duminică 03 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7173 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Ce proiecte PNRR pierde România din cauza pensiilor speciale

România riscă să piardă finanțări importante prin PNRR, iar printre cauze se numără și menținerea pensiilor speciale. Pensiile speciale blochează proiecte PNRR Ministerul Investițiilor și Finanțelor Publice urmează să publice lista actualizată a proiectelor eligibile, după pierderea celor 7,5 miliarde de euro din fondurile europene acordate în 2020. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR În județul Iași, din cele peste 860 de proiecte aprobate prin PNRR, doar 30 au fost finalizate, restul aflându-se încă în implementare. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor este 31 august 2026, iar plățile finale trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile speciale blochează proiecte PNRR (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Extrema dreaptă olandeză pierde alegerile (sursa: Facebook/Geert Wilders)
Internațional

Extrema dreaptă olandeză pierde alegerile, Geert Wilders recunoaște înfrângerea

Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, a recunoscut marți înfrângerea în alegerile legislative anticipate, desfășurate miercurea trecută. Rezultatele finale, încă neoficiale, arată o diferență de aproximativ 28.000 de voturi între Partidul Libertății (PVV), condus de Wilders, și partidul liberal progresist D66, aflat sub conducerea lui Rob Jetten. Geert Wilders acceptă rezultatul și îl felicită pe Rob Jetten După ce a acuzat inițial nereguli în procesul electoral, Geert Wilders a decis să recunoască înfrângerea și să îl felicite pe Rob Jetten pentru victorie. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Șansele ca rezultatul să se mai schimbe sunt minime. Prin urmare, l-am felicitat pe Jetten pentru victoria sa”, a declarat Wilders presei. Rob Jetten, în vârstă de 38 de ani, este favorit să devină cel mai tânăr prim-ministru din istoria Olandei și primul premier deschis homosexual al țării. De la ascensiune radicală la retragerea din guvern Geert Wilders, liderul Partidului Libertății (PVV), a câștigat alegerile legislative din urmă cu doi ani, promițând o ruptură radicală față de Bruxelles. În campania din 2023, el a atacat Uniunea Europeană, a cerut reintroducerea controalelor la frontiere, expulzarea migranților, interzicerea Coranului și a moscheilor și chiar organizarea unui referendum pentru un posibil „Nexit” – ieșirea Olandei din UE. Totuși, presiunile interne și europene l-au forțat pe Wilders să tempereze discursul extremist. Pentru a putea forma o coaliție de guvernare, a fost nevoit să facă multiple compromisuri și să renunțe la postul de prim-ministru, care a fost ocupat de Dick Schoof, fost șef al serviciilor secrete. În iunie 2025, Wilders și-a retras partidul din coaliția de guvernare, provocând căderea guvernului și organizarea de alegeri anticipate. O nouă majoritate politică în formare Deși Rob Jetten pare să fi câștigat scrutinul, formarea guvernului olandez rămâne un proces complex și de lungă durată. Sistemul politic al țării nu impune termene limită, iar negocierile pot dura luni de zile. Primul pas este numirea unui „explorator”, care consultă partidele pentru a identifica posibile majorități. Ulterior, parlamentul desemnează un „mediator” însărcinat cu redactarea unui acord de guvernare între partidele compatibile ideologic. Abia după finalizarea acestor discuții sunt stabilite ministerele și numele viitorului prim-ministru. Posibilă coaliție de centru-stânga și centru-dreapta Pentru a atinge pragul de 76 de mandate din cele 150, cea mai probabilă formulă de guvernare ar fi o coaliție largă, formată din: D66 (26 de mandate) – partidul câștigător, condus de Rob Jetten VVD (22 de mandate) – partidul liberal al fostului premier Mark Rutte CDA (18 mandate) – formațiune de centru-dreapta Verzi/Laburiști (20 de mandate) – alianță socialist-ecologistă condusă până recent de Frans Timmermans, fost comisar european Această combinație ar putea asigura stabilitatea politică într-un parlament profund fragmentat, dar negocierile se anunță dificile din cauza diferențelor ideologice majore dintre partide. Schimbare de generație în politica olandeză Ascensiunea lui Rob Jetten marchează o tranziție generațională în politica Olandei. La 38 de ani, el devine simbolul unei noi generații de lideri europeni, care combină liberalismul progresist cu angajamentul față de valorile europene. În timp ce extrema dreaptă a lui Wilders rămâne o forță semnificativă în parlament, rezultatul acestor alegeri arată că majoritatea olandezilor optează pentru moderație și cooperare europeană, într-un moment crucial pentru stabilitatea Uniunii Europene.

Blikk, vândut unui grup pro-Orbán (sursa: Facebook/Iván Nagy)
Internațional

Cel mai citit ziar din Ungaria, Blikk, cumpărat de apropiații lui Orbán. Redactorul-șef demisionează

Redactorul-șef al ziarului Blikk, Iván Nagy, și-a anunțat demisia la doar câteva zile după ce publicația a fost cumpărată de grupul Indamedia, considerat apropiat de premierul Viktor Orbán. Plecarea sa survine într-un moment tensionat pentru presa maghiară, cu doar șase luni înainte de alegerile legislative din 2025, în care opoziția conduce în sondaje. Blikk, de la grupul elvețian Ringier la Indamedia Vineri, grupul media elvețian Ringier a anunțat vânzarea diviziei sale din Ungaria, care include Blikk, ziarul său duminical Vasárnapi Blikk, un portal de sănătate și mai multe reviste, către Indamedia, un conglomerat media cu legături strânse cu partidul de guvernământ Fidesz. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Noul proprietar nu ne vrea, dar e în regulă — intențiile noastre coincid”, a scris redactorul-șef Iván Nagy pe Facebook, anunțând și plecarea colegului său Peter Szigeti, responsabil de conținut editorial. Preluare controversată înainte de alegeri Tranzacția a stârnit îngrijorări legate de independența presei, fiind percepută ca o nouă etapă în consolidarea controlului mediatic de către cercul lui Viktor Orbán. Săptămânalul HVG a relatat că o bancă asociată cu László Mészáros, prieten și aliat apropiat al premierului, a acordat un împrumut de 33 de milioane de euro companiei Indamedia chiar înainte de achiziție — indiciu al unui sprijin politic indirect. Blikk, cel mai citit ziar din Ungaria Blikk este cel mai popular ziar din Ungaria și una dintre primele cinci publicații online din țară, cu aproximativ trei milioane de cititori lunar, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Comunicații și Media (NMHH). Publicația, lansată în 1994, s-a remarcat prin tonul tabloid, dar și prin abordarea critică la adresa guvernului, ceea ce a făcut-o una dintre ultimele voci independente din presa de mare tiraj. Ringier invocă „motive economice” Într-un comunicat, reprezentanții Ringier au declarat că sunt „conștienți de sensibilitatea subiectului independenței presei în Ungaria”, însă decizia de vânzare a fost luată exclusiv din rațiuni economice: „Am căutat un proprietar pe termen lung și profesionist. Decizia noastră se bazează pe considerente strategice și pe dorința de a ne concentra pe activitățile digitale de bază.” Controlul mediatic sub Viktor Orbán De la revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010, Ungaria a cunoscut o centralizare masivă a presei. Numeroase redacții independente au fost închise, cumpărate sau transformate în portavoce pro-guvernamentale, iar mass-media publică a devenit un instrument de propagandă al partidului Fidesz. Conform organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), peste 80% din peisajul mediatic maghiar era deja controlat de persoane sau grupuri apropiate premierului înainte de achiziția Blikk. Un nou pas în erodarea pluralismului mediatic Demisia redactorului-șef Iván Nagy simbolizează sfârșitul unei redacții independente într-o țară unde libertatea presei a fost progresiv restrânsă. Preluarea Blikk de către Indamedia este privită de analiști drept o mișcare strategică a guvernului Orbán înaintea alegerilor, menită să limiteze spațiul de exprimare critică și să uniformizeze discursul mediatic în favoarea puterii.

Zelenski, pe linia frontului la Pokrovsk (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, pe linia frontului la Pokrovsk, orașul pe care Putin și-l dorește cu disperare

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți că a vizitat trupele aflate pe linia de front de la Pokrovsk, oraș strategic din regiunea Donbas, unde se dau în prezent cele mai grele lupte ale războiului. Localitatea, considerată un punct-cheie pentru apărarea estului Ucrainei, se află sub presiune constantă din partea armatei ruse, care încearcă să o încercuiască. Zelenski, în vizită la trupele Gărzii Naționale Azov „M-am întâlnit cu soldații noștri la postul de comandă al Corpului 1 al Gărzii Naționale Azov, care conduce apărarea în zona Dobropillia, în apropiere de Pokrovsk”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Președintele ucrainean a decorat mai mulți militari și le-a transmis un mesaj de recunoștință: „Vă mulțumesc pentru apărarea Ucrainei, a integrității noastre teritoriale. Serviți într-un sector foarte important. Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru.” Zelenski i-a îndemnat pe soldați să continue lupta „cu victorie împotriva inamicului în fiecare zi”. Întâlnire cu comandantul Azov, eroul de la Mariupol În timpul vizitei, Zelenski s-a întâlnit cu Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, cunoscut pentru rezistența eroică din timpul asediului combinatului Azovstal din Mariupol, în 2022. Liderul ucrainean a fost însoțit de generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene, într-o demonstrație de sprijin direct pentru forțele care apără Donbasul. Pokrovsk, epicentrul celor mai grele lupte Regiunea Pokrovsk-Myinograd, care avea înainte de război aproximativ 100.000 de locuitori, a devenit unul dintre cele mai disputate sectoare ale frontului. Observatorii militari avertizează că zona riscă să fie încercuită de trupele ruse, care ar fi pătruns deja în unele cartiere ale orașului. Deputata ucraineană Mariana Bezugla a descris situația de la Pokrovsk drept „groaznică”, în timp ce armata ucraineană confirmă că luptele se duc în interiorul orașului, iar forțele speciale și echipamente suplimentare au fost trimise în sprijin. Moscova susține că deține controlul asupra unor părți din Pokrovsk Potrivit Ministerului rus al Apărării, trupele ruse ar fi „curățat de soldați ucraineni” peste 35 de clădiri din Pokrovsk și continuă „eliminarea unor unități încercuite” în apropierea orașului Kupiansk, situat la 160 de kilometri nord. Kievul a negat informațiile privind încercuirea completă a trupelor sale, explicând că termenul „încercuire” este folosit de ruși pentru a desemna o blocare parțială a liniilor de aprovizionare, aflate sub focul artileriei și dronelor rusești. Situația de pe teren: lupte stradale și „zone gri” Potrivit platformei ucrainene DeepState, care urmărește evoluția frontului pe baza imaginilor din surse deschise, trupele ruse își continuă înaintarea în interiorul orașului Pokrovsk și în împrejurimi. Totuși, o mare parte a localității rămâne o „zonă gri”, adică necontrolată ferm de niciuna dintre părți. Blogul militar rus Rîbar confirmă, la rândul său, că forțele ruse își extind controlul, dar recunoaște că „o curățare completă a orașului este încă departe”. Pokrovsk – „poarta către Donețk” Asaltul asupra Pokrovskului face parte din strategia Rusiei de a cuceri întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk, din care Ucraina mai controlează aproximativ 10%. Presa rusă numește Pokrovsk „poarta către Donețk”, un obiectiv strategic care ar deschide drumul trupelor ruse către Kostiantinivka, iar apoi spre Kramatorsk și Sloviansk — ultimele mari redute ucrainene din regiune.

Fost comisar european acuzat de spălare de bani (sursa: Facebook/Didier Reynders)
Internațional

Fostul comisar european pentru Justiție, Didier Reynders, inculpat pentru spălare de bani în Belgia

Fostul comisar european pentru Justiție, Didier Reynders, a fost pus sub acuzare pentru spălare de bani și alte delicte încă neprecizate. Reynders, politician liberal belgian și una dintre figurile proeminente ale instituțiilor europene, este investigat pentru tranzacții suspecte legate de achiziția unor bilete de loterie. Tranzacții suspecte semnalate de Loteria Națională Investigația a fost declanșată după o plângere depusă de Unitatea de Prelucrare a Informațiilor Financiare (CTIF) și de Loteria Națională a Belgiei, care au identificat sume mari de bani utilizate pentru cumpărarea de bilete de loterie electronice. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Suspiciunile privind originea fondurilor au determinat autoritățile să deschidă o anchetă penală privind posibile acte de spălare de bani. Didier Reynders a fost comisar european pentru Justiție până la 30 noiembrie 2024, perioadă în care a coordonat aplicarea și respectarea statului de drept în țările Uniunii Europene. Banca ING, anchetată pentru trafic de influență În august 2025, presa belgiană a dezvăluit că Parchetul din Belgia a extins investigațiile și asupra băncii ING, suspectată de trafic de influență în legătură cu același dosar. Procurorii belgieni încearcă să determine dacă prin intermediul instituției bancare au fost facilitate tranzacții sau operațiuni menite să ascundă proveniența fondurilor implicate. Didier Reynders, interogat și pus oficial sub acuzare Potrivit publicațiilor Le Soir, Le Vif, De Standaard și site-ului de investigații Follow The Money, fostul comisar european a fost oficial inculpat pe 16 octombrie 2025, după ce a fost interogat de un procuror. La scurt timp după audierea lui Reynders, a fost interogată și soția sa, Bernadette Prignon, judecătoare onorifică la Curtea de Apel din Liège, însă aceasta nu a fost pusă sub acuzare până în prezent. Cariera politică a lui Didier Reynders Înainte de a deveni comisar european, Didier Reynders a avut o carieră politică de peste două decenii în Belgia. A fost ministru al Finanțelor între 1999 și 2011, iar apoi ministru de Externe între 2011 și 2019, înainte de a fi numit comisar european în cadrul Comisiei conduse de Ursula von der Leyen. Un nou episod dintr-un șir de controverse Nu este pentru prima dată când Reynders se confruntă cu acuzații de spălare de bani. În urmă cu șase ani, a fost vizat de un dosar similar, care însă a fost clasat din lipsă de probe. Actuala anchetă redeschide astfel controversele privind integritatea unuia dintre cei mai influenți politicieni belgieni ai ultimelor decenii.

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare (sursa: Inquam Photos/George Călin, Octav Ganea)
Eveniment

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, vor fi eliberați din penitenciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Decizia a fost luată marți de un complet de judecători condus de Lia Savonea, președinta Instanței Supreme. Condamnările și contextul dosarului Sebastian Vlădescu executa o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea avea o condamnare de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Ambii au fost implicați într-un dosar privind o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky, în legătură cu lucrările de reabilitare a căii ferate București - Constanța. Completul care a decis eliberarea celor doi a fost format din Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unui recurs în casație, o cale extraordinară de atac. Aplicarea deciziei Curții Constituționale Potrivit purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, eliberarea celor doi este o consecință a Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a reafirmat principiul respectării dreptului la apărare, egalității de șanse și accesului la justiție. CCR a stabilit că modificările procedurale privind prescripția nu afectează răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale dispuse anterior. În consecință, Vlădescu și Costea rămân obligați să achite prejudiciile reținute în sarcina lor, iar măsurile de confiscare și asiguratorii au fost menținute. Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a 2.177.000 euro Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro În total, măsurile civile dispuse însumează 7.111.577 lei și 4.161.900 euro. Motivele juridice ale eliberării În recursul său, Sebastian Vlădescu a susținut că infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Argumentul său s-a bazat pe o decizie anterioară a unui complet ICCJ (din care a făcut parte tot Lia Savonea), conform căreia termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la momentul primirii efective a banilor. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că această interpretare se aplică și persoanelor condamnate definitiv, ceea ce a permis eliberarea foștilor oficiali. Vlădescu se afla în detenție din mai 2023, în timp ce Costea a fost încarcerat doar patru luni, fiind adus în România din Turcia după pronunțarea sentinței. Istoricul dosarului și acuzațiile DNA Cei doi au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019 alături de Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor — ambii achitați ulterior. Procurorii DNA au acuzat că, între 2005 și 2017, reprezentanții companiei austriece Swietelsky au plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de „comisioane” unor oficiali români, pentru facilitarea contractelor de reabilitare a infrastructurii feroviare. În 2005, oficialii companiei au convenit cu Vlădescu, Costea și Mihaela Mititelu (o apropiată a conducerii CNCFR) să le plătească un comision de 3,5% din sumele primite de la statul român, în schimbul garantării finanțării și plății la timp a facturilor. Circuitul fictiv al mitei Pentru a masca mita, a fost creat un circuit financiar fictiv, pornind de la un contract de consultanță fals încheiat cu o firmă de avocatură. Între 2006 și 2011, compania străină a plătit 39,3 milioane de lei fără ca serviciile să fie prestate. Ulterior, banii au fost transferați către societăți controlate de inculpați, prin intermediul unor offshore-uri. Sumele primite, potrivit DNA: Sebastian Vlădescu: 1.000.000 euro Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 2.320.698 euro Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro În 2009, în contextul crizei economice și al schimbării guvernului, s-a convenit un nou comision de 10% din plățile statului către compania austriacă. Banii au fost direcționați prin cinci niveluri de companii offshore, pentru a ascunde proveniența. Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro. Condamnarea omului de afaceri austriac Într-un dosar separat, Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului Swietelsky - Wiebe - Takenaka, a recunoscut că a plătit mita. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane de euro.

Roma, în doliu după moartea muncitorului român (sursa: X/Marco Rizzo)
Internațional

Roma proclamă o zi de doliu după moartea muncitorului român prins sub dărâmăturile Torre dei Conti

Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a declarat ziua de miercuri, 5 noiembrie, drept zi de doliu municipal în memoria muncitorului român Octav Stroici, care și-a pierdut viața în urma prăbușirii parțiale a turnului Torre dei Conti, o clădire medievală situată în centrul istoric al capitalei italiene. Roma, în doliu pentru Octav Stroici „Orașul Roma este alături de familia lui Octav Stroici, de colegii săi și de toți cei care l-au iubit, împărtășind durerea în urma acestei pierderi tragice”, a transmis Primăria Romei într-un comunicat oficial. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Octav Stroici, în vârstă de 66 de ani, a murit luni seară într-un spital din Roma, la câteva ore după ce fusese salvat în viață de sub dărâmături. Muncitorul român a stat 11 ore prins sub ruine, fiind singurul dintre cei cinci muncitori prinși în prăbușire care nu a supraviețuit. Proteste sindicale după tragedie În semn de protest față de creșterea numărului de decese la locul de muncă, principalele sindicate din Italia au organizat marți după-amiază un marș cu torțe în centrul Romei. „Într-o țară sănătoasă, Octav nu ar fi trebuit să lucreze pe un șantier îndeplinind sarcini grele și periculoase pentru a-și câștiga existența. Toate acestea trebuie să se schimbe”, au transmis sindicatele într-o declarație comună. Doliu municipal și anularea ceremoniei aeriene Decizia primarului Gualtieri coincide cu celebrarea Zilei Forțelor Armate din Italia, programată tot pe 5 noiembrie. În cadrul acesteia era prevăzută o ceremonie de depunere de coroane la Altarul Patriei, aflat în apropierea locului tragediei. În semn de respect pentru muncitorul român și pentru a permite desfășurarea anchetei, Ministerul italian al Apărării a decis anularea mitingului aerian planificat deasupra Via dei Fori Imperiali, zona în care se află Torre dei Conti. Un monument istoric aflat în renovare Turnul Torre dei Conti, ridicat la începutul secolului al XIII-lea de Papa Inocențiu al III-lea, urma să fie transformat în muzeu și spațiu de conferințe. Clădirea, situată între Piazza Venezia și Colosseum, se afla într-un proiect de restaurare de patru ani, care trebuia finalizat în 2026. Turnul a fost inițial de două ori mai înalt, însă a fost parțial distrus de cutremurele din secolele XIV și XVII. În ultimii ani, construcția se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai fusese folosită din 2006. Posibile neglijențe la lucrări Procuratura din Roma a deschis o anchetă pentru omor din culpă și vătămare corporală, dispunând izolarea zonei. Procurorii investighează cauzele exacte ale prăbușirii și posibile neglijențe în evaluările de siguranță. Potrivit Superintendenței Patrimoniului Cultural din Roma, înainte de începerea lucrărilor au fost efectuate teste structurale și de rezistență, care ar fi indicat „stabilitatea teoretică a turnului”. Două prăbușiri succesive au complicat operațiunile de salvare Incidentul s-a produs în două etape: prima prăbușire a avut loc în jurul orei 11:20 (ora locală), când cinci muncitori au fost prinși sub dărâmături. Patru dintre ei au fost salvați rapid, însă Octav Stroici a rămas blocat. În timpul operațiunilor de salvare, a avut loc o a doua prăbușire, care a îngreunat intervenția pompierilor. După 11 ore de eforturi, muncitorul român a fost scos în viață, dar a decedat ulterior la spital din cauza rănilor grave.

Panourile solare, vulnerabile în fața hackerilor (sursa: Pexels/Carolin Wenske)
Eveniment

Panourile solare pot deveni o bombă cu ceas: hackerii pot deturna invertoarele

Numărul dispozitivelor inteligente dintr-o locuință a ajuns, în 2025, la o medie de 22, iar acestea sunt ținta a aproape 30 de atacuri informatice pe zi, de trei ori mai multe decât în 2024. Datele provin dintr-un raport Bitdefender și Netgear, publicat marți, care arată o creștere alarmantă a amenințărilor din ecosistemul Internet of Things (IoT). Atacurile asupra dispozitivelor smart s-au triplat într-un an Raportul arată că infractorii cibernetici își automatizează atacurile și exploatează dispozitivele învechite sau cu firmware nesecurizat pentru a compromite cât mai multe locuințe. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Cele mai expuse echipamente sunt: Dispozitivele de redare a conținutului online pe televizor – 25,9% dintre vulnerabilități; Televizoarele inteligente – 21,3%; Camerele de supraveghere – 8,6%. Împreună, acestea reprezintă peste jumătate din totalul punctelor vulnerabile detectate în 2025. Actualizările întârziate, principala cauză a breșelor de securitate Potrivit specialiștilor, aproape toate tentativele de atac vizează vulnerabilități deja cunoscute și reparate. Aceasta confirmă că lipsa actualizărilor și gestionarea deficitară a dispozitivelor inteligente rămân cele mai mari riscuri pentru utilizatori. „Deși multe atacuri sunt simple – suprasolicitând dispozitivele sau făcându-le temporar indisponibile –, cele mai periculoase sunt cele prin care infractorii preiau controlul total asupra acestora”, avertizează experții Bitdefender. Recorduri negative și incidente majore în 2025 Analiza, bazată pe date colectate din 6,1 milioane de locuințe inteligente din America de Nord, Europa și Australia (ianuarie – octombrie 2025), a evidențiat o serie de incidente majore de securitate: Cel mai mare atac DDoS din istorie, de 22,2 terabytes pe secundă, declanșat prin routere compromise; Rețeaua malware BadBox, care a infectat peste un milion de dispozitive Android direct din fabrică; Vulnerabilități în invertoarele solare, care pot fi exploatate pentru a destabiliza rețelele electrice naționale. Aceste cazuri arată amploarea riscurilor din ecosistemul IoT și importanța unor măsuri de securitate proactive. Zeci de vulnerabilități ale invertoarelor Invertoarele moderne sunt echipamente IT: au interfețe web sau aplicații cloud, vorbesc protocoale precum Modbus/TCP (inclusiv profilul SunSpec), primesc update-uri de firmware și se integrează cu portaluri ale producătorilor. Suprafața de atac începe de la expunerea directă pe internet a interfețelor de administrare — adesea cu parole implicite sau autentificare slabă — ceea ce permite modificarea setpoint-urilor (tensiune/frecvență), oprirea/dispecerizarea forțată sau schimbarea parametrilor de protecție. Cercetări din 2025 au arătat zeci de vulnerabilități la producători importanți, care pot facilita manipularea producției ori deconectări coordonate cu impact la nivel de rețea, mai ales când mii de dispozitive sunt orchestrate simultan (Forescout). Instabilitate sau chiar pene locale Alt vector este lanțul cloud–API–aplicație mobilă: tokenuri gestionate defectuos, API-uri expuse sau canale necriptate pot permite acces nelimitat la flotă, inclusiv furt de date operaționale (producție, profil de consum) (NIST). Modulele locale (Wi-Fi, Bluetooth) ori gateway-urile de date au avut, de asemenea, probleme critice care pot duce la preluarea controlului dispozitivului dacă nu sunt configurate în mod sigur (blogs.npav.net). La scară de sistem, literatura de specialitate și agențiile de securitate subliniază riscul agregării DER/IBR: atacuri care sincronizează comenzi de oprire/limitare sau modifică reacția la evenimente de frecvență, generând instabilitate sau chiar pene locale (OSTI). Studiile europene și din SUA recomandă tratamentul invertoarelor ca active critice, cu controale minime obligatorii și limitarea accesului remote din afara jurisdicției (solarpowereurope.org). Măsuri de protecție Măsuri esențiale (pentru operatori, integratori, prosumatori): Nu expuneți direct pe internet; folosiți segmentare de rețea și VPN, dezactivați managementul de la distanță neutilizat (topsectorenergie.nl). Schimbați parolele implicite, activați MFA acolo unde există și țineți firmware-ul la zi; retrageți echipamente fără patch-uri (NIST). Criptați comunicațiile și aplicați „zero trust” între portaluri, gateway-uri și invertoare (The Department of Energy's Energy.gov). Aliniați-vă la cadre și standarde dedicate DER/IBR (NREL DERCF, inițiative NIST/NREL) și cerințele NIS2 la nivelul UE (docs.nrel.gov). Bitdefender: 13,6 miliarde de atacuri IoT analizate Cercetătorii Bitdefender au examinat 13,6 miliarde de atacuri IoT și 4,6 miliarde de tentative de exploatare a vulnerabilităților, oferind o imagine detaliată a amenințărilor globale. Studiul subliniază că securitatea cibernetică a devenit o componentă esențială a vieții moderne, în contextul în care dispozitivele conectate sunt tot mai numeroase și mai interdependente. Bitdefender, lider global în securitatea cibernetică Fondată în 2001, Bitdefender are clienți în peste 170 de țări și birouri pe toate continentele. Compania este recunoscută pentru inovațiile sale în: antimalware și analiză comportamentală, securitatea Internetului Lucrurilor (IoT), inteligență artificială aplicată în protecția datelor. Tehnologiile dezvoltate de Bitdefender sunt licențiate de peste 200 de branduri internaționale de securitate, consolidându-și reputația ca unul dintre cei mai importanți actori globali în lupta împotriva criminalității cibernetice.

Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil (sursa: X/Gunvor Group)
Eveniment

Lukoil își vinde activele internaționale, deci și pe cele din România, confirmă Gunvor

Traderul global de materii prime Gunvor a anunțat că este pregătit să răspundă oricăror temeri privind o posibilă influență rusă asupra activelor achiziționate de la compania petrolieră Lukoil, aflată sub sancțiuni internaționale. Declarațiile au fost făcute marți de directorul general al Gunvor, Torbjorn Tornqvist, într-un interviu acordat Bloomberg. Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat că a acceptat oferta Gunvor pentru vânzarea activelor sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor impuse recent de Statele Unite. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Gunvor, care are o istorie îndelungată de colaborare cu industria energetică rusă, a început deja discuțiile cu autoritățile de reglementare pentru aprobarea tranzacției. Tornqvist a declarat că achiziția va marca o „despărțire curată” de influența rusă și a exclus posibilitatea ca activele să fie revândute ulterior, în cazul ridicării sancțiunilor impuse Lukoil. Totuși, o parte dintre acestea ar putea fi cedate ulterior altor cumpărători, în funcție de strategia comercială a Gunvor. O tranzacție majoră în contextul sancțiunilor internaționale Vânzarea activelor internaționale ale Lukoil este considerată cea mai amplă acțiune de acest fel realizată de o companie rusă după sancțiunile impuse în urma invaziei din Ucraina, începută în februarie 2022. Pe 22 octombrie 2025, președintele Donald Trump a anunțat sancțiuni extinse împotriva celor mai mari companii petroliere ruse – Lukoil și Rosneft. Măsura a fost urmată, pe 15 octombrie, de decizia Mariii Britanii de a viza aceleași companii, dar și 44 de nave petroliere din „flota din umbră” a Rusiei – formată în mare parte din tancuri petroliere vechi și cu proprietari neclar identificați. Aceste măsuri vizează reducerea veniturilor energetice ale Kremlinului. Lukoil, una dintre cele mai internaționalizate companii petroliere ruse Lukoil este compania petrolieră rusă cu cea mai largă prezență internațională, având operațiuni upstream în Kazahstan, Uzbekistan și Azerbaidjan, dar și în Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state vest-africane, precum Ghana, Nigeria, Camerun și Congo. În toate aceste proiecte, Lukoil deține participații minoritare, iar contribuția lor la producția totală de țiței a companiei a fost de aproximativ 5% în 2024, conform raportului anual. Activele internaționale, un sfert din valoarea Lukoil Potrivit analistului Kirill Bakhtin de la BCS, activele internaționale ale Lukoil reprezintă aproape 25% din capitalizarea totală a companiei. Însă activitățile de trading internațional rămân chiar mai importante decât explorarea și producția de petrol. În 2024, Lukoil a tranzacționat 59,6 milioane de tone de țiței, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi, prin intermediul filialei sale comerciale Litasco, deținută integral și cu sedii în Geneva și Dubai. Rețea globală de benzinării și rafinării Lukoil operează o rețea de peste 5.300 de stații de carburanți în 20 de țări și deține mai multe rafinării europene. În 2024, producția totală a acestora a ajuns la 13,5 milioane de tone, echivalentul a 270.000 de barili pe zi. În România, compania rusă controlează rafinăria Petrotel Ploiești și o rețea de 300 de stații de distribuție sub brandul Lukoil. Gunvor promite transparență Gunvor, una dintre cele mai mari companii globale de trading de energie, a transmis că va colabora strâns cu autoritățile pentru a garanta transparența totală a tranzacției și conformitatea cu regimul internațional de sancțiuni. Directorul Torbjorn Tornqvist a subliniat că achiziția marchează o nouă etapă strategică pentru Gunvor, prin extinderea portofoliului internațional, fără implicare rusească: „Această tranzacție va reprezenta o despărțire curată de controlul rusesc și o consolidare a principiilor de independență și transparență comercială”, a declarat acesta pentru Bloomberg.

Armata Română caută soldați voluntari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea soldați voluntari plătiți încă din 2026, legea trebuie să treacă de Senat

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi că speră ca proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare. Iniţiativa urmăreşte întinerirea rezervei operaţionale a Armatei Române printr-un program de instruire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani. Pregătire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani „Am fost astăzi la Comisia de apărare din Senat pentru o dezbatere pe proiectul legii pregătirii populaţiei pentru apărare – un proiect pe care ni-l dorim ca armată, ca Minister al Apărării. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Este menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române”, a explicat ministrul Moşteanu, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, proiectul oferă posibilitatea tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani să participe la o pregătire militară voluntară, care va fi remunerată. După finalizarea instruirii, aceştia vor intra în rezerva operaţională a Armatei Române. Limitările actualei legi a rezervei voluntare Ministrul a precizat că legislaţia actuală – Legea nr. 270/2015 – prevede existenţa unei rezerve voluntare formate din persoane care au urmat un program de pregătire militară şi sunt plătite lunar pentru a fi la dispoziţia Armatei. „Proiectul a plecat ca o idee bună, dar execuţia n-a fost strălucită. Din păcate, acest sistem nu este eficient nici din punct de vedere al resursei umane de care Armata are nevoie, nici din punct de vedere financiar”, a explicat Moşteanu. Conform datelor prezentate de ministru, programul actual costă 170 de milioane de lei pe an pentru doar 4.700 de voluntari, o parte dintre aceştia fiind deja persoane cu obligaţii militare – „ceea ce nu este în regulă”, a subliniat el. O nouă lege pentru o rezervă operaţională modernă Moşteanu a anunţat că noul proiect legislativ va păstra anumite elemente din vechea lege, dar le va adapta pentru a forma o rezervă operaţională voluntară mai eficientă. „Vom modifica actuala lege pentru a păstra şi pregăti oameni specializaţi, pe anumite domenii care nu pot fi acoperite de rezerva militară provenită din structurile Armatei sau ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare”, a explicat ministrul. Acesta a adăugat că discuţiile din Comisia de apărare au fost constructive, iar echipa ministerului continuă analiza amendamentelor propuse de senatori. Adoptarea legii înainte de bugetul pe anul viitor Ionuţ Moşteanu şi-a exprimat speranţa ca proiectul de lege să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare, astfel încât să poată fi inclus în planificarea bugetară pentru anul 2026. „Săptămâna viitoare sper să treacă şi de Senat pentru ca acest proiect să devină lege înainte de legea bugetului, să putem bugeta pentru anul viitor”, a concluzionat ministrul Apărării. Prin această reformă, Ministerul Apărării îşi propune să modernizeze sistemul de rezervă al Armatei Române, adaptându-l la nevoile actuale de securitate şi la standardele NATO.

Hidroelectrica a depășit un milion de clienți (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Hidroelectrica a depășit un milion de clienți, cei mai mulți fiind gospodării

Hidroelectrica a anunțat că a depășit pragul de un milion de clienți casnici și non-casnici pe piața de furnizare către consumatorul final, la cinci ani de la intrarea sa pe acest segment. Compania a devenit astfel unul dintre cei mai importanți furnizori de energie electrică din România. Un milion de clienți, moment simbolic pentru companie „Astăzi, 4 noiembrie 2025, Hidroelectrica a depăşit pragul de un milion de clienţi casnici şi non-casnici pe piaţa de furnizare către consumatorul final. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Acest moment marchează o etapă simbolică în evoluţia companiei, care a intrat pe segmentul de furnizare directă în anul 2020”, se arată în comunicatul transmis de companie. În doar cinci ani, Hidroelectrica a reușit să se impună ca un actor de top în domeniul energiei, atrăgând clienți prin ofertele sale competitive și prin investițiile constante în modernizare. Hidroelectrica, lider al pieței concurențiale din România Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din iulie 2025, Hidroelectrica deținea o cotă de piață de 17,6%, depășind pentru prima dată concurenții tradiționali și ocupând primul loc între furnizorii din România. Dacă în iunie 2025 cota era de 15,16%, compania a crescut spectaculos într-o singură lună, consolidându-și reputația de furnizor de energie cu cele mai avantajoase oferte, inclusiv după liberalizarea pieței. Investiții în digitalizare și servicii moderne Președintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a subliniat importanța digitalizării și a serviciilor moderne în strategia companiei: „Vom continua investițiile în digitalizare, servicii moderne și surse regenerabile pentru a răspunde așteptărilor tot mai ridicate ale clienților noștri. Hidroelectrica a dezvoltat cel mai modern portal de contractare online din România, cu o interfață intuitivă și sigură, care simplifică procesul de încheiere a contractelor și reduce timpul necesar formalităților administrative.” Platforma IHidro, instrument digital pentru clienți De la intrarea pe piața de furnizare, Hidroelectrica a lansat o serie de proiecte strategice de modernizare, printre care platforma digitală IHidro. Aceasta permite clienților acces rapid la informații despre consum, facturi și plăți, oferind o experiență simplificată și eficientă. În paralel, compania a implementat sisteme CRM avansate, care asigură un răspuns prompt și personalizat la solicitările utilizatorilor. Prin aceste demersuri, Hidroelectrica își consolidează poziția de furnizor modern, orientat către client și performanță operațională. Angajament pentru transparență, inovație și sustenabilitate Reprezentanții companiei afirmă că Hidroelectrica rămâne angajată în oferirea unor servicii la standarde europene, bazate pe transparență și inovație. „Cu o tradiţie de peste şase decenii în producţia de energie hidro, Hidroelectrica s-a reinventat prin adaptare continuă la cerinţele pieţei. Compania rămâne ferm angajată în obiectivul de a produce energie 100% verde şi de a sprijini România în atingerea ţintelor de decarbonizare”, se arată în comunicat. Cel mai mare producător de energie regenerabilă din România Hidroelectrica este în prezent cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice, cu o putere totală instalată de 6,4 GW, la care se adaugă parcul eolian Crucea, cu o capacitate de 108 MW. Prin extinderea bazei de clienți și modernizarea serviciilor, compania își consolidează statutul de lider al tranziției energetice verzi din România.

KazMunayGas și Lukoil continuă colaborarea (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil își vede de treabă în ciuda sancțiunilor americane, continuă parteneriatul cu KazMunayGas

Compania kazahă KazMunayGas și gigantul rus Lukoil, afectat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, continuă derularea proiectelor comune, respectând obligațiile contractuale existente, potrivit agenției ruse Interfax. Colaborarea dintre cele două companii vizează proiecte majore în domeniul energetic, în pofida presiunilor internaționale asupra firmelor rusești. Evaluarea impactului sancțiunilor asupra proiectelor KazMunayGas a anunțat că desfășoară o evaluare detaliată a efectelor sancțiunilor asupra colaborării cu Lukoil. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Analiza include aspecte legale, financiare și tehnice, pentru a determina eventualele consecințe asupra parteneriatelor aflate în derulare. Reprezentanții companiei din Kazahstan au subliniat că activitățile vor continua conform contractelor semnate. Lukoil își vinde activele internaționale Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat intenția de a vinde o parte din activele sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor americane impuse în octombrie. În România, compania deține rafinăria Petrotel și o rețea de aproximativ 300 de stații de carburanți. Măsura este considerată cea mai amplă acțiune de retragere a unei companii petroliere ruse de pe piețele externe de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Lukoil, implicată în marile proiecte petroliere din Kazahstan Grupul rus este acționar în zăcămintele Tengiz și Karachaganak din Kazahstan, precum și în oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai importante conducte de țiței din lume. Conducta transportă petrolul kazah până în portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră, asigurând o rută strategică pentru exporturile energetice din regiune.

Împușcat în timpul unui live pe rețelele sociale (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Și bătrânii se împușcă: în cap, live pe internet. La 74 de ani, a supraviețuit (Neamț)

Un bărbat de 74 de ani din municipiul Roman a fost găsit împușcat în cap, luni, de către polițiști, potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Neamț. Incidentul a fost semnalat printr-un apel la 112, după ce un bărbat din Galați a anunțat că a văzut, în timpul unui live pe o rețea de socializare, cum victima s-ar fi împușcat cu o armă. Polițiștii și medicii, intervenție de urgență la fața locului Echipaje de poliție și ambulanță au fost trimise imediat la adresa indicată. În curtea imobilului, autoritățile au găsit bărbatul cu o plagă împușcată în zona capului. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Acesta era în viață și a fost transportat de urgență la spital pentru îngrijiri medicale, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamț, agentul principal Andreea Atomei. Bărbatul deținea legal arme letale Potrivit anchetatorilor, bărbatul figura ca deținător de arme letale, însă permisul său de port-armă fusese anulat. El se afla însă încă în termenul legal pentru a preda armele la un armurier autorizat. Anchetă pentru vătămare corporală din culpă Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului. Cazul este investigat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Prăbușirea turnului din Roma, muncitor român mort (sursa: X/Rukiga F.M)
Eveniment

Românul prins sub dărâmăturile turnului Torre dei Conti (Roma) a murit, deși a fost extras viu

Un muncitor român a murit la spital după ce fusese scos în viață, la peste 10 ore de la prăbușirea parțială a unui turn medieval din centrul Romei. Prăbușirea turnului din Roma, muncitor român mort Bărbatul, prins sub dărâmături, a intrat în stop cardiac și nu a mai putut fi resuscitat. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Tragedia a avut loc luni, la Torre dei Conti, un monument istoric aflat în renovare, situat între Forumurile Imperiale și Colosseum. Potrivit agenției ANSA, alți trei muncitori au fost blocați la nivelul superior al clădirii, însă au fost salvați și au suferit doar răni ușoare. Printre aceștia se află și un alt muncitor român. Guvernatorul regiunii Lazio, Francesco Rocca, a declarat că „nu poți și nu trebuie să mori la locul de muncă”, subliniind eforturile extraordinare ale echipelor de intervenție. Explozie puternică și panică în centrul Romei Martorii au relatat că au auzit o explozie urmată de un nor dens de praf care a acoperit străzile înguste din zonă. Pompierii și poliția au izolat imediat perimetrul pentru a permite intervenția echipelor de salvare. În timpul operațiunilor, o altă parte a turnului s-a prăbușit, însă pompierii aflați pe o scară rotativă au reușit să se retragă la timp. Turnul Torre dei Conti, monument istoric în renovare Direcția de patrimoniu cultural a precizat că, înainte de începerea lucrărilor, analizele tehnice confirmaseră condițiile de siguranță necesare. Lucrările de reabilitare, începute în iunie 2025 și aproape finalizate, vizau în special îndepărtarea azbestului. Procuratura din Roma a deschis o anchetă pentru neglijență și vătămare corporală involuntară, interogând deja muncitorii și responsabilii proiectului. Bijuterie arhitecturală afectată de cutremure și timp Construit în secolul al IX-lea și extins în secolul al XIII-lea de papa Inocențiu al III-lea, Torre dei Conti avea inițial o înălțime de 50-60 de metri, însă cutremurele din secolele XIV și XVII au dus la demolarea etajelor superioare. Turnul, închis din 2007, este restaurat prin fonduri europene și urma să fie transformat într-un centru cultural.

Atac rusesc lângă granița cu România (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Prima noapte în care MApN ar fi doborât drone rusești, dar acestea nu au intrat în România

Forțele ruse au atacat, în noaptea de luni spre marți, infrastructura portuară ucraineană situată pe fluviul Dunărea, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Atac rusesc lângă granița cu România În urma incidentului, patru aeronave de poliție aeriană din România au fost ridicate pentru a supraveghea spațiul aerian național. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun MApN a precizat că, în urma semnalelor detectate de sistemele de supraveghere, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au decolat la ora 00:17, iar alte două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate la ora 02:45. Misiunea acestora a vizat cercetarea și asigurarea securității spațiului aerian al României. Nici o pătrundere în spațiul aerian românesc Comandanții misiunilor au avut aprobare pentru angajarea țintelor aeriene dacă acestea ar fi pătruns pe teritoriul României și ar fi pus în pericol securitatea cetățenilor. Ministerul a transmis că nu au fost detectate intruziuni sau resturi de vehicule aeriene pe teritoriul național. România condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei MApN condamnă cu fermitate atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, catalogându-le drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității regionale. România rămâne în contact permanent cu aliații din NATO și Uniunea Europeană, menținând un nivel ridicat de vigilență și reacție.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră