miercuri 13 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7213 articole
Ramona Emilian

Internațional

Ucraina și SUA semnează miercuri acordul pentru minerale rare, anunță surse oficiale de la Kiev

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare. Ucraina se pregătește să semneze miercuri un acord strategic cu Statele Unite privind accesul la mineralele sale rare, potrivit unei surse oficiale de la Kiev. Documentul urmează să le ofere americanilor drepturi importante asupra unor resurse esențiale pentru industriile de vârf. Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, se află în drum spre Washington, unde urmează să semneze acordul în cursul serii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Deși guvernul ucrainean nu a aprobat încă oficial versiunea finală a textului, semnarea este considerată iminentă. Premierul ucrainean salută un acord „echitabil” Premierul Denis Șmîhal a descris acordul ca fiind „frumos și echitabil”, subliniind caracterul său bilateral și importanța acestuia pentru investițiile comune în reconstrucția Ucrainei. El a precizat că semnarea este așteptată în următoarele 24 de ore. Negocieri tensionate Negocierile privind acordul au fost tensionate, în contextul relației complexe dintre Ucraina și SUA, în special din cauza sprijinului militar și financiar american. O versiune anterioară a documentului ar fi trebuit semnată în februarie, dar vizita președintelui Volodimir Zelenski la Washington a fost umbrită de o altercație diplomatică cu Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance. Deputații ucraineni au respins varianta americană din martie Proiectul propus de SUA în martie a fost perceput de parlamentarii ucraineni ca fiind defavorabil Kievului, ceea ce a dus la reluarea negocierilor. Noul text, agreat de ambele părți, nu include clauze privind recunoașterea ajutoarelor oferite anterior ca datorie a Ucrainei. Acordul nu include garanții de securitate împotriva Rusiei Deși Kievul a solicitat includerea unor garanții de securitate împotriva Rusiei, acestea nu apar în documentul ce urmează să fie semnat. Surse oficiale nu au oferit detalii despre această omisiune. Fond de investiții comun pentru reconstrucția Ucrainei Acordul prevede înființarea unui fond de investiții ucraineano-american, destinat reconstrucției Ucrainei. Acesta va fi alimentat cu redevențe din noile licențe pentru materii prime – petrol, gaze și minereuri rare – și va fi gestionat paritar de ambele guverne. Partea americană va contribui la fond prin echivalentul viitoarelor ajutoare militare, în timp ce Ucraina va menține controlul asupra resurselor sale naturale și infrastructurii strategice. Profiturile vor rămâne în Ucraina cel puțin zece ani Potrivit acordului, profiturile generate în primii zece ani nu vor putea fi transferate în străinătate. Acestea vor fi reinvestite exclusiv în Ucraina, pentru a susține redresarea economică și stabilitatea statului. Resursele miniere ucrainene rămân o necunoscută strategică În ciuda potențialului acordului, cantitatea exactă de resurse miniere disponibile este incertă. Multe dintre acestea sunt greu de exploatat sau se află în zone aflate sub controlul Rusiei, ceea ce ridică provocări suplimentare în aplicarea acordului.

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Gazprom revine pe profit în 2024 (sursa: gazprom.com)
Economie

Gazprom, greu de ucis: compania rusă, profit uriaș în 2024, după pierderile din 2023

Gazprom revine pe profit în 2024. Gigantul energetic rus Gazprom a raportat un profit net de 1.200 miliarde de ruble (aproximativ 14,76 miliarde de dolari) în 2024, marcând o revenire puternică după pierderile de aproape 7 miliarde de dolari din anul precedent, potrivit unui anunț transmis miercuri de compania controlată de statul rus. Gazprom revine pe profit în 2024 Redresarea financiară s-a datorat în principal îmbunătățirii afacerilor cu gaze naturale și majorării veniturilor din dobânzi, generate de investițiile financiare ale grupului. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI   În 2023, Gazprom a înregistrat primele sale pierderi nete din 1999, în contextul scăderii abrupte a vânzărilor în Europa, anterior principala piață a companiei. Această scădere a fost cauzată de sancțiunile internaționale impuse după invazia Rusiei în Ucraina. Gazprom, afectată de sancțiuni, dar susținută de rezerve de lichiditate Gazprom a fost una dintre companiile rusești cel mai puternic afectate de sancțiunile occidentale. Totuși, potrivit adjunctului directorului general, Famil Sadygov, grupul dispune de o rezervă de lichidități de 1.034 miliarde de ruble, ceea ce îi oferă o stabilitate financiară ridicată, chiar și în contextul presiunilor internaționale. Stoparea tranzitului prin Ucraina De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a întrerupt complet tranzitul gazelor rusești, după decenii în care această rută a asigurat aprovizionarea Europei. Decizia Kievului de a nu prelungi acordul de tranzit a consfințit sfârșitul dominației energetice rusești în regiune. Divizia de gaze, mai profitabilă decât cea de petrol Potrivit raportului anual al companiei, divizia de gaze a generat un profit de 756 miliarde de ruble, depășind divizia de petrol, care a raportat 649 miliarde de ruble. Veniturile totale ale Gazprom au atins 10.700 miliarde de ruble în 2024, al doilea cel mai mare rezultat din istoria companiei. De asemenea, EBITDA-ul a crescut cu 76%, ajungând la 3.100 miliarde de ruble. În lipsa pieței europene, Gazprom își redirecționează eforturile către extinderea exporturilor de gaze naturale spre Asia, cu accent pe China, în acord cu strategia Kremlinului de reorientare către Est.  

Măsurile lui Trump afectează economia americană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Măsurile lui Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani

Măsurile lui Trump afectează economia americană. Economia Statelor Unite a înregistrat o contracție de 0,3% în ritm anual în perioada ianuarie–martie 2025, marcând primul declin din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate de Departamentul american al Comerțului. Scăderea survine pe fondul războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, care au perturbat activitatea economică și încrederea în mediul de afaceri. Măsurile lui Trump afectează economia americană Creșterea economică a fost grav afectată de o majorare istorică a importurilor, companiile americane încercând să aducă mărfuri din străinătate înainte de impunerea unor noi taxe vamale de către administrația Trump. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Importurile au crescut cu 41%, cel mai rapid ritm din 1972 încoace, cu excepția crizei sanitare din 2020. Această explozie a importurilor a șters aproximativ cinci puncte procentuale din dinamica PIB-ului. Cheltuielile de consum încetinesc puternic Cheltuielile de consum, care reprezintă peste două treimi din economia americană, au înregistrat o creștere modestă de 1,8% în primul trimestru, în scădere de la 4% în ultimul trimestru din 2024. De asemenea, cheltuielile guvernamentale federale au scăzut cu 5,1%, accentuând presiunea asupra creșterii economice. Investițiile private dau semne de vitalitate În contrast cu declinul altor indicatori, investițiile companiilor au crescut cu 21,9%, în special datorită achizițiilor de echipamente. Această dinamică reflectă o anumită încredere a sectorului privat în potențialul de redresare economică, însă rămâne insuficientă pentru a compensa efectele negative ale războaielor comerciale. Riscul de recesiune se amplifică în semestrul doi Mulți economiști avertizează că impactul taxelor vamale asupra PIB-ului ar putea deveni și mai vizibil în a doua jumătate a anului 2025, sporind riscul intrării în recesiune. Totodată, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce tot mai multe companii își retrag previziunile financiare anuale, invocând incertitudinile economice. Inflația rămâne o preocupare majoră Deși prețurile de consum au scăzut comparativ cu vârful din 2022, inflația anuală este mai mare decât în septembrie 2024, când a coborât temporar la 2,1%. În prezent, inflația revine în centrul dezbaterilor economice și politice, iar economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia scăderea dobânzilor în cursul acestui an pentru a stimula economia. Trump promite reducerea inflației, dar datele îl contrazic În plină campanie electorală, președintele Donald Trump a promis măsuri rapide pentru combaterea inflației. Totuși, statisticile actuale arată că inflația a crescut în ultimele luni, punând sub semnul întrebării eficiența politicilor economice promovate de actuala administrație.

Ana Birchall a devenit consilier prezidențial (sursa: Facebook/Ana Birchall)
Eveniment

Ana Birchall, o nouă sinecură: numită de Bolojan consilier prezidențial

Ana Birchall a devenit consilier prezidențial. Ana Birchall a fost numită oficial în funcția de consilier prezidențial, începând cu data de 1 mai 2025, printr-un decret semnat miercuri de președintele interimar Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială. Ana Birchall a devenit consilier prezidențial În noua sa funcție, Ana Birchall va activa în cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni din cadrul Administrației Prezidențiale. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Aceasta va avea atribuții importante în implementarea parteneriatelor strategice ale României, un domeniu esențial în contextul geopolitic actual. Carieră extinsă în drept și administrație publică Ana Birchall este avocat cu o carieră profesională bogată, atât în România, cât și în străinătate. A ocupat funcții precum: Șef al Oficiului Juridic la Omniasig S.A. (1996–1998) Avocat la White & Case LLP New York (2002–2003) și la reprezentanța din București (2008–2010) Avocat la Biriș Goran (2010–2012) și Mușat & Asociații (2012) Consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2003–2004) Lector universitar la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din București (din 2005) Consilier al prim-ministrului în 2012 Experiență politică și academică Pe plan politic, Ana Birchall a fost membră a Partidului Social Democrat între 2005 și 2019. A fost aleasă deputat în județul Vaslui la alegerile parlamentare din 2012 și 2016. De asemenea, a fost membru în Comitetul Executiv al Yale Law School Association, consolidându-și profilul academic și profesional la nivel internațional. Între 2022 și 2024, Ana Birchall a ocupat funcția de reprezentant special pentru proiecte strategice și relații internaționale în cadrul companiei Nuclearelectrica, contribuind la dezvoltarea unor inițiative esențiale pentru securitatea energetică a României.

Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați (sursa: Cotidianul)
Eveniment

Primii preoți condamnați la închisoare pentru infracțiuni sexuale cu minori

Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați. Episcopia Hușilor a transmis un comunicat oficial în urma condamnării definitive a fostului episcop Corneliu Bârlădeanul (pe numele de mirean Cornel Onilă) și a fostului arhimandrit Sebastian Jitaru pentru viol și alte agresiuni sexuale asupra unor elevi ai Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huși. Infracțiuni sexuale cu minori, preoți condamnați În mesajul publicat pe site-ul instituției, reprezentanții Episcopiei își exprimă regretul față de victime și condamnă faptele celor doi foști slujitori ai Bisericii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Se subliniază că gravitatea acțiunilor este accentuată de statutul religios al celor implicați, care aveau datoria morală de a fi modele de conduită. „Regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat”, se arată în comunicat. Delimitare totală de foștii slujitori ai Bisericii Episcopia Hușilor menționează că, din august 2017, nu mai are nicio legătură instituțională cu Cornel Onilă și Sebastian Jitaru. Se precizează că instituția se delimitează total de faptele acestora și își cere iertare pentru răul produs. „Ne cerem iertare pentru tot răul produs de către acestea, în primul rând victimelor, dar și tuturor celor care ar fi putut pune la îndoială rolul și locul Bisericii în viața credincioșilor.” Episcopia, parte responsabilă civilmente Instanța a decis ca Episcopia Hușilor să fie parte responsabilă civilmente, fiind obligată să contribuie la plata prejudiciului material către victime. Reprezentanții instituției precizează însă că această decizie nu reflectă o vină morală sau instituțională, ci se bazează pe un mecanism legal de compensare. „Este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor.” Episcopia vizează exercitarea dreptului de regres Instituția mai anunță că analizează posibilitatea de a uza de dreptul de regres împotriva celor doi condamnați, pentru a recupera sumele ce ar putea fi achitate cu titlu de despăgubiri. „Vina le aparține în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Vom analiza pașii procedurali pentru exercitarea acestui drept.” Condamnări definitive pentru agresiuni sexuale grave În urma deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Corneliu Bârlădeanul a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare, iar Sebastian Jitaru la 14 ani și două luni, amândoi cu executare. Faptele pentru care au fost condamnați includ viol și alte agresiuni sexuale asupra unor elevi de seminar.  

Bolile cardiovasculare, tendință în rândul tinerilor (sursa: Pexels/freestocks.org)
Eveniment

Bolile cardiovasculare nu mai țin cont de vârstă: tot mai mulți tineri suferă de atacuri de cord

Bolile cardiovasculare, tendință în rândul tinerilor. Tot mai mulți tineri, cu vârste între 20 și 50 de ani, suferă atacuri de cord, iar în cazul femeilor, consecințele sunt mai grave. În ciuda tendinței îngrijorătoare, există o veste bună: bolile cardiovasculare pot fi prevenite. Bolile cardiovasculare, tendință în rândul tinerilor În timp ce incidența atacurilor de cord scade în rândul persoanelor în vârstă, tot mai mulți tineri ajung în spitale cu probleme cardiace. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Medici din întreaga lume consideră această tendință o urgență de sănătate publică. Principalele cauze sunt alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și, mai recent, efectele post-COVID. „Tinerii nu sunt imuni la atacuri de cord sau stop cardiac”, avertizează dr. Ron Blankstein, cardiolog la Brigham and Women's Hospital din Boston, într-un interviu pentru National Geographic. „Vestea bună este că bolile cardiovasculare pot fi prevenite, în mare parte, dacă luăm măsuri din timp.” Statisticile confirmă creșterea cazurilor în rândul tinerilor Conform datelor oficiale din SUA, în 2019, doar 0,3% dintre adulții cu vârste între 18 și 44 de ani suferiseră un atac de cord. Însă, în 2023, procentul a urcat la 0,5% – o creștere de 66% în doar patru ani. Un alt studiu pe peste 2.000 de pacienți tineri arată că 1 din 5 persoane internate pentru atac de cord avea sub 40 de ani. Proporția tinerilor afectați a crescut constant cu 2% pe an în ultimul deceniu. Atac de cord vs. stop cardiac: diferențe esențiale Atacul de cord apare când fluxul de sânge către inimă este blocat. Stopul cardiac este o oprire bruscă a bătăilor inimii, cauzată de o defecțiune electrică. Deși ambele pot fi letale, mecanismele sunt diferite, iar stopul cardiac este mai greu de studiat la tineri din cauza multiplelor cauze posibile. Femeile tinere, afectate mai grav Studiile recente arată că femeile tinere suferă tot mai frecvent atacuri de cord – și că prognosticul lor este adesea mai rezervat. Un studiu publicat în Circulation arată că spitalizările pentru atacuri de cord la femeile între 35 și 54 de ani au crescut de la 21% în anii '90 la 31% în 2014. Femeile tinere afectate aveau factori de risc precum hipertensiune, diabet, boli renale sau accidente vasculare anterioare. Mai grav, simptomele acestora sunt frecvent ignorate de medici, iar tratamentele le sunt prescrise mai rar comparativ cu bărbații. Principalii factori de risc Bolile cardiovasculare apar tot mai devreme, în special în rândul tinerilor cu hipertensiune arterială, diabet, colesterol ridicat și obezitate Deși unele cauze sunt genetice, cele mai multe țin de stilul de viață: dietă dezechilibrată, lipsa mișcării și stres cronic. Aceste obiceiuri nesănătoase se formează, adesea, încă din copilărie. COVID-19 și impactul său cardiac Pandemia a amplificat riscurile cardiovasculare. Un studiu din 2022 arată că decesele prin atac de cord au crescut cu 14% în primul an al pandemiei – în special în rândul tinerilor între 25 și 44 de ani. Virusul COVID declanșează inflamații și îngroașă sângele, crescând riscul de formare a cheagurilor care pot duce la infarct. În schimb, vaccinurile au fost asociate cu un risc redus de atacuri de cord, inclusiv la tineri. Lipsa de conștientizare, o problemă majoră Un sondaj realizat în 2023 arată că 47% dintre persoanele sub 45 de ani nu cred că sunt expuse riscului de boli cardiovasculare. Mai mult, o treime dintre respondenți nu ar ști să recunoască un atac de cord dacă ar avea unul. În plus, majoritatea tinerilor cu factori de risc nu primesc avertismente clare din partea medicilor, mai ales în cazul femeilor. Cum reducem riscul unui infarct? Prevenția timpurie este esențială. Cu cât trăiești mai mult cu factori de risc netratați, cu atât cresc șansele unui eveniment cardiac major. Asociația Americană a Inimii recomandă următoarele 8 principii esențiale pentru o inimă sănătoasă: Dietă echilibrată Activitate fizică regulată Fără fumat Somn suficient Greutate sănătoasă Colesterol sub control Glicemie stabilă Tensiune arterială normală Un studiu din 2024 a arătat că tinerii între 21 și 27 de ani care respectă aceste reguli au artere mai sănătoase și un risc semnificativ mai mic de boli cardiovasculare.

Nicușor vs Antonescu, controversele dezbaterii candidaților (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Nicușor Dan l-a demascat pe Crin Antonescu, privind apartamentul de la fostul șef SRI Măgureanu

Nicușor vs Antonescu, controversele dezbaterii candidaților. Dezbaterea organizată de Televiziunea Română a fost una dintre cele mai tensionate din această campanie electorală, marcând diferențele majore de viziune, stil și agendă între candidați. Subiectele controversate legate de trecutul personal, securitate, SRI, justiție și economia viitorului au generat schimburi dure de replici. Nicușor vs Antonescu, controversele dezbaterii candidaților Candidatul independent Nicușor Dan l-a acuzat pe Crin Antonescu că ar fi cumpărat un apartament la preț preferențial de la fostul șef SRI, Virgil Măgureanu. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale În replică, Antonescu a negat orice legătură personală cu Măgureanu și a susținut că imobilul a fost achiziționat la prețul pieței, în rate, printr-o companie în construcție. Disputa s-a intensificat când Nicușor Dan a invocat și colaborarea lui Antonescu cu Eduard Hellvig, fost șef SRI și coleg de partid. Crin Antonescu a denunțat acuzațiile drept „minciuni patologice” și a cerut dovezi în direct. Schimb de acuzații privind patrimoniul sportiv și trecutul politic Nicușor Dan a reluat acuzațiile conform cărora Crin Antonescu ar fi înstrăinat ilegal mai multe baze sportive în perioada în care era ministru al Tineretului și Sporturilor. Antonescu a respins acuzațiile și l-a provocat pe Dan să prezinte documentele chiar în timpul emisiunii. În schimb, Dan a afirmat că există hotărâri judecătorești în sprijinul afirmațiilor sale. Disputa a amplificat tensiunea dezbaterii, ridicând semne de întrebare privind trecutul administrativ al unuia dintre favoriții scrutinului. Victor Ponta: sprijin din partea lui Trump și lecțiile pandemiei Candidatul Victor Ponta a declarat că, în caz de amenințare militară, primul lider internațional pe care l-ar contacta ar fi Donald Trump, cu care susține că are o relație personală. În cazul unei noi pandemii, Ponta a promis că nu va permite restricții precum cele din perioada Covid-19, considerând că au fost măsuri „pompieristice”. El a reafirmat sprijinul pentru drepturile fundamentale și a criticat dur măsurile impuse anterior, afirmând că România trebuie să fie pregătită, dar fără a sacrifica libertățile. Elena Lasconi: „Din cauza lui Ponta și Antonescu, România nu a intrat în Schengen” Candidata USR, Elena Lasconi, a acuzat că în 2012 România a ratat aderarea la Schengen din cauza tandemului Ponta-Antonescu. Lasconi a invocat și tragedia de la Colectiv, punând-o pe seama lipsei de asumare a guvernului de atunci. În replică, Ponta a declarat că preferă să vorbească despre viitor și a prezentat un plan economic pentru România. Crin Antonescu a catalogat afirmațiile drept „falsuri istorice” și a respins categoric legătura cu subiectul Schengen. Controversele candidaturii lui Funeriu și replicile lui Ludovic Orban Daniel Funeriu a susținut că a fost presat telefonic să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan. Acuzația a fost infirmată atât de Nicușor Dan, cât și de Ludovic Orban, care a catalogat informațiile drept „minciuni gogonate”. Nicușor Dan și-a cerut scuze pentru o afirmație anterioară în care a minimalizat importanța candidaturii lui Funeriu. Discuția a evidențiat tensiuni în interiorul dreptei politice și luptele de culise pentru consolidarea poziției în alegeri. Poziții despre justiție, CCR și relația cu Securitatea Elena Lasconi a propus ca numirile la Curtea Constituțională să fie făcute public, „live”, și a susținut excluderea magistraților cu carnet de partid. De cealaltă parte, Nicușor Dan a fost întrebat despre asocierea sa, în trecut, cu Octavian Claudiu Radu, fost colaborator al Securității, răspunzând că nu avea informații despre trecutul acestuia. Ambii candidați au punctat importanța unei justiții credibile și a profesionalismului în numirile instituționale. Viziuni economice și planuri pentru crize Ponta și Dan au prezentat planuri economice divergente. Primarul Capitalei a pledat pentru combaterea evaziunii fiscale, atragerea fondurilor europene și o strategie economică bazată pe tehnologie și energie. Ponta a cerut clarificări privind măsurile concrete ale lui Dan și a reiterat necesitatea unui nou guvern. Alte teme abordate au fost răspunsul la crize majore (inundații, pandemii) și gestionarea sistemului de sănătate. Nemulțumirile față de sistemul politic Candidații Sebastian Popescu, John-Ion Banu-Muscel și Lavinia Șandru au adus în discuție marginalizarea lor de către presă și nevoia de reforme radicale în sănătate, demografie și administrație. Popescu a propus convocarea CSAT pentru gestionarea incendiilor și dezvoltarea secțiilor de arși. Lavinia Șandru a anunțat un program demografic ca prioritate națională. Acești candidați au pledat pentru schimbare, dar s-au declarat dezamăgiți de lipsa de atenție din partea publicului și presei.      

Trump relaxează taxele pentru industria auto (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump taie iar din tarife: le scade, temporar, pe cele pentru companiile auto care importă piese

Trump relaxează taxele pentru industria auto. Președintele american Donald Trump a semnat un decret care reduce temporar impactul taxelor vamale pentru producătorii auto ce fabrică în SUA cu piese din import. Măsura vine în sprijinul companiilor afectate de tarifele impuse la începutul lunii aprilie. Trump relaxează taxele pentru industria auto Donald Trump a anunțat marți semnarea unui decret care relaxează, pe termen scurt, regimul fiscal pentru producătorii auto din Statele Unite. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale În special, măsura vizează evitarea unei duble impozitări asupra pieselor importate, într-un context economic tensionat. 100 de zile de mandat și un miting la Detroit Decizia a fost făcută publică înaintea unui miting organizat în Warren, lângă Detroit, chiar în ziua în care președintele marca primele 100 de zile de mandat. „Vrem doar să-i ajutăm în această perioadă de tranziție. Pe termen scurt. Dacă nu au putut obține piese de schimb, nu vrem să-i penalizăm”, a declarat Trump înainte de plecarea spre Michigan. Taxele vamale de 25% afectează producătorii locali De la 3 aprilie, toate vehiculele importate în Statele Unite sunt supuse unei taxe vamale de 25%. Paradoxal, tocmai producătorii americani sunt printre cei mai afectați, deoarece operează fabrici în Mexic și Canada. Deși cele două țări sunt incluse în acorduri de liber schimb cu SUA, acestea nu au fost scutite de măsurile comerciale impuse de Trump în cadrul războiului său economic global.  

De ce urșii sunt mai agresivi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Urșii, mai agresivi în această perioadă: ursoaicele au pui și atacă omul mai frecvent

De ce urșii sunt mai agresivi O tragedie a avut loc vineri seară în județul Harghita, unde o tânără de 18 ani, Andreea-Cristiana Oană, elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos, s-a înecat în lacul de acumulare Frumoasa, din cauza unui urs. De ce urșii sunt mai agresivi Adolescenta s-a speriat de apariția unui urs, a fugit, s-a dezechilibrat și a căzut în apă de la înălțime. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Incidentul readuce în prim-plan pericolul tot mai des al întâlnirilor dintre oameni și animale sălbatice. Experții consultați de „Ziarul de Iași” explică de ce urșii devin mai agresivi în această perioadă a anului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum poate lua foc un autoturism (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Risc crescut de incendiu la autoturisme. Care sunt condițiile care favorizează dezastrul

Cum poate lua foc un autoturism. O mașină parcată într-un garaj din comuna Miroslava a fost cuprinsă de flăcări, iar incendiul s-a extins rapid la locuința din apropiere. Cum poate lua foc un autoturism Incidentul readuce în atenție întrebarea: în ce condiții poate lua foc un autoturism? Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Inginerul auto Mircea Nazaret, din Iași, atrage atenția că riscul de incendiu există atât la mașinile vechi, cât și la cele moderne. Potrivit specialistului, cele mai frecvente cauze sunt intervențiile neautorizate și defectele la circuitele de putere ale instalației electrice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Anularea deciziei CCR, val de procese (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Val de procese în toată țara prin care se cere anularea deciziei CCR de anulare a alegerilor

Anularea deciziei CCR, val de procese. Curtea de Apel Iași a început judecarea dosarelor cunoscute ca „CCR-Ploiești”, respingând în serie toate cele 16 plângeri formulate împotriva deciziei Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. Anularea deciziei CCR, val de procese Magistrații ieșeni au refuzat să analizeze cererile pe fond, invocând lipsa de competență legală a instanțelor de a verifica hotărârile CCR. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Toate deciziile adoptate luni și marți s-au bazat pe aceeași excepție de „incompetență generală”, motiv pentru care cererile au fost declarate inadmisibile. Cu o singură excepție la Curtea de Apel Ploiești, instanțele din toată țara au respins plângeri similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor (sursa: X/Jeff Bezos)
Internațional

Trump îl atacă pe Bezos: Amazon ar putea menționa cât din prețul produselor e determinat de tarife

Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor. Administrația Trump a reacționat vehement față de Amazon, în contextul în care gigantul de e-commerce ar fi analizat posibilitatea de a afișa separat costurile suplimentare generate de tarifele impuse de SUA, indică surse citate de CNN.  Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor Președintele Donald Trump l-a sunat personal marți dimineață pe fondatorul companiei, Jeff Bezos, pentru a-i exprima nemulțumirea. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit a doi oficiali de rang înalt de la Casa Albă, președintele a fost informat telefonic despre intenția Amazon de a evidenția costurile tarifare și a reacționat imediat, exprimându-și furia direct către Jeff Bezos. Informația inițială a fost publicată de Punchbowl News, care a relatat că Amazon intenționează să afișeze „cât din prețul unui produs este determinat de tarife”, chiar lângă prețul final afișat. „Act politic ostil” Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a catalogat marți această posibilă decizie a Amazon drept un „act ostil și politic”, precizând că discutase deja subiectul cu președintele. În același timp, oficiali ai Casei Albe au criticat inițiativa, considerând-o o încercare de a transfera costurile asupra consumatorilor americani. Amazon neagă implementarea pe site-ul principal Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat pentru CNN că ideea de a afișa tarifele „nu a fost niciodată luată în calcul pentru site-ul principal Amazon și nu a fost implementată pe nicio platformă a companiei.” Cu toate acestea, Amazon a confirmat că a explorat opțiunea afișării costurilor de import pe Haul, o platformă secundară destinată produselor sub 20 de dolari. Totuși, schimbarea nu a fost aprobată și nu va fi pusă în aplicare. Alte platforme de e-commerce aplică taxe similare Companii precum Shein și Temu au introdus modificări de preț legate de costurile tarifare. Temu, de exemplu, a adăugat o taxă de import afișată la finalizarea comenzii. Ambele companii se aprovizionează în mare parte din China, afectată direct de noile tarife impuse de administrația Trump. Colaborare controversată a Amazon în China Karoline Leavitt a invocat și un articol Reuters din 2021 care susținea că Amazon ar fi colaborat cu autoritățile chineze pentru a cenzura recenziile privind discursurile și scrierile președintelui Xi Jinping. Purtătoarea de cuvânt a afirmat că acesta este un alt motiv pentru care „americanii ar trebui să cumpere produse americane” și a subliniat importanța repatrierii lanțurilor de aprovizionare. Bezos, în relații bune cu Trump în al doilea mandat În ciuda tensiunilor actuale, Jeff Bezos a încercat să cultive o relație pozitivă cu președintele Trump în al doilea mandat al acestuia. Fondatorul Amazon l-a felicitat public după alegerile din noiembrie și a participat la un dineu la Casa Albă. Mai mult, Amazon a donat 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al lui Trump și produce un documentar despre Prima Doamnă Melania Trump. Averea lui Jeff Bezos, afectată de politicile tarifare Potrivit Bloomberg Billionaire Index, averea lui Jeff Bezos a scăzut cu 30 de miliarde de dolari de la începutul anului, parțial din cauza politicilor tarifare ale administrației Trump și a declinului piețelor bursiere. Cu toate acestea, într-un interviu recent acordat publicației The Atlantic, Trump l-a elogiat pe Bezos: „Este 100%. A fost grozav.”

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Extrema dreaptă germană, în continuare pe primul loc în sondaje, peste blocul conservator CDU-CSU

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se menține pe primul loc în preferințele alegătorilor germani, potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Forsa la solicitarea postului RTL. Extrema dreaptă germană conduce în sondaje Sondajul apare în contextul în care o nouă coaliție de guvernare formată din conservatori (CDU-CSU) și social-democrați (SPD) se pregătește să preia puterea la Berlin. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit datelor sondajului, AfD ar obține 26% din voturi dacă alegerile ar avea loc acum, cu două puncte procentuale peste blocul conservator CDU-CSU, care ar obține 24%. Diferențe majore față de rezultatele din februarie Rezultatele sondajului contrastează cu cele ale alegerilor parlamentare din 23 februarie, când CDU-CSU a obținut 28,5% din voturi și s-a clasat pe primul loc, urmat de AfD cu 20,8%. Sprijinul pentru Partidul Social-Democrat (SPD) a scăzut la 14%, în scădere față de 16,4% înregistrat la scrutinul din februarie. Partidul Verzilor ar obține 12% din voturi, în timp ce formațiunea de extremă stângă Die Linke ar atinge 10% în preferințele electoratului, potrivit aceluiași sondaj Forsa. Friedrich Merz, posibil viitor cancelar Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este favorit pentru funcția de cancelar. Votul de învestire este programat pentru 6 mai, în Bundestag. Dacă parlamentul federal își va da acordul, Merz va prelua oficial conducerea executivului german în cadrul noii coaliții CDU-SPD.

Riposta Indiei după atacul din Kashmir (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

India ar putea ataca militar Pakistanul după atentatul din Kashmir. Ambele țări sunt puteri nucleare

Riposta Indiei după atacul din Kashmir. Prim-ministrul indian Narendra Modi a autorizat marți lansarea unei operațiuni militare ca răspuns la atacul terorist din 22 aprilie din Kashmirul indian, în urma căruia au murit 26 de civili. Atacul, care a avut loc în orașul turistic Pahalgam, este cel mai sângeros comis împotriva civililor în regiune în ultimele două decenii. Riposta Indiei după atacul din Kashmir În cadrul unei reuniuni cu ușile închise alături de șefii Statului Major, premierul Modi a transmis că armata are libertatea de a decide „țintele, momentul și modul ripostei”. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit unei surse guvernamentale, liderul indian a reafirmat „hotărârea națională de a lovi decisiv terorismul” și și-a exprimat „încrederea deplină” în forțele armate. Atacul imputat Pakistanului tensionează relațiile bilaterale Deși atacul nu a fost revendicat oficial, guvernul indian a acuzat direct Pakistanul. Islamabadul a respins orice implicare și a cerut o anchetă independentă. Incidentul a reaprins tensiunile dintre cele două puteri nucleare vecine, care și-au aplicat sancțiuni diplomatice reciproce și le-au cerut cetățenilor lor să părăsească teritoriul celeilalte țări până cel târziu marți. Schimburi de focuri și o dronă doborâtă la graniță Potrivit armatei indiene, de mai multe nopți au loc schimburi de focuri de-a lungul Liniei de Control — frontiera de facto care împarte Kashmirul între India și Pakistan. Deși nu s-au raportat victime, Pakistanul a anunțat marți că a doborât o dronă de supraveghere indiană, informație care nu a fost confirmată de autoritățile de la New Delhi. Răspunsul militar pare iminent Experții avertizează că o ripostă militară a Indiei devine tot mai probabilă, pe fondul tensiunii crescânde din ambele tabere. China, actor regional major, a îndemnat cele două state la „reținere” și dialog, subliniind importanța stabilității în Asia de Sud. Anchete, arestări și case demolate După atentat, forțele de securitate indiene au lansat o vastă operațiune de căutare a autorilor și complicilor. Poliția a publicat portrete-robot ale celor implicați, dintre care doi sunt cetățeni pakistanezi suspectați că aparțin grupării jihadiste Lashkar-e-Taiba, cu baza în Pakistan. Până în prezent, aproape 2.000 de persoane au fost interogate sau arestate de Agenția Națională de Investigații (NIA), iar armata a demolat aproximativ zece locuințe ale presupuşilor suspecți, fapt ce a generat acuzații de „pedeapsă colectivă” din partea unor aleși locali și a comunității. Kashmirul, teritoriu disputat și teatru de conflicte Regiunea Kashmir, cu populație majoritar musulmană, a fost divizată între India și Pakistan în 1947, după retragerea britanică. Cele două țări au purtat mai multe războaie pentru controlul acestui teritoriu, pe care ambele îl revendică integral. Din 1989, conflictul dintre separatiști și armata indiană a provocat zeci de mii de victime.

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Continuă să se judece cereri de anulare a deciziei CCR de anulare a alegerilor

Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR. Curtea de Apel Ploieşti respinge cererile privind anularea deciziei CCR care a anulat primul tur al prezidenţialelor Judecarea cererilor pentru anularea deciziei CCR Curtea de Apel Ploieşti a respins marţi, 29 aprilie, două cereri care vizau suspendarea şi anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) din 6 decembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Hotărârea CCR a fost cea care a anulat turul întâi al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 24 noiembrie. Cererile, respinse ca inadmisibile Potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti în aceste cauze. În consecinţă, cererile au fost respinse ca inadmisibile. Deciziile nu sunt definitive. Alte dosare privind anularea deciziei CCR, în curs de judecată Tot marţi, într-un al treilea dosar privind acelaşi subiect, Curtea de Apel Ploieşti a decis amânarea pronunţării pentru ziua de miercuri. Alte două cereri privind anularea hotărârii CCR urmează să fie judecate tot miercuri, 30 aprilie, de aceeaşi instanţă. O decizie anterioară fusese casată de Înalta Curte Săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti admisese o cerere similară. Ulterior, însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursurile formulate de CCR şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, ÎCCJ a casat sentinţa pronunţată iniţial la Ploieşti şi a respins ca inadmisibile cererile de suspendare şi de anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră