duminică 03 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7173 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Ce trebuie să verifici neapărat înainte de a cumpăra o mașină la mâna a doua

Tot mai mulți români ajung să plătească sume mari pentru mașini second-hand cu kilometraj falsificat sau cu daune ascunse. Ce să verifici la mașina second-hand Pentru a evita astfel de situații, profesorul Radu Drosescu de la Facultatea de Mecanică din Iași recomandă verificarea atentă a istoricului vehiculului. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Specialistul subliniază importanța controlului tehnic înainte de cumpărare și a consultării bazelor de date disponibile. O inspecție amănunțită poate preveni pierderi financiare și probleme majore după achiziție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce să verifici la mașina second-hand (sursa: Pexels/Sindre Fs)
Explozie de cazuri de gripă (sursa: Pexels/Polina Tankilevitch)
Eveniment

Explozie de cazuri de gripă atât la adulți, cât și la copii. Nu e prea târziu pentru vaccinare

La Iași, sezonul infecțiilor respiratorii a început cu o creștere alarmantă de 40% a numărului de pacienți, atât adulți, cât și copii. Explozie de cazuri de gripă Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” se confruntă cu un val tot mai mare de cazuri de gripă și viroze. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Medicii avertizează că situația poate deveni gravă dacă nu se iau măsuri preventive. Specialiștii subliniază totuși că nu este prea târziu pentru vaccinarea antigripală, care reduce riscul formelor severe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Procurorii DNA cer salarii mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu fără margini: procurorii DNA cer mărirea salariului cu 60%. Acum au 20.000 de lei net lunar

Procurorii DNA, care câștigă lunar aproximativ 20.000 de lei net, solicită o majorare salarială de 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Procurorii DNA cer salarii mai mari Printre semnatarii acțiunii se numără și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Aceștia susțin că volumul de muncă din cadrul DNA este chiar mai ridicat decât cel al omologilor europeni, ceea ce ar justifica eliminarea diferenței de remunerație. Instanța a respins însă cererea, considerând nefondate argumentele privind presupusa discriminare salarială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Peter Magyar acuză atacuri cibernetice (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Liderul opoziției maghiare acuză hackeri ruși că atacă partidul TISZA

Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a acuzat luni autoritățile că ar fi permis scurgerea ilegală a datelor personale ale susținătorilor partidului său, TISZA, în urma unui atac informatic cu malware. Acesta susține că este ținta unor rețele internaționale interesate să-l mențină la putere pe premierul Viktor Orban. Peter Magyar acuză atacuri cibernetice „Sistemele noastre sunt constant atacate de luni de zile”, a declarat Magyar într-o postare pe Facebook. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Politicianul conservator, considerat favorit în sondaje pentru alegerile legislative din 2026, afirmă că atacurile cibernetice fac parte dintr-un plan mai amplu de intimidare politică și destabilizare. Magyar a declarat că aplicația mobilă a partidului său, TISZA, a devenit „ținta unor hackeri internaționali susținuți clar de serviciile ruse”, încă de la lansare. O bază de date cu 200.000 de nume, publicată pe internet Presa apropiată guvernului de la Budapesta a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că o bază de date conținând 200.000 de nume ar fi fost publicată temporar pe internet. Lista provenea din aplicația mobilă a partidului TISZA și conținea numele, adresele de e-mail, adresele poștale și numerele de telefon ale susținătorilor. Datele au fost retrase la scurt timp după publicare, însă scurgerea a fost suficientă pentru a declanșa un nou scandal politic. Alegerile primare ale opoziției, afectate de incident Potrivit lui Magyar, atacul informatic are scopul de a intimida simpatizanții și de a împiedica organizarea alegerilor primare prin care TISZA urma să își desemneze candidații pentru alegerile parlamentare. Liderul opoziției a anunțat însă că procesul electoral intern va continua, dar pe o altă platformă online, pentru a asigura protecția datelor participanților. Reacția guvernului Orban: „Opoziția își arată adevărata față” Guvernul de la Budapesta a reacționat rapid la acuzațiile lui Magyar. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat pe Facebook că „modul în care opoziția tratează datele cetățenilor este revelator pentru modul în care ar conduce țara”. Declarația oficialului vine pe fondul unei campanii electorale tensionate, în care Peter Magyar îl devansează în sondaje pe Viktor Orban, aflat la putere de peste 15 ani. Ungaria, tot mai expusă atacurilor cibernetice Incidentul are loc într-un context mai amplu de insecuritate cibernetică în Ungaria. În 2021, primele alegeri primare ale opoziției au fost suspendate din cauza unui atac informatic considerat de origine străină. În același an, Ungaria a fost singura țară din Uniunea Europeană menționată în scandalul Pegasus, pentru folosirea software-ului de spionaj israelian asupra a peste 300 de numere de telefon. Între 2023 și 2024, peste 40 de publicații independente au fost victime ale unor atacuri cibernetice, iar un tânăr de 23 de ani a fost arestat în iulie în cadrul anchetei. O campanie electorală marcată de tensiuni Pe măsură ce Ungaria se apropie de alegerile parlamentare din aprilie 2026, războiul digital dintre guvern și opoziție pare să se intensifice. Scurgerea de date a partidului TISZA adâncește neîncrederea publică și ridică întrebări serioase privind securitatea cibernetică, transparența și echitatea procesului electoral în Ungaria.

Israel dezbate pedeapsa cu moartea pentru teroriști (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel vrea introducerea pedepsei cu moartea pentru teroriști (proiect de lege)

Comisia pentru securitate naţională a Parlamentului israelian (Knesset) a votat luni în favoarea unui proiect de lege care prevede introducerea pedepsei cu moartea pentru autorii atacurilor considerate „teroriste”. Inițiativa este susținută public de ministrul israelian al securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir. Amendament la Codul penal, următorul pas: votul în plen Comisia a adoptat un amendament la Codul penal care va fi transmis acum plenului parlamentului pentru vot în primă lectură. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” În Israel, o lege intră în vigoare doar după aprobarea în a treia lectură, parcurgând etapele procedurale parlamentare. Sprijin politic din partea executivului Potrivit declaraţiilor publice, premierul Benjamin Netanyahu ar susţine iniţiativa, iar mediatorul israelian pentru ostatici, Gal Hirsch, a confirmat sprijinul executivului pentru măsură. Nota explicativă a comisiei susţine că scopul proiectului este eliminarea terorismului „de la rădăcină” şi crearea unui factor de descurajare puternic. Textul juridic precizează că un autor de atac considerat terorist şi găsit vinovat de omor motivat de rasism sau ură ar urma să fie condamnat la moarte, pedeapsa nefiind prevăzută ca opţională. Inițiatorul și presiunile politice din coaliţie Proiectul a fost înaintat de un parlamentar din formaţiunea Otzma Yehudit, apropiată ministrului Itamar Ben Gvir. Ministrul a pus presiune politică asupra coaliţiei, afirmând că nu va mai susţine majoritatea de dreapta condusă de Netanyahu dacă textul nu este supus votului până la data de 9 noiembrie. Controverse și context mediatic Ben Gvir a publicat recent o înregistrare video în care apare în faţa unor prizonieri palestinieni — material care a stârnit reacţii publice. Declaraţiile sale categorice — că orice „terorist” merită o singură pedeapsă, cea capitală — accentuează tensiunile politice şi discursul securitar din cadrul coaliţiei guvernamentale. Următorii paşi procedurali Proiectul urmează traseul parlamentar: dezbatere în plen, voturi successive şi, în eventualitatea unei aprobări finale, promulgarea de către preşedinte. Până la adoptarea finală, iniţiativa rămâne însă doar o propunere legislativă care va trece prin multiple etape şi controverse politice şi juridice.

Lege pentru apărarea infrastructurii Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

George Simion, singurul candidat la șefia AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Emoții mari pentru George Simion: vrea un nou mandat la șefia AUR ca unic candidat

Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, este singurul candidat pentru un nou mandat la conducerea partidului. Nici un alt membru nu s-a înscris în cursa internă pentru funcția de președinte, potrivit anunțului făcut de reprezentanții formațiunii înaintea Congresului Național din 30 noiembrie, care va avea loc la Alba Iulia. Nici un contracandidat pentru George Simion Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, și prim-vicepreședintele partidului, Marius Lulea, au confirmat luni că nu există alți candidați. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” „Nu am cunoștință să existe alte persoane”, a declarat Marius Lulea. „Nu, nu cred. Nici eu n-am auzit”, a completat Petrișor Peiu. Astfel, George Simion va candida singur pentru un nou mandat în fruntea AUR, la congresul care marchează patru ani de la înființarea partidului. Regulile interne pentru înscrierea în competiție Biroul Național de Conducere al AUR a stabilit regulile pentru înscrierea candidaților la funcțiile de conducere. Potrivit regulamentului, fiecare candidat trebuie să aibă cel puțin 100 de susținători membri de partid, la care se adaugă 20 de parlamentari sau europarlamentari. Condițiile de participare includ: vechime de minimum 24 de luni în partid, cotizația plătită la zi, depunerea unei declarații scrise, a CV-ului și a programului politic la sediul central al AUR, în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, între orele 9:00 și 18:00. Cerințe suplimentare pentru candidați Candidații trebuie, de asemenea, să depună lista echipei propuse pentru Biroul Național de Conducere (BNC), care se votează odată cu moțiunea și poate fi modificată doar între 7 și 25 noiembrie, în limita a 25% din totalul membrilor propuși. Lista de susținători trebuie să includă cel puțin 100 de membri de partid (cu o vechime de minimum 6 luni și cotizația plătită), precum și 20 de parlamentari sau europarlamentari. Susținătorii non-parlamentari trebuie să provină din minimum 5 județe, fără ca numărul semnatarilor dintr-un județ să depășească 20 de persoane. Congresul AUR, programat pe 30 noiembrie Congresul Național al AUR va avea loc la Alba Iulia, pe 30 noiembrie 2025, o dată simbolică pentru partid, asociată cu Ziua Marii Uniri. În cadrul reuniunii, se vor alege președintele și celelalte structuri de conducere ale formațiunii. Cu absența contracandidaților, George Simion este favoritul cert pentru a continua la conducerea AUR încă un mandat.

Frații Micula, vizați într-un nou dosar (sursa: Digi24)
Eveniment

Prăbușirea imperiului Micula: statul trebuie să recupereze 400 de milioane de euro

Procurorii Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au efectuat luni șase percheziții domiciliare în județul Bihor, la sediile și punctele de lucru ale unor firme care fac parte din grupul European Food and Drinks, controlat de frații Ioan și Viorel Micula. Potrivit anchetatorilor, dosarul vizează infracțiuni de evaziune fiscală și delapidare, în legătură cu ajutorul de stat acordat ilegal grupului, în valoare de sute de milioane de euro. Mecanism infracțional pentru evitarea recuperării ajutorului de stat Conform Parchetului General, două persoane fizice, considerate coordonatoarele unui grup de nouă companii, ar fi pus în aplicare un mecanism infracțional complex. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Scopul acestuia era transferul nelegal al activelor din patrimoniul firmelor European Food and Drinks către alte opt companii aflate tot sub controlul acelorași persoane. Mecanismul ar fi fost conceput după ce instanțele europene au decis că România trebuie să recupereze aproximativ 400 de milioane de euro de la grupul Micula, dintre care 178 de milioane de euro reprezintă debitul principal, restul fiind dobânzi și penalități. „Mecanismul infracțional ar fi fost conceput și implementat în contextul deciziilor pronunțate de instanțele europene, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze sumele de bani achitate grupului European Drinks în perioada 2014–2019, plățile fiind calificate drept ajutor de stat acordat ilegal”, precizează Parchetul General. Prejudiciu estimat la 163 milioane de lei Procurorii susțin că, între anii 2018 și 2024, activitatea a cinci dintre firmele grupului a fost administrată fraudulos, printr-un sistem contractual menit să transfere terenuri, construcții, echipamente și instalații tehnice către alte companii din același cerc de control. Valoarea totală a activelor transferate nelegal este estimată la 163 milioane de lei. „Pentru a limita posibilitatea statului român de a recupera sumele datorate, s-a implementat un mecanism infracțional prin care o parte semnificativă a activelor a fost transferată către alte firme nevizate de măsurile de recuperare”, a transmis Parchetul. Vânzări fictive și compensări de creanțe Anchetatorii au identificat mai multe modalități frauduloase prin care s-au realizat transferurile patrimoniale. Printre acestea se numără vânzări directe și compensări de creanțe între firmele implicate. „Probatoriul administrat a relevat îndoieli cu privire la caracterul real al operațiunilor comerciale invocate pentru justificarea creanțelor, ridicând suspiciuni asupra legalității mecanismului de compensare și a vânzărilor directe”, au adăugat procurorii. Disputa dintre statul român și frații Micula În 1998, România a introdus prin ordonanță de urgență facilități fiscale pentru investitorii din zone defavorizate, aplicabile timp de zece ani. Măsura a fost abrogată în 2005, cu trei ani înainte de termen, în contextul pregătirii aderării la Uniunea Europeană. Frații Ioan și Viorel Micula, investitori suedezi cu reședință în România și acționari ai grupului European Food and Drinks, au considerat că statul le-a cauzat pierderi și au cerut despăgubiri, în baza unui tratat bilateral între Suedia și România privind protejarea investițiilor. În 2013, tribunalul arbitral a decis că România a încălcat tratatul și a obligat statul la plata a circa 180 de milioane de euro. Ulterior, în 2015, Comisia Europeană a stabilit că plata acestor despăgubiri constituie ajutor de stat ilegal, cerând României să recupereze sumele plătite și să nu efectueze alte plăți către grupul Micula. Dimensiunea completă a prejudiciului Procurorii Parchetului General și polițiștii economici continuă cercetările pentru a stabili dimensiunea completă a prejudiciului și implicarea persoanelor fizice și juridice din cadrul grupului European Food and Drinks. Dosarul vizează una dintre cele mai ample anchete privind transferuri patrimoniale suspecte menite să evite executarea unor decizii europene privind ajutorul de stat.

Jurnalistul Charlie Ottley obține cetățenia română (sursa: Facebook/Charlie Ottley)
Eveniment

Charlie Ottley, în sfârșit cetățean român: jurnalist britanic, promotor al României

Jurnalistul și producătorul britanic Charlie Ottley, cunoscut pentru documentarele care au promovat imaginea României în întreaga lume, a primit cetățenia română. El urmează să depună jurământul de credință pe data de 6 noiembrie, în cadrul unei ceremonii oficiale organizate la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). Ceremonie solemnă la Autoritatea Națională pentru Cetățenie Potrivit unui comunicat al ANC, ceremonia din 6 noiembrie va marca depunerea jurământului de credință față de România de către mai mulți străini care au primit cetățenia română. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” „Solemnitatea sesiunii este consolidată de diversitatea țărilor de proveniență a noilor cetățeni români, aceștia fiind originari din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Italia, Turcia, Brazilia, Iordania, Liban, Serbia și India. Această diversitate confirmă vocația globală a României și forța legăturilor sale umane și diplomatice”, a transmis luni instituția. Charlie Ottley, promotor al României autentice În cadrul ceremoniei, printre cei care vor depune jurământul se află și Charlie Ottley, jurnalistul britanic care a contribuit semnificativ la promovarea culturii, civilizației și patrimoniului natural al României. Ottley este cunoscut pentru seria de documentare Wild Carpathia și Flavours of Romania, producții care au adus în prim-plan frumusețea peisajelor românești și ospitalitatea oamenilor. „Prin documentarele sale de excepție, Charlie Ottley a reușit să surprindă cu măiestrie spiritul, autenticitatea și frumusețea pitorească a României”, a declarat Claudia Țapardel, președintele interimar al ANC. Un gest simbolic de recunoaștere Acordarea cetățeniei române lui Charlie Ottley este privită ca un gest de recunoaștere a contribuției sale la imaginea pozitivă a României pe plan internațional. Prin proiectele sale, jurnalistul britanic a inspirat milioane de spectatori să descopere Carpații, tradițiile și valorile românești, consolidând totodată identitatea culturală a țării în ochii lumii.

Amalia Bellantoni, plasată în arest la domiciliu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Amalia Bellantoni, în arest la domiciliu: complice la furtul a trei telefoane

Amalia Bellantoni, cunoscută pentru sesizarea depusă la Curtea Constituțională care a împiedicat-o pe Diana Șoșoacă să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, a fost plasată în arest la domiciliu. Decizia a fost luată în cadrul unui dosar penal în care este acuzată, alături de soțul ei, Domenico Bellantoni, de agresiune asupra vecinilor. Soțul Amaliei Bellantoni, arestat preventiv 30 de zile Judecătoria Sectorului 2 a decis luni arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Domenico Bellantoni, la solicitarea procurorilor. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi agresat doi vecini, în vârstă de 67 și 66 de ani, în seara zilei de 30 octombrie 2025. După conflict, bărbatul le-ar fi sustras telefoanele mobile, fiind ajutat de soția sa. Incidentul s-a petrecut în curtea comună a imobilului unde locuiesc cei doi soți, în sectorul 2 al Capitalei. Detalii din ancheta procurorilor Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, Domenico Bellantoni ar fi lovit victimele cu un obiect contondent din lemn, dar și cu pumnii și picioarele. În urma agresiunii, victimele au suferit leziuni ce necesită între 4 și 9 zile de îngrijiri medicale. „La data de 30.10.2025, în jurul orei 19:30, în timp ce se afla în curtea comună a unui imobil din sectorul 2, inculpatul B.D., prin întrebuinţarea de acte de violenţă, constând în aplicarea de lovituri puternice cu un obiect contondent confecţionat din lemn, dar şi cu pumnii şi picioarele, a deposedat persoanele vătămate de trei telefoane mobile, cauzând un prejudiciu total de aproximativ 3.500 de lei”, au transmis procurorii. Anchetatorii mai susțin că Amalia Bellantoni ar fi participat la sustragerea bunurilor, motiv pentru care a fost plasată în arest la domiciliu. Cine este Amalia Bellantoni Amalia Bellantoni a devenit cunoscută în spațiul public în octombrie 2024, când a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. În urma demersului ei, judecătorii CCR au decis că senatoarea nu poate participa la scrutinul din 2024. Fostă membră a partidului SOS România, Bellantoni este și om de afaceri. Împreună cu soțul ei, Domenico Bellantoni, deține un restaurant cu specific sicilian în București.

Germania vrea evaluarea tinerilor pentru armată (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Tinerii, evaluați pentru serviciul militar, cere șeful statului-major al forţelor armate germane

Șeful Statului Major al forțelor armate germane, generalul Carsten Breuer, a cerut evaluarea tuturor tinerilor din Germania în vederea unui eventual serviciu militar. Solicitarea vine în contextul intensificării dezbaterilor privind apărarea națională și nevoia de pregătire în caz de urgență. Germania vrea evaluarea tinerilor pentru armată Într-un interviu acordat grupului de presă RND, generalul Breuer a explicat că o astfel de evaluare este „vitală din punct de vedere militar”, pentru a evita pierderea de timp în cazul unei crize. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” „Trebuie evaluată întreaga cohortă de vârstă. Numai așa vom ști cine este disponibil și pe cine putem chema într-o situație de apărare – pe care, desigur, dorim să o prevenim”, a declarat Breuer. Sprijin din partea ministrului apărării Boris Pistorius Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, susține la rândul său ideea unei evaluări naționale a tinerilor. Oficialul consideră că această măsură ar permite Germaniei să reacționeze rapid și eficient în fața unei eventuale amenințări la adresa securității. Crizele nu trebuie să găsească Germania nepregătită Generalul Breuer a avertizat că efectuarea evaluărilor abia în momentul izbucnirii unei crize ar fi o greșeală strategică: „Nimeni nu poate spune cu certitudine cum va arăta situația de securitate în anii următori. Dacă începem pregătirea abia atunci, vom pierde timp prețios”, a explicat acesta. Noua lege privind serviciul militar intră în vigoare în 2026 Noua lege germană referitoare la serviciul militar, care va intra în vigoare la 1 ianuarie, prevede inițial voluntariatul ca modalitate principală de suplimentare a efectivelor armatei. Totuși, deputații din coaliția guvernamentală au propus tragerea la sorți a tinerilor pentru evaluare, urmând ca, în cazul unui număr insuficient de voluntari, selecția pentru serviciul obligatoriu să fie făcută tot aleatoriu. „Vom selecta cei mai calificați și motivați” Breuer a subliniat că forțele armate nu trebuie să își limiteze opțiunile și că selecția trebuie făcută după criterii profesionale: „Dacă numărul de voluntari este insuficient, iar înrolarea obligatorie este decisă de guvern și parlament, îi vom selecta pe cei mai calificați și motivați, în funcție de nevoile reale, nu aleatoriu.” Germania își consolidează apărarea și rezervele Generalul german a insistat și asupra importanței timpului și a consolidării capacității militare: „Până la sfârșitul deceniului, avem nevoie nu doar de o forță activă puternică, ci și de o rezervă solidă. Doar astfel vom fi pregătiți pentru apărare și vom putea descuraja potențialii adversari.”

Parlament redus, vot uninominal cerut PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD susține că este de acord să existe doar 300 de parlamentari, dar cu vot uninominal

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că partidul susține reducerea numărului de parlamentari la 300, în conformitate cu referendumul organizat în urmă cu 15 ani, însă dorește ca alegerea acestora să se facă prin vot uninominal. Vot uninominal cerut PSD Întrebat de jurnaliști, la Palatul Parlamentului, dacă PSD va sprijini proiectul de lege privind reducerea numărului de parlamentari, adoptat tacit de Senat, Grindeanu a confirmat susținerea social-democraților pentru această măsură. Citește și: Divorț final între Anca Alexandrescu și fostul ei idol: va candida, deși Georgescu recomandă boicotarea alegerilor. Și Simion a abandonat-o „Am spus că noi susținem asta, dar vrem și mai mult decât atât – ne-am dori să fie vot uninominal”, a afirmat liderul interimar al PSD. Subiect discutat în coaliția de guvernare Grindeanu a precizat că tema reducerii numărului de parlamentari a fost discutată recent în cadrul coaliției de guvernare, însă nu s-a ajuns la o decizie finală. „S-a discutat inclusiv săptămâna trecută în coaliție, dar nu s-a luat o hotărâre”, a explicat acesta. Critici la adresa USR pentru formularea proiectului Liderul PSD a criticat modul în care a fost redactat proiectul de lege inițiat de USR, susținând că documentul conține erori. „Proiectul acela n-a fost scris corect, așa cum bine știți, în specificul USR. Scriau că din 300 de parlamentari, 200 trebuie să fie senatori și 100 deputați. Nu vă supărați pe mine, dar să mai învețe să scrie proiecte de lege”, a spus Grindeanu. PSD invocă referendumul din 2009 Grindeanu a reamintit că reducerea numărului de parlamentari la 300 a fost decisă printr-un referendum organizat în urmă cu aproximativ 15 ani, dar care nu a fost niciodată pus în aplicare. „Avem un referendum în România ținut în urmă cu 15 ani, dacă nu mă înșel, care așteaptă să fie pus în practică. Da, PSD susține 300 de parlamentari”, a conchis liderul social-democrat.

Simboluri legionare, pe vârfuri montane (sursa: Facebook/Bogdan Pacurar)
Eveniment

Simboluri legionare, pe cele mai înalte vârfuri montane din România, de ani de zile

Simboluri legionare interzise de lege sunt prezente pe vârfurile montane din România, inclusiv pe Moldoveanu, cel mai înalt din țară. Simboluri legionare, pe vârfuri montane Un montaniard arată că aceste simboluri au fost montate acum mai mulți ani, dar autoritățile nu le-au înlăturat. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală „La fix a picat dezbaterea asta cu cântece legionar(oid)e cântate în Catedrala Neamului. Că de-o săptămână mă chinui și io să semnalez un fenomen și tot găsesc altceva de făcut. De-o săptămână, de când am fost în traseu pe Buila-Vânturarița, prima oară. Am pus atunci câteva poze, un traseu frumos toamna, nu cine știe ce solicitant, nici foarte lung, o plimbare lejeră într-o sâmbătă însorită de octombrie.” Gardul legionar de pe Vârful Buila „Dar un lucru l-am lăsat deoparte, pentru o postare separată: gardul legionar de pe Vârful Buila - foto 1. Pentru că, da, pe crucea care marchează Vf Buila (1.849 m) este atașat celebrul X și 0, sigla mișcării legionare. La baza crucii este și o plachetă în memoria unui tânăr care a murit în 2020 și care este numit „fratele, prietenul și camaradul nostru” (al autorilor plachetei), „un adevărat legionar al lui Hristos”. - foto 2 Pentru că, se știe, Iisus nu avea prozeliți, urmăritori, follower-i, avea legionari, iar cei 12 apostoli probabil erau șefi de cuib. Ca să nu mai zic că Lui Însuși nu-i spuneau „Învățătorule” când se mai duceau la El în audiență să le dezlege ceva pilde biblice, ci „Căpitane”. (EDIT. A punctat bine Eugenia Mihalcea, legat tot de plachetă, enunțul de sus: „Totul pentru Țară” este numele partidului fondat de Corneliu Zeea Codreanu în 1933. Nu ne ascundem, nu ne ferim.)" „Legionarului lui Hristos” "Sigla legionară și placheta dedicată „legionarului lui Hristos” stau bine mersi de câțiva ani acolo, pe unul dintre cele mai umblate și apreciate trasee montane din țara noastră (de curiozitate, dați o căutare pe Google după „traseu buila vanturarita”, să vedeți câte rezultate, poze și video primiți înapoi). Nu pare că vreo autoritate s-a sesizat, atfel n-ar mai fi acolo, mă gândesc, din moment ce arborarea însemnelor legionare este interzisă prin lege.” Poza lui Adolf „Și dacă tot am ajuns aici, să amintim și de surata ei mai mare, „crucea legionară” de pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt din România. Imaginați-vă că urcați pe Everst, cel mai înalt vârf din lume, și acolo dați peste o 7_vastică și poza lui Adolf. Este arborată la câțiva metri de monumentul care marchează vârful și e de nu știu când acolo, nederanjată de nimeni. Spre rușinea mea, când am urcat în 2019, n-am văzut-o, dar să zicem că eram prima dată pe Moldoveanu și adrenalina momentului m-a făcut mai puțin atent la detalii înconjurătoare. Aceeași rușine a pățit-o însă și Maia Sandu, președintă a Republicii Moldova și cunoscută iubitorare de natură și drumeții, care, când a vizitat România în 2021, a făcut și o urcare pe Moldoveanu, unde s-a pozat cu grătarul lui CZC în spate. - foto 5” „Autoritățile nu se uită în sus” „Dar în rest, da, statul și autorităile nu sunt de acord și nu tolerează. Doar nu se uită în sus, că le ia amețeala. (Discuția cu „nu știm, nu am fost sesizați” nici măcar nu o-ncep. Un singur indiciu las aici: în fiecare an, măcar de 1 Decembrie, zeci de vânători de munte și nu mai știu ce trupe urcă pe Moldoveanu să ducă tricolorul pe cel mai înalt vârf al țării etc., etc.. Și nu văd la 5 metri mai încolo tabla de X și 0 lăsată de fanii tot mai curajoși ai lui Corneliu.)"

România, record negativ la accidente cauzate de gaze (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Scurgerile de gaz omoară în România de 100 de ori mai mulți oameni decât în vestul Europei

În fiecare an, zeci de români își pierd viața în explozii și intoxicații cauzate de scurgeri de gaze, evenimente care ar putea fi evitate prin verificări periodice și respectarea normelor de siguranță. România, record negativ la accidente cauzate de gaze Asociația Energia Inteligentă (AEI) atrage atenția că, raportat la 50.000 km de conducte de distribuție, România înregistrează de 100 de ori mai multe decese decât țările din Europa de Vest. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală În spatele acestor statistici se află tragedii cumplite: familii distruse, copii rămași orfani și locuințe transformate în ruine. Neglijență și improvizații Potrivit AEI, majoritatea accidentelor nu se datorează ghinionului, ci unui lanț de neglijențe: instalații improvizate, revizii tehnice amânate și mirosuri de gaz ignorate. În timp ce în Europa de Vest controalele sunt făcute regulat și riguros, în România acestea sunt percepute adesea ca o formalitate sau o cheltuială inutilă. Diferențe uriașe între România și Vestul Europei Conform raportului MARCOGAZ, în perioada 2017–2022, opt țări vest-europene au înregistrat între 12 și 32 de accidente pe an și maximum 13 decese, la o rețea de 1,235 milioane km de conducte. Prin contrast, analiza AEI arată că în România — unde rețeaua măsoară doar 0,049 milioane km — au loc 100–300 de accidente anual, soldate cu 10–30 de morți. Frecvența accidentelor este de 150 de ori mai mare, iar cea a deceselor de 100 de ori mai mare decât media europeană. Cauze și soluții propuse de AEI Asociația Energia Inteligentă subliniază că lipsa reviziilor periodice, neglijența consumatorilor și deficiențele companiilor autorizate sunt principalele cauze ale acestor tragedii. AEI recomandă schimbarea modului de realizare a verificărilor și reparațiilor, modernizarea urgentă a infrastructurii, implementarea mentenanței predictive bazate pe senzori și inteligență artificială, precum și campanii de educație publică privind siguranța gazelor. Totodată, organizația propune un registru public al incidentelor și digitalizarea completă a operatorilor pentru intervenții rapide. Siguranța începe cu fiecare dintre noi AEI transmite un mesaj clar: o simplă verificare tehnică poate salva vieți. România se află la o răscruce critică în ceea ce privește infrastructura de gaze, dar experiența Europei de Vest arată că, prin investiții și educație, riscurile pot fi reduse de peste 50 de ori în mai puțin de un deceniu.  Viața nu are preț, iar responsabilitatea de a preveni tragediile revine fiecărui cetățean, fiecărei familii și fiecărui operator din domeniu.

Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu ia în calcul furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei, dar s-ar putea răzgândi

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că, pentru moment, nu ia în considerare un acord care ar permite Ucrainei să se doteze cu rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk. Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina Liderul de la Washington a transmis că nu dorește escaladarea conflictului cu Rusia. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală Trump s-a referit la un posibil plan prin care Statele Unite ar putea vinde rachete Tomahawk unor țări membre NATO, care ulterior le-ar transfera Ucrainei. Întrebat de jurnaliști, la bordul avionului prezidențial Air Force One, dacă ia în calcul un astfel de acord, președintele a răspuns scurt: „Nu chiar”. Totuși, el a adăugat că s-ar putea răzgândi pe viitor. Subiectul, discutat la Casa Albă Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat despre această chestiune în cadrul întâlnirii lor de la Casa Albă din 22 octombrie. Potrivit lui Rutte, analiza este în curs, iar decizia finală aparține Statelor Unite. Ce presupune folosirea rachetelor Tomahawk Rachetele Tomahawk pot atinge ținte aflate la o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri, ceea ce ar permite Ucrainei să lovească inclusiv Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat acest tip de armament, însă Kremlinul a avertizat că livrarea lor ar fi considerată o provocare majoră.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră