Ucraina. Președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de un acord” și a cerut celor două părți să se întâlnească la cel mai înalt nivel pentru a-l finaliza Trump anunță posibil acord Rusia, Ucraina La scurt timp după sosirea sa la Roma, pentru funeraliile Papei, Donald Trump a transmis pe Truth Social: Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea "Sunt foarte aproape de un acord şi cele două părţi ar trebui să se întâlnească acum, la cel mai înalt nivel, pentru 'a-l finaliza' ". Întâlnire Trump-Zelenski la Vatican Vineri seara, Donald Trump și Prima Doamnă Melania Trump au sosit la Roma, aterizând pe aeroportul Leonardo da Vinci, marcând astfel prima vizită externă a președintelui de la revenirea la Casa Albă, în ianuarie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat dorința de a se întâlni cu omologul său american la Vatican, însă vineri a anunțat că nu este sigur dacă va putea participa la funeraliile Papei Francisc. Sâmbătă, Roma va găzdui funeraliile Papei Francisc, la care și-au confirmat prezența aproximativ 50 de șefi de stat, zece suverani și peste 130 de delegații oficiale, potrivit informațiilor comunicate de Vatican.

Roma, blindată înaintea funeraliilor Papei Francisc (sursa: Inquam Photos/Andrei Pungovschi)
Internațional

Roma, sub stare de asediu: măsuri de securitate fără precedent pentru funeraliile Papei Francisc

Roma, blindată înaintea funeraliilor Papei Francisc. În așteptarea celor 164 de delegații și a aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern care vor participa la funeraliile Papei Francisc, Roma a fost puternic securizată, iar numeroase străzi din centrul orașului vor rămâne închise pentru procesiunea funerară. Roma, blindată înaintea funeraliilor Papei Francisc Peste 4.000 de agenți ai forțelor de ordine și alți 4.000 de voluntari ai Protecției Civile sunt mobilizați în zona Bazilicii San Pietro și în alte puncte cheie ale orașului. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea De-a lungul traseului procesiunii, au fost desfășurați lunetiști, echipe de genişti, unități canine și patrule pe râul Tibru. Măsuri speciale împotriva amenințărilor și dronelor Brigada de pompieri este pregătită să intervină în caz de amenințări nucleare, bacteriologice, chimice sau radiologice. Totodată, apărarea italiană a desfășurat sisteme anti-drone, avioane de luptă Eurofighter și un distrugător în largul coastei Fiumicino, agenții fiind dotați și cu „bazooka anti-drone”. Servicii medicale întărite în zona Vaticanului În apropierea Vaticanului, serviciile medicale sunt pregătite cu 55 de echipe de intervenție, 11 posturi medicale avansate și 52 de ambulanțe. Spitalul Santo Spirito, situat la doar câțiva metri de San Pietro, este complet echipat pentru orice urgență. Restricții de circulație și facilități pentru pelerini Toate drumurile de acces din zona Vaticanului au fost închise, iar vehiculele retrase, ceea ce va genera probleme de mobilitate în oraș. Pelerinii vor fi direcționați spre piață, unde vor fi montate patru ecrane gigant pentru a putea urmări funeraliile în direct.

Clădire emblematică, vândută de o companie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O mare companie de telefonie își vinde una din clădirile emblematice din România, fără taxe

Clădire emblematică, vândută de o companie. Orange România a scos oficial la vânzare clădirea emblematică de pe strada Lăpușneanu din Iași, situată vizavi de Corpul R al Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Clădire emblematică, vândută de o companie „Ziarul de Iași” a dezvăluit în exclusivitate, încă de luna trecută, planurile companiei de a renunța la imobil. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Recent, Orange a publicat oferta oficială și condițiile de licitație. Clădirea a intrat în patrimoniul companiei în urma preluării unor active ale fostului Romtelecom. Continuarea, în Ziarul de Iași

Apicultura, o pasiune transformată în afacere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Albinele nu se cresc online: cum a ales o tânără să devină apicultoare în epoca social media

Apicultura, o pasiune transformată în afacere. La doar 19 ani, Teodora Coneac reușește să îmbine pasiunea pentru educație cu respectul profund față de natură. Apicultura, o pasiune transformată în afacere Crescută în comuna Țibana, județul Iași, tânăra a fost inspirată de valorile muncii și tradiției transmise în familie. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea În mijlocul câmpurilor, al animalelor și al stupilor, a descoperit apicultura ca un mod autentic de viață. Teodora demonstrează că dragostea pentru natură poate merge mână în mână cu dorința de a educa și inspira. Continuarea, în Ziarul de Iași  

Vandalizare de mașini, provocare pe TikTok (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

VIDEO Sute de ouă sparte pe mașini, la Iași, noua provocare TikTok. Doi tineri, căutați de Poliție

Vandalizare de mașini, provocare pe TikTok. Doi adolescenți îmbrăcați în negru și cu cagule au fost surprinși vandalizând zeci de mașini în Complexul Bellevue din Copou, potrivit imaginilor obținute de „Ziarul de Iași”. Vandalizare de mașini, provocare pe TikTok Tinerii au aruncat peste 100 de ouă asupra autoturismelor, unele sparte direct pe parbrize, altele lansate de la distanță. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Primele informații indică faptul că gestul ar fi fost inspirat de o provocare de pe TikTok. Incidentul a generat indignare în rândul locuitorilor din zonă. Continuarea VIDEO, în Ziarul de Iași

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat (sursa: Pexels/Isak Fransson)
Eveniment

Sunt cerealele pentru micul dejun sănătoase? Ce spun studiile despre un aliment aparent inofensiv

Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat. Cerealele de mic dejun sunt promovate drept o alegere sănătoasă pentru o zi energică. Dar ce spun cu adevărat studiile despre aceste produse, uneori ultraprocesate? Cerealele, dejun ideal vs aliment ultraprocesat Cerealele sunt adesea prezentate ca un mic dejun ideal: rapid, gustos și bogat în nutrienți. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Însă, în ciuda imaginii lor sănătoase, o parte dintre ele intră în categoria alimentelor ultraprocesate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la beneficiile lor reale pentru sănătate. În SUA, 53% din populație consumă săptămânal cereale la micul dejun. Porridge, granola, muesli, fulgi de porumb sau de tărâțe, opțiunile sunt aparent infinite, dar nu toate sunt la fel de benefice. Ce sunt cerealele și cum au ajuns pe masa noastră Cerealele sunt semințele comestibile ale unor ierburi cultivate, cum ar fi grâul, ovăzul, porumbul sau orezul. Fiecare bob de cereală conține tărâța (bogată în fibre și vitamine B), endospermul (bogat în amidon și proteine) și germenul (sursă de uleiuri, vitamine și minerale). John Harvey Kellogg, medic american, este considerat pionierul cerealelor de mic dejun, promovând inițial alimente precum granola și fulgii de porumb într-un sanatoriu din Michigan. Astăzi, producția cerealelor este industrializată, implicând rafinarea, adaosul de zahăr, arome, conservanți și vitamine sintetice. Fortificarea cerealelor, un avantaj pentru diete restrictive Un beneficiu des menționat al cerealelor este fortificarea lor cu vitamine și minerale, ceea ce le face utile pentru persoanele cu alimentație restrictivă, precum vegetarienii, veganii sau cei cu intoleranță la lactoză. Studii internaționale arată că fortificarea ajută populațiile să obțină micronutrienții esențiali, în special fier, calciu, vitamina D sau B12. De asemenea, fibrele din cereale susțin sănătatea intestinală, dar 90% dintre oameni nu consumă suficiente. Zahărul ascuns și indicele glicemic ridicat Mulți consumatori nu știu însă că unele cereale aparent sănătoase conțin cantități ridicate de zahăr. De exemplu, 30g de fulgi de porumb glazurați pot conține 11g de zahăr – adică 12% din doza zilnică recomandată. Cerealele cu zahăr ridicat pot duce la creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște, ceea ce favorizează foamea, lipsa de energie și consumul excesiv de calorii la următoarea masă. Cerealele ultraprocesate, un mare semn de întrebare Cerealele ultraprocesate conțin adesea coloranți, aditivi și conservanți. Deși reglementările sunt stricte în unele țări, efectele pe termen lung asupra sănătății, în special asupra microbiomului intestinal, nu sunt încă pe deplin cunoscute. Sarah Berry, profesoară de nutriție la King's College London, atrage atenția asupra cerealelor pentru copii, uneori prea colorate sau cu ingrediente artificiale. Granola, muesli și ovăzul, în topul alegerilor sănătoase Granola și muesli, cu condiția să aibă puțin zahăr adăugat, pot fi opțiuni sănătoase. Acestea conțin nuci, semințe și fructe uscate, aducând un aport echilibrat de fibre, grăsimi sănătoase și proteine. Consumul regulat de ovăz reduce riscul de diabet tip 2 și de boli cardiovasculare, datorită conținutului de beta-glucan – o fibră solubilă care scade colesterolul LDL („rău”). Cerealele rafinate, mai puține beneficii, mai multe riscuri Cerealele din făină rafinată, inclusiv unele produse din ovăz instant, au un indice glicemic mai mare și determină creșteri rapide ale glicemiei. Studiile arată că cerealele integrale aduc beneficii reale, dar nu și variantele rafinate, cărora li s-au îndepărtat fibrele și germenii. Ce spun studiile despre consumul zilnic de cereale O cercetare din Australia, pe peste 140.000 de persoane, a arătat că muesli reduce riscul de boli cardiace, diabet și accident vascular cerebral. În Marea Britanie, un studiu pe 186.000 de participanți a asociat consumul de cereale integrale cu o scădere de 15% a riscului de deces, comparativ cu cei care nu mănâncă deloc cereale la micul dejun. Pe de altă parte, persoanele care consumă cereale îndulcite au prezentat un risc mai mare de deces prin cancer. Alegerea inteligentă: citirea etichetei Pentru a face alegeri mai sănătoase, specialiștii recomandă selectarea cerealelor cu mai puțin de 5g de zahăr per porție și mai mult de 3g de fibre per porție. Iar pentru un mic dejun complet, cerealele pot fi „îmbunătățite” cu adaosuri sănătoase: nuci, iaurt de tip kefir, fructe sau semințe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră