luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

508 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Un român a spionat obiective NATO

Primul caz de trădare în România: un român a spionat obiective NATO. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de trădare pentru că a supravegheat obiectivele militare românești și NATO, dar a și fotografiat tehnica militară deplasată în zona de graniță cu Ucraina. Citește și: Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane Toate materialele colectate de român au fost transmise diplomaților din cadrul Ambasadei Rusiei la București. Un român a spionat obiective NATO România se confruntă cu primul caz de trădare de la începerea războiului din Ucraina. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-au reținut pe un român care spiona în favoarea Rusiei. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis ca acesta să fie arestat preventiv pentru 30 de zile pentru acuzația de trădare. "Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, începând cu anul 2022, persoana cercetată ar fi supravegheat unele obiective militare românești sau aparținând NATO, amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-ar fi transmis către diplomați din cadrul unei ambasade străine în România", a anunțat Poliția Română. Operațiunea de prindere a celui acuzat de spionaj a beneficiat de sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, dar și de ajutorul Serviciului Român de Informații și al Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Un român a spionat obiective NATO (sursa: Facebook/NATO)
Lucrări de artă, dispărute din MAE (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Investigații

Lucrări de artă, dispărute din MAE

Lucrări de artă, dispărute din MAE. Curtea de Conturi a constatat la finalul anului trecut că din patrimoniul Ministerului Afacerilor Externe au dispărut sute de lucrări de artă fără nici o explicație. Alte mii de obiecte de artă (sculpturi, picturi, veselă de argint și obiecte de mobilier) au o valoare de inventar de numai 50 de lei pentru fiecare. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Mai mult, zeci de angajați responsabili cu contabilitatea misiunilor diplomatice nu au nici un fel de studii de specialitate financiar-contabilă. Contabilitatea, făcută manual în MAE Ministrul Luminița Odobescu a fost informată la finalul anului trecut despre neregulile constatate de Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Externe și instituțiilor subordonate. Principalele nereguli constatate arată că structura centrală a MAE opune rezistență la digitalizarea instituției, în contextul în care situațiile financiare se întocmesc prin introducerea manuală a datelor din balanțele de verificare prin preluarea dintr-un tabel în format XLS. În plus, s-a constatat că sistemul intern managerial nu este dezvoltat și implementat la un nivel care să asigure acuratețea și exhaustivitatea datelor raportate prin situațiile financiare. Fără sistem de semnalare a neregulilor "Nu au fost implementate mecanisme eficiente de control și monitorizare, inclusiv un sistem de semnalare a neregulilor, menit să asigure conducerii informații relevante și în timp util (...). La nivelul ministerului nu există informații centralizate cu privire la controalele desfășurate de entitățile subordonate, fapt care poate avea repercursiuni asupra actului managerial sau asupra bugetului și patrimoniului entității", se menționează în raportul Curții de Conturi. Culmea, MAE nu deține date centralizate cu privire la litigiile în care este parte în procese, inclusiv informații despre procesele finalizate sau aflate pe rolul instanțelor de judecată din străinătate. Contabilitate fără contabili Curtea de Conturi a constatat că există "riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar – contabilă" din cauza faptului că personalul de la misiunile diplomatice ale României nu dețin studii de specialitate în domeniul în care activează. "Din datele oferite de Departamentul Resurse Umane a rezultat că la nivelul misiunilor diplomatice există 58 de lucrători implicați în activități financiar – contabile, care nu au studii în domeniul financiar-contabil", atrage atenția Curtea de Conturi. Mai mult, nu se exercită controlul financiar preventiv în cazul operațiunilor de scoatere din funcțiune și declasare a bunurilor aflate în patrimoniu. Pentru a face vraiște contabilitatea și a se pierde urma banilor publici, la nivelul MAE a fost identificat un risc de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor pentru activitatea financiar-contabilă întrucât "nu sunt procedurate procesele importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare recurente și subsecvente". Obiecte de artă de sub 50 de lei fiecare O altă situație alarmantă și halucinantă descoperită la Ministerul Afacerilor Externe arată că peste 8.800 de bunuri sunt subevaluate la o valoare de inventar mai mică de 50 de lei fiecare. Pe lista acestor bunuri și opere de artă se află sculpturi, tablouri, bibelouri, veselă de argint și obiecte de mobilier. Pe lângă acest aspect, inspectorii de la Curtea de Conturi au identificat mai multe cazuri în care operele de artă nu au fost regăsite la misiunile diplomatice ale României, iar oficialii MAE nu au luat nici o măsură pentru a recupera pagubele sau bunurile dispărute. Lucrări de artă, dispărute din MAE Tot la capitolul lucrări de artă, Curtea de Conturi arată că s-au identificat riscuri care afectează patrimoniul și imaginea MAE. De exemplu, Muzeul Național de Artă Contemporană a împrumutat MAE mai multe opere de artă pentru a fi expuse temporar în misiunile diplomatice ale României. Ministerul Afacerilor Externe nu a mai returnat operele de artă împrumutate, ba mai mult, unele au dispărut fără urmă. Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată MAE pentru a-și recupera bunurile, în anul 2020. Judecătorii de la Tribunalul București au admis Muzeului Național de Artă Contemporană să depună o expertiză tehnică judiciară pentru a se stabili valoarea de piață a celor 226 de lucrări de artă dispărute. Valoarea estimată provizoriu a celor 226 de opere de artă, înainte de finalizarea expertizei, se ridică la peste 9,3 milioane lei, echivalentul a aproape două milioane de euro. Bani pe care Ministerului Afacerilor Externe urmează să-i plătească din taxele și impozitele contribuabililor.

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf. În stânga, ministrul Radu Oprea, protectorul lui Ioana (sursa: observatorulph.ro)
Investigații

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf: a plecat cu avionul într-o delegație în Serbia. Dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu, din București, pentru a-l aștepta și prelua de la aeroportul din Belgrad. DeFapt.ro a dezvăluit că Emanuel Ioana a avut o escapadă de lux în Las Vegas, tot pe bani publici, la începutul anului, sub pretextul participării la un târg de armament. Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf Emanuel Ioana, șeful Romarm, a primit o invitație de la producătorul sârb de pulberi "Milan Bagojevic" pentru a participa în data de 17 mai la un eveniment dedicat împlinirii a 30 de ani de la reconstrucția și modernizarea fabricii. Citește și: EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau Ioana a acceptat invitația, apoi a semnat o delegație de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, pentru ca acesta să se deplaseze în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ulterior, însă, a cerut să i se cumpere un bilet de avion, din banii companiei, pentru un zbor pe ruta Otopeni – Belgrad. Un avion AirSerbia a decolat de pe Aeroportul Otopeni în dimineața zilei de 17 mai, la ora 4:30, cu Emanuel Ioana printre pasageri. În avion nu se afla și șoferul, care plecase spre Belgrad cu mașina, potrivit delegației semnate de șeful său. După un zbor de aproape două ore, Emanuel Ioana a aterizat pe aeroportul din Belgrad. De unde a fost preluat de către șoferul său de la Romarm. Șeful Romarm și ministrul Economiei tac În cursul zilei de vineri, 17 mai, DeFapt.ro l-a contactat pe șoferul Florin Rotaru pentru a-l întreba dacă a ajuns în Serbia. După ce a confirmat printr-un sms că se află în Serbia, șoferul a spus că revine în țară în cursul zilei de sâmbătă. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, dar șeful Romarm nu a răspuns. Nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a vrut să comenteze risipa banilor publici făcută de către protejatul său. Șoferul recunoaște În acest context, DeFapt.ro a revenit cu un nou telefon către Florin Rotaru. Întrebat dacă s-a întors din Serbia, Florin Rotaru a răspuns direct: "Da, am fost cu mașina". Atunci când a fost întrebat de ce șeful său nu a mers cu el cu mașina, Florin Rotaru a spus să îl întrebăm pe dânsul. Apoi a recunoscut că l-a preluat pe Emanuel Ioana de la Aeroportul din Belgrad: "Așa, și care-i problema dacă l-am luat de la aeroport? Nu e o problemă pentru că a fost… nu trebuie să vă dau relații. Nu sunt în măsură să vă dau informații dumneavoastră". Emanuel Ioana a revenit în țară cu mașina condusă de căre șoferul Romarm. Ciolacu a cerut economii Risipa banilor publici a ajuns sport național în mandatul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, deși acesta susține în mod insistent că statul trebuie să facă economii prin reducerea cheltuielilor bugetare inutile. "Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul", anunța premierul Marcel Ciolacu la finalul anului trecut.

Guo Jinnan (dreapta) și rezervistul "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina (sursa: defapt.ro)
Investigații

Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina

Doi afaceriști români au încercat să vândă echipamente militare de protecție și muniție chinezească mai multor state aflate în prag de război: Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Spionul care a livrat chinezării antiglonț Jandarmeriei și Poliției a exportat ilegal în R. Moldova echipamente identice pentru forțe de ordine. Dosar penal la Chișinău Inclusiv Iranului, prin intermediul Ambasadei Teheranului la București. Și mai grav, o parte din muniție era produsă de fabrica de armament Norinco, aflată pe lista neagră de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Primul afacerist este Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Celălalt este Adrian Narcis Mitroi, partenerul de afaceri și fost angajat al colonelului. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Mihail Vornicov a vândut prin intermediul firmei sale echipamente militare chinezești Jandarmeriei și Poliției Române de aproape 20 de milioane de lei, dar și Carabinierilor din Moldova. Piesa de bază: chinezoaica Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, la scurt timp după ce s-a pensionat de la Direcția Generală de Protecție Internă ("Doi și-un sfert"), serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne, a intrat în afaceri cu echipamente militare. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Vornicov s-a asociat cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, în firma românească International Consultants Business Company (ICBC). Adrian Narcis Mitroi a fost angajat de către firma Mil – Tex Industry, o altă societate controlată de colonelul Vornicov, dar presta și pentru ICBC. Mitroi se laudă că a făcut la vârsta de 18 ani un stagiul militar la „Navy Seal”, celebrii pușcași marini din SUA. Aventura colonelului Vornicov și a subalternului său Adrian Narcis Mitroi pe piața dealer-ilor de arme a început la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Atunci, au încercat să vândă echipamente de protecție și muniție chinezească Forțelor Armate ale Ucrainei. Vornicov, arme chinezești sancționate, în Ucraina Muniția pe care voiau să o vândă cei doi era produsă de fabrica de armament și muniție Norinco, una dintre cele mai mari companii de profil din China. Numele acestei companii se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că "armata ucraineană voia să cumpere muniția pentru ei". Dar, în urma unor discuții pe care Vornicov le-ar fi avut cu Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a renunțat la afacere. "ANCEX a spus că firma Norinco este pe lista interzisă. Cu Ucraina s-a terminat atunci", a spus colonelul Vornicov. Asociatul său, Adrian Narcis Mitroi, a spus că vânzarea de arme către armata Ucrainei nu s-a realizat pentru că "ucrainenii voiau să livrăm marfa și după aia să plătească. Chinezul nu a vrut să livreze marfa până nu încasa banii. Atunci nu s-a mai livrat". Oferta pentru Iran, pasată între Vornicov și Mitroi Un catalog al firmei ICBC care conținea mai multe produse militare disponibile spre vânzare a ajuns și la Ambasada Iranului din București. Mihail Vornicov susține că oferta a fost prezentată de asociatul său, dar fără ca acesta să se fi consultat cu el în legătură cu posibila vânzare a produselor militare către Iran. Întrebat de către DeFapt.ro ce conținea oferta prezentată Ambasadei Iranului, Adrian Narcis Mitroi a declarat că era un catalog cu toate echipamentele militare, plus muniția produsă de fabrica de armament XinXing Jihua. Mai mult, a adăugat că demersul a fost făcut la cererea lui Vornicov. "Am fost să le dau un catalog de la ICBC care cuprindea toate produsele din China. Erau echipamente militare. Muniția era separat. De la Xinxing. Doamna Guo are legătură cu Xinxing în China. Este a doua sau a treia fabrică ca mărime din China. Produce echipament militar, muniție, tot ce ține de industria asta. Le-am prezentat catalogul domnului Vornicov. Sunt ferm convins că cei de la SRI m-au înregistrat, dar dacă domnul Vornicov mi-a cerut, m-am dus", a declarat Adrian Mitroi. Proiectul armelor pentru Zambia Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pensionarul "Doi și-un sfert" Mihai Vornicov a înercat să vândă muniție chinezească și în Zambia, o țară de pe continentul african penetrată de corupția chinezească. La finalul anului trecut, un videoclip postat pe rețele sociale arăta cum primește ministrul zambian de Externe grămezi de bani de la un afacerist chinez. Ulterior, ministrul Stanley Kakubo a demisionat. Colonelul (r) Vornicov voia să vândă în Zambia nu mai puțin de șase milioane de cartușe de diferite tipuri, cu termen de livrare între trei și șase luni. Dar și 30.000 de obuziere calibru 105 mm, 15.000 de grenade pentru lansatoare, 15.000 de proiectile, plus 45.000 de rachete de semnalizare. "Zornăie banii în pungă" Valoarea contractului era de aproape 30 de milioane de dolari, în cazul în care afacerea ar fi fost dusă la bun sfârșit. Într-o schimb de mesaje (la care DeFapt.ro a avut acces) cu Adrian Mitroi despre contractul cu Zambia, , Mihail Vornicov se arăta foarte optimist. "Zornăie banii în pungă, ne apucăm de treabă. Și vreau să îi joc și pe chinezi. Le iau și lor banii. Ei au dat prețul de 23 de milioane, eu le-am dat negrilor 30 de milioane, așa că le iau banii chinezilor, iar negrilor 5% consultanță", scria Vornicov. Optimismul a fost de scurtă durată întrucât contractorii din Zambia nu au mai semnat contractul, în cele din urmă.

Chinezării antiglonț în Moldova, via România (sursa: Facebook/Inspectoratul General de Carabinieri al MAI)
Investigații

Chinezării antiglonț în Moldova, via România

Chinezării antiglonț în Moldova, via România. O firmă românească controlată de Mihail Vornicov (un colonel "spion" pensionat de la "Doi și-un sfert") și de chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, a exportat în Republica Moldova echipamente militare antiglonț identificate în documente ca simple echipamente de protecție. Citește și: EXCLUSIV Veste și căști antiglonț din China pentru jandarmi și polițiști, importate de firma unui fost ofițer de la „Doi și-un sfert” cu sprijinul financiar al lui Nicolae Dumitru „Niro” Echipamentele militare antiglonț au fost contractate de Inspectoratul General de Carabinieri din Moldova. Departamentul pentru Control al Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României nu a fost informat despre această operațiune ilegală. Un alt transport de căști antiglonț, veste antiglonț și măști de gaze a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că exista suspiciunea falsificării documentelor. Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău a deschis un dosar penal în acest caz, dosar în care este cercetat deocamdată doar Adrian Narcis Mitroi, unul dintre asociații colonelului Vornicov. Vornicov și Guo Jinnan Colonelul Mihail Vornicov, un pensionar al serviciului secret "Doi și-un sfert", controlează împreună cu chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, firma românească International Consultants and Business Company (ICBC). DeFapt.ro a dezvăluit că această firmă au vândut echipamente militare antiglonț Jandarmeriei și Poliției Române în valoare de aproximativ 20 de milioane lei. La finalul anului 2021, ICBC și-a extins operațiunile și în Republica Moldova. ICBC Moldova Pentru început, ICBC a semnat un contract cu Inspectoratul General de Carabinieri din Republica Moldova, condus atunci de Ștefan Pavlov, în baza căruia urma să vândă 25 de căști antiglonț și un scut antiglonț. Valoarea contractului a fost de doar 13.125 euro, bani alocați de Uniunea Europeană prin Programul operațional comun România – Republica Moldova 2014 – 2020 Instrumentul european de vecinătate. Ulterior, în ianuarie 2022, colonelul Vornicov a înființat o nouă firmă, cu același nume, în Republica Moldova. Datele oficiale arată că în ICBC Moldova sunt asociați ICBC România (60%) și Adrian Narcis Mitroi (40%). De administrarea societății din Moldova se ocupă oficial Adrian Narcis Mitroi, fostul director de operațiuni al lui Vornicov din România. Totodată, a fost semnat un contract de consultanță între ICBC România și ICBC Moldova. Chinezării antiglonț în Moldova, via România Primul contract al ICBC Moldova a fost semnat în aprilie 2022, tot cu Inspectoratul General de Carabinieri. Conform contractului, ICBC Moldova se obliga să livreze 100 de căști antiglonț, 50 de veste antiglonț în set cu plite balistice, alte 295 de veste antiglonț, dar și seturi de protecție mâini – picioare, căști antivandal, măști antigaze, cătușe și dispozitive electroșocuri. Valoarea contractului a fost de aproximativ 3,5 milioane lei moldovenești, echivalentul a aproape 200.000 de dolari americani. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că ICBC România a exportat întregul lot de echipamente militare către ICBC Moldova la o valoare de 100.400 dolari, adică la jumătate față de prețul de vânzare către Inspectoratul General de Carabinieri. Ulterior, Inspectoratul General de Carabinieri a mai plasat o comandă de aproximativ 80.000 de dolari. Comanda nu a mai fost finalizată întrucât Inspectoratul a invocat lipsa fondurilor. Contract pregătit înainte de înființarea firmei Adrian Narcis Mitroi a declarat pentru DeFapt.ro că, după ce a încasat banii pe contractul cu Carabinierii din Moldova, a transferat 60% din sumă în contul personal al colonelului Vornicov, conform procentelor pe care le deținea în firmă. Restul banilor și i-a oprit el pentru "munca și drumurile" pe care le făcuse în Moldova. Apoi, asociații s-au certat. Pentru că, spune Mitroi, colonelul Vornicov ar fi vrut întreaga sumă de bani. Întrebat cum a reușit să câștige contractele cu Carabinierii din Moldova, Adrian Narcis Mitroi a spus că nu a câștigat el licitația. "Eu m-am dus, contractul era pregătit tot. Înainte să fie firma înființată, contractul era pregătit. (...) Domnul Vornicov a lucrat la Ambasada României de la Chișinău. Și-a luat doctoratul în drept la Chișinău. Eu când m-am dus și am făcut firma, contractul mă aștepta. Eu am intrat ca asociat ca să îmi recuperez banii pe muncă și drumuri", a declarat Adrian Narcis Mitroi pentru DeFapt.ro. Echipamente antiglonț nemenționate în facturi Tot Mitroi a explicat cum a fost eludată atât legislația din România, cât și cea din Republica Moldova, pentru a putea furniza Carabinierilor echipamentele militare antiglonț. Acesta a ținut să menționeze că vestele antiglonț și căștile antiglonț au fost introduse în Republica Moldova cu facturi pe care scria că sunt simple veste și căști de protecție. "Pe factură trebuia să scrie . Vestele și căștile le-am cărat cu Touareg-ul meu și o dubă închiriată. Pentru că vestele și căștile erau în cutii, la vamă s-au uitat pe hârtii, pe documente, nu au verificat. Eu vă recunosc ce am făcut", i-a spus Adrian Mitroi reporterului DeFapt.ro. Deși presupunea că e ilegal ceea ce face, Adrian Mitroi susține că l-a întrebat pe Vornicov în legătură cu aceste transporturi: "Da, eu am transportat în Moldova. Dânsul nu mi-a zis că e ilegal sau nu. A zis ." Vameșii moldoveni au reținut o parte din marfă "În baza ANCEX-ului din România a zis că e ok să le transfer. I-am zis că cred că nu e ok", a continuat Mitroi. Unul dintre transporturi a fost oprit de vameșii moldoveni pentru că echipamentele militare nu erau menționate ca atare pe factură. "Am avut veste antiglonț care erau trecute ca veste de protecție, căști antiglonț care erau trecute drept căști de protecție, și măști de gaze care erau trecute ca măști de protecție. Moldovenii le-au găsit. Ei au fost de acord să plec cu 50 de veste antiglonț, dar au oprit restul vestelor, căștile antiglonț și măștile de gaze. Măștile de gaze la moldoveni se pot introduce doar cu documente speciale", a precizat Mitroi pentru DeFapt.ro. Dosar penal la Poliția Chișinău Cel care s-a opus importurilor de echipamente militare în Republica Moldova este Sergiu Plută, șef serviciu autorizare și certificare din cadrul Agenției Serviciilor Publice din Moldova. Motivul: firma ICBC Moldova nu era autorizată să importe echipamente militare. Cu toate acestea, la un moment dat, echipamentele militare au fost totuși scoase din vamă și livrate Inspectoratului General de Carabinieri. Între timp, Sergiu Plută a sesizat ilegalitățile referitoare la importurile de echipamente militare. Dosarul a fost preluat de inspectorul principal Cristian Chiveri, ofițer superior de urmărire penală al Direcției de Poliție a Municipiului Chișinău. Falsificare de documente Ancheta a început în anul 2023 împotriva lui Adrian Mitroi, pentru că acesta deținea funcția de administrator al firmei ICBC Moldova. "D-stră urmează să vă prezentați pe adresa mun. Chișinău, str. Tighina 6 (Direcția de Poliție a mun. Chișinău) bir. 325, Ofițer superior de urmărire penală al SUPCE a SCAUP a DP mun. Chișinău, inspector principal Chiveri Cristian în vederea recunoașterii și audierii în calitate de bănuit în cadrul cauzei penale nr. 2022890275 pornită la data de 25.11.2022, conform art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM", se menționează într-un mesaj trimis de inspectorul Cristian Chiveri lui Adrian Mitroi. Cauza penală se referă la "confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false". Vornicov se simte "păcălit" Colonelul Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că nu are nici o vină în legătură cu acest dosar, iar toată responsabilitate este în sarcina lui Adrian Mitroi, care și-ar fi asumat să obțină autorizația de import (ceea ce cel din urmă neagă). "Atâta timp cât Vama a dat verde (ceea ce s-a întâmplat doar pentru o parte din echipamente - n.r.), nu am nici o problemă în acest caz. El (Adrian Mitroi - n.r.) a dat declarația vamală și a semnat . Nu avea nici o delegație în sensul acesta. Nu am știut atunci chestia asta, că mă păcălește", a spus colonelul Vornicov. Mai mult, Mihail Vornicov a depus o plângere penală împotriva asociatului său, pe care îl acuză că "a ținut în mod fictiv, fără a anunța acționarii societății, o ședință AGA în Municipiul Chișinău prin care a atestat în mod fals prezența fizică a reprezentantului acționarului majoritar semnând și aplicând, în fals, ștampila în numele acestuia". Taxe neachitate la Fisc Adrian Mitroi spune că, prin această plângere, Mihail Vornicov vrea să își acopere urmele, dar și să se răzbune pentru că nu a încasat toți banii din firma din Moldova. "Când am aflat de dosarul penal i-am zis să oprim transferurile de bani ca să vedem ce se întâmplă cu dosarul. Mie îmi trebuia bani de avocat, bani de drumuri, bani de toate. I-am zis să rezolvăm cu dosarul, dar el voia să mă gândesc la angajații lui. Eu în continuare am 40%. Când i-am văzut atitudinea, nu am mai plătit nimic. Taxele vamale le-am plătit, dar nu s-au plătit taxele la Fisc. I-am zis de la început că partea mea o opresc pentru că nu vreau să o reinvestesc", a mai menționat Mitroi.

Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China (sursa: Facebook/Jandarmeria Română)
Investigații

Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China

Mihail Vornicov, un colonel pensionat de la "Doi și-un sfert", serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, a câștigat contracte de aproape 20 de milioane de lei de la Poliția Română și Jandarmeria Română. Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China. Pentru că nu avea banii necesari ca să plătească taxele vamale pentru importul de căști antiglonț din China, firma colonelului Vornicov a fost creditată de Niro Investement SA, controlată de Nicolae Dumitru, zis "Niro". Contractul de creditare a fost semnat din partea companiei lui Niro de un fost șef al Direcției Generale și Protecție Internă. Cel mai mare contract, 12,5 milioane de lei DeFapt.ro a dezvăluit recent o parte din contractele câștigate de firma International Consultants and Business Company SRL (ICBC), deținută de Mihail Vornicov și Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Documentele publice arată că firma ICBC a câștigat în ultimii patru ani contracte de aproape 20 de milioane de lei în urma unor licitații organizate de Jandarmeria Română și Poliția Română. Căști și veste antiglonț chinezești pentru jandarmii români (sursa: Facebook/Jandarmeria Română) Cel mai mare contract are o valoare de 12,15 milioane de lei și a fost adjudecat în anul 2021 în urma unei licitații organizate de Jandarmeria Română. Conform acestui contract, ICBC s-a obligat să furnizeze maximum 5.000 de căști antiglonț și 5.000 de veste antiglonț. Prețul unei căști antiglonț a fost stabilit la 1.050 lei fără TVA, iar al unei veste, la 1.380 lei fără TVA. Echipamente certificate în China Tot în anul 2021, a fost semnat un alt contract, cu Jandarmeria Galați, instituție care a cumpărat 16 căști antiglonț, 16 veste antiglonț și un scut antiglonț. Căștile și vestele antiglonț au fost cumpărate la un preț mult mai mare față de cel plătit de Jandarmeria Română. De exemplu, casca antiglonț a costat 1.570 lei bucata, iar vesta antiglonț, 1.700 lei. Mihail Vornicov a declarat pentru DeFapt.ro că vestele antiglonț asamblate în România au fost testate la un institut al Ministerului Apărării, însă căștile antiglonț nu au mai fost testate balistic pentru că ar fi venit însoțite de un certificat de testare emis de un institut de cercetare al armatei chineze. În schimb, Poliția Română se poate lăuda că a cumpărat 9.000 de bastoanele telescopice și 12.000 de bastoanele cu electroșocuri, toate chinezești, pentru suma de 1,8 milioane lei. Bastonul telescopic avea un preț unitar de 88,88 lei, iar cel cu electroșocuri, de doar 60 lei fără TVA. Jandarmeria, Poliția - echipamente antiglonț din China În vara anului 2022 a ajuns în România un container cu produse militare pentru Jandarmeria Română, importate din China de firma controlată de Mihail Vornicov. Pentru că nu avea bani să plătească taxele vamale, ICBC a luat un împrumut sub forma unui contract de garantare de aproape 900.000 de lei de la Niro Investment SA, controlată de Nicolae Dumitru, zis "Niro". Contractul a fost semnat din partea Niro Investment SA de directorul operațional Cătălin Marius Dragotă, fostul șef al Poliției Capitalei și al Direcției de Combatere a Criminalități Organizate. Pentru o scurtă perioadă de timp, Dragotă a trecut și pe la șefia Direcției Generale și Protecție Internă, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, acolo unde a lucrat și Mihail Vornicov. 872 de colete din China garantate de "Niro" Conform contractului, firma lui Nicolae Dumitru se obliga "să constituie o garanție pentru plata de către Debitor Creditorului, cel târziu la data de 14.07.2022, a sumei totale de 897.272 lei, reprezentând obligație plata TVA conform AWB Containere China 872 colete, sumă pe care o va achita Creditorul către ANAF în numele și pe seama Debitorului". Creditorul din această tranzacție era firma Master Mind, firma care se ocupa de efectuarea documentelor vamale. Mihail Vornicov a declarat că a restituit împrumutul primit de la firma lui Nicolae Dumitru. Asociata lui Vornicov, chinezoaica Guo Jinnan, a precizat că a luat banii cu împrumut de la Niro Investments SA atunci când a venit marfa. "Am făcut contract de împrumut pentru bani, iar banii i-am dat înapoi", a declarat Guo Jinnan pentru DeFapt.ro. Mihai Vornicov și Guo Jinnan (sursa: defapt.ro) Vornicov de la "Doi și-un sfert" Mihail Vornicov a fost încadrat ca polițist în Ministerul de Interne la începutul anilor '90. Timp de peste 25 de ani a fost ofițer de informații la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), controversatul serviciu secret al ministerului de Interne cunoscut și ca "Doi și-un sfert". Acolo a ocupat mai multe funcții de execuție și conducere. De-a lungul carierei sale, Vornicov a condus Serviciul Străini și Probleme de Migrări din cadrul Poliției Capitalei, dar a fost plasat și ca "neacoperit" în mai multe funcții civile importante ale satului român. De exemplu, în anul 2005 a fost numit temporar în funcția de secretar general al Ministerului Mediului printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. Doctor și autor de cărți masonice Funcția de la Mediu era una civilă, destinată oficial doar înalților funcționari publici din România. Întrebat dacă consideră că numirea sa temporară la minister a reprezentat o imixtiune a servicilor secrete în administrația publică centrală, Mihail Vornicov a spus: "De fiecare dată m-am dus acolo unde m-a trimis Ministerul de Interne". Ulterior, în anul 2006, și-a luat titlul academic de Doctor în Drept Internațional Public, specializarea Drept Consular. Câțiva ani mai târziu, avea să publice cartea cu titlul "Ritul York în masonerie", deși susține că nu este mason. Finalul carierei sale de "spion" al Ministerului de Interne avea să fie bifat oficial în anul 2016, atunci când s-a pensionat cu gradul de comisar șef, echivalentul gradului de colonel. În anul 2023, încasa o pensie de peste 20.000 euro anual, adică în jur de 1.700 de euro lunar.

Oleg Deripaska, oligarh putinist, profit din plajele periculoase (sursa: npr.org)
Investigații

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase

Oligarh putinist, profit din plajele periculoase ale litoralului românesc, cele care au fost extinse fără a se respecta recomandările specialiștilor. Lărgirea exagerată a plajelor poate crește numărul de înecuri și de infecții. Oligarh putinist, profit din plajele periculoase Compania Strabag în asociere cu Pomgrad Inzenjerig au câștigat în anul 2019 licitația pentru plajele din zona stăvilarelor Edighiol şi Periboina, aflate în Rezervația Biosfera Delta Dunării, la 30 de kilometri de municipiul Constanța. Valoarea contractului a fost de 34,6 milioane lei, echivalentul a aproximativ șapte milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, un furt de peste 700 de milioane de euro. Proiectul de 850 de milioane de euro, supradimensionat de opt ori Firma Pomgrad Inzenjerig, o companie înființată în anul 1947 în Croația și specializată în executarea lucrărilor de cosntrucții maritime, a fost cumpărată în anul 2008 de compania austriacă Strabag, controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska. Casa Albă a emis un comunicat de presă în aprilie 2018 prin care anunța că oligarhul Oleg Deripaska și alți 23 de ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin au fost incluși pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Documentul citat arată că sancțiunile luate împotriva celor 24 de ruși au fost luate din cauza situației din Ucraina, sprijinul acordat președintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria și subminarea democrațiilor occidentale. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Oleg Deripaska a fost inclus și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. La finalul lui 2023 și începutul lui 2024, Deripaska a anunțat că nu mai controlează Strabag, însă compania care i-a cumpărat acțiunile este controlată tot de oligarhul rus. 200 de milioane de lei pentru plajele din Mamaia Compania Boskalis a câștigat în anul 2020 contractul de aproape 200 de milioane lei fără TVA pentru reabilitarea și extinderea plajei din zona Mamaia. Dar, la scurt timp după finalizarea lucrărilor, plaja s-a prăbușit. Reprezentanții companiei Boskalis au arătat cu degetul către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, beneficiarul lucrării. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) La solicitarea DeFapt.ro, Administrația Națională Apele Române, în subordinea căreia se află Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a transmis că nu s-a constatat nici o neregulă în derularea lucrărilor. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Boskalis este deținută în mod egal de Boskalis International B.V. și Boskalis Westminster International B.V., ambele cu sediul în Olanda. Cel mai mare acționar al grupului olandez Boskalis este fondul de investiții Monaco Hal Holding, care la rândul lui este deținut de grupul HAL Trust. Italieni la Tomis - Cazino și Agigea Firmele italiene Franco Giuseppe și Modimar au câștigat licitațiile pentru reabilitarea plajelor din zonele Tomis – Cazino și Agigea. Contractul pentru lucrările împotriva eroziunii din zona Tomis a fost adjudecat pentru o sumă de 28,42 milioane lei. Celălalt contract a avut o valoare de aproximativ 28 de milioane lei. Valoarea cumulată a celor două contracte a fost de peste 56,4 milioane lei, echivalentul a 11,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Potrivit unui răspuns transmis de Apele Române, italienii de la Franco Giuseppe au subcontractat o parte din lucrările de la Agigea firmelor IF Nostrade Construction și Geostud SRL. Asociații firmei Geostud sunt Alexandru Tăutan și Anton Chirică, fostul prorector al Universității Tehnice de Construcții București, acuzat de Agenția Națională de Integritate de fals în declarațiile de avere. Compania italiană Franco Giuseppe a fost înființată în anul 1968 de topograful Franco Giuseppe, în zona Calabria. Societatea este deținută în prezent de Giuseppe Franco (55%), Alfredo Franco (30%) și Ilario Franco (15%). Ultimul este reprezentantul filialei românești cu același nume, înființată în anul 2013 în localitatea Baia Sprie. Datele financiare ale firmei din România arată că în anul 2022 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 6,5 milioane lei și o pierdere netă 184.722 lei, totul cu doar trei angajați. Van Oord a luat marele pot Olandezii de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV au câștigat licitațiile pentru loturile de plajă pentru zonele Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora. Apele Române au transmis la solicitarea DeFapt.ro că valoarea actualizată a contractului de execuție pentru plaja din zona Eforie a fost de 475,18 milioane lei fără TVA: "Menționăm că prețurile sunt ajustate conform O.G. 15/2021 și valoarea finală va fi actualizată în conformitate". În acest caz, lucrările din zona Eforie prevăd amenajarea litoralului pe o lungime de 5.750 de metri, demolarea de structuri costiere, construirea de noi structuri costiere și lucrări de înnisipare a plajei. Lucrările pentru amenajarea litoralului din zona Costinești au fost adjudecate de firma olandeză pentru suma de 391 milioane lei. Un alt contract, de 314 milioane de lei, a fost câștigat pentru amenajarea plajei din zona Olimp. Amenajarea plajei din zona Jupiter – Neptun i-a adus firmei olandeze un alt contract, de 220 de milioane le fără TVA. Pentru lucrările aferente zonei Balta Mangalia – Venus – Aurora, contractul are o valoare de aproape 416 milioane lei. Olandezi cu contracte de 546 de milioane de euro Tot compania Van Oord a câștigat contractele pentru protecția și reabilitarea litoralului românesc la Marea Neagră în zonele Mangalia – Saturn și 2 Mai. Plajele din zona Mangalia – Saturn vor fi reabilitate pentru 357,6 milioane lei, iar cele din zona 2 Mai, pentru suma de 192,7 milioane lei. Valoarea cumulată a contractelor câștigate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractors BV se ridică la aproximativ 2,37 miliarde lei, echivalentul a 473 de milioane euro. Dacă mai adăugăm și proiectul de 73,3 milioane de euro câștigat în prima fază a proiectului, rezultă că olandezii de la Van Oord au semnat contracte de 546,3 milioane euro.

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați în afaceri cu același paravan care a făcut denunț la DNA (sursa: Facebook/Robert Negoita, Iulian Dumitrescu)
Investigații

Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați

În lumea afacerilor cu bani publici din România, carnetul de partid nu contează - prin paravane și intermediari, doi "baroni" au devenit parteneri într-o mare afacere: liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați. În centru acestei afaceri se află Ionel Pirpiliu, fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu și denunțătorul lui Iulian Dumitrescu, devenit celebru pentru vacanțele de lux plătite din șpăgi. potrivit DNA. Denunț la DNA Liberalul Iulian Dumitrescu a fost dat pe mâna procurorilor anticorupție de afaceristul Ionel Pirpiliu, denunțător și colaborator autorizat al Direcției Naționale Anticorupție. Citește și: Fabuloasele vacanțe și cumpărături ale baronului PNL de Prahova, Iulian Dumitrescu, în Dubai, Maldive sau Courchevel: doar la Chanel a făcut shopping de peste 7.000 de euro Potrivit anchetatorilor, Iulian Dumitrescu i-a cerut afaceristului Ionel Pirpiliu să cumpere firma Bertoni Construct, patronată de cumnatul său Daniel Adrian Lambrea, cu suma de 47,5 milioane lei, deși aceasta valora în jur de 32 de milioane lei. În schimb i-a promis contracte din bani publici de la Consiliul Județean Prahova. Firma Bertoni Construct a fost preluată de Ionel Pirpiliu în noiembrie 2022, prin intermediul societății Laborator și Consultanță Construcții SRL, iar contractele au început să curgă. La finalul anului fiscal 2022, Bertoni Construct avea o cifră de afaceri de 51,88 milioane lei și un profit net de peste 1,15 milioane lei, la un număr mediu de 113 angajați. Alexandra Ulmamei, paravanul lui Pirpiliu Unul dintre contractele suspectate de procurori ca fiind trucate are o valoare de 85 de milioane lei și a fost atribuit de Consiliul Județean Prahova unei asocieri de firme formată din Vallys Deco, Drum Concept, Rosocons Construct și Dineng Dev. În firma Drum Concept îi găsim ca asociați pe Alexandra Ulmamei (49,09%), Florin Diaconu (40,91%) și Cristian Marinel Mihai (10%). Cifra de afaceri a firmei în anul fisca 2022 a fost de aproximativ 215 milioane lei, în timp ce profitul net a fost de peste 19,67 milioane lei. Alexandra Ulmamei a trecut prin mai multe firme deținute de familia Pirpiliu. De exemplu, a fost asociată cu Mihaela Pirpiliu în firma Ram Cons Assets. În prezent, firma a fost trecută pe numele Mihaelei Untescu, iar de administrare societății se ocupă în continuare Ionel Pirpiliu. Pirpiliu, asociat cu firma Primăriei lui Robert Negoiță Firma lui Pirpiliu, Ram Cons Assets, deține în prezent 20% din societatea Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SRL. Restul părților sociale sunt deținute de societățile Bizcube Invest SRL și Administrare Străzi S3 SRL, una din firmele înființate de Consiliul Local al Sectorului 3 la cererea primarului Robert Negoiță. Cum a ajuns primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, să intre în afaceri cu Pirpiliu? La începutul anului 2016, Ionel Pirpiliu a preluat 10% din părțile sociale ale firmei Delta ACM de la Florea Diaconu pentru o sumă de aproape 10,5 milioane lei. Liberalul Dumitrescu și pesedistul Negoiță, asociați Doi ani mai târziu, în august 2018, primarul Robert Negoiță a cerut Consiliului Local să aprobe o hotărâre prin care societatea Administrare Active Sector 3 să cumpere cu cinci milioane de euro fabrica de borduri și pavele deținută de Delta ACM 3, societate deținută atunci de Florea Diaconu (90%) și Ionel Pirpiliu (10%). Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 august 2018, primarul Robert Negoiță a anunțat că firma primăriei, Administrare Străzi S3 SRL, a cumpărat 51% din Delta ACM 93 contra unei sume de 1 (unu) leu. O sumă simbolică în contextul în care firma începuse să înregistreze datorii. Hop și sponsori ai PMP, ediția Băsescu - Udrea Pe Alexandra Ulmamei o mai regăsim asociată în alte 11 societăți. În firma Carpați Business Management este parteneră de afaceri cu Florin Diaconu, fiul lui Florea Diaconu, și cu Mihaela Untescu. De administrarea societății se ocupă giurgiuveanul Ion Mare. Cei trei mai apar ca asociați în diferite configurații: fie toți trei, fie Ulmamei în asociere ori cu Diaconu, ori cu Untescu. Într-o altă firmă, Centru Vista Logistic, Alexandra Ulmamei și Mihaela Untescu sunt asociate cu Be Home Landscape SRL, patronată de Edward Constatin Dicu. Conform Monitorului Oficial din 31 martie 2015, Edward Constatin Dicu și soția sa, Ionela Laura Dicu, au sponsorizat Partidul Mișcarea Populară, cu 125.000 lei, respectiv 50.000 lei. cele două sponsorizări au fost făcute în septembrie și octombrie 2014. Pe atunci Partidul Mișcarea Populară (PMP) se afla sub influența Elenei Udrea și a președintelui Traian Băsescu. Bloc de zece etaje în loc de două Edward Constatin Dicu, Ionela Laura Dicu și Mihai Valentin Chiriac au primit în anul 2013 o autorizație de construire a unui bloc cu zece etaje pe strada Luncșoara din Sectorul 2 al Capitalei. Documentele aferente începerii construcției au fost emise în mandatul de primar al lui Neculai Onțanu. Actualul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține că blocul construit ilegal pe strada Luncșoara a primit o autorizație de construire de P+10 într-o zonă în care avea dreptul la doar P+2. "Este de spus că această autorizație a fost emisă în 2014 și a fost atacată de Prefect în instanță. Procesul a fost câștigat definitiv de către Prefectură în 2018, autorizația de construire a fost anulată. Între momentul atacării autorizației, când constructorul era la P+4 și momentul finalizării procesului, acest bloc a ajuns la P+10", a explicat primarul Radu Mihaiu, citat de HotNews.ro. Instanța a mai decis ca blocul de zece etaje să fie demolat de către proprietar, dar primarul Radu Mihaiu a dat de înțeles că asta nu se va întâmpla prea curând. Pe de-o parte, soții Dicu nu au nici un interes să demoleze blocul, în timp ce Primăria Sector 2 a avut calitate de pârât în proces pentru că a emis ilegal autorizația. În acest context, spune primarul Mihaiu, un principiu de drept nu ar permite ca un pârât să se îndrepte împotriva altui pârât.

Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare (sursa: Facebook/Apele Romane Dobrogea-Litoral)
Investigații

Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare

Uniunea Europeană a alocat României în jur de 850 de milioane de euro pentru a stopa eroziunea costieră prin reabilitarea și extinderea plajelor de la Marea Neagră. Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare. Două treimi din bani, la olandezi Cei mai mulți bani au ajuns la compania olandeză Van Oord care a câștigat licitații de peste 2,73 miliarde lei, echivalentul a 546 milioane euro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Unul dintre contracte a fost câștigat în asociere cu o firmă controlată de un controversat afacerist trimis în judecată în două dosare de procurorii anticorupție pentru mai multe fapte de corupție, inclusiv dare de mită și spălare a banilor. Dar, de fiecare dată, omul de afaceri a scăpat, după ce judecătorii l-au achitat. Un contract de aproape șapte milioane de euro a ajuns și la o companie la care este acționar principal un oligarh rus inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene după ce Rusia a invadat Ucraina. DeFapt.ro va reveni cu articole despre toate companiile care au câștigat contractele de lărgire a plajelor. Prima fază, 544 de milioane de lei 544 milioane lei au fost alocate în primă fază pentru reabilitatea și extinderea plajelor românești. Cea mai mare sumă, adică peste 465 de milioane de lei, a fost alocată de Uniunea Europeană prin fondul de coeziune, restul de aproape 15% fiind contribuția statului român. Citește și: EXCLUSIV Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Substanțele toxice din apele teritoriale românești, creșteri masive după invadarea Ucrainei de către ruși Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, din subordinea Apelor Române, a decis ca în primă fază să fie scoase la licitație cinci loturi de plajă: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. Primul program de stopare a eroziunii a fost finalizat în decembrie 2015 și a avut ca rezultat extinderea suprafeței plajelor cu 33 de hectare. Au mai fost reabilitate și construite diguri care ies din apă în lungime de 3.544 metri, în timp ce digurile construite sub apă au o lungime de 1.392 metri. A doua fază, semnată de Dăncilă Contractul de finanțare pentru faza a doua a proiectului "Reducerea Eroziunii Costiere" a fost semnat în noiembrie 2018 de premierul Viorica Dăncilă. Conform datelor oficiale de atunci, valoarea totală a noului proiect a fost estimată la 752 de milioane de euro. Bani pentru reabilitarea și extinderea plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai. La fel ca și în cazul primului program, 85% din fonduri pentru reabilitarea și extinderea plajelor au fost alocați de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, iar restul de 15% reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Se estimează că România va avea la finalul lucrărilor un plus de 226 de hectare noi de plajă, de la Năvodari până la 2 Mai. "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv" Proiectul gigant de lărgire a plajelor este considerat de specialiști nu doar nenatural și dăunător, ci și supradimensionat în mod extrem. Astfel, potrivit unei declarații a prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) pentru DeFapt.ro, "E un proiect 100% brutal, neadecvat și intruziv, against the nature, și bineînțeles în contradicție cu practicile curente din Europa și din lumea civilizată. Nicăieri nu se mai intervine atât de brutal, cu o puzderie de diguri de piatră și beton, iar asta cel puțin din anii 1990; sunt multe țărmuri în care aceste sisteme hard (diguri construite în anii 1960-1980) au fost demantelate. Suntem complet în afara Europei cu ceea ce am făcut aici. Practic, ne fură marea cu proiectul ăsta, care transformă plajele în peisaje deșertice și țărmul într-o înlănțuire de diguri barbare (dese, foarte lungi) care sunt dispărute din planurile de amenajare a coastei de peste 30 de ani în lumea bună". Lărgirea plajelor, furt uriaș prin supradimensionare Profesorul Vespreanu-Stroe atrage atenția și asupra supradimensionării fără rost a proiectului. "Ținând cont că i) lățirea plajei ar fi trebuit să se limiteze în lungul coastei sudice la sub 1/2 din sectoarele incluse de ei în plan, ii) iar în profil transversal ar fi trebuit să fie o lățire medie de 50 m (care se adaugă la plajele existente, care au o lățime de ca 20-35 m), în loc de 150-200 m cât au supralățit ei, rezultă că actualul proiect este supradimensionat de cel puțin 6-8 ori față de ceea ce ar fi prevăzut un plan rațional și nature-friendly (cum se face peste tot în lume de decenii bune) care să răspundă necesităților reale. Spun cel puțin fiindcă plajele construite artificial sunt mai înalte cu circa 1 m decât profilul natural (mai exact 2,5-3 m above sea level, față de 1,5-2 m cât au în mod natural), ceea ce nu am mai luat în calcul în estimarea făcută.", a explicat Vespremeanu-Stroe pentru DeFapt.ro.

Șeful Romarm, lux la Las Vegas (sursa: Facebook/Fontainebleau Las Vegas)
Investigații

Șeful Romarm, lux la Las Vegas

Șeful Romarm, lux la Las Vegas. Emanuel Ioana, șeful Romarm și protejatul ministrului pesedist Radu Oprea, a fost într-o escapadă de lux pe banii statului în Las Vegas, acolo unde s-a întâlnit cu controversatul afacerist Ștefan Osain pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Tot în Las Vegas a fost și pesedistul Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, care s-a întâlnit cu producători și dealeri de arme. Culmea, Emanuel Ioana și doi subalterni de-ai săi s-au cazat la cel mai scump hotel de lux, Fontainebleau Las Vegas, în timp ce o altă delegație românească, de la fabrica de arme Cugir, a fost trimisă să se cazeze la un hotel de cinci ori mai ieftin. Aroganța făcută pe banii statului de Emanuel Ioana este ținută la secret, în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand de prezentare a muniției românești în Las Vegas. Șeful Romarm, lux la Las Vegas O delegație a Companiei Naționale Romarm a plecat la târgul de armament din Las Vegas cu acordul ministrului Economiei, pesedistul Radu Oprea, la sfârșitul lunii ianuarie a.c. Delegația a fost compusă din Emanuel Ioana, șeful Romarm, și doi subalterni de-ai săi. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că directorul Emanuel Ioana a cerut să fie cazat la cel mai scump hotel de lux din paradisul jocurilor de noroc: Fontainebleau Las Vegas. Pentru fiecare noapte de cazare, statul român a plătit 309 dolari. Existau și variante mai ieftine. De exemplu, dacă Ioana s-ar fi cazat la hotelul de lux al lui Donald Trump, fostul președinte al SUA, statul român ar fi plătit doar 199 de dolari pe noapte. Romarm refuză să dea detalii DeFapt.ro i-a solicitat lui Emanuel Ioana să comunice costurile și scopul vizitei în Las Vegas în contextul în care Romarm nu a avut nici un stand amenajat la târgul de armament. Șeful Romarm nu a avut chef să respecte legea 544/2001 a informațiilor publice și să răspundă câți bani a risipit statul român pentru vizita sa în Las Vegas. În urma plângerii administrative făcute ca urmare a refuzului de a răspunde la solicitare, Emanuel Ioana a transmis informații fără nici o legătură cu solicitarea DeFapt.ro: "Deplasarea reprezentanților CN ROMARM SA în SUA (trei persoane) a fost făcută atât la solicitarea expresă a partenerilor comerciali (companii din SUA cu care CN Romarm SA a derulat și derulează contracte conform obiectului de activitate) cât și a reprezentanților guvernului SUA (invitația a fost făcută nominal)". Emanual Ioana se laudă cu Țuțu, cercetat de DNA Cât despre scopul deplăsării, Emanuel Ioana a ținut să precizeze că informațiile nu sunt de interes public, deși excursia sa în Las Vegas a fost plătită din banii publici ai statului român. În plus, Emanuel Ioana a transmis că Romarm este un partener important al SUA, fapt reflectat atât de presa internațională și națională, potrivit șefului Romarm. Pentru a justifica acest lucru, Ioana a trimis un link cu o știre de la PRO TV în care era citat Gabriel Țuțu, fostul director al Romarm, acuzat de DNA în dosarul privind achiziția măștilor. Ceea ce nu spune Emanuel Ioana este faptul România a exportat în SUA armament și muniție în valoare de doar 11 milioane de euro în anul 2022. O sumă infimă raportată la valoarea achizițiilor de armament făcute de către România din SUA. Întâlnire cu misteriosul Ștefan Osain DeFapt.ro a aflat că principala întâlnire pe care a avut-o Emanuel Ioana în Las Vegas a fost cu Ștefan Osain, un controversat afacerist român, pentru a pune la cale o afacere legată de pulberi pentru muniții. Contactat de către DeFapt.ro, Ștefan Osain a recunoscut că s-a întâlnit cu șeful Romarm pentru a oferi consultanță pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în România. "Da, m-am întâlnit pentru pulberi, dar care e deja la Rheinmetall (proiectul - n.r.). Adică (râde - n.r.)... nu ai cum să faci o fabrică de pulberi ca companie privată. Doar statul poate să facă, compania privată eventual să vină cu consultanță", a spus Osain. Emanuel Ioana: "Întâlnire întâmplătoare" "Uite că... mă rog, nu mai contează. Rheinmetall a făcut ce a trebuit și a luat contractul, cum se zice. Am fost surprinși așa, pentru că era o companie americană și o companie finlandeză extrem de interesată de a ajuta România. Acestea erau companii de stat. Compania americană din South Lake este principalul furnizor al armatei americane. Compania finlandeză este considerată cel mai bun producător de pulberi, am avut o prezentare la Romarm, dar nu s-a mai întâmplat nimic", a adăugat Ștefan Osain pentru DeFapt.ro. Întrebat despre întâlnirea cu Ștefan Osain, Emanuel Ioana a declarat oficial că "întâlnirea a fost întâmplătoare în cadrul unui spațiu comun. Discuțiile nu au avut caracter comercial". Osain, însă, își amintește altfel întâlnirea, după cum s-a văzut din declarațiile sale.

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop

Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop. Pesedistul Radu Oprea, ministrul Economiei, și subalternul său Emanuel Ioana, șeful Romarm, sabotează companiile din industria de apărare de stat. Schema de lucru Schema este următoarea: ministrul a cerut 400 de tone de pulberi din rezervele de stat exclusiv pentru producția de muniții în fabricile de armament ale statului, dar șeful Romarm vrea să vândă pulberea în Bulgaria. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Emanuel Ioana, șeful Romarm, vrea să vândă pulberea unui dealer de arme din Bulgaria cu un preț de 15 euro pe kilogram, de trei ori mai ieftin decât prețul de piață. Pretextul: pulberea nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizată. Versiune susținută și de ministrul Radu Oprea. Dar amândoi sunt contraziși de Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care a declarat în exclusivitate pentru DeFapt.ro că pulberea scoasă din rezervele de stat este însoțită de buletine de analiză și respectă formula chimică cerută de Ministerul Economiei. Procedura Radu Oprea, ministrul Economiei, l-a impus în toamna anului trecut pe Emanuel Ioana la conducerea Companiei Naționale Romarm, o structură de tip holding care importă și exportă produse militare pentru toate cele 15 companii producătoare de armament și muniție din subordinea sa. În contextul cererilor mari de cumpărare a muniției produse în România, Emanuel Ioana, în calitate de director general al Romarm, trebuia să asigure companiilor din industria de apărare de stat materia primă pentru producerea munițiilor. De exemplu, pulberea pentru muniții era cumpărată de la fabrica de pulberi din Serbia sau de la diverși intermediari din Bulgaria. Cum sârbii și bulgarii nu puteau să onoreze comenzile de pulberi făcute de Romarm, s-a apelat la o soluție de urgență: pulberea aflată în Rezervele de Stat. Georgian Pop, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), a explicat pentru DeFapt.ro cum se pot scoate legal diverse tipuri de produse din depozitele statului. În cazul pulberilor, Ministerul Economiei a întrebat oficial dacă Rezervele de Stat pot să livreze anumite cantități și tipuri de pulberi, cu diverse formule chimice, către companiile din industria de apărare de stat. Companii care sunt prevăzute în anexa Ordonanței de Urgență 38 din 2010. Proces secret, dar bulgarul Gebrev a aflat În urma răspunsului afirmativ primit de la Rezervele de Stat, Ministerul Economiei a încropit un proiect de Ordonanță de Urgență prin care cerea Guvernului României să aprobe scoaterea din rezervele de stat a pulberii necesare pentru companiile de stat. Toate documentele acestei operațiuni au fost clasificate ca secret de stat. Secretul a fost atât de bine păstrat încât primul care a aflat de această afacere guvernamentală din spatele ușilor închise a fost bulgarul Emilian Gebrev, un dealer de arme cu state vechi în afacerile internaționale cu armament. Imediat, bulgarul a trimis o ofertă pe adresa companiei Romarm pentru a cumpăra pulberea destinată companiilor românești. Romarm și "partenerul bulgar" În fața acestei oportunități, Emanuel Ioana, șeful Romarm, și subalternii săi Bogdan Hera, director comercial, și Șerban Ianculescu, șeful serviciului export, s-au comportat ca niște agenți pentru compania EMCO, deținută de bulgarul Emilian Gebrev, fără să le pese de interesul statului român. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului că Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a trimis pe repede înainte ofertele companiei EMCO către companiile Uzina Mecanică Plopeni și Carfil. Mai mult, acestea cerea să i se comunice cantitățile de pulberi care pot fi vândute către "partenerul bulgar". Totodată, directorul Emanuel Ioana a făcut presiuni asupra directorilor companiilor subordonate pentru a vinde pulberea către Gebrev.. Analizele, invocate de Economie La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Oprea a transmis prin Biroul de Presă, la fel ca Romarm, că "materialele energetice (pulberea – n.r.), după ce sunt preluate de către filialele Romarm sunt supuse unei analize privind posibilitatea ca acestea să fie folosite în procesul propriu de fabricație pentru produsele din nomenclator. (…) În cazul în care materialele energetice nu se încadrează în parametrii tehnici pentru a fi utilizate, fie trebuie distruse conform legii, generând costuri suplimentare cu impact și asupra mediului înconjurător, fie pot fi valorificate, devenind generatoare de venituri suplimentare". Romarm a deschis subiectul Totodată, mai spune ministrul Radu Oprea că Romarm, atenție, "la solicitarea filialelor, inițiază discuții exploratorii de natură comercială pentru a identifica potențiale posibilități de valorificare a acestor materiale energetice neconforme". Numai că, în realitate, s-a întâmplat fix pe dos: discuțiile au fost inițiate de Romarm, nu de filiale. Mai mult, Romarm a inițiat discuții privind vânzarea pulberii înainte ca aceasta să fie preluată de către filiale sale de la ANRSPS. Viorel Stelian Popa, fostul director general de la Uzina Mecanică Plopeni (UMP), îl contrazice și pe ministrul Radu Oprea, dar și pe directorul Emanuel Ioana, susținând că UMP nu a transmis vreodată vreun document către Romarm din care să rezulte că ar avea pulberi de vânzare. Ministrul Oprea, deconspirat de Georgian Pop DeFapt.ro l-a întrebat pe Georgian Pop, șeful Rezervelor de Stat, dacă pulberea alocată Ministerului Economiei, respectiv companiilor din industria de apărare de stat, corespunde din punct de vedere calitativ. Acesta a răspuns că toate tipurile de pulberi au fost analizate și corespund din punct de vedere al formulei chimice cu ceea ce a solitat Ministerul Economiei. "Facem analize! Toate analizele sunt făcute de instituții specializate. Proprietățile pulberii sunt stabilite prin buletinul de analiză", a declarat Georgian Pop. Pulberea ieșită din Rezerve, neurmărită Întrebat insistent despre calitatea pulberii pe care o oferă Ministerului Economiei, Georgian Pop a declarat că "Ministerul Economiei cere produsul cu formula chimică de care au nevoie. Noi le-o punem la dispoziție în baza unei Ordonanțe de Urgență". Ceea ce înseamnă că pulberea cu pricina poate fi folosită în procesul de fabricare a munițiilor. Astfel, insinuarea ministrului Radu Oprea și a subalternului său Emanuel Ioana că pulberea nu ar corespunde din punct de vedere al parametrilor tehnici este falsă. Întrebat dacă urmărește trasabilitatea pulberii după ce este scoasă din depozitele statului pentru vedea dacă se respectă întocmai justificare invocată de ministru în Ordonanța de Urgență, Georgian Pop s-a spălat pe mâini: "După ce pleacă de la ANRSPS, nu mai e treaba mea ce se întâmplă cu ea".

Jandarmeria, echipamente antiglonț via Dragonul Roșu (sursa: Facebook/Jandarmeria Română)
Investigații

Jandarmeria, echipamente antiglonț via Dragonul Roșu

Jandarmeria, echipamente antiglonț via Dragonul Roșu. Jandarmeria Română a lansat două noi comenzi, de peste 510.000 de euro, pentru achiziția de veste antiglonț, căști antiglonț și scuturi de protecție antiglonț de la firma International Consultants and Business Company SRL (ICBC). Citește și: Piedone are o clasă peste Nicușor Dan: a absolvit liceul de XIII clase, la 35 de ani. Ce note a luat la matematică Patronată de fostul polițist Mihail Vornicov și Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România. ICBC a activat și ca agent pentru firmele românești care voiau să comande mărfuri din China în schimbul unui comision între 3 și 5%. ICBC, relație profitabilă cu Jandarmeria Jandarmeria Română a anunțat la începutul lunii aprilie a.c. că a semnat două noi contracte subsecvente cu firma International Consultants and Business Company SRL pentru achiziția de veste antiglonț, căști și scuturi de protecție antiglonț. Primul contract subsecvent prevede plasarea unei noi comenzi pentru achiziția a 1.000 de veste antiglonț și a 1.000 de căști antiglonț în valoare de 2,45 milioane lei pentru dotarea jandarmilor români. Conform informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), acesta este al șaselea contract subsecvent al unui-acord cadru de 12,15 milioane lei atribuit în urma unei licitații din iunie 2021 firmei International Consultants and Business Company SRL (ICBC). Celălalt contract subsecvent are ca obiect furnizarea unor scuturi de protecție antiglonț cu o valoarea de peste 100.000 de lei. Și acest contract subsecvent face parte dintr-un acord-cadru, în valoare de 500.100 lei, semnat în iunie 2021. Cumulat, valoarea două noi contracte subsecvente au o valoare de peste 2,55 milioane lei, echivalentul a peste 510.000 euro. Căști, veste, scuturi Acestea nu sunt singurele licitații atribuite de Jandarmeria Română companiei ICBC. De exemplu, în iulie 2020, Jandarmeria a cumpărat 3.300 de căști de protecție cu vizor pentru ordine publică, în valoare de 297.000 lei. Ulterior, în octombrie 2020, au mai fost cumpărate 2.622 de scuturi de protecție pentru ordine publică, tip A, cu 626.000 lei. În ianuarie 2022, Jandarmeria a mai atribuit un contract, de aproape 840.000 lei, pentru achiziția a 2.269 de veste multifuncționale. Apoi, în august 2023, a mai atribuit un acord-cadru, evaluat la 2,135 milioane lei, pentru achiziția de bastoane extensibile. Bastoane telescopice a cumpărat și Inspectoratul General al Poliției Române în anul 2020. Atunci, valoarea acordului-cadru a fost de 1,5 milioane lei. Vornicov, state vechi la Interne Firma International Consultants and Business Company este deținută în prezent de Mihail Vornicov (57%) și de chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România. Totodată, firma ICBC este unic asociat al societății MIL – TEX Industry, administrată de Mariana Lăcrămioara Vornicov. Jurnalul.ro a relatat că Mihail Vornicov este un fost maior de poliție și a condus Serviciul Străini și Probleme de Migrări din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Surse din cadrul Ministerului de Interne au declarat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că Mihail Vornicov a trecut de-a lungul carierei sale și pe la Direcția Generală și Protecție Internă, serviciul secret de informații al ministerului de Interne. Agent comercial pe relația cu China De pe site-ul firmei ICBC aflăm că printre echipamente militare, societatea a funcționat ca agent pentru companiile care voiau să cumpere produse din China. Tot de acolo, mai aflăm că firma controlată de Vornicov are parteneriate cu unele dintre cele mai bune companii de comerț internațional din China și Hong Kong. "Practicăm comisioane decente, începând de la 3% din valoarea mărfurilor comandate ce depășesc 150.000 USD și până la 5% pentru marfa comandată a cărei valoare se situează sub 100.000 USD. Pentru volume foarte mari, comisionul nostru va fi negociat", potrivit sursei citate. Contactat de către DeFapt.ro, Mihail Vornicov a spus că firma sa nu este o firmă de consultanță. "Corespund tuturor cerințelor" Întrebat despre informațiile care apar pe site-ul companiei sale, Vornicov s-a arătat indignat. "Domnul meu, domnul meu, ce faceți, mă băteți că nu mi-am actualizat site-ul sau cum? Dacă dumneavoastră faceți cercetări și faceți o documentare corectă, vă îndreptați către Registrul Comerțului și o să vedeți acolo că nu suntem firmă de consultanță. Noi suntem producători!", a declarat Mihail Vornicov. Cât despre produsele vândute Jandarmeriei Române și Poliției Române, Mihail Vornicov a spus că acestea nu sunt importate din China. "Produsele (materia primă - n.r.) sunt luate de piața liberă. Sunt importate de piața liberă. Corespund tuturor cerințelor și cu asta, basta. Sunt testate, sunt absolut ok. Noi suntem producători de produse balistice. Adică veste antiglonț, veste anti înjunghiere. Noi le producem aici, în România", a mai spus fostul polițist. Jandarmeria, echipamente antiglonț via Dragonul Roșu Chinezoaica Guo Jinnan, președinta Asociației Femeilor de Afaceri Chineze din România, mai este asociată (cu Guo Jin Hui) în firma General Meat Delivery, care are ca obiect de activitate comercializarea cărnii. Această societate nu a depus situațiile financiare în anii fiscali 2020, 2021 și 2022. Asociatul șefei femeilor de afaceri chineze din România, Guo Jin Hui, deține mai multe afaceri în complexul Dragonul Roșu. De exemplu, apare ca asociat în firma Agenție de Turism Dragonul Roșu, specializată pe turism.

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic

Posibilii recruți, slabi fizic și psihic. 2.626 de soldați profesioniști au fost angajați de Armata Română în urma primului program de recrutare și selecție desfășurat în acest an. Cel mai mic salariu lunar net pentru un soldat profesionist este de 4.399 lei, iar cel mai mare poate ajunge la 5.765 lei. În această sumă este inclusă și norma de hrană de 1.054 lei. Citește și: Armata obligatorie ar putea salva statele UE, „decimate” de lipsa atât a profesioniștilor, cât și a voluntarilor. Salariile ambelor categorii, mult mai mari decât în România Datele statistice scot la iveală o situație alarmantă în ceea ce privește sănătatea publică. De exemplu, 24% din cei 6.448 candidați înscriși nu au trecut proba fizică. Alți 882 de candidați au fost respinși în urma evaluării psihologice, iar alți 482 nu au trecut de evaluarea medicală. Posibilii recruți, slabi fizic și psihic Statul Major al Apărării, condus de generalul Vlad Gheorghiță, a analizat în ultimele trei luni modul în care s-a desfășurat procesul de recrutare și selecție a soldaților profesioniști în Armata Română din acest an. Campania de recrutare și selecție s-a desfășurat în 41 de județe și municipiul București, după ce au fost scoase la concurs nu mai puțin de 5.093 de locuri. Pentru ocuparea acestor locuri s-au înscris 6.448 de persoane din care 20% au fost femei. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD În urma evaluării fizice au fost respinși 24% din numărul total de candidați. Adică 1.546 de persoane. 18% din cei 4.902 de candidați rămași după proba fizică au picat la evaluarea psihologică. Ceea ce înseamnă nu mai puțin de 882 de candidați. După ce în procesul de selecție au rămas 4.020 de concurenți, a urmat evaluarea medicală. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naționale, 12% din cei 4.020 de candidați au fost respinși în urma evaluării medicale. Într-un final au fost admise 2.626 de persoane. Probele fizice, abia trecute Analiza efectuată de Statul Major al Apărării arată că cei mai mulți dintre candidați nu au reușit să treacă de evaluarea fizică, prima probă în procesul de recrutare și selecție. "Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistență 2.000 m). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăți majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări", se menționează în comunicatul de presă. Armata, totuși, e optimistă O altă concluzie importantă trasă de specialiștii din Armata Română arată că interesul tinerilor față de instituția apărării naționale indică faptul că obiectivul general de creștere a numărului de militari în Armata României este realizabil. "În acest context, consolidarea proporției corpului soldaților/gradaților profesioniști în structura de personal a instituției apărării naționale rămâne un obiectiv subsidiar, care poate fi îndeplinit prin derularea, în acest an, a unor noi serii de recrutare-selecție ale soldaților profesioniști", conform comunicatului de presă. O nouă campanie de recrutare și selecție a soldaților profesioniști în Armata Română este planificată în luna mai a acestui an. Venituri nete lunare între 4.399 și 5.765 lei Veniturile unui soldat profesionist sunt formate din soldă și normă de hrană. Conform simulărilor făcute de către MApN pentru luna mai a acestui an, cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării ar putea fi de 4.399 lei. Din această sumă, solda lunară netă este în valoare de 3.345 lei, iar norma de hrană, de 1.054 lei. Astfel, venitul total este echivalentul a 879,8 euro net lunar. Cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist ar putea fi 5.765 lei. Acesta este format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei și valoarea normei de hrană de 1.054 lei. Ceea ce în înseamnă, an total, 1.153 de euro. Alte beneficii "Nu sunt de neglijat drepturile privind norma de echipare, indemnizațiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuințe), de detașare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanță, decontare tratament ambulatoriu și servicii medicale etc., specifice instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională. De asemenea, este în curs de reglementare modul de aplicare a unei majorări a soldei de funcție de până la 30% pentru personalul angajat în unități aflate în proces de menținere și consolidare a capacității operaționale", a transmis Biroul de Presă al MApN.

Șefia clanului Corduneanu, preluată de Beleaua (sursa: Newsweek)
Eveniment

Șefia clanului Corduneanu, preluată de "Beleaua"

Șefia clanului Corduneanu, preluată de "Beleaua". Costel Corduneanu, unul dintre cei mai temuți interlopi din zona Moldovei, a fost înmormântat vineri în cimitirul Eternitatea din Iași. În cele trei zile de priveghi organizat la restaurantul "La Castel" de lângă Iași s-au perindat sute de interlopi din întreaga țară. Fratele lui Costel Corduneanu, Adrian "Beleaua" Corduneanu, urmează să preia șefia clanului Corduneanu, care se ocupă cu infracțiuni de cămătărie, șantaj și înșelăciuni imobiliare. Într-un scurt interviu dat presei locale, Adrian "Beleaua" Corduneanu a spus că și-ar dori ca fratele său să rămână în amintirea tuturor drept "campionul care a reprezentat România". Grupare de hoți de "tip mafiot" Costel Corduneanu, liderul clanului Cordunenilor din Iași, a decedat la vârsta de 54 de ani în urma unei operații complicate la inimă. În ultimii 25 de ani, numele său a fost unul important pentru lumea interlopă din România. Fost sportiv de performanță, campion mondial la lupte libere, Costel Corduneanu s-a retras în activitatea sportivă în anul 2002. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Anchetatorii susțineau într-unul din dosarele deschise pe numele său că în 2003 a ajuns liderul unei grupări de hoți de "tip mafiot" care acționa în 34 de state. Între timp, gruparea a luat amploare și și-a diversificat afacerile ilegale. Pe 30 ianuarie 2020, Costel Corduneanu s-a predat la sediul Inspectoratului de Poliție Iași pentru că fusese condamnat de Curtea de Apel Cluj la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Infracțiunea: instigare la o infracțiune informatică, deși inițial fusese acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, șantaj sau înșelăciune. A fost eliberat pe 17 septembrie, după ce a formulat mai multe cereri de liberare condiționată. Decizia a aparținut judecătorilor de la Tribunalul Mureș. Fratele mai mare, "sportivul", "campionul" La scurt timp după ce a fost eliberat din închisoare, Costel Corduneanu, a acordat un interviu ziarului BZI în care a vorbit deschis despre perioada petrecută în închisoare, dar și despre planurile sale de viitor. "Eu nu sunt interlop, nu am clan sau ce se mai spune. Eu sunt un fost sportiv, un campion care a reprezentat România în toată lumea. Am fost fratele mai mare, am avut grijă de familia mea și i-am învățat ce am considerat eu că este bine. Fiecare dintre frații mei au făcut pe urmă ce au considerat ei. Eu nu pot răspunde pentru faptele lor", le-a spus Costel Corduneanu jurnaliștilor. Șefia clanului Corduneanu, preluată de "Beleaua" Clanul Corduneanu va fi preluat de fratele lui Costel Corduneanu, Adrian "Beleaua" Corduneanu, un alt lider temut al lumii interlope. În primăvara anului trecut, Adrian Corduneanu a fost trimis în judecată pentru înșelăciuni imobiliare în care prejudiciul a fost estimat la 2,2 milioane de euro. Anchetatorii au mai trimis în judecată în același dosar încă 11 persoane, inclusiv pe soția lui Adrian Corduneanu, Ramona Carmen Corduneanu, pe notarii Răzvan Ionuţ Costin şi Daniel Bogdan Florea, dar și pe avocatul Ionuț Crâșmaru. Adrian Corduneanu a fost condamnat în anul 2017 de Judecătoria Iași într-un dosar de șantaj. Victima lui Adrian Corduneanu, condamnat în primă instanță la trei ani și șase luni de închisoare, a fost un agent de vânzări din Iași care vindea betoane.

DSP nu spune dacă s-a emis aviz pentru înmormântarea interlopului Corduneanu la restaurant Foto: Facebook
Eveniment

DSP emis aviz înmormântarea interlopului Corduneanu restaurant

DSP Iași nu spune dacă s-a emis aviz consultativ pentru înmormântarea interlopului Costel Corduneanu la restaurant. Citește și: Prețurile la Mamaia, în vacanța de 1 Mai și Paște, comparabile cu ofertele din Dubai sau Cannes. Nordis Hotel, controlat de firma soțului deputatei PSD Laura Vicol, cel mai scump Pentru organizarea ceremoniei funerare la restaurantul „La Castel”, familia lui Costel Corduneanu trebuia să obțină un aviz de la Direcția de Sănătate Publică Iași, aflată în directa subordonare a ministrului Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila. DSP nu spune dacă s-a emis aviz pentru înmormântarea interlopului Corduneanu la restaurant Direcția de Sănătate Publică Iași, singura instituție responsabilă în acest caz, refuză să comunice dacă a emis un aviz pentru organizarea ceremoniei funerare pe domeniul restaurantului și a înșirat doar condițiile prevăzute de lege. Direcția de Sănătate Publică Iași este condusă de Dorina Gîscă, care a precizat la solicitarea Defapt.ro că are laringită și nu poate vorbi, dar insituția pe care o conduce are deja un comunicat de presă pregătit în legătură cu ceremonia funerară de pe domeniul „La Castel” din Iași. Purtătorul de cuvânt al DSP Iași, Marius Voicescu, nu a știut să răspundă dacă s-a emis sau nu un aviz pentru ca trupul lui Costel Corduneanu să fie depus în cortul amplasat pe domeniul „La Castel”. Însă a ținut să transmită cadrul legislativ în baza cărora se fac astfel de ceremonii. Ce spune legea Conform prevederilor art.5 din HG nr. 741/2016, „pentru aprobarea Normelor tehnice şi sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea şi reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum şi criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare şi nivelul fondului de garantare” : - Persoana decedată poate fi depusă în locuri publice precum, case mortuare, case funerare, capele, cu capacul de la sicriu deschis, numai după ce a fost efectuată procedura de îmbălsămare;  Conform art. 27: „(1) Persoanele decedate pot fi depuse înainte de înhumare în sălile de ceremonii funerare cu sicriul închis sau cu capacul sicriului deschis; în situaţia în care familia optează pentru expunerea cu capacul sicriului deschis, aceasta se realizează numai pe baza certificatului de îmbălsămare/tanatopraxie”;  Art. 28 ” (1) Sălile de ceremonii funerare vor fi amplasate în incinta cimitirelor sau în afara acestora. Pentru sălile de ceremonii funerare amplasate în afara cimitirelor se asigură o distanţă de minimum 20 metri de clădirile de locuit. (2) Sălile de ceremonii funerare trebuie să fie prevăzute cu echipamente de climatizare, pentru asigurarea unei temperaturi ambientale de maximum 20°C în perioada anotimpului cald şi trebuie astfel compartimentate pentru a asigura atât reducerea potenţialelor riscuri epidemiologice, cât şi intimitatea aparţinătorilor”. „Drept consecință, pentru nerespectarea prezentelor norme, se pot aplica sancțiuni contravenționale conform art. 43 din HG nr. 741/2016”, a transmis Marius Voicescu, purtătorul de cuvânt al DSP Iași, instituție subordonată direct ministrului Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră