miercuri 26 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

510 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Chestori, cu mașina Poliției la distracție

Chestori, cu mașina Poliției la distracție. Șeful Poliției Române, chestorul principal de poliție Benone Marian Matei, a trimis Controlul Intern peste polițiștii care au folosit mașinile de serviciu în interes personal. Pe lista celor care vor da explicații se află chestorul Aurel Alin Petecel, șeful IPJ Timiș, și comisarul șef de poliție Manuel Nacu, șeful interimar al IPJ Vaslui. Primul a plecat cu mașina de serviciu la casa de vacanță, iar celălalt a fost filmat la cumpărături. Mai mult, fiul comisarului Nacu era dus în fiecare dimineață cu mașina poliției de la Huși la RAR Vaslui. Chestori, cu mașina Poliției la distracție Șefii din Poliția Română au ajuns stăpâni pe mașinile de serviciu cumpărate din bani publici. Mai mult contribuabilii le plătesc carburantul pe care îl consumă în interes personal. Cotidianul Libertatea a publicat mai multe imagini cu mașina de serviciu arondată chestorului Aurelian Alin Petecel, un Audi A4, parcată la casa de vacanță de pe malul lacului Surduc. Casa a aparținut socrilor chestorului Petecel, șeful Poliției Timiș, dar a fost donată recent fiicei lor. Adică soției chestorului. Comisarul șef de poliție Manuel Nacu este împuternicit la șefia Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui din vara anului 2021. El este cumătrul liberalului Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății. Soția comisarului Nacu, Mihaela, a candidat pentru un fotoliu de senator din partea PNL, partid din care face parte și ministrul de Interne Lucian Bode. Cumătrul lui Tătaru, doar Duster Însă comisarul șef Manuel Nacu nu este la fel de norocos ca șeful poliției Timiș: lui i s-a repartizat o Dacia Duster. Ce face șeful Poliției Vaslui cu mașina de serviciu? Se duce la cumpărături în Municipiul Huși. Culmea, și fără RCA. În data de 24 iulie a.c., soții Nacu s-au dus cu mașina poliției la cumpărături la Kaufland, potrivit imaginilor video publicate de site-ul Curentul. Tot în iulie, polițistul a fost și la Lidl. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei În plus, în fiecare dimineață, fiul lui Nacu este transportat cu mașina Poliției Române de la Huși la RAR Vaslui, pe banii statului român alocați Ministerului de Interne. Dar, se pare, șeful poliției Vaslui a declarat că în tot acest timp s-ar fi aflat în misiune. Șeful Poliției Române a trimis Controlul Intern Imaginile scandaloase cu cei doi șefi din Poliția Română l-au determinat pe chestorul principal de poliție Benone Marian Matei, șeful Poliției Române, să acționeze în urma scandalului public. Deși toate aceste lucruri se știau la nivelul central al poliției. „Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, din care rezultă că inspectorii șefi ai inspectoratelor de poliție județene Timiș și Vaslui ar fi folosit autoturisme de serviciu fără respectarea prevederilor legale, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române este abilitat să comunice următoarele: Conducerea Poliției Române a dispus efectuarea de verificări, prin Direcția Control Intern. La finalizarea vericărilor, vor fi dispuse măsuri legale, dacă se impun”, a anunțat Poliția Română.

Chestori, cu mașina Poliției la distracție (sursa: libertatea.ro)
Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol (sursa: defapt.ro)
Investigații

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol. Se întâmplă în Satul 2 Mai din comuna constănțeană Limanu, acolo unde un centru de colectare și depozitare a peștelui a fost transformat în spații de cazare pentru turiști. Culmea, chiar cu acordul tacit al Administrației Porturilor Maritime, proprietarul terenului. Întreaga afacere cu spații de cazare din depozitul de pește a fost gestionată de firma Glass Design Concept, patronată de Alexandru Barbu, o firmă specializată în fasonarea și prelucrarea sticlei. Cherhana cu spații de cazare pentru pescari Administrația Porturilor Maritime (APM) a închiriat un teren amplasat în satul 2 Mai, din comuna constănțeană Limanu, firmei Glass Design Concept pentru a construi o cherhana, cu spații de cazare pentru pescari. Se întâmpla în anul 2016, atunci când s-a semnat contractul de închiriere pentru o perioadă de zece ani. Primăria Mangalia s-a opus în anul 2016 realizării acestui obiectiv de investiții. Ulterior, primăria Mangalia a emis, totuși, un certificat de urbanism pentru "construire imobil parter pentru preluarea peștelui (eviscerare, afumare, sortare și congelare)" și patru magazii depozitare plase și scule. Toate, construcții provizorii. A urmat apoi un litigiu administrativ între primăria Limanu și primăria Mangalia privind grănițuirea administrativă. Spațiu pentru preluarea și depozitarea peștelui După ce a câștigat procesul, primăria Limanu a emis un certificat de urbanism identic cu cel emis anterior de primăria Mangalia. Astfel, firma Glass Design Concept a obținut permisiunea să construiască spațiul pentru preluarea și depozitarea peștelui. Pentru noul proiect și-a dat acordul și Administrația Porturilor Maritime, proprietarul terenului. Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, urma să facă un control de fond la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime. Aceasta este una dintre societățile din subordinea ministerului. În acest context, oficialii Administrației au decis să înceapă controalele înaintea Corpului de Control al ministerului pentru a se acoperi de hârtii. Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol Astfel, la data de 9 august 2022, la nivelul Administrației Porturilor Maritime s-a constituit o comisie condusă de Adrian Dan Dugăiașu, directorul general adjunct. Comisia s-a apucat de treabă și s-a dus să verifice terenul pe care firma Glass Design Concept a primit avizele pentru construirea depozitului de pește. Ce s-a constatat pe teren este de domeniul fantasticului. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner "În două dintre construcțiile având destinația de depozit plasa/depozit scule erau cazate diferite persoane (turiști)", se menționează în raportul de control al comisiei. Mai mult, cele patru magazii au fost amenajate drept camere de locuit, iar pentru băile aferente fiecărei camere firma nu avea proiect tehnic. "Administratorul societății a menționat că a făcut demersurile necesare în vederea obținerii unui certificat de clasificare în domeniul turistic", potrivit documentului citat. "Poate erau camerele aranjate prea frumos" Firma Glass Design Concept este patronată de Alexandru Barbu și are ca obiect principal de activitate fasonarea și prelucrarea sticlei plate. Contactat de către Defapt.ro, patronul Alexandru Barbu a spus inițial că nu a schimbat destinația depozitului de pește. "Am făcut niște spații de cazare pentru angajați. Poate erau camerele aranjate prea frumos și a lăsat impresia că sunt spații de cazare. Structura era conformă. Nu știu ce măsuri a luat Administrația Porturilor", a declarat Alexandru Barbu. Întrebat de ce nu funcționează depozitul de pește, Alexandru Barbu a spus că "avizul de la DSV a fost nefavorabil din cauza proiectării. DSV a spus că spațiile nu sunt conforme. Am fost nevoiți să facem altceva". Astfel, turiștii au ajuns să fie cazați în spațiile de depozitare a peștelui.

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu. Compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei trebuie să investească două milioane de euro în construcția unei hale în care ar urma să funcționeze fabrica de asamblare a armelor Beretta. Această investiție reprezintă o obligație de offset pentru Romarm, rezultată în urma vânzării a 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Dar, de aproape un și jumătate proiectul, a fost tergiversat pentru că Ministerul Economiei, sub conducerea lui Virgil Popescu, Claudiu Năsui și Florin Spătaru, nu a alocat banii pentru investiție. În cazul în care Romarm nu respectă obligațiile de offset, riscă fie inclusă pe lista neagră a companiilor de armament a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. O astfel de decizie ar duce la îngroparea definitivă a industriei de apărare românești. Uzina de la Plopeni a fost aleasă, apoi refuzată Defapt.ro a dezvăluit că Romarm, sub tutela directorului general Gabriel Țuțu, a cumpărat în vara anului 2020 o cantitate de 25.000 de pistoale Beretta pe care le-a revândut Poliției Române. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane de lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. În urma acestei afaceri, Romarm a rămas cu un profit de câteva sute de mii de euro, dar și cu obligația de offset. Adică, să reinvestească o parte importantă din valoarea contractului în industria de apărare românească. Conform Acordului de Offset, Romarm trebuia să găsească un spațiu adecvat în care să instaleze liniile de asamblare a armelor Beretta. Totodată, Beretta se obliga să specializeze un număr de 150 de persoane care urmau să lucreze în noua fabrică. Spațiul nu reprezintă o problemă pentru Romarm, întrucât compania deține 15 filiale la nivel național (fabrici care produc diverse tipuri de muniții și armament. Astfel, într-o primă fază, s-a decis ca utilajele Beretta să fie instalate într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, una din cele 15 fabrici. Romarm trebuia să investească în spațiul respectiv în jur de 1,5-2 milioane de euro pentru a-l operaționaliza. Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu Acest loc, însă, nu a fost pe placul ministrului liberal Virgil Popescu, care în anul 2020 se afla la conducerea Ministerului Economiei. Așa că Romarm a decis să investească aceeași sumă în construcția unei hale pe un câmp din comuna Șimian, județul Mehedinți. De ce acolo? Pentru că, se pare, proiectul trebuia fructificat în campania electorală din județul Mehedinți. Acolo unde Virgil Popescu, în calitate de șef al PNL Mehedinți, candida pentru un nou mandat de deputat. Un alt motiv l-a reprezentat, probabil, faptul că localitatea Șimian este condusă de edilul liberal Constantin Trușcă, prietenul ministrului Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Întrebat de către Defapt.ro cum a ales tocmai comuna Șimian pentru fabrica de arme Beretta, directorul Gabriel Țuțu a dat un răspuns pompos: „locația a fost aleasă de către AGA, în urma analizelor multicriteriale efectuate de către Consiliul de Administrație”. În plus, directorul Țuțu a mai precizat că nu s-a optat pentru achiziționarea terenului ci pentru un „plan de afacere propus de UAT Șimian”. Răspunsul Romarm pentru Defapt.ro (sursa: Romarm) Fiica primarului din Șimian, consiliera ministrului Popescu Liberalul Virgil Popescu a fost numit la șefia Ministerului Economiei pe 4 noiembrie 2019, în Guvernul lui Ludovic Orban. La scurt timp după preluarea mandatului de ministru, Virgil Popescu a decis să fie consiliat de un cadru didactic. Așa a decis să o angajeze pe Lidia Antonia Trușcă, fiica lui Constantin Trușcă, primarul din Șimian. Ea răspundea de gestionarea departamentului de comunicare, dar ținea și evidența și prezența corespondenței oficiale a ministrului. Și, ca orice fată de primar din mediul rural, a fost numită și în Consiliul de Administrație la Uzina Termoelectrică Midia. Conform declarației de avere, Lidia Antonia Trușcă deține un teren în Șimian și două apartamente în București și Timișoara. Între timp, Lidia Trușcă s-a întors la Mehedinți.

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor (sursa: gov.ro)
Eveniment

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor

Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor. Poliția Română vrea să cumpere două elicoptere și autospeciale în valoare de 60 milioane de euro pentru a reduce numărul de victime ale accidentelor rutiere. În România își pierd anual viața în accidente rutiere în jur de 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav. La nivelul Uniunii Europene mor anual în accidente rutiere în jur 42 de persoane la milionul de locuitori, în timp ce în România numărul de decese este dublu. Statisticile sumbre plasează România în topul țărilor cu risc rutier crescut. Ministrul Bode vrea elicoptere împotriva accidentelor Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, urmează să adopte un proiect de hotărâre care permite Poliției Române să facă achiziții în valoare de aproximativ 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, pentru a reduce numărului de victime din accidente rutiere. Sub acest pretext, Poliția Română se va dotă cu două elicoptere: unul cu cu autonomie de 120 de minute, celălalt - de 240 de minute. Plus 200 de autospeciale 4x4, un hub satelitar și terminale VSAT. Banii vor fi alocați din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Elicopterele vor monitoriza și gestiona traficul Uniunea Europeană și-a propus reducerea mortalității rutiere cu 50% până în 2030. Ministrul de Interne Lucian Bode susține că un prim demers în acest sens impune "achiziția unui elicopter cu o autonomie de zbor de cel puțin 120 minute". Elicopterul ar contribui în mod direct la întărirea capacității Poliției Române de monitorizare și gestionare a traficului rutier prin implementarea unui concept de acțiune integrată între efectivele de poliție dispuse la sol și o unitate aeriană de elicoptere. Ulterior, va fi achiziționat elicopterul cu autonomie de 240 de minute, care va fi dotat cu sisteme de supraveghere video și va fi utilizat în scop preventiv și de monitorizare a traficului rutier. Acest tip de elicopter va fi folosit și de alte structuri ale Poliției Române, cum ar fi structura de operațiuni speciale și structuri operative. Problemă de sănătate publică Ministrul de Interne, liberalul Lucian Bode, propune în Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern ca decesul/rănirea gravă în accidente rutiere să fie considerată o problemă de sănătate publică. La fel ca probleme cardio-vasculare, cancer și atacuri cerebrale. Ministrul Lucian Bode îi atrage atenția premierului Nicolae Ciucă că „siguranța rutieră este o problemă gravă în România”, în ciuda unor îmbunătățiri recente. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar „Anual, în România îşi pierd viaţa anual peste 1.700 de persoane, iar alte 8.200 sunt rănite grav, fapt care ne plasează în topul țărilor cu risc rutier crescut, în anul 2020 România înregistrând 85 de morți la milionul de locuitori, cu mult peste media UE (42 de morți în accidente de circulație la un milion de locuitori)”, se menționează în Nota de Fundamentare. Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de circa 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (cca. 19%) și neacordarea priorității de trecere (circa 17%).

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina (sursa: bivol.bg)
Investigații

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina. Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, confirmă indirect că a cumpărat arme din Bulgaria pentru a fi livrate în Ucraina. Afacerea cu arme pentru Ucraina, ținută la secret atât de autoritățile române, cât și de cele bulgare, a fost devoalată după ce ucrainienii au constatat că au primit muniției veche, ruginită, care nu putea fi folosită în luptele cu forțele ruse. Muniția refuzată a ajuns înapoi la Romarm, iar de acolo, în Bulgaria. Statele NATO sprijină cu armament Ucraina, după ce țara vecină României a fost invadată în urmă cu 166 de zile de Rusia. România și Bulgaria sunt printre puținele state care nu au recunoscut oficial că au trimis armament, deși autoritățile de la București au schimbat recent legea pentru a putea dona armament. Oficial, România a donat până în prezent doar combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Țările NATO, armament pentru Kiev Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina în urmă cu 166 de zile. De atunci, mai multe state europene și membre NATO au sprijinit Ucraina cu armament și muniții pentru a-și apăra teritoriile de invadatorii ruși. De exemplu, Polonia a furnizat rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniție și drone, dar și tancuri și trasportoare. Acestea au fost evaluate la aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Cehia a furnizat tancuri, muniție și obuze pentr tancuri. Germania a trimis în Ucraina zeci de mașini de luptă pentru infanterie și blindate pentru recunoaștere. Până și Turcia a furnizat de acum celebrele drone de luptă și recunoaștere Bayratkar (ce e drept, pe bani). Franța, Olanda și Marea Britanie au furnizat mai multe tipuri de rachete și blindate. Cea mai mare contribuție pentru echiparea armatei din Ucraina au avut-o SUA, care au alocat în acest sens nu mai puțin de 2,5 miliarde de dolari. La polul opus se află România, care a donat oficial combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Autoritățile de la București, secretoase România și Bulgaria, două state membre UE și NATO, se află printre țările care nu au livrat oficial armament în Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis, a fost întrebat dacă România a trimis armament Ucrainei. Dar, de la tribuna Palatului Cotroceni, președintele Iohannis a susținut că „războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”. Secretomania autorităților de la București s-a dovedit inutilă după ce jurnaliștii bulgari de la portalul Bivol au publicat o investigație în care arată că Bulgaria a livrat armament Ucrainei prin intermediul companiei Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Rachete de 200 milioane USD Ce s-a întâmplat? Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, a interpus compania de stat în afacerea cu muniție pentru Ucraina. Practic, Romarm a importat rachete de la compania bulgară Alguns, care, la rândul ei, le cumpărase din Belarus. Romarm a exportat, apoi, rachetele în Ucraina. Sursele jurnaliștilor bulgari au evaluat muniția la aproape 200 de milioane de dolari. Ei au menționat că este vorba de rachete de 122 mm pentru sistemele Grad, dar și obuze de 122, 130 și 152 mm. Numai că ucrainienii au returnat muniția achiziționată prin intermediul Romarm, care la rândul ei a trimis-o înapoi în Bulgaria. Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina Defapt.ro i-a solicitat lui Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, mai multe informații pe acest subiect. Din răspunsul transmis de Romarm, sub semnătura directorului Gabriel Țuțu, rezultă că acesta nici nu confirmă, nici un infirmă afacerea. Practic, recunoaște indirect că a fost implicat în vânzarea de muniție către Ucraina. Jurnaliștii bulgari au mai dezvăluit că Romarm a trimis înapoi în Bulgaria rachetele sol-sol, de calibru 122 mm, pentru că erau deformate și ruginite. Întrebat dacă compania Romarm a fost prejudiciată, directorul Gabriel Țuțu a transmis că „informațiile referitoare la parteneri, produse, livrări, prețuri, etc sunt confidențiale iar divulgarea acestor informații aduc atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii". Răspunsul ROMARM pentru Defapt.ro (sursa: ROMARM) Chiar dacă se ascunde în spatele concurenței, directorul Țuțu nu a negat că muniția achiziționată nu corespundea din punct de vedere al calității. Dimitrov, asociatul "Baronului" Compania bulgară Alguns a primit în anul 2013, la cinci după ce a fost înființată, licența de comerț cu arme. Șeful acestei societăți implicate în comerțul cu arme din Balcani este Alexander Dimitrov, un controversat afacerist din Bulgaria. El este unul dintre asociații unui celebru cap al crimei organizate din Bulgaria, Boyan Petrakiev Borisov, cunoscut sub numele "Baronul". În 2004, Dimitrov și Petrakiev erau acționarii unei firme de fier vechi numite SIB Metal. Citește și: Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă „pușculița PNL” În anul 2015, firma lui Alexander Dimitrov a cumpărat din Albania nu mai puțin de 17,5 milioane de gloanțe chinezești, 350 de mortiere și 40.000 de obuze. Nu se știe destinația finală a muniției. Potrivit Balkaninsight, în acel an, firma lui Dimitrov a fost subcontractată de Comandamentul pentru Operații Speciale al Pentagonului, SOCOM, pentru a antrena și dota rebelii sirienii care luptau împotriva Statului Islamic. În timpul unei trageri cu lansatoare de grenade din iunie 2015, veteranul american Francis Norwillo (41 de ani) a murit după ce o grenadă a explodat în poligonul de tragere din satul Anevo, din Bulgaria. Alți doi americani și doi bulgari au fost răniți.

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta. Fabrica de arme Beretta, un proiect patronat exclusiv de directorul Romarm, Gabriel Țuțu, ilustrează perfect eșecul industriei de apărare românești. De mai bine de doi ani de zile, italienii de la Beretta așteaptă să transfere tehnologie în valoare de 6,5 milioane de euro statului român și să creeze minimum 150 de noi locuri de muncă în România. Dar acest lucru este imposibil pentru că Romarm și Ministerul Economiei nu au pus la dispoziția italienilor o hală pentru viitoarea fabrică de arme Beretta. Fabrica de arme Beretta trebuia construită la Plopeni În vara anului 2019, compania italiană Beretta a semnat un memorandum cu Ministerul Economiei prin care își asuma că va construi o fabrică de arme în România. Conform documentelor agreate de cele două părți, fabrica urma să funcționeze într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, din județul Prahova. Acolo, Beretta urma să înceapă producția de arme de asalt ARX 160 la șase luni de la semnarea documentelor. Timp în care compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei, trebuia să pună la dispoziția italienilor o hală, iar italienii să aducă tehnologia. La evenimentul de semnare a memorandumului au participat ministrul Economiei Niculae Bădălău, ministrul Apărării Gabriel Leș, Franco Gussalli Beretta – președintele Beretta și ambasadorul italian la București Marco Giungi. Vorbe frumoase la semnare „Este un moment important, un proiect strategic, acest protocol între Beretta şi uzina Plopeni. Vom putea produce la Plopeni o armă modernă, de ultimă generaţie. Vom fabrica un produs românesc, chiar dacă este sub numele Beretta. Urmează ca în perioada imediat următoare să fie înfiinţată compania mixtă, iar, cel târziu peste şase luni, să înceapă producţia”, spunea ministrul Niculae Bădălău. La rândul său, Franco Gussalli Beretta a spus că „Beretta va ajuta Romarm să fabrice componentele. Între timp, îi va ajuta să finalizeze armele. Pentru noi este important ca proiect pe termen mediu şi lung, aşa că e important să stabilim un proiect cu o ţară cum este România (...). Noi avem nevoie de clienţi şi Romarm are nevoie de un partener”, declara atunci Franco Gussalli Beretta. Țuțu, intermediar pentru Beretta Câteva luni mai târziu, mai exact pe 4 noiembrie 2019, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu. Acesta l-a numit la șefia companiei Romarm pe Gabriel Țuțu, un agent de poliție ajuns peste noapte ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații. Apoi, în vara anului 2020, Romarm a semnat un contract controversat în urma căruia a obținut dreptul de a vinde Poliției Române nu mai puțin de 25.000 de pistoale Beretta. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane lei, echivalentul a peste 8.000.000 de euro. Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta În urma acestui contract, compania Beretta a semnat un contract de offset prin care se obliga să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în industria românească. Practic, în contul acestor obligații, Beretta trebuia să transfere tehnologia în hala care trebuia pusă la dispoziție de Uzina Plopeni pentru a începe asamblarea de pistoale și puști. Investiția italienilor este estimată la 6,5 milioane de euro, plus 150 de noi locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Dar ministrul liberal Virgil Popescu, care nu era străin de această afacere, a decis să schimbe locul în care urma să fie amplasată fabrica Beretta. Inițial, s-au mimat tatonările la fabricile de arme de la Cugir și Sadu. Însă, în final,ministrul Virgil Popescu a ales un câmp din comuna Șimian, din Mehendinți. De ce acolo? Poate pentru că ministrul Virgil Popescu este președintele PNL Mehedinți și trebuia să câștige alegerile locale și parlamentare la nivel de județ. Ministrul Popescu și reprezentanții Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu) Fabrica Beretta, motor electoral pentru liberalul Virgil Popescu Comuna Șimian a devenit cunoscută după ce autoritățile au găsit acolo doi dintre leii lui Nuțu Cămătaru, celebrul lider al lumii interlope. O femelă și un mascul. Dacă Nuțu Cămătaru a decis să își țină leii la Șimian, ministrul Virgil Popescu a decis să construiască acolo fabrica de arme Beretta. În plină campanie electorală, însoțit de Gabriel Țuțu, ministrul Virgil Popescu declara în fața unui câmp din Șimian: „Mă bucur să anunț demararea unui nou proiect de investiții în județul Mehedinți. Noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA va fi construită la Șimian. Am luat decizia ca noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA să fie făcută aici, la Șimian. (…) Astăzi am avut o întâlnire de lucru pe marginea acestei investiții cu directorul general al Companiei Naționale ROMARM SA, Gabriel ȚUȚU, primarul comunei Șimian Constantin Trușcă și prefectul județului Mehedinți Cristinel Pavel. Da, se poate!”. În publicațiile locale din județul Mehedinți, mesajul ministrului Virgil Popescu era ilustrat cu afișe de campanie. Primarul: „Trebuia să se apuce de acum un an” De atunci au trecut aproape doi ani, dar Romarm nu a contract lucrările pentru construcția halei. Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, a declarat pentru Defapt.ro că nu știe când vor începe lucrările pentru fabrica de pistoale. „În curând, sper! Le-am dat terenul. Trebuia să se apuce de acum un an. Trebuia să se apuce, dar nu știu. Când se va ocupa, se va ocupa. Am mai vorbit cu ei. Sunt chestii care mă depășesc. Unii vor să o facă, unii nu vor. De făcut … sunt convins că se va face. Nu avem specialiști, îi specializează ei în Italia. Îi duc acolo o lună, la calificare 40-50 de zile”, a declarat primarul Constantin Trușcă. Ministrul Florin Spătaru dă vina pe subalternul Țuțu Defapt.ro a solicitat mai multe informații despre fabrica de arme Beretta de la Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru, ministerul fiind acționar unic al Romarm. Mai mult, există un secretar de stat special desemnat pentru industria de armament românească aflată în colaps, în timp ce toate companiile de armament din întreaga lume fac profituri amețitoare. Răspunsul Ministerului Economiei arată că ministrului Florin Spătaru nu îi pasă de industria de apărare românească, motiv pentru care a aruncat toată responsabilitatea pe Romarm. „Compania Națională Romarm SA nu negociază cu compania Beretta construcția unei fabrici pentru asamblarea unor produse ale acestei societăţi. Ministerul Economiei nu are asumată nicio obligație în legătură cu construcţia respectivei fabrici de asamblare, obligaţiile compensatorii în legătură cu subiectul sunt asumate exclusiv de CN ROMARM SA. Decizia construirii fabricii de asamblarea a unor produse Beretta, inclusiv amplasamentul acesteia, aparține organelor de conducere ale CN ROMARM SA”, a transmis Ministerul Economiei. Romarm, prin directorul Gabriel Țuțu, nu a răspuns deocamdată solicitării transmise de către Defapt.ro.

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI (sursa: Facebook/RMDSZ Kolozs Megye)
Investigații

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI. Mihaela Ioana Kaitor, secretar de stat la cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, s-a școlit la Colegiul Național de Informații al SRI. Celălalt vicepremier al României și ministru al Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu, l-a recrutat pe soțul ei, Sorin Radu Păun, și l-a pus în funcția de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Defapt.ro a dezvăluit că Sorin Radu Păun a fost managerul și administratorul unei firme controlate de grupul austriac Strabag, la care oligarhul rus Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI Mihaela Ioana Kaitor s-a aflat în ultimii 12 ani în anturajul lui Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România. Ea și-a început cariera în admnistrația publică în 2004, an în care a fost angajată pe funcția de consilier la Ministerul Integrării Europene. Apoi, după trei ani, a ajuns consilier pentru afaceri europene în cadrul Cancelariei Primului Ministru. De acolo, a fost promovată în funcția de șef serviciu afaceri europene la Departamentul de Control al Guvernului. În paralel, a urmat un curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare pe „securitate și apărare națională”. De la Guvern, a ajuns inspector la Direcția de Control a Ministerului Sănătății, apoi în Corpul de Control al ANAF. Kelemen Hunor, binefăcătorul În aprilie 2010 a fost numită secretar general adjunct la Ministerul Culturii, în mandatul de ministru al lui Kelemen Hunor. Ulterior, după șapte luni, a fost unsă pe funcția de secretar general la Ministerul Culturii. La scurt timp după ce a preluat funcția-cheie de la Cultură, Mihaela Ioana Kaitor a urmat un curs postuniversitar la Colegiu Național de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazu" a Serviciului Român de Informații. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Mihaela Ioana Kaitor, dar aceasta nu a răspuns la telefon. Soțul, omul lui Deripaska Din declarațiile de avere depuse de Mihaela Ioana Kaitor aflăm că este căsătorită cu Sorin Radu Păun, managerul și administratorul companiei SAT Reabilitare – Reciclare SRL. Firmă deținută de austriecii de la Strabag, la care Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE De aici, Păun a fost luat de vicepremierul și ministrul Trasporturilor Sorin Grindeanu pentru a fi numit la conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București. Sorin Radu Păun figurează și ca administrator al firmei Korati Invest Consult, deținută în mod egal de soția sa, Mihaela Ioana Kaitor, și Mihai Kaitor. Firma înființată în 2013 are ca obiect principal de activitate consultanță pentru afaceri și management.

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni (sursa: npr.org)
Investigații

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni. Sorin Radu Păun, administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, a fost numit director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație la propunerea președintelui Răzvan Robert Dobre, care a venit cu CV-ul acestuia în plic. Oligarhul Oleg Deripaska, unul dintre marii acționari ai grupului austriac Strabag, a fost inclus pe lista neagră de sancțiuni a Uniunii Europene pentru că este răspunzător de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Ucrainei. Paradoxal, însă, Ministerul Transporturilor din România este asociat cu compania Strabag în firma românească Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj. Omul lui Deripaska, șef la Otopeni Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), a venit recent în ședința Consiliului cu un plic care conținea CV-ul lui Sorin Radu Păun. Apoi, l-a propus oficial și votat pe acesta, manager și unul dintre administratorii companiei SAT Reabilitare – Reciclare, pentru funcția de director general al CNAB. Firma SAT Reabilitare – Reciclare este deținută de integral de compania austriacă Strabag. Care, la rândul ei, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Firma SAT Reabilitare – Reciclare are contracte publice și cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, din subordinea Ministerului Transporturilor. Păun, fost director și în CNAIR De pe site-ul Guvernului României aflăm că Sorin Radu Păun a mai fost director general adjunct pe întreținere și administrare la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În această funcție a fost numit pe 18 mai 2007, dar a fost nevoit să își dea demisia trei zile mai târziu pentru a evita un conflict de interese din cauza faptului că tatăl său, Nicolae Păun, era administrator și acționar al firmei Genesis International SA, companie care avea contracte cu actuala CNAIR. Sorin Radu Păun, noul director general al CNAB, mai figurează ca administrator al companiei Bitunova România, controlată tot grupul de firme Strabag, din Austria. Numele lui Sorin Radu Păun mai apare ca asociat în cinci firme, din care patru au fost radiate de la Registrul Comerțului. El a fost asociat în firmele Consim, Dentaluxcare, Ferplast Trading și Roline Com. Singura societate active, Road Consulting, este deținută integra de acesta, dar a raportat pierderi de 2.009 lei în anul fiscal 2021. Strabag, firma lui Deripaska Oligarhii ruși controlează direct și indirect mai multe afaceri în România, care prosperă la adăpostul statului român. De exemplu, societatea austriacă Strabag, care deține 25 de firme în România, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska, prin intermediul firmelor MKAO „Rasperia Trading Limited” și Melisantis Limited. Într-una din firmele deținute în România - Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj, compania Strabag este asociată direct cu Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul și vicepremierul României, Sorin Grindeanu. Practic, prin intermediul Strabag, oligarhul rus Oleg Deripaska este asociat cu ministerul lui Grindeanu. De ce se află Deripaska pe lista de sancțiuni a UE Asta în contextul în care România a susținut sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei și oligarhilor ruși, după invadarea Ucrainei. De ce se află asociatul Ministerului Transporturilor, oligarhul rus Oleg Deripaska, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene? Aflăm din Jurnalul Oficial al UE, document în care se menționează că Oleg Deripaska „este răspunzător pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, sau stabilitatea ori securitatea Ucrainei”. Răzvan Robert: "Nu pot să vă spun doar dumneavoastă" Dar toate acestea nu au contat pentru Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrația al CNAB, atunci când a venit cu CV-ul în plic. Întrebat de ce l-a propus pe Sorin Radu Păun la șefia CNAB, Răzvan Robert a declarat că „nu pot să vă spun doar dumneavoastă, așa. O să avem un comunicat din partea companiei. Nu pot să vă spun dacă am venit cu numirea în plic”. Citește și: Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021 – Rosstat, citat de autonews.ru Cu toate acestea, Răzvan Robert Dobre nu a vrut să spună dacă firmele din grupul Strabag au contracte cu Aeroporturi București și nici dacă reprezintă o vulnerbilitate numirea lui Păun. "Nu am cum să explic" „Sunt niște chestii, pe care nu… nu am cum să explic, nu am de unde să le știu. Pur și simplu mă sunați și îmi spuneți să vă spun niște lucruri care țin de companie. Avem un birou de presă la Ministerul Transporturilor, avem un birou de presă la companie. Procedura de numire s-a făcut respectând tot ceea ce înseamnă regulament. Mă puneți într-o situație… nu am spus eu că am venit cu CV-ul în plic. Eu sunt angajatul Ministerului Trasporturilor, nu am nici o legătură cu firma Strabag”, a spus Dobre. Consilierul pe comunicare al ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu, nu a vrut să comenteze și a transmis sec: „Consiliul de Administrație este cel care ia deciziile manageriale”.

Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO (sursa: eximbank.ro)
Eveniment

Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO

Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO. Vitali Machitski, cel care controlează grupul ALRO Slatina, va concedia peste 1.200 de români până la finalul anului. Totodată, va suspenda temporar activitatea la producătorul de alumină ALUM, din Tulcea, pentru o perioadă de 17 luni. La Slatina, au fost închis deja trei hale de electroliză. Grupul ALRO își justifică decizia prin faptul că prețul gazelor naturale pe piața românească a crescut de zece ori iar prețul energiei a crescut de la 60 euro/MWh la 500 euro/MWh. Oligarhul Machitski concediază masiv la ALRO Grupul ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu în Europa, a informat Autoritatea de Supraveghere Financiară și Bursa de Valori București că ia măsuri decisive pentru conservarea activelor grupului din cauza „prețurilor prohibitive la energia electrică și gaze naturale”. În acest sens, oficialii grupului controlat de oligarhul rus Vitali Machitski invocă criza generată de pandemie și criza energetică din 2021. Gheorghe Dobra, directorul general al ALRO și președintele Consiliului de Administrație al ALUM, susține într-un comunicat de presă că „criza economică generată de pandemie a fost intensificată de criza energetică din 2021 ca urmare a creșterii accelerate a prețurilor la electricitate și la gazele naturale, cu un impact negativ asupra costurilor de producție pentru alumina calcinată și aluminiul electrolitic. Costul gazelor naturale pentru o tonă de alumină este semnificativ mai mare decât prețul unei tone de alumină importată și livrată de către ALRO”. Creșteri de prețuri de zece ori Prețul gazului a crescut de zece ori, de la 18 EUR/MWh în T1 2021, la peste 180 EUR/MWh în T3 2022. Prețul energiei electrice a urmat aceeași tendință și, de la 60 EUR/MWh în T1 2021, a ajuns și a depășit 500 EUR/MWh în T3 2022. Scumpirile în domeniul energetic au fost generate și de invadarea Ucrainei de către Rusia, țara oligarhului Machitski. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia Subalternii oligarhului rus Vitali Machitski mai precizează în comunicatul de presă că aproximativ 500 de angajați urmează să fie disponibilizați de la fabrica din Tulcea, din cauza contextului actual. ALUM, totuși, va păstra un grup cheie de specialiști pentru a efectua activități de cercetare-dezvoltare, logistică, întreținere și reparații pentru a fi pregătită pentru o repornire rapidă și reînceperea producției atunci când condițiile pieței de energie se vor îmbunătăți. ALUM, 17 luni de pauză Adunarea Generală a Acționarilor ALUM urmează să voteze pe 29 iulie suspendarea temporară a a operațiunilor de producție de alumină începând cu 1 august 2022 pentru o perioadă estimată de 17 luni. Constantin Popescu, președintele Sindicatului Liber „Aluministul”, a anunțat recent că peste 100 de salariaţi din cadrul ALRO Slatina urmează să fie concediaţi, iar până la finalul anului compania ar urma să disponibilizeze circa 1.200 de angajaţi, potrivit Agerpres. Sindicalistul arată că ALRO a diminuat capacităţile de producţie şi a oprit mai multe hale de electroliză din cauză că preţul „excesiv” al energiei electrice face nerentabilă producţia de aluminiu electrolitic. Totodată, acesta acuză Guvernul de „nepăsare” în rezolvarea problemelor din industrie. Frații Pavăl, asociați cu Vitali Machitski Compania ALRO este controlată de oligarhul rus Vitali Machitski prin intermediul firmei cipriote Vimetco PLC, care deține 54,19% din acțiunile producătorului de aluminiu. Pavăl Holding, grupul controlat de frații Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, deține un pachet de acțiuni de 23,21%. Aceștia sunt urmați de Fondul Proprietatea și mai multe fonduri de pensii private care au cumpărat acțiuni din banii de pensii ai românilor.

România ia pulberi rusești, via Serbia (sursa: maps.google.ro)
Investigații

România ia pulberi rusești, via Serbia

România ia pulberi rusești, via Serbia. Compania germană Rheinmetall a rupt memorandumul cu Romarm pentru construcția unei fabrici de pulberi și explozivi la Făgăraș. Vechea fabrică a fost tăiată și vândută la fier vechi pentru o datorie de 200.000 de euro, sub patronajul Ministerului Economiei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm, consideră că partea germană a reziliat unilateral contractul pentru că Ministerul Economiei nu a prevăzut bani în buget pentru această investiție. În urma acestui eșec, șeful Romarm susține că negociază cu compania americană de construcții și arhitectură Epstein, care ar avea „numeroase contacte” în domeniu. Fabrica de explozibili a făcut implozie România a început construcția primei fabrici de pulberi la Făgăraș în urmă cu 100 de ani. Lucările au durat din 1921 până în 1939, atunci când instalația a devenit operațională. Fabrica a fost modernizată ulterior în urma unui contract amplu de transfer de tehnologie din China. Între 1991 și 2000, au fost retehnologizate mai multe linii de producție a explozivilor de mare putere iar în anul 2000 a fost pusă în funcțiune o instalație de nitrare, unde putea fi produs TNT. Fostul director al fabricii, Nicolae Micu, spunea că la Făgăraș nu se mai pot produce pulberi pentru că o instalație de nitroceluloză a fost dezafectată și vândută la fier vechi de Primăria Făgăraș în contul unei datorii de aproximativ 200.000 euro. „Instalațiile aveau nevoie de reparații capitale și o stație de epurare. Erau probleme pe partea de utilități. Toată strategia privind platforma a fost să nu mai existe”, spunea mâhnit Nicolae Micu. În spatele acestei decizii se ascund interesele "băieților deștepți" din industria de apărare românească care favorizează importul de pulbere și explozibili din Serbia, țară care importă aceste materiale din Rusia. România ia pulberi rusești, via Serbia În anul 2020, ministrul Economiei Virgil Popescu anunța că va debloca o primă tranșă de 22 milioane de euro pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în Făgăraș. Costurile investiției au fost estimate atunci la 36 de milioane de euro. De această investiție trebuia să se ocupe Romarm, compania de armament a Ministerului Economiei. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin „Importăm pulbere din Serbia şi orice ţară serioasă din Uniunea Europeană şi din NATO trebuie să aibă şi să poată produce propria pulbere. Este o prioritate maximă a noastră să facem investiţii în fabrica de pulberi de la Făgăraş, pentru că e normal, e logic, e de bun simţ să avem propria fabrică de pulberi“, spunea ministrul Virgil Popescu la începutul anului 2020. Declarația ministrului a fost aplaudată la scenă deschisă de mai mulți politicieni, membri de partid, dar și oficiali din industria de apărare românească. După ce a cules laudele și a vândut speranțe comunității locale, Virgil Popescu a uitat de alocarea fondurilor promise. Popescu și Năsui, minciuni și nepăsare La finalul anului 2020, liberalul Virgil Popescu a renunțat la ministerul Economiei pentru a prelua Energia, un minister mult mai bogat. În locul lui Virgil Popescu a fost numit Claudiu Năsui, vicepreședintele USR. Dar acesta a ignorat complet industria de apărare românească, mai ales că la șefia Romarm se afla Gabriel Țuțu, unul dintre oamenii promovați de liberalul Virgil Popescu. Ulterior, liberalul Virgil Popescu a revenit la Economie ca ministru interimar, dar nici de această dată nu a făcut vreun demers pentru a aloca fonduri. Între timp, Romarm semnase un memorandum cu compania germană Rheinmetall Nitrochemie, lider mondial în fabricarea pulberilor și în proiectarea fabricilor, pentru construcția fabricii de pulberi de la Făgăraș. Ministerul nu a alocat fonduri, memorandumul a picat Gabriel Țuțu, șeful Romarm, menționa într-un raport de activitate că în luna aprilie a anului 2021 a primit o scrisoare de la Rheinmetall prin care era informat de „anularea unilaterală a Memorandumului”. „Printre motivele invocate se enumeră și incapacitatea Rheinmetall de a aloca resurse umane și materiale necesare unui proiect de o asemenea anvergură. Din informațiile noastre, Rheinmetall a hotărât să se retragă din proiect odată cu anunțarea bugetului MEAT (Ministerul Economiei - n.r.) pe anul 2021 prin care nu erau alocate fonduri pentru această investiție”, încerca să justifice eșecul Gabriel Țuțu. Apare intermediarul din construcții și arhitectură Tot din raportul de activitate mai aflăm că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a purtat o corespondență cu marile companii capabile să proiecteze și să construiască o nouă fabrică modulară de pulberi în Făgăraș. Pe această listă se află companiile Bowas, GD-OTS, Northropp Grumman, Chemring Energetics UK, EURENCO. Însă doar Rheinmetall a agreat implicarea în proiect, apoi a denunțat Memorandumul. După ce s-a discutat cu toate marile companii capabile să construiască o instalație nouă de pulberi, fără succes, Romarm susține că „singura opțiune în prezent o reprezintă colaborarea cu compania Epstein din SUA, o companie de construcții și arhitectură cu numeroase contacte în domeniu”. Practic, Epstein ar trebui să intermedieze construcția noii fabrici. Un proiect despre care Romarm nu a furnizat, deocamdată, nici un detaliu.

Naval Group, submarine în locul corvetelor (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Investigații

Naval Group, submarine în locul corvetelor

Naval Group, submarine în locul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, îi momește pe francezii de la Naval Group cu o comandă pentru două submarine Scorpène, în timp ce compania olandeză Damen așteapta unda verde pentru semnarea contractului privind achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, dar partenerul local, Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, a blocat deocamdată semnarea contractului. Pentru a mai îndulci eșecul francezilor în România, Ministerul Apărării a anunțat că va cumpăra cel puțin două elicoptere produse de francezi, la pachet cu cele două submarine. Naval Group, submarine în locul corvetelor Ministrul Vasile Dîncu a anunțat că România analizează posibilitatea de a achiziționa de la compania franceză Naval Group două submarine Scorpène (cost estimativ: 450 de milioane de dolari pe bucată) și două elicoptere. Declarația a fost făcută după ce o delegație a Naval Group a participat la o întâlnire cu reprezentanții Forțelor Navale Române pentru a discuta detaliile tehnice ale celor două submarine. Bazele acestei afaceri au fost puse în primăvara acestui an în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării Florence Parly. E nevoie de aprobarea Parlamentului „În principiu, ne-am gândit la două. Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. (...) Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că, până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi”, a declarat ministrul Vasile Dîncu într-un interviu pentru Digi24. Această afacere este greu de realizat pentru că francezii ar trebui să adapteze submarinele pentru caracteristicile Mării Negre. Mai mult, inițierea programului de înzestrare a armatei cu noi elicoptere este prevăzut după anul 2030. "Lebăda neagră" Bosânceanu În timp ce negociază noi achiziții pentru dotarea Armatei Române, Ministerul Apărării Române se confruntă cu o criză fără precedent generată de contractul pentru achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete la finalul anului 2018 pentru suma de 1,2 miliarde euro. De atunci au trecut aproape patru ani, timp în care semnarea contractului a fost tergiversată. În primă fază, compania olandeză Damen a contestat în instanță procedura de licitație. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ulterior, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării, sub conducerea generalului Nicolae Ciucă, actualul premier al României. Asta în contextul în care ultimii doi premieri Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, au promis omologilor francezi că vor semna contractul. Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când Naval Group și partenerul local Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au fost chemați să semneze contractul: Bosânceanu, a refuzat să semneze contractul. "Cum distribuim banii și riscurile" Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord la Naval Group, a declarat pentru Hotnews.ro că negocierile pentru semnarea contractului se poartă între Naval Gropul, Șantierul Naval Constanța și statul român. Însă, în ultimele opt luni, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Contanța au fost blocate. „Nu s-a ajuns la o concluzie referitor la modul cum distribuim banii și riscurile, iar fiecare consideră că are dreptate”, a declarat Laurent Mourre. Cu toate acestea, ministrul Apărării Vasile Dîncu a păsuit asocierea franco-română de mai multe ori cu privire la semnarea contractului. Ultimul termen pentru semnarea contractului a fost stabilit pentru luna septembrie. Dar deocamdată nimeni nu știe ce se va întâmpla cu contractul în cazul în care Gheorghe Bosânceanu se va opune în continuarea parafării achiziției. Damen se consideră deja câștigătoare Compania olandeză Damen, clasată pe locul secund la licitația pentru corvete, este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că societatea pe care o reprezintă este pregătită oricând să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, dacă francezii nu vor semna contractul. „Damen e unul din competitorii care și-a continuat extinderea valabilității ofertei finale și așteptăm cu mare speranță decizia MApN. Noi credem că navele trebuie făcute în România”, a spus Gheorghe Savu. Dar pentru Damen este greu să mai mențină prețul deja oferit, de 1,255 miliarde de euro, din cauza faptului că s-au scumpit echipamentele și tehnica militară de proveniență americană cu care urma să doteze corvetele. Scumpirile au fost generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Mai mult, un anunț în acest sens a fost făcut și de Departamentul de Stat al SUA.

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI (sursa: Facebook/Sorin Ovidiu Vîntu)
Investigații

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI. România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI, jocul piramidal inventat de Sorin Ovidiu Vântu, unui număr de 21.398 de persoane. Banii vor fi plătiți din conturile Autorității de Administrare a Activelor Statului, condusă de liberalul Florian Daniel Geantă. AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI Sorin Ovidiu Vântul a inventat în anul 1995 Fondul Național de Investiții (FNI), care a funcționat ca un joc piramidal. Doi ani mai târziu, SOV a trecut firma pe numele Ioanei Maria Vlas, considerată „mama FNI". Ea a semnat ulterior un contract prin care CEC Bank garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții, în schimbul a unei contribuții lunare de cinci miliarde de lei vechi. În urma încheierii acestui parteneriat, credibilitatea fondului lui Vântu a atras un număr mare de investitori. Mai mult, CEC Bank, condusă atunci de Camenco Petrovici, se obliga ca în cazul unui faliment al FNI să despăgubească toți investitorii cu suma depusă inițial. Citește și: Daea întreabă, Daea răspunde: „Se pune întrebarea: Ce caută ministrul Daea pe aceste canale?” Afacerea a funcționat până în aprilie 2000, atunci când au apărut primele semne de panică în rândul investitorilor. Ioana Maria Vlas fugise în Israel, iar Nicolae Popa, la Jakarta. FNI s-a prăbușit, oficial, pe 24 mai 2000. Atunci existau nu mai puțin de 318.000 de persoane cu investiții estimate la aproximativ 300 de milioane de dolari în FNI. Paguba statului: 855 milioane de lei Statul român a decis ca paguba rezultată în urma prăbușirii FNI să fie achitată de actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului (AAAS). Conform unui răspuns transmis de AAAS la solicitarea Defapt.ro, rezultă că din anul 2003 și până la ultimele sentințe penale, pronunțate în anul 2017, în anexele sentințelor civile figurează 159.000 de persoane cu drept de despăgubire. Dintre acestea, au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătorești un număr de 39.990 de păgubiți: „Suma inițială la care au fost înregistrate respectivele cereri a fost de 220.921 mii lei, suma actualizată fiind de 850.000 mii lei”. Adică echivalentul a 173 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că paguba statului s-a multiplicat de aproape patru ori din cauza penalităților. Un milion de lei pentru fiecare păgubit De la începutul anului 2022, din conturile AAAS a fost luată suma de 11.622.000 lei de executorii judecătorești, bani care au fost repartizați unui număr de 12 păgubiți FNI. „În prezent, mai sunt înregistrate în vederea plății un număr de 21.398 de persoane cu cereri de plată voluntară sau dosare de executare silită”, a precizat președintele Florian Daniel Geantă la solicitarea Defapt.ro. Toate aceste persoane mai au de încasat o sumă de 381.888.0000 lei, calculată în funcție de indicii prețurilor de consum din luna iunie 2022. Pe scurt, AAAS mai are de plătit 77 milioane de euro. Sumă care va crește în funcție de diverși indici și penalități. Până acum AAAS a plătit păgubiților FNI aproape 100 de milioane de euro, bani publici. Trei, Doamne, și toți trei condamnați Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa și Sorin Ovidiu Vântu au fost condamnați pe rând în dosarul de devalizare a FNI. Pe 13 octombrie 2005, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, dar a fost eliberată în aprilie 2008. A urmat o nouă condamnare, de zece ani de închisoare, apoi a fost eliberată definitiv pe 20 octombrie 2010 de Tribunalul Prahova. Nicolae Popa, considerat "tatăl FNI", a fost condamnat în 2006 la 15 ani de închisoare pentru fraudă și delapidare. El a fost arestat pe 1 decembrie 2009 în Jakarta și extrădat în România în aprilie 2011. În septembrie 2017 a fost eliberat din închisoare. Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la opt ani de închisoare în februarie 2017, în cazul devalizării FNI. În urma contopirii mai multor pedepse, Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în martie 2020.

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă (sursa: Facebook/Emil Florin Albotă)
Investigații

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă. Emil Florin Albotă i-a cedat mamei sale o firmă care a câștigat în ultimii doi ani peste o sută de contracte, în valoare totală de peste 12,3 milioane lei. Aproape toate contractele au fost încheiate cu administrații locale conduse de membri PSD. Fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt, partid controlat de generalul Gabriel Oprea, Emil Florin Albotă este acum vicepreședinte al PSD Olt, organizație controlată cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actualul secretar general al social democraților. Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă Județul Olt, polul sărăciei din sudul României, i-a dat țării pe unii dintre cei mai bogați politicieni, în frunte cu senatorul Paul Stănescu. Care conduce de facto organizația PSD Olt, în timp ce răspunde de soarta politică a partidului la nivel central. La începutul anului 2020, în locul său la șefia PSD Olt, Stănescu l-a înscăunat pe Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt. Funcția de vicepreședinte al filialei județene i-a revenit deputatului Emil Florin Albotă, recuperat de Paul Stănescu de la UNPR Olt, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Emil Florin Albotă a fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt și candidat la funcția de primar al orașului Slatina. În anul 2014, Emil Florin Albotă era asociatul unic al firmei Transcom Caraiman. Societatea de construcții a fost cedată, în acte, mamei sale, Violeta Albotă. De administrarea acesteia se ocupă Alin Ionuț Șerpou. Tot pe numele mamei deputatului se mai află și firma Advance Design Building Company SRL. 79 de contracte și 7,7 milioane de lei în 2020 Emil Florin Albotă a depus o primă declarație de avere la la finalul anului 2020, atunci când a preluat oficial funcția de deputat din partea PSD. În declarația sa de avere de atunci a menționat că cele două firme ale mamei sale primiseră pe atribuire directă sau câștigaseră nu mai puțin de 79 de contracte. De exemplu, firma Transcom Caraiman primise 21 de contracte pe atribuire directă iar alte 39 le câștigase în urma unor licitații. Cealaltă firmă primise 18 contracte pe atribuire directă și luase doar unul în urma unei licitații. Valoarea cumulată a contractelor a fost de peste 7,7 milioane de lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Printre instituțiile publice cu care firma a avut contracte în acel an se află Consiliul Județean Olt, zeci de primării din județ, inclusiv Primăria Slatina, condusă de pesedistul Constantin Stelian Emil Moț. 4,5 milioane lei pentru 30 de contracte în 2021 Deputatul Emil Florin Albotă a menționat în ultima declarație de avere depusă în iunie 2022 că cele două firme ale mamei sale au câștigat 30 de contracte în anul 2021 și începutul anului 2022. Societatea Transcom Caraiman a câștigat 23 de contracte, iar cealaltă, șapte. La fel ca și în anul anterior, cele mai multe contracte au fost câștigate sau atribuite direct de primăriile conduse de primari PSD, subalterni ai lui Emil Albotă pe linie de partid. Transcom a câștigat și un contract la Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu, în valoare de 973.000 de lei, pentru proiectarea și execuția unor lucrări. Profit de 45% din cifra de afaceri În schimb, Primăria Târgu Jiu, condusă de liberalul Marcel Romanescu, i-a atribuit direct un contract de proiectare în cuantum de peste 53.000 lei. Valoarea cumulată a celor 30 de contracte se învârte în jurul sumei de 4,5 milioane lei. Datele fiscale pe anul 2021 ale firmei Transcom Caraiman arată că aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 4,2 milioane lei și un profit net de peste 1,9 milioane lei, cu doar 17 angajați. Cealaltă firmă a familiei Albotă, Advance Design Building Company SRL, a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 933.000 lei și un profit de peste 455.000 lei, cu un număr mediu de cinci angajați. Deputatul Albotă: „Nu toate contractele sunt cu primării PSD” Contactat de către Defapt.ro, deputatul Emil Albotă a declarat că nu toate contractele sunt cu primării conduse de colegii lui de partid. Într-adevăr, din cele 30 de contracte menționate în declarația de interese, cinci au fost atribuite de instituții conduse de PNL și Pro România. Restul, de instituții cu șefi de la PSD. „Nu toate contractele sunt cu primării PSD. Dacă studiați cu atenție o să vedeți că sunt contracte și cu primării de la alte partide. Nu este nimic în neregulă. O primărie are de urmărit anumiți pași, nu este nimic în neregulă. Este ceva în neregulă că le-a primit pe atribuire directă? Explicația mea a fost dată. Este firma mamei mele. Mama mea este mama mea. Nu mai sunt implicat în firmă”, a declarat deputatul. Marius Oprescu: „Este colegul meu de partid, și?” Contactat de către Defapt.ro, Marius Oprescu, șeful PSD Olt și președintele Consiliului Județean Olt, i-a luat apărarea subalternului său pe linie de partid Emil Albotă. „Nu comentez de ce a atribuit contractele Consiliul Județean Olt. De ce să comentez? Acolo sunt proceduri. Nu comentez pentru că nu fac eu acele proceduri și nu... Este colegul meu de partid, și? Domn'e, eu nu știu treaba asta cu primăriile. Nu urmăresc cu cine are contracte. E posibil să aibă, da, și cu Consiliul Județean. Și eu ce să fac? Domnule, dacă e pe procedură, nu e nimic ilegal. Eu nu urmăresc evoluția firmei”, a declarat Marius Oprescu. Deputatul cu cinci vile Familia Albotă deține mai multe proprietăți în județele Olt, Argeș, Ilfov și București. Împreună cu mama sa, deputatul a moștenit șapte terenuri și trei vile. Un alt teren l-a moștenit împreună cu soția sa. Cei doi soți mai dețin o vilă și două apartamente în București, plus o altă vilă în Voluntari. Bijuteriile și obiectele de artă au fost estimate la 55.000 de euro. În conturile bancare, Albotă are în jur de 139.000 de euro și 16.000 de lei. Deputatul Albotă încasează o indemnizație anuală de la Camera Deputaților în cuantum de peste 131.000 lei, plus un salariu de peste 38.000 de lei de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Soția sa a declarat venituri de peste 1,45 milioane de lei din activități juridice.

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Investigații

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia. Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. În timp ce ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a anunțat recent că va restructura Complexul Energetic Oltenia pentru a fi salvat de la faliment. Deputatul liberal Dan Vîlceanu, fost pesedist de mic, a intrat într-un con de umbră după ce a fost obligat să renunțe la funcția de secretar general al PNL, respectiv la cea de ministru al Fondurilor Europene. Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia Familia Vîlceanu a combinat afacerile cu politica pe plan local în Gorj. Eugen Vîlceanu a fost vicepreședinte la PSD Gorj, în timp ce fiul său, Dan Vîlceanu, conducea filiala de tineret a social democraților. Ba chiar a făcut campanie electorală pentru Victor Ponta, fostul premier și președinte al PSD. Însă, în anul 2009, Eugen Vîlceanu și-a luat fiul de braț și s-au înscris în filiala locală a Partidului Democrat Liberal, controlat de președintele Traian Băsescu. În timp ce bărbații familiei se ocupau de politică, Elisabeta Vîlceanu, în calitate de soție și mamă, făcea bani de pe urma contractelor cu companiile de stat din industria minieră. Pe numele ei figurează societate Trefo SRL din orașul Rovinari, aflat în județul Gorj. 14 licitații câștigate Firma familiei Vîlceanu vinde mai multe tipuri de produse, în special către Complexul Energetic Oltenia. Din declarația de avere depusă de liberalul Dan Vîlceanu rezultă că, în anul 2021, firma mamei sale a câștigat 14 licitații la Complexul Energetic Oltenia și câte una la CET Govora și Romgaz Sircoss. În anul fiscal 2021, firma Trefo a avut o cifră de afaceri de peste 6,88 milioane lei și un profit net de peste peste 2,12 milioane lei. Echivalentul a 425.000 de euro. Complexul Energetic Oltenia a dat 12 contracte în 2022 Contractele au continuat să curgă și anul 2022. De exemplu, în ianuarie 2022, firma Trefo a vândut oțel lat zincat în valoare de 39.600 de lei Complexului Energetic Oltenia. În asociere cu alte două firme a vândut piese de schimb din oțel în valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei. Au urmat alte zece contracte câștigate singură sau în asociere cu alte firme. Complexul Energetic Oltenia a plătit peste 3,76 milioane de lei pentru repararea a trei excavatoare de la Motru unei asocieri formată din firmele: Grupul Reparații Industriale și Montaj Excavatoare X, Uzitmet Industsry și Trefo. Același grup de firme a mai primit trei contracte, de peste 3,5 milioane lei, pentru repararea excavatoarelor de la Rovinari, sectoarele Tismana și Pinoasa, și Jilț. 7.000 de angajați, concediați până în 2026 În timp ce firma familiei Vîlceanu câștigă contracte pe bandă rulantă de la Complexul Energetic Oltenia, ministrul Energiei Virgil Popescu a făcut demersuri pentru adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru a restructura compania de stat. Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană prevede concedierea a peste 7.000 de angajați până în anul 2026. Totodată, se vor închide cinci grupuri energetice, se va externaliza Sucursala Craiova, dar și închiderea carierelor miniere Husnicioara, Peșteana și Lupoaia. În același timp, carierele Tismana și Jilț Sud vor intra în conservare. De la Ponta la Cîțu Deputatul liberal Dan Vîlceanu îl ridica în slăvi pe Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, în urma alegerilor din 2019. La fel făcea și cu Victor Ponta, atunci când era liderul tinerilor PSD din Gorj. Apoi l-a trădat pe Ludovic Orban și a trecut în tabăra lui Florin Cîțu. La fel a făcut și liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special După ce Florin Cîțu a câștigat alegerile pentru șefia PNL l-a propulsat pe Dan Vîlceanu în funcția de ministru al Finanțelor, respectiv de secretar general al PNL. Apoi, în Guvernul Ciucă a fost susținut de Florin Cîțu pentru funcția de ministru al Fondurilor Europene. După ce generalul Nicolae Ciucă i-a suflat partidul de sub nas lui Florin Cîțu, l-a forțat pe Dan Vîlceanu să își dea demisia atât de la șefia ministerului Fondurilor Europene, cât și din cea de secretar general al PNL.

Uber, taxe neplătite la statul român (sursa: ICIJ/Rocco Fazzari)
Investigații

Uber, taxe neplătite la statul român

Uber, taxe neplătite la statul român. Compania Uber a raportat profituri derizorii în România, deși încasează un sfert din fiecare cursă a șoferilor. Mai mult, Uber B.V. - filiala București figura cu impozite, contribuții și taxe neplătite la termenul stabilit de bugetul de stat în valoare de 15.297 lei în anul fiscal 2021, echivalentul a 3.100 de euro. Corporația americană Uber se află în centrul unui scandal mediatic internațional după ce s-a aflat că a cheltuit sume importante de bani pentru angajarea consultanților externi pentru a influența decidenții politici. Pe lista politicienilor cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber se află președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele SUA, Joe Biden, dar și membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene. Nici politicienii români nu au fost ignorați de gigantul american. Decidenții români cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber Corporația americană Uber și-a început activitatea pe piața locală de transport în anul 2015. În acel an, în funcția de director general al Uber România a fost numită Nicoleta Diaconu Schroder, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Jurnaliștii de la Riseproject au dezvăluit că Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber, era nemuțumit de faptul că Nicoleta Diaconu l-a angajat drept consultant pe Peter Imre. Reprezentanții Uber au avut ulterior ușile deschise la ministrul Transporturilor Ioan Rus, la secretarul de stat Iulian Matache, dar și la Mircea Toader, vicepreședintele comisiei pentru Transporturi din Parlament. Au ajuns chiar și la liberalul Alexandru Nazare și la pesedistul Sorin Grindeanu, actualul vicepremier. Taximetriștii români: "Uber să plătească taxe ca noi" La începutul anului 2017, sute de taximetriști au protestat împotriva companiei Uber. Taximetriștii solicitau ca companiile de ridesharing să intre în legalitate. Au urmat alte zeci de proteste în întreaga țară. Unul dintre taximetriștii protestatari spunea că companiile de ridesharing, în mod special Uber, „să dea bon fiscal, să facă toate controalele pe care le facem noi, să fie în evidenţă. Nu ştie nimeni cine sunt ei, nu plătesc taxe, nu dau nimic la stat. Noi facem tot felul de teste şi ne dăm silinţa pentru atestate, iar ei, nimic”. Ulterior, pe site-ul Ministerului Transporturilor, a apărut un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorea reglementarea activității de transport alternativ cu autoturism și conducător. Taximetriștii au ieșit din nou în stradă pentru a bloca proiectul de act normativ care avantaja compania americană Uber. Uber, taxe neplătite la statul român În România, gigantul american Uber a înființat inițial firma Uber Systems România, care ulterior și-a schimbat denumirea în Uber B.V. SRL. Datele de la Registrul Comerțului arată că Uber B.V. – Filiala București este deținută de trei companii înregistrate în Olanda: Uber B.V., Uber International B.V. și Uber International Holding B.V. De administrarea societății se ocupă Uber Management B.V., reprezentantă de francezii Gore-Coty Pierre Dimitri Nicolas și Sebastien Serge Dupont. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Datele de la Ministerul de Finanțe arată că, în anul fiscal 2021, filiala de la București a companiei Uber a avut o cifră netă de afaceri de 8,433 milioane de lei și un profit de doar 411.572 lei, echivalentul a 82.000 de euro, cu un număr mediu de 11 angajați. Culmea, tot în anul fiscal 2021, filiala românească avea impozite, contribuții și taxe neplătite la bugetul de stat în valoare de 15.297 lei. Adică, în jur de 3.100 de euro. Corporația Uber mai deține în România și firma Uber B.V. Amsterdam – sucursala București, provenită din firma mamă Uber B.V Olanda. Împuterniciții acestei companii sunt cei doi francezi care reprezintă în România firma Uber B.V. – filiala București. Cu zero angajați, firma Uber B.V. Amsterdam a raportat o cifră de afaceri de peste 125.000 lei și un profit net 8.528 lei. The Uber Files The Uber Files, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației americane Uber conține peste 124.000 de fișiere care includ 83.000 de e-mail-uri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017. Documentele au ajuns la jurnaliștii de la The Guardian care a cooptat în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalist și parteneri media din 29 de state. Documentele arată că gigantul american Uber și-a întins influența în SUA până la președintele Joe Biden, în Franța până la președintele Emmanuel Macron, dar și la membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră