duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

508 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene. DeFapt.ro a dezvăluit în septembrie 2023 că Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 54 de obuziere K9 Thunder în urma unei achiziții cu dedicație pentru compania sud-coreeană Hanwha Aerospace. Valoarea achiziției se învârte în jurul sumei 850 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Încă aproape un miliard de euro pe arme: MApN cumpără 54 de obuziere pe șenile și muniția aferentă. Licitația pare dedicată unui producător sud-coreean, partener al Poloniei Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat, la întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul Apărării din Republica Coreea, Won-sik Shin, dezvăluirea făcută de către DeFapt.ro acum nouă luni. Tîlvăr a salutat, în contextul menționat, "desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. drept câştigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion". Achiziția a fost precedată de o campanie puternică de lobby făcută de Ambasada Republicii Coreea la București. Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a anunțat miercuri, 19 iunie a.c., că s-a întâlnit cu omologul său din Coreea de Sud, Won-sik Shin, cu care a discutat la modul general despre situația de securitate internațională și perspectivele cooperări în domeniul apărării. La finalul discuțiilor generale, ministrul Angel Tîlvăr a salutat desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. "drept câștigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, incluzând 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, echipamente de sprijin şi o cantitate iniţială de muniţii specifice". Ministrul Tîlvăr nu a făcut vreo referire la valoarea finală a contractului. Oficialii MApN au estimate costurile acestei achiziții la 4,18 miliarde lei, echivalentul a 850 de milioane de euro. Trei sisteme a câte 18 obuziere pe șenile Fiecare sistem obuzier este compus din 18 obuziere pe șenile cal. 155 mm, nouă bucăți de țeavă de rezervă cal. 155 mm, 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții, nouă posturi de observare artilerie autopropulsat, o autostație meteorologică, trei mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate și trei sisteme de cercetare acustică. Pentru fiecare sistem se va asigura muniția aferentă. Adică: lovitură 155 mm cu proiectil exploziv – 17.352 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil fumigen – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil iluminare – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil inert pentru instruire – 720 de bucăți. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), termenul de livrare pentru cele trei sisteme de obuziere este cuprins între 30 și 60 de luni de la semnarea contractului.

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene (sursa: Facebook/Hanwha Aerospace - 한화에어로스페이스)
Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (sursa: Facebook/Comuna Polovragi, Gorj)
Investigații

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (jud. Gorj): arborii sunt tăiați ilegal, dar nimeni nu răspunde pentru asta. Județul Gorj, de care aparține administrativ și localitate Polovragi, s-a aflat în ultimii zece ani în topurile județelor din România la tăieri ilegale de arbori. Pădurarii au mai găsit doar cioatele Pădurarul Liviu Bădiță răspunde din partea Ocololul Silvic Polovragi de o bucată din pădurea primăriei Polovragi, localitate condusă de pesedistul Gheorghe Epure. Citește și: Babasha, huiduit pe gratis pe scena Coldplay de pe Arena Națională. Ce crede manelistul că se întâmplă cu banii încasați pe bilete Prima tăiere ilegală de arbori din acest an a descoperit-o pe 29 februarie. Atunci, a găsit cinci cioate de salcâm care avea fiecare un diametru cuprins între 60 și 80 de cm. Urmele din pădure arătau că arborii au fost trași cu tractorul până la drumul auto. Pădurarul Liviu Bădiță a făcut un raport către Ocolul Silvic Polovragi prin care informa că găsise cioatele în cantonul său. "De unde să știu eu cine a tăiat?" Contactat de către DeFapt.ro, pădurarul Liviu Bădiță a spus că, atunci când a ajuns în canton, a găsit doar cioatele arborilor tăiați ilegal. "Eu nu știu, domnule, ce să vă spun. Eu când m-am dus nu mai era nimic pe teren. Eu am făcut documentația, mi-am făcut raportul și am… l-am dat spre ocol. Eu sunt gestionar, îmi fac treaba", a declarat pădurarul Bădiță. Atunci când a fost întrebat despre posibile presiuni făcute asupra sa pentru a nu raporta ce descoperise în pădure, Liviu Bădiță a tras aer în piept și a tăcut. Apoi a spus: "De unde să știu eu dacă a tăiat ăla sau cine a tăiat? Eu habar nu am. Am fost plecat la munte. Am venit după amiaza pe la patru jumătate, am dat un tur și pe aici pe zonă. Am văzut cioatele, am făcut raportul. Nu știu, domnule, ce a zis Poliția… nu am stat de vorbă cu nimeni. Eu am depus raportul la Ocolul Silvic Polovragi". Primăria a găsit copacii, dar nu i-a văzut nimeni Ocolul Silvic Polovragi a făcut imediat o sesizare la postul de poliție Polovragi. Dosarul a stat în fișet până când o parte din arborii tăiați ilegal au fost găsiți pe marginea unui drum comunal, lângă groapa de gunoi a localității. Cel puțin așa s-a menționat scriptic. Arborii tăiați ar fi fost luați de acolo și dați în custodie Ocolului Silvic Polovragi. "Există suspiciunea că procesul verbal de dare în custodie a fost făcut în fals pentru că acesta trebuia să aibă atașat un inventar al materialului lemnos pe sortimente, inventar care nu este și de aici întrebarea cum au estimat volumul materialului lemnos", a spus unul din pădurarii de la ocol sub protecția anonimatului. Tot el a mai menționat că Ocolul Silvic trebuia să păstreze materialul lemnos până la finalizarea dosarului de furt, dar lemnul a fost înstrăinat, în acte, doar ca să se acopere faptul că nu ar fi existat fizic. Cum dispar copacii din pădurea Polovragi Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Primăria Polovragi nu a vrut să se constituie parte civilă. "Menționăm că întregul material lemnos a fost transportat în depozitul de lemne al Primăriei comunei Polovragi (administrat de Ocolul Silvic - n.r.). De asemenea, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat în totalitate, Primăria nu se constituie parte civilă, neavând pretenții materiale sau penale", a menționat primarul Gheorghe Epure într-un document transmis Direcției Silvice Gorj. Adresa Primăriei Polovragi către Ocolul Silvic (sursa: defapt.ro) Edilul Epure nu a răspuns la solicitările repetate ale DeFapt.ro de a oferi un punct de vedere.

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)
Investigații

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

Rafila minte în scandalul morților suspecte (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății - România)
Investigații

Rafila minte în scandalul morților suspecte

Rafila minte în scandalul morților suspecte. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, fuge de cei 17 pacienți morți în condiții suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", după ce medicii le-au administrat incorect dozele de Noradrenalină. Ministerul Sănătății a confirmat pentru DeFapt.ro că nu a făcut nici un control cu privire la morțile suspecte de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon, deși ministrul Alexandru Rafila se lăuda public că a trimis o echipă de control împreună cu un profesor specialist de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația scandaloasă. Citește și: Familia specială Melintescu: doi pensionari de la Interne, angajați la cabinete de miniștri. La pensia de 5.000 de euro a soților, bonus de 2.000 de euro din salariu Pentru a mușamaliza scandalul izbucnit la Spitalul "Sf. Pantelimon", ministrul Alexandru Rafila i-a trimis la spital pe Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control, chipurile pentru a "documenta și verifica" scandalul dintre cadrele medicale și nu morțile suspecte. Pacienți de la ATI lăsați să moară La începutul lunii aprilie a.c., s-a aflat că pacienții aflați în stare critică sunt lăsați să moară de către o parte din medicii de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon din București. În perioada 4-6 aprilie 2024, nu mai puțin de 20 de pacienți au decedat în mod suspect. Personalul medical declara sub protecția anonimatului pentru Cetateanul.net că pacienților cărora le-a fost prescrisă pe foaia de observație administrarea a 15 sau 20 miligrame de noradenalină primeau în realitate doar un miligram. O decizie controversată luată de medici, care a dus la moarte subită a pacienților. Rafila anunță că trimite Corpul de control Pe 11 aprilie au fost sesizați procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Tot atunci, ministrul Alexandru Rafila a anunțat public că va trimite Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor pentru a verifica situația scandaloasă de la Spitalul Sf. Pantelimon. O zi mai târziu, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cel din urmă, fost polițist, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, motiv pentru care statul român îi plătește o pensie de lux de 3.000 de euro lunar. Echipa de control: șeful și un consilier fără atribuții Prezența lui Octavian Melintescu a ridicat primele suspiciuni de mușamalizare a deceselor suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon". Motivul: legal, Melintescu nu poate face parte din echipa de control deoarece nu este funcționar public și nu este angajat al niciunui serviciu din Direcția Corp Control. Nici ministrul Alexandru Rafila nu poate să-i dea legal atribuții de control. Mai mult, într-un asemenea caz de o gravitate extremă, cu 20 de decese suspecte, nici un alt angajat al Direcției Corp Control nu a fost inclus în "echipa" trimisă de ministrul Rafila la Spitalul "Sf. Pantelimon". Rafila minte în scandalul morților suspecte DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Rafila în data de 18 aprilie 2024 să comunice care a fost misiunea de control a lui Luca Sorin Ion, șeful Corpului de Control, la Spitalul "Sf. Pantelimon", dar și de ce acesta nu a fost însoțit de subalternii săi. Răspunsul stupefiant al ministrului Alexandru Rafila a venit pe 10 iunie, la aproape două luni de la solicitare: "directorul Corpului de control al ministrului nu a efectuat o acțiune de control la nivelul Spitalului Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon București". Rafila și-a încălcat propriul ordin ca să trimită consilierul Mai mult, ministrul Alexandru Rafila recunoaște că și-a trimis consilierul personal, adică pe Octavian Melintescu, la Spitalul "Sf. Pantelimon" nu pentru a verifica cele 20 de decese supecte, ci la "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Legal, consilierul personal al oricărui ministru nu poate participa la o asemenea acțiune. În plus, trimiterea lui Melintescu în control încalcă inculsiv Ordinul de aprobarea al Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ministerului Sănătății, aprobat în iunie 2022 chiar de ministrul Alexandru Rafila. Nu au fost cercetate cauzele deceselor Întrebat cum explică faptul că în urma controlului efectuat de Luca Sorin Ion si Octavian Melintescu s-a concluzionat că acuzatiile privind morțile suspecte de la "Sf. Pantelimon" nu se susțin, ministrul Alexandru Rafila a ținut să precizeze încă odată că "obiectul acțiunii de documentare și verificare de la nivelul Spitalului Clinic de Urgență București nu a cuprins și verificarea cauzelor care au condus la decesul pacienților internați la ATI, fapt despre care Ministerul Sănătății a transmis un comunicat oficial". Răspunsul Ministerului Sănătății pentru DeFapt.ro (sursa: Ministerul Sănătății) Numărul morților, mult mai mare Au trecut două luni de când 17 pacienți au murit în condiții suspecte pe paturile Spitalului "Sfântul Pantelimon". Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a declarat pentru DeFapt.ro că e o mare problemă legată de numărul de decese suspecte pentru că în realitate ar fi vorba de 29 de persoane. "17 au zis ei că doar la acele persoane s-a folosit noradrenalină. Atunci au fost 29 de persoane decedate într-un weekend. În ianuarie, au fost 22 de decese într-o zi. Parchetul a extins cercetările și în celelalte cazuri de decese. Majoritatea sunt din neglijență în serviciu și nepăsarea actului medical", a declarat Vasile Barbu. Spitalul încasează bani pentru morți Tot Vasile Barbu a explicat ce ar fi putut să descopere Corpul de Control al ministrului Alexandru Rafila dacă nu închidea ochii la cum se cheltuie banii în Spitalul "Sf. Pantelimon": "Noi am verificat și stocurile de medicamente, materiale sanitare. Ei nu puteau să asigure asistență medicală pe acțiuni prioritare. Au luat și o groază de bani. Au murit niște oameni, dar pe seama lor au luate peste 5.000 de lei pe zi de fiecare. De ce? Pentru că îi băgau în ATI chiar dacă erau decedați. În astfel de cazuri se decontează de către CNAS peste 5.000 lei în loc de 1.900 lei. Ei erau foarte interesați să adune de peste tot oameni cu probleme. Erau foarte multe cazuri de pacienți care erau lăsați aproape să moară. Și acum dacă mergeți în spitalul și intrați în Terapie Intensivă, miroase a cadavre. Nu sunt cadavre, sunt oameni care au escare, neîngrijiți, nespălați, neaspirați traheal".

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați (sursa: gds.ro)
Investigații

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă (sursa: Facebook/Barbu Octavian-Constantin)
Investigații

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă. Octavian Constantin Barbu, candidatul PSD la primăria Tălmaciu, a primit ca donație trei terenuri, două vile și o casă de vacanță. Una dintre vile i-a fost donată de tatăl său, Constantin Barbu, fostul primar pesedist al aceleiași comune în perioada 2004 – 2016. Citește și: VIDEO Șefa de promoție de la cel mai mare liceu din Arad, discurs dur: „Ce m-a învăţat şcoala? Să mă conformez, să mint…” Tânărul candidat lucrează pe un salariu de 1.000 de euro ca expeditor internațional la filiala românească a companiei germane de expediții Karl Heinz Dietrich. Dar banii buni vin din firme deținute prin paravane: prin intermediul cumnatului și a socrului său, Barbu controlează două societăți de transport mărfuri care au raportat cumulat profituri de aproape două milioane lei cu un singur angajat. Când nu se ocupă de firme și de administrarea averii, familia și afinii lui Barbu junior postează în mediul online fotografii din vacanțele extravagante din Dubai, acolo unde familia extinsă deține cel puțin o proprietate. Tatăl, primar cu trei mandate Constantin Barbu, fostul vicepreședinte al organizației județene PSD Sibiu, a condus localitatea Tălmaciu timp de 12 ani (2004 -2016). Cea mai veche declarație de avere a fostului primar datează din vara anului 2012. Conform documentului citat, atunci avea șapte terenuri, din care trei agricole și patru în intravilan. Pe lângă terenuri, mai avea trei vile (de 244, 287, respectiv 101 mp), un apartament și un spațiu comercial. În conturi avea în jur de 7.000 lei, dar se lăuda că a dat împrumut unei persoane fizice suma de 40.000 de euro. Un alt împrumut, de aproape 70.000 lei, fusese dat firmei Anta Comimex SRL (deținută de fostul primar, dar radiată între timp). Salariu mic de primar, proprietăți imobiliare consistente La capitolul venituri, Constantin Barbu menționa atunci că este remunerat cu 30.000 lei pe an pentru funcția de primar. Soția sa, Ștefania Barbu, era angajată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane Handicap Tălmaciu, instituție locală care îi plătea un salariu anual de 22.500 lei. Soții Barbu își rotunjeau veniturile anuale cu alți 15.000 de lei din subvenții și închirierea spațiului comercial. Suma veniturilor declarată era în total de 67.500 lei. Un an mai târziu, primarul avea să își vândă apartamentul cu 39.400 euro și unul dintre terenuri, cu 15.000 de euro. Totodată, casa de 101 mp a fost donată. Banii încasați din vânzarea apartamentului i-a împrumutat unei persoane fizice, iar alteia i-a împrumutat alți 20.000 de euro. În iunie 2013 și februarie 2014, Barbu senior a mai vândut două imobile, cu câte 15.000 de euro fiecare. Tatăl donează, fiul lotizează Ultima declarație de avere a lui Constantin Barbu, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, este din februarie 2017. În acest document, fostul primar a menționat sub semnătură private că i-a donat vila de 244 mp fiului său, Octavian Constantin Barbu. Alte două terenuri au fost donate fiului și fiicei sale, Andreia Ștefania Barbu. Ulterior, în martie 2017, Octavian Constantin Barbu, actualul candidat PSD la primăria Tălmaciu, a depus o notificare la Agenția de Protecție a Mediului Sibiu pentru "lotizare teren – dezvoltare zonă rezidențială". Candidatul de azi a încercat să ascundă tranzacția imobiliară Terenul, în suprafață de aproape 19.000 mp, era deținut de Octavian Constantin Barbu și Andreia Ștefania Țuțuianu, fostă Barbu, adică sora lui Octavian. Conform documentului citat, terenul urma să fie împărțit în 38 de loturi pe care urma să se construiască vile cu subsol, parter, un etaj și mansardă. Întrebat dacă terenul a fost parcelat și dacă s-au construit cele 38 de vile, Octavian Constantin Barbu a declarat inițial că documentul cu pricina este fals. Ulterior, a revenit asupra declarației și a spus că documentul nu e fals, doar că pe terenul respectiv nu a construit locuințe. "Am optat să ofer parcele de teren spre vânzare către persoane fizice interesate de dezvoltare individuală. Planul de Urbanism Zonal a fost întocmit conform normelor legale în vigoare și a fost aprobat de Consiliul Local Tălmaciu, într-un proces transparent și deschis, în care actualul primar a participat ca și consilier local", a declarat Octavian Constantin Barbu pentru DeFapt.ro. Tatăl ar fi donat trei vile, a declarat doar una Octavian Constantin Barbu a menționat în declarația sa avere depusă în calitate de candidat PSD la primăria Tălmaciu că i s-au donat trei vile (de 430 mp, 116 mp, respectiv 244 mp). Primele două, în 2012, iar ultima, în 2016. Cele două vile pe care le-a primit în anul 2012 nu apar în declarațiile de avere depuse de către tatăl său. Întrebat cine i-a donat cele două vile în anul 2012 și terenurile aferente, candidatul Octavian Costantin Barbu a declarat: "Nu știu de unde aveți dumneavoastră toate aceste informații, dar din respect pentru dumneavoastră am să vă răspund. Casa în care locuiesc este construită în 1991 și am primit-o de la părinții mei. Casa de la Sadu este casa părintească a socrului meu și a primit-o soția mea. Casa de vacanță este în Tălmăcel, a fost a bunicilor și am primit-o de la părinți, acum funcționează ca și pensiune". Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă Chiar și cu asemenea donații, Octavian Constantin Barbu a continuat să își extindă micul imperiu imobiliar. De exemplu, în 2012 și-a cumpărat un apartament de 48 mp în orașul Sibiu, apoi un spațiu comercial în Tălmaciu. Într-adevăr, soția lui Octavian Constantin Barbu are o casă de 110 mp în localitatea Sadu din județul Sibiu. Dar nu i-a fost donată, ci a fost cumpărată de ea în anul 2009, în baza unui contract de vânzare – cumpărare. Cei doi dețin două mașini (Toyota și Mazda), un motociclu KTM, o remorcă Zaslaw și un tractor BRB. Dar au și datorii de 83.000 de euro la bănci (credite scandente în 2033, respectiv 2038). La capitoul venituri, Octavian Constantin Barbu a menționat că primește un salariu anual de 66.258 lei de la filiala românească a companiei germane Karl Heinz Dietrich (KHD), în timp ce soția sa câștigă dublu de la o bancă. Barbu junior admite că familia are o proprietate în Dubai Dar soții Barbu au și cheltuieli pe măsură. Pe lângă cele cu întreținerea caselor și creșterea a doi copii, Octavian Constantin Barbu și soția sa se bucură de vacanțe extravagante în Dubai. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, Barbu junior ar deține două apartamente în Dubai, acolo unde merg regulat atât el cu soția și copiii, cât și părinții și socrii lui. Întrebat despre aceste apartamente în Dubai, Octavian Constantin Barbu a ocolit răspunsul. "Vizitele noastre în Dubai sunt exclusiv în scopuri familiale, mai precis pentru a o vizita pe sora soției mele care locuiește sezonier acolo împreună cu soțul ei. Aceste vizite sunt ocazionale și sunt reflectate în fotografiile pe care familia mea le postează online", a declarat Barbu junior. Propria firmă, inactivă Chiar dacă este angajat cu normă întreagă la compania germană KHD, acesta se ocupă și de afacerile familiei sale. El este asociat cu mama sa, Ștefania Barbu, în firma B – Tour & Hunt SRL, cu sediul social în strada Nicolae Bălcescu, nr. 30, din Tălmaciu. Domeniul principal de activitate al acestei societăți este facilitarea de "cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată". Datele finaciare ale firmei arată că în anii fiscali 2021 și 2022 nu a fost înregistrată vreo activitate economică. Dar Octavian Constantin Barbu controlează indirect alte două societăți, aflate pe numele cumnatului, respectiv pe cel al socrului său. Firmele controlate prin cumnat și socru, profituri de milioane La aceeași adresă la care se află și firma sa își are sediul social și Lotri Cargo SRL, o firmă de transport patronată și administrată în acte de socrul său, Ioan Ivan, șofer de profesie. Cu doar un singur angajat, firma a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 4,35 milioane lei și un profit net de 1,51 milioane lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri a scăzut la 1,63 milioane lei iar profitul a fost de aproape 382.000 lei. Cealaltă societate, Lebel Expediții, este patronată și administrată de cumnatul său, Daniel Țuțuianu. În anul fiscal 2022, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 4,43 milioane lei și un profit de peste 1,58 milioane lei. Totul, cu doar un singur angajat. Întrebat care este rolul său în cele două societăți patronate de cumnatul și socrul său, dar și dacă acestea prestează pentru firma germană KHD, Octavian Constantin Barbu a refuzat să răspundă. A declarat, totuși, că nu încasează bani publici: "Din anul 2013 lucrez exclusiv în domeniul privat, fără să am nicio colaborare și implicare în sectorul public. Contractele pe care compania KHD le are cu alți furnizori sunt de natură confidențială și, prin urmare, nu pot fi discutate în spațiul public".

Primar de comună sărac, nabab funciar (sursa: Facebook/Danut Mitrea)
Investigații

Primar de comună sărac, nabab funciar

Primar de comună sărac, nabab funciar. Dănuț Petrișor Mitrea, primarul comunei Stănești, a strâns o avere de nabab în cele două mandate de edil al celei mai sărace localități din județul Giurgiu. Cu venituri modeste de câteva sute de euro pe lună, a reușit să cumpere peste 73 de hectare de teren arabil în primul mandat de primar, plus un BMW nou. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” La jumătatea celui de-al doilea mandat de primar, pe numele său se aflau nu mai puțin de 116 terenuri arabile. Alte 80 de terenuri au fost cumpărate pe numele fiului său. Mai mult, mama sa, în vârstă de 80 de ani, administrează afacerea familiei. Care a generat în 2022 un profit de aproape 600.000 de euro din activități agricole. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea se laudă că a scăpat de o investigație a Agenției Naționale de Integritate, deși nu poate justifica banii cu care a cumpărat majoritatea terenurilor pe care nici măcar nu le-a menționat integral în declarațiile de avere. Cariera politică a primarului este strâns legată de PSD și PNL. Primul mandat de primar l-a câștigat în anul 2016 în calitate de membru al PNL. Patru ani mai târziu, i-a abandonat pe liberali din dragoste pentru baronii PSD de Giurgiu Niculae Bădălău și Marian Mina. Acum a revenit în tabăra PNL. Familie cu doi copii, venituri de 2.500 de lei lunar Dănuț Petrișor Mitrea era în urmă cu 13 ani un simplu consilier local liberal al comunei Stănești din județul Giurgiu. Soția lui, Petruța Mihaela Mitrea, era angajată ca funcționar la primărie. Cei doi soți dețineau atunci un teren agricol de aproape 30 de hectare cumpărat în 1999, un alt teren intravilan, de 1.400 mp, și o casă. Mai aveau și două mașini: Dacia Logan și Dacia Pick Up. Câți bani avea soții Mitrea în anul 2011? Conform declarației de avere depusă în iunie 2011 de Petruța Mihaela Mitrea, Dănuț Petrișor Mitrea obținuse 15.000 lei din vânzare de cereale, plus încă 970 de lei, indemnizația de consilier local. Ea avea un venit 11.113 lei. Cu tot cu alocațiile copiilor, aveau venituri cumulate de aproximativ 30.000 lei anual. Ceea ce înseamnă că soții Mitrea și cei doi copii ai lor trăiau lună de lună cu aproximativ 2.500 lei. Cumpăra terenuri și sărac fiind Viața liberalului avea să se schimbe radical în anul 2016, după ce a câștigat funcția de primar la Stănești. Chiar dacă a menționat venituri modeste, în declarația de avere avea să-i apară nu mai puțin de 15 terenuri agricole. Mai mult, declarația de avere a noului primar era mult diferită de cea din 2011 depusă de soția sa. De exemplu, el a menționat că ar fi cumpărat în perioada 2007 – 2011 nu mai puțin de șase terenuri agricole cu o suprafață cumulată de 38,24 hectare. Terenuri care nu apar în declarația de avere a Petruței Mitrea din 2011. Ulterior, din 2012 până în 2016, a mai cumpărat alte nouă terenuri arabile care aveau cumulat aproape 73 de hectare. Adică peste 111 hectare, în total. Mai mult, cu aceleași venituri modeste a reușit să își cumpere un BMW nou și un Renault Master second hand. Mărunțiș de la Dănuț Agro SRL Nu se știe de unde a făcut rost de bani pentru achiziția terenurilor pe persoană fizică și a mașinilor. Cert este că Dănuț Petrișor Mitrea, conform documentului citat, era remunerat cu suma de 8.190 de lei pentru funcția de administrator al firmei sale, Dănuț Agro SRL. În plus, tot de la propria firmă a mai încasat o arendă de 12.000 de lei, o subvenție de la APIA Giurgiu de 1.200 de lei și 23.000 de lei din vânzarea cerealelor. Alți 1.300 de lei i-a primit ca indemnizație de consilier local. La aceste venituri se adăugă și salariul anual al soției sale, de aproape 13.000 lei. În total, familia Mitrea raporta venituri anuale de aproape 60.000 lei în 2016. În 2020, a trecut de la PNL la PSD Cu aceleași venituri modeste, familia Mitrea a mai cumpărat alte 14 hectare de teren agricol până în august 2020. An în care Dănuț Petrișor Mircea decis să treacă în tabăra PSD Giurgiu, controlată atunci de baronul local Niculae Bădălău și de controversatul Marian Mina. "Am ales să mă alătur celor de la PSD Giurgiu pentru că sunt o echipă de profesionişti, oameni serioşi, care au respectat promisiunile făcute giurgiuvenilor", spunea atunci noul primar pesedist Dănuț Petrișor Mitrea. În martie 2021, primăria Stănești a fost călcată de polițiștii giurgiuveni, coordonați de un procuror de la Judecătoria Giurgiu, pentru că peste 100 de persoane și-ar fi falsificat reședința pentru a putea vota la alegerile parlamentare din 2020. Ancheta nu a fost finalizată nici până astăzi. ANI, adrese timide în 2022 Apoi, în toamna anului 2022, primarul a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate. Inspectorul de integritate Anca Delia Băltărețu a cerut primăriei Stănești să comunice "situația bunurilor mobile și imobile declarate în vedere impozitării, precum și copii certificate ale documentelor care au stat la baza dobândirii – înstrăinărilor bunurilor respective" în cazul familiei Mitrea. Practic, era vorba de toate bunurile primarului Dănuț Petrișor Mitrea, ale Petruței Mihaela Mitrea și ale fiului lor, Ginel Nicușor Mitrea. Primar de comună sărac, nabab funciar Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că, înainte cu câteva luni de începerea investigației ANI, pe numele primarului Dănuț Petrișor Mitrea erau înregistrate la cadastru nu mai puțin de 116 terenuri, toate situate în comuna Stănești. Marea majoritate, cumpărate împreună cu soția sa, Petruța Mihaela Mitrea. Separat, pe numele fiului lor Ginel Nicușor Mitrea, au fost cumpărate alte 80 de terenuri agricole. Întrebat cum a reușit să cumpere atât de multe terenuri agricole în contextul în care raportează că încasează venituri modeste din salariu, primarul s-a apărat. "De unde știți dumneavoastră că nu se pot cumpăra din salarii? Tot ce am luat din dividende am cumpărat terenuri. Eu nu lucrez acum la firmă, băieții se ocupă. E totul transparent. Ancheta (investigația ANI – n.r.) s-a închis. Noi avem o firmă agricolă și acum o administrează băiatul meu cel mare. Am doi băieți, unul e student, care se ocupă. Firma e a mamei mele. Nu! Soția e asociat unic, iar mama e administrator", a spus Mitrea pentru DeFapt.ro. Dar din declarațiile de avere ale familiei Mitrea nu rezultă că s-au încasat bani din dividende. 196 de terenuri pe persoană fizică și 22, pe firmă Firma familiei Mitrea, Dănuț Agro SRL, avea, în februarie 2022, 22 de terenuri agricole, pe lângă cele aproape 200 deținute în nume privat de primarul Mitrea și de fiul său. Societatea este patronată în prezent de Petruța Mihaela Mitrea, iar de administrarea firmei se ocupă în acte Maria Sărăcilă, o femeie în vârstă de 80 de ani. Cea din urmă este mama primarului. Datele finaciare ale firmei arată că în anul fiscal 2022 a avut o cifră de afaceri de peste 3,76 milioane lei și un profit net de peste 2,9 milioane lei. Totul, cu doar cinci angajați. În schimb, activele imobilizate ale firmei au fost evaluate la peste 6,8 milioane lei. A revenit la PNL Primarul Dănuț Petrișor Mitrea și-a pierdut dragostea față de baronii PSD Niculae Bădălău și Marian Mina, motiv pentru care a revenit în PNL Giurgiu. Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a determinat să revină în tabăra PNL, primarul Dănuț Petrișor Mitrea a spus că gestul a fost făcut pentru Toma Petcu, candidatul liberalilor la șefia Consiliului Județean Giurgiu. "Am plecat mai mulți primari din PSD pentru cel care va candida la Consiliul Județean. Am plecat pentru Toma Petcu", a spus primarul. În urma unui asemenea răspuns a fost întrebat pentru ce candidat a plecat în urmă cu patru ani de la PNL la PSD. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea a răspuns în hohote de râs: "Hă, hă, hă! Puneți acuma atâtea întrebări? Hă, hă, hă... nu vă pot răspunde la telefon". Ulterior a spus că a scăpat de investigația ANI: "Nu e, domn'e, nici o cercetare. A venit de la ANI o hârtie din care rezultă că totul închis. E totul în regulă".

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici (sursa: Facebook/Ion Cupă)
Investigații

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

Candidată din Sectorul 1, patru partide (sursa: Facebook/Raluca Haliț)
Politică

Candidată din Sectorul 1, patru partide

Candidată din Sectorul 1, patru partide. Raluca Nicoleta Haliț face partea din noua echipă a candidatului PNL George Tuță, fost ofițer SRI, cu care candidează la Consiliul Local al Sectorului 1. Candidată din Sectorul 1, patru partide Haliț și-a început ucenicia în politică la partidul lui Dan Voiculescu, a trecut prin partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, apoi a fost membru fondator al partidului lui Victor Ponta. Citește și: Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor. După care a mâncat fasole la cantină, cu poporul În 2019, chiar a contribuit cu 27.000 lei pentru a putea candida la europarlamentare din partea Pro România. Dar, în final, a ajuns membru al PNL Sector 1 Ca mulți tineri politicieni din România, Raluca Nicoleta Haliț are studii de securitate: o diplomă de master în Studii de Securitate la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" a Ministerului Apărării Naționale. Pleacă Stamule și Burduja, vine Tuță George Tuță, fostul ofițer SRI care candidează din partea PNL la funcția de primar al Sectorului 1, a curățat filiala de majoritatea oamenilor susținuți de Tănase Stamule și Sebastian Burduja, actualul șef al PNL București. Cei doi, Stamule și Burduja, au condus în ultimii ani filiala PNL Sector 1. Doar câțiva membri PNL au fost păstrați de George Tuță în echipa sa, restul au fost trecuți pe linie moartă. Printre cei care s-au salvat și au trecut în tabăra lui George Tuță se află și Raluca Nicoleta Haliț, motiv pentru care a fost pusă pe lista de consilieri locali ai alianței PSD – PNL, pe un loc eligbil. Liantul Daniel Constantin Din CV-ul și declarațiile de interese depuse de Raluca Nicoleta Haliț, aflăm că și-a început cariera politică la Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu, în anul 2011. Partidul a recompensat-o în 2014 cu funcția de asistent relații publice și comunicare al europarlamentarului Laurențiu Rebega, fostul vicepreședinte al Partidului Conservator. După un an, a fost mutată pe funcția de consilier al secretarului de stat Alina Cazanacli. Apoi, a fost promovată pe funcția de consilier la cabinetul vicepremierului Daniel Constantin. În urma fuziunii dintre Partidul Conservator și Partidul Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a rezultat noua formațiune ALDE. De această dată, Raluca Nicoleta Haliț a fost numită consilier la cabinetul vicepremierului Daniel Contantin. 27.000 de lei la Pro România Raluca Nicoleta Haliț și-a găsit un loc de muncă la privat în anul 2017, dar nu a renunțat la politică. În acel an, a plecat alături de Daniel Constantin și mentorul ei, Sorin Cîmpeanu, pentru se alătura echipei lui Victor Ponta, care a înființat partidul Pro România. În 2019, Haliț a contribuit la campania electorală a partidului Pro România cu suma de 27.000 de lei. Bani pe care i-a dat pentru a putea participa la alegerile europarlamentare din partea partidului lui Ponta. Contactată de către DeFapt.ro, Raluca Nicoleta Haliț a spus astfel: "În momentul în care au fost alegerile europarlamentare, eu fiind pe lista de candidați la alegerile europarlamentare a fost aceea sumă pe care conform legii electorale am putut să o transmit către partid. Sumă care a fost primită înapoi. Nu a fost sponsorizare, a fost contribuția mea". Cât despre aventura politică din ultimii 13 ani, Raluca Nicoleta Haliț a declarat că nu consideră că este traseism politic.

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii (sursa: Facebook/Ionel Emanuel Oproiu)
Politică

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii. Emanuel Oproiu, candidat la președinția Consiliului Județean Olt, utilizează imaginea unor copii în campania electorală. Citește și: GALERIE FOTO Ciolacu, Firea și Piedone au postat nenumărate fotografii cu copii, în campania electorală, dar șeful AEP, pesedistul Toni Greblă, îl amenință doar pe Nicușor Dan Folosirea copiilor, dar și a imaginilor cu aceștia în campania electorală, așa cum au făcut și politicieni de la PSD și AUR, este strict ilegală. Brastavățu, Olt În comuna Brastavățu din Olt, la o activitate electorală a PNL, Nicolae Ciucă a urcat pe scenă alături de Gigel Știrbu și Emanuel Oproiu. Acesta din urmă este președintele Agenției Naționale pentru Locuințe și candidatul PNL pentru Consiliul Județean Olt. Pe scenă au mai urcat câțiva alți candidați locali. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB La un moment dat, a fost invitat pe scenă un copil care era îmbrăcat cu un tricou galben cu însemnele Partidului Național Liberal. Pe spatele tricoului erau printate sigla PNL și mesajul "PNL Emanuel Oproiu Presedinte CJ". La gât, copilul avea o eșarfă colorată în galben și albastru, iar în mâini ținea steagul galben al liberalilor. Fotografii de la eveniment au fost postate pe conturile de Facebook ale membrilor de partid. Pe imagini au fost aplicat și coduri electorale, în baza cărora se va cere Autorității Electorale Permanente decontarea cheltuielilor. Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii Folosirea imaginilor cu copii în campania electorală este ilegală. Pe de-o parte, există Legea 272 din 2004, care prevede la art 27 alin. 4 că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice". Citește și: Toni Greblă, șeful AEP, spune că-i va confisca lui Nicușor Dan bani folosiți în campania electorală pentru că primarul a participat la o întâlnire a Consiliului Consultativ al Copiilor Mai mult, în anul 2020, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului a emis o circulară prin care să amendeze candidații care folosesc copii în campania electorală cu sume cuprinse între 500 și 1.500 lei. Totodată, în legislația românească mai există și transpunerea Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Conform fostului judecător Cristin Danileț, care a scris o analiză pe site-ul Asociației Voci pentru Democrație și Justiție, fotografiile cu minori nu pot fi postate pe internet fără acordul părinților. Oproiu nu-și mai aduce aminte DeFapt.ro l-a contactat pe Emanuel Oproiu în legătură cu folosirea copiilor în campania sa electorală. Emanuel Oproiu a negat în primă fază că a folosit copii. Atunci când i s-a spus că pozele au fost postate de colegii săi de partid pe Facebook, Oproiu a spus că nu își mai aduce aminte. "Da, nu pot să vă contrazic pentru că nu știu. Bun, am înțeles, am spus că nu știu. Domn'e, nu știu despre ce vorbiți. Dumneavoastră mă luați la întrebări acum?" a replicat Oproiu. Apoi a închis telefonul. Emanuel Oproiu a fost promovat și susținut în cariera sa politică de pesedistul Ion Toma, fostul președinte al PSD Olt. Cei doi au migrat ulterior la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea. Oproiu a primit la schimb funcția de subprefect al județului Olt. După eșecul UNPR, s-a înscris în PNL Olt. A fost numit administrator public al orașului Scornicești, apoi plasat la șefia Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). În urma exploziei de la Crevedia, Emanuel Oproiu a pierdut funcția. Dar a fost instalat președinte și director general al Agenției Naționale pentru Locuințe.

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP

Nicușor Dan, bani confiscați de AEP după ce a participat recent la o întâlnire "cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș", după cum a scris chiar primarul pe Facebook. Consiliul, o inițiativă a PMB și UNICEF Iată postarea integrală a lui Nicușor Dan: Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB " Am avut astăzi o întâlnire extraordinar de agreabilă cu adolescenții din Consiliul Consultativ al Copiilor, cea mai nouă structură creată la inițiativa Primăriei Capitalei și UNICEF pentru apărarea intereselor celor mai mici cetățeni ai acestui oraș. Am fost plăcut surprins să observ cât de conectați sunt copiii la problemele reale ale Capitalei. M-au întrebat despre transportul în comun, despre trenul metropolitan, despre starea școlilor și prioritățile Municipalității, dar și despre familie și copilăria mea. La finalul întrevederii le-am arătat sala de Consiliu și biroul meu și am stabilit că aștept propunerile lor pe care le voi supune în viitor votului Consiliului General. Îmi doresc ca acest consiliu să devină vocea copiilor bucureșteni, iar propunerile lor să fie luate în considerare, mai ales când este vorba despre proiecte care impactează viața tinerilor. Primăria Municipiului București și UNICEF au semnat la sfârșitul anului 2022 un memorandum de înțelegere pe o perioadă de trei ani, pentru participarea municipalității la Inițiativa Localități Prietene ale Copiilor, un concept dezvoltat de UNICEF la nivel global și din care fac parte peste 5.600 de localități din 48 de țări, implicând 30 de milioane de copii. Cei 20 de membri ai Consiliului au vârste cuprinse între 11 și 17 ani și au fost selectați din peste 200 de elevi care s-au înscris. #PMB#UNICEF#ConsiliulCopiilor#orasprietenalcopiilor DAN NICUȘOR-DANIEL - candidat independent CMF24240137" Nicușor Dan, bani confiscați de AEP Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a vizionat imaginile postate de Nicușor Dan și a concluzionat că "e total ilegal ce a făcut" acesta. Totodată, a precizat că, la finalul campaniei electorale, atunci când actualul candidat va veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, va fi amendat pentru folosirea imaginilor cu copii. Mai mult, Greblă a spus că banii cheltuiți pentru realizarea acestora vor fi confiscați de către AEP. Argumentul șefului AEP a fost că legea 272/2004 care reglementează Drepturile Copilului prevede la articolul 27 alin. 4 prevede că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice".

Clip electoral AUR cu elevi minori (sursa: Facebook/Mihai Enache)
Politică

Clip electoral AUR cu elevi minori

Clip electoral AUR cu elevi minori. Situație scandaloasă și inacceptabilă la Colegiul Tehnic Mecanic Grivița din București: profesorul și dirigintele Nicolae Ungureanu a chemat toți elevii clasei XI C, majoritatea minori, pentru a filma un clip electoral alături de Mihai Enache, candidatul AUR la funcția de primar al Municipiului București. Citește și: VIDEO Imagini terifiante: mașină vandalizată, camera de supraveghere zdrobită cu o bâtă de baseball, obiecte sparte, înjurături. Așa trăiește o familie în curtea comună cu membrii unui clan Clipul electoral a fost filmat pe terenul de rugby al Complexului Studențesc Tei, aflat în subordinea Ministerului Familiei. Demersul profesorului Nicolae Ungureanu nu e întâmplător: acesta candidează din partea AUR pentru un loc în Consiliul General al Municipiului București. Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat în exclusivitate pentru DeFapt.ro că este total ilegal ce au făcut candidații AUR, motiv pentru care vor fi amendați când vor veni cu clipul la decontat, iar suma cheltuită pentru realizarea acestuia va fi confiscată. Profesorul le-a spus elevilor că filmează pentru un sponsor Profesorul Nicolae Ungureanu a transformat Colegiul Tehnic Mecanic Grivița într-o platformă electorală pentru AUR, partid din partea căruia candidează pentru un post în viitorul Consiliu General al Bucureștiului. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea prin ordonanță președințială ștergerea a trei articole. Urmează acum procesul pe fond În dimineața zilei de vineri, 24 mai 2024, profesorul Nicolae Ungureanu i-a convocat pe toți elevii clasei XI C, clasă la care este și diriginte, pe terenul de rugby al Complexului Studențesc Tei, instituție aflată în subordinea Ministerului Familiei. Elevii ar fi aflat de la dirigintele lor că urmează să filmeze un clip pentru un sponsor. Dar, în realitate, elevii urmau să fie filmați pentru un clip electoral finanțat din banii statului pentru Mihai Enache, candidatul AUR la funcția de primar al Bucureștiului. Clip electoral AUR cu elevi minori O zi mai târziu, candidatul AUR Mihai Enache a postat clipul electoral cu codul CMF 21240330 pe contul său de Facebook. Pe baza acestui cod, candidații vor cere Autorității Electorale Permanente să deconteze banii cheltuiți pentru producție și promovare. Filmarea de peste trei minute începe cu o transformare executată de Mihai Enache în aplauzele elevilor. Imediat începe să vorbească profesorul Nicolae Ungureanu care explică importanța rugby-ului. Pe urmă îl prezintă elevilor pe candidatul Mihai Enache. Apoi spune cu nonșalanță: "Ei sunt clasa mea, niște copii extraordinari care au jucat rugby, care au rezultate" și pronunță prenumele a două fete din clasă. Urmează un monolog în care profesorul Nicolae Ungureanu se laudă că a făcut rugby la Sportul Studențesc, că a trecut pe la lotul național de rugby, că era prost plătit. Într-un final, a amintit că a jucat un meci cu Noua Zeelandă la care au participat 98.000 de spectatori pe stadionul 23 August. S-ar fi obținut acord de la părinți pentru minori Contactat de către DeFapt.ro, profesorul Nicolae Ungureanu a spus că "ei (reprezentanții AUR - n.r.) au venit la un antrenament. Nu e o chestie pentru AUR. Candidatul AUR (Mihai Enache - n.r.) a venit să vadă un antrenament". Ulterior, profesorul Nicola Ungureanu a recunoscut că imaginile sunt folosite în campania electorală, dar că "au fost filmate imagini nu cu copii neapărat, au fost filmate imagini dintr-un antrenament". Totodată, profesorul de la Colegiul Tehnic Mecanic Grivița a spus că o parte dintre elevi sunt majori, iar în cazul minorilor ar fi obținut un acord din partea părinților acestora. Enache aruncă pisica la Nicușor Dan Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, a spus că a ajuns să filmeze clipul electoral cu elevii de la Grivița pentru că profesorul care se ocupă de baza educațională este candidat la Consiliul General din partea AUR. Cât despre elevii minori, Mihai Enache a spus că a ascultat doleanțele unor copii care nu au condiții să facă sport. "Eu nu am folosit copii în campania electorală, am făcut un material despre mine, despre problemele infrastructurii sportive pentru elevii din București. Nu este nominalizat nici un copil acolo în clip", a declarat Mihai Enache. A revenit ulterior cu un telefon întrebând dacă "pe actualul primar al Capitalei" l-am întrebat "același lucru dacă este ilegal. Domnul Nicușor Dan a folosit imagini cu elevii de la Consiliul Elevilor într-un material electoral". Greblă, șeful AEP: Este ilegal Autoritatea Natională pentru Protecția Drepturilor Copilului avertiza în anul 2020 că folosirea copiilor sau a imaginii acestora în campaniile electorale este ilegală. În acest sens, legea 272/2004 care reglementează Drepturile Copilului prevede la articolul 27 alin. 4 prevede că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice". Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a vizionat imaginile video postate de candidații Mihai Enache și Nicușor Dan, apoi a concluzionat că "e total ilegal ce au făcut". Totodată, a precizat că, la finalul campaniei electorale, atunci când cei doi candidați vor veni cu materialele foto și video pentru a fi decontate de către AEP, vor fi amendați pentru folosirea imaginilor cu copii. Mai mult, banii cheltuiți pentru realizarea acestora vor fi confiscați de către AEP. Șeful Complexului Tei va face plângere Cosmin Bărbălău, directorul Complexului Sportiv Tei, a declarat că urmează să facă o plângere după ce a aflat că s-a filmat un clip electoral pe terenul de rugby din incinta complexului. "Folosirea copiilor în spoturi electorale este ilegală. Acum vorbesc cu juriștii să facă o plângerea în acest sens. Vom lua toate măsurile împotriva acestora. Pe terenul de rugby, la ora la care s-a filmat clipul electoral, era programat un antrenament al celor de la CSM. Profesorul Ungureanu, din câte știu, este și angajat al Clubului Sportiv Municipal din subordinea Primăriei Municipiului București", a declarat Cosmin Bărbălău. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Elena Mariana Bălan, directoarea Colegiului Tehnic Mecanic Grivița în legătură cu această situație, dar aceasta nu se afla în școală. Secretara colegiului a promis că îi va comunica situația. Elena Linda Șerban, de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a cerut să vizioneze imaginile, apoi a uitat să mai transmită un punct de vedere.

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI

Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI. Afaceristul Cătălin Robertino Hideg a plătit 100.000 de euro inclusiv generalilor (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă pentru a scăpa de un dosar penal, dar a ajuns să fie condamnat în primă instanță la o pedeapsă de patru ani cu executare. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Dar Cătălin Hideg nu este un novice al sistemului: a fost și doctorand la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Acolo l-a avut coordonator pe generalul de brigadă Constantin Onișor, fost șef al școlii doctorale a Academiei SRI, care la rândul lui l-a predat generalului de brigadă (r) Cristian Troncotă. Cavaleri de Malta și nepotul lui Fidel Castro Cătălin Robertino Hideg a fost un personaj discret în lumea afacerilor. Citește și: STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: „Judecătorul a fost elegant” Poate și pentru că a fost membru în Asociația Marele Priorat Autonom, Ospitalier, Spiritual și Militar al S.O.S. JJ - Cavaleri de Malta. Firma sa, Sanimed International Impex, a semnat în anul 2011 un parteneriat cu grupul Labiofam, condus de Jose Antonio Fraga Castro, pentru a introduce în România un medicament naturist folosit în tratarea cancerului. Jose Antonio Fraga Castro este nepotul fostului lider cubanez Fidel Castro și șeful Labiofam, un institut de cercetare controlat de statul cubanez. Denunțătorul lui Coldea, fost doctorand SRI Lui Hideg nu i-au ajuns conexiunile în lumea afacerilor, a vrut și unele în intelligence. Calea aleasă: obținerea unei diplome de doctor la Academia Națională de Informații, instituție de învățământ a Serviciului Român de Informații. Inițial, a fost înscris pe lista de doctoranzi a generalului de brigadă (r) Constantin Onișor, unul dintre cei mai influenți profesori din școala doctorală a Academiei SRI. Conform unei investigații publicată pe tolo.ro pe 13 ianuarie 2017, generalul de brigadă (r) Constantin Onișor a fost chiar în sediul din Măgurele al firmei Sanimed Internațional Impex SRL pentru a discuta cu Hideg despre doctorat. "Ne-am uitat împreună pe documentele doctorale și apoi ne-am văzut în altă parte cu profesorul Troncotă, care l-a preluat ca doctorand", le-a spus generalul jurnaliștilor. Profesorul Cristian Troncotă este la rândul său general de brigadă (r) al Serviciului Român de Informații și cel care l-a invitat pe generalul Florian Coldea să predea la Academia SRI.

"Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda" (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

"Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda"

"Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda". Generalul (r) SRI Dumitru Dumbravă a încasat de la casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații peste un milion de euro în ultimii doi ani. Banii au fost încasați pe firma Wise Line Consulting, înființată de Dumbravă în 2018. Citește și: STENOGRAME Generalul (r) Dumbravă îi spune condamnatului Hideg cum el, Coldea și avocatul Trăilă i-au scăzut pedeapsa de la zece ani la doar patru: „Judecătorul a fost elegant” Procurorii DNA suspectează firma generalului Dumbravă de spălare a banilor, după ce aceasta a fost implicată în mai multe tranzacții suspecte. Generalul (r) Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice din SRI, este cercetat la rândul său pentru trafic de influență: a cerut 600.000 de euro de la afaceristul Cătălin Hideg pentru a-l scăpa de o condamnare. Contracte de 600.000 de euro, plăți de doar 100.000 de euro Procurorii DNA au stabilit că afaceristul Cătălin Hideg a semnat două contracte, în valoare totală de 600.000 de euro, cu casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații. În schimbul banilor, i s-a promis că va scăpa de condamnare într-un dosar de fraudă a fondurilor europene. Cei care urma să influențeze judecătorii erau generalii (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Afaceristul a plătit doar o primă tranșă, de 100.000 de euro, avocatului Doru Trăilă. Acesta, la rândul lui, sub pretextul unor contracte de consultanță, a virat o parte din bani în conturile firmelor deținute de Dumitru Dumbravă, respectiv Florian Coldea. De exemplu, pe 28 noiembrie 2023, Trăilă a făcut o plată de 245.000 lei către Wise Line Consulting, firma generalul Dumitru Dumbravă. Apoi au fost plătite onorariile a doi avocați, dar și onorariul său personal, în cuantum de 65.000 lei. Un milion de euro de la Trăilă la Dumbravă La începutul anului 2024, pe 18 ianuarie, casa de avocatură Doru Trăilă & Asociații a mai primit 238.000 lei de la firma lui Cătălin Hideg. În conturile casei de avocatură au mai intrat alți 47.293 de lei de la alte societăți. A doua zi, pe 19 ianuarie, avocatul Doru Trăilă a transferat în conturile firmei lui Dumbravă suma de 119.000 lei. "Din analiza tranzacțiilor efectuate prin contul de lei de către SCP Doru Trăilă și Asociații, s-a stabilit că, în perioada 2022 – 2024, au fost efectuate încasări repetate de la anumite grupuri de firme. S-a constat de asemenea că, după efectuarea încasărilor de la aceste firme, SCP Doru Trăilă și Asociații efectuează plăți către Wise Line Consulting SRL, precum și plăți către cei trei avocați asociați", suțin procurorii DNA. În anul 2022, din conturile casei de avocatură au plecat către firma lui Dumbravă peste un milion de lei. Apoi, în anul 2023, avocatul Trăilă i-a plătit facturi în cuantum de 3,37 milioane lei. De la începutul anului și până în prezent a mai încasat alți 800.000 lei. În total 5,2 milioane lei, echivalentul a peste 1.000.000 de euro. "Menajeria" Coldea - Dumbravă: Cocoru și "Anaconda" Anchetatorii au mai stabilit că, după ce firma lui Dumbravă încasa banii de la casa de avocatură, o parte din ei erau redirecționați către firmele de consultanță Strategic Sys SRL, Cocoandconsulting SRL, Interdiligence SRL. Ultimele două societăți nu sunt vizate de ancheta DNA. Firma Strategic Sys a fost înființată în anul 2020 de generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru, fostul director al Institutului pentru Tehnologii Avansate al Serviciului Român de Informații. Cealaltă societate către care redirecționa banii firma lui Dumbravă, Cocoandconsulting SRL, este folosită de general (r) SRI Elena Istode - celebra "Anaconda", fosta șefă a Direcției de Securitate Economică și a ofițerilor SRI infiltrați în presă și în instituțiile publice. Ea a fost trecută în rezervă de președintele Klaus Iohannis în anul 2017, după ce în presă au apărut mai multe fotografii cu ea în vacanțe de lux la Monaco și Cannes. Ea își petrecea vacanțele cu familia fostului parlamentar Cristian Rizea. Ultima firmă, Interdiligence, a fost fondată de Marius Ghiba, care a lucrat pentru Guvernul României, dar și pentru Departamentul de Stat al SUA. În prezentarea sa de pe site-ul companiei, Ghiba menționează că a lucrat inclusiv pentru serviciile secrete americane în Orientul Mijlociu, Africa, SUA și Europa.

Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Investigații

Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar

Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar. Generalii (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, alături de avocatul Doru Florel Trăilă, sunt cercetați pentru trafic de influență după ce i-au cerut afaceristului Cătălin Hideg nu mai puțin de 700.000 de euro pentru a-i corupe pe judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București. Citește și: Profitul uriaș pe care îl făceau firmele generalilor SRI în rezervă Coldea și Dumbravă. DNA susține că firmele spălau banii din șpăgi pentru „rezolvat” dosare penale Complicele acestora a fost Dan Victor Tocaci, implicat în afacerea Romprest și un apropiat al celor doi generali. Ancheta DNA a fost extinsă și asupra companiilor Wise Line Consulting și Strategic Sys, deținute de cei doi generali. Cele două companii sunt cercetate sub acuzația de spălare a banilor. Într-una din înregistrările aflate la dosar, generalul (r) Dumitru Dumbravă îi reproșează afaceristului Cătălin Hideg că nu a plătit banii promiși la timp, motiv pentru care l-a pus într-o poziție "nasoală" față de avocat, în timp ce generalul Coldea este "supărat". Cu toate acestea, generalul Dumbravă recunoaște că a făcut presiuni asupra judecătorilor pentru a obține o decizie cât mai favorabilă. Dosar al Parchetului European Afaceristul Cătălin Hideg a fost trimis în judecată de Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, pentru că ar fi folosit documente false sau inexacte pentru ca firma sa, Sanimed International Impex, să obțină fonduri europene pentru un centru de cercetare – dezvoltare și recuperare medicală. Dosarul a ajuns pe repede înainte pe masa judecătorilor de la Tribunalul București, care au decis în februarie 2024 să îl condamne la patru ani cu executare. Înainte de a fi condamnat în primă instanță, Cătălin Hideg a apelat la Dan Victor Tocaci pentru ca acesta să vorbească cu generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Motivul? Voia să obțină o decizie favorabilă din partea judecătorilor cărora le-a fost repartizat dosarul. Ce a făcut intermediarul Tocaci Dan Tocaci i-a cerut în primă fază 2.000 de euro pentru a se deplasa la Monaco, acolo unde urma să vorbească cu Bogdan Neidoni, care la rândul său să îi pună în contact cu cei doi generali. Ulterior, după ce a primit binecuvântarea de la Monaco, Cătălin Hideg i-a întâlnit personal pe generalii Coldea și Dumbravă. În urma întâlnirilor, s-a stabilit ca Hideg să plătească 600.000 de euro pentru a scăpa măcar cu o pedeapsă cu suspendare. Generalii Coldea și Dumbravă l-au îndrumat către avocatul Doru Trăilă, cu care Hideg a semnat două contracte pentru suma cerută de generali. În primă fază, Cătălin Hideg a achitat suma de 100.000 de euro. "Acte de constrângere psihică" Cătălin Hideg nu a mai achitat diferența de 500.000 de euro, motiv pentru care generalii Coldea și Dumbravă, respectiv avocatul Doru Trăilă, s-au enervat. Într-o discuție cu Hideg, avocatul Trăilă susține că generalii Coldea și Dumbravă nu au fost de acord ca judecătorul să-i ridice controlul judiciar întrucât le-a fost frică că pleacă din țară și nu își mai primesc banii. Totuși, pentru a-l face să plătească restul banilor, avocatul Doru Trăilă ar fi făcut "acte de de constrângere psihică a martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane cu privire la care se pretindea că ar controla actul de justiție și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract", susțin procurorii. Pe de altă parte, avocatul l-a convins pe Hideg că echipa din care face parte (adică Trăilă, Coldea și Dumbravă) "are influență asupra magistraților, sens în care l-a prezentat pe judecătorul de caz ca pe o persoană asupra căreia are un anumit ascendent ca urmare a relației profesor – student și pe care ar putea să o determine să pronunțe o hotărâre favorabilă în cadrul dosarului penal”. Rezolvarea, la Curtea de Apel București Generalul Dumitru Dumbravă i-a promis lui Cătălin Hideg că o să vorbească cu generalul Florian Coldea și cu avocatul Doru Trăilă pentru a-i da un răgaz să facă plata. În schimbul banilor, Dumbravă a promis că îi va cere judecătorului să îi ridice controlul judiciar. După ce a fost condamnat la patru ani cu executare, Cătălin Hideg a avut o nouă întâlnire cu generalul Dumbravă. De data aceasta, generalul Dumbravă i-a sugerat că s-a intervenit la judecător, iar pedeapsa primită în primă instanță a fost tot ce s-a putut obține. Însă i-a promis că totul se va rezolva cu judecătorii de la Curtea de Apel București. Coldea și Dumbravă, șpagă pentru dosar Dumbravă Dumitru: Nu. Haideți să o luăm așa. Deci… una peste alta… judecătorul a fost absolut fair. Dacă era și prejudiciul acoperit, mergea spre minimum, care însemna doi ani și trei luni. Hideg Roberto Cătălin: Din păcate arabii ăia nu au fost serioși, s-au speriat, au cerut niște referințe la un avocat… D.D.: Ă… da, în fine. Deci eu vă spun că e… Tocaci Dan Victor: …[neinteligibil]… D.D.: Situația se poate schimba la Curtea de Apel… H.R.C.: Și ăia au făcut o… D.D.: Dar eu sunt într-o situație nasoală față de avocat, vizavi de plățile care trebuiau făcute și nu s-au făcut. E prima dată când mi se întâmplă așa ceva. H.R.C.: Știu. D.D.: Eu am încercat să-i spun: „Bă, omu’ e așa, nu știu cum.”. O să facem tot posibilul ă… și-o să gândim… de fapt, am găsit deja. Aseară am avut o analiză fix pe speța dumneavoastră. H.R.C.: Da. D.D: Și-am pus pe hârtie. Avem o rază, o speranță că să vă… se va… veți putea pleca să vă rezolvați problemele… unde… H.R.C.: …[neinteligibil-vorbesc în același timp]… Ăsta e… ăsta da, e atât… Din păcate, din cauza asta… Eu i-am zis și lu’ DAN: „Bă DANE, m-am făcut de tot râsul. Dacă omul era pe…”. D.D.: Dincolo de bani, acoperirea prejudiciului e foarte importantă, pentru că noi putem să dăm în jos… de unde e ăsta să mai dăm în jos. Dar trebuie neapărat plătit, acoperit prejudiciul. H.R.C.: Să mai dăm în jos ce? D.D.: Păi, de la ce s-a dat acuma… pedeapsa. H.R.C.: Păi …[neinteligibil]… dăm ceva? D.D.: Nu prejudiciu’… T.D.V.: Nu, mă, anii, anii, de la ani! D.D.: Ani! H.R.C.: A! D.D.: Adică putem să mergem jos cu voioșie …[neinteligibil]… Dar trebuie să se întâmple ceva din momentul ăsta… Ei, oricum, de la zece ani așa cât visa madame… s-a dus către… mai… adică el putea să dea doi ani și trei luni pe fiecare faptă. A dat trei ani, adică a adăugat… H.R.C.: Da. N-a dat …[neinteligibil]… n-a dat …[neinteligibil]… D.D.: Ca să nu fie…în ton… H.R.C.: Dar de ce… D.D.: …partea de jos, partea de jos. H.R.C.: Da. Nu. Cred că a făcut… Mai mult de atât nu știu dacă putea, adică… D.D.: Dom’le! Bine, ăsta… ca să înțelegeti, deci ăsta i-a fost student lu’… DORU. Deci a fost unul dintre studenții lui buni, care chiar știe carte, știe meserie. A făcut un compromis absolut rezonabil. Adică repet e… dacă putea să meargă pe maxim, dacă voia să meargă pe maxim, putea să dea fără … [neinteligibil]… că nu dă. Zece ani putea să dea. Zece ani cu un spor și cu asta… ieșeau 12 ani, 12 ani, da. H.R.C.: Am întâlnit o expresie acolo, la un moment dat a zis că… D.D.: Haideți că a fost elegant. H.R.C.: A zis că inteligența sau cel puțin școala nu ar fi permis oricui să facă asemenea… D.D: Vă admiră!(...)."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră