miercuri 26 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

510 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Contractele Armatei în derulare se scumpesc

Contractele Armatei în derulare se scumpesc. Florin Spătaru, ministrul Economiei, pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va face cadou sute de milioane de euro băieților deștepți din industria de apărare sub pretextul ajustării prețurilor la contractele din domeniul apărării și securității naționale. Printre cei care vor beneficia de această măsură se află și companiile GDELS Mowag și Iveco, două firme sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă, susțin surse din Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost sancționată cu 2,4 milioane de euro, în timp ce americanii de la GDELS Mowag, cu 8,5 milioane euro. Contractele Armatei în derulare se scumpesc Ministerul Economiei, condus de pesedistul Florin Spătaru, a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru „ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Inițiatorii proiectului invocă contextul geopolitic și geostrategic care a condus la majorarea prețului materiilor prime, respectiv creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și a combustibilului. Pe scurt, spun inițiatorii, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat scumpiri în lanț, motiv pentru care e necesară creșterea valorii contractelor de achiziție a armamentului. Furnizarea produselor, în pericol În caz contrar, o primă consecință negativă ar fi „insecuritatea juridică a părților” care ar putea duce la posbilitatea nefinalizări furnizării produselor și serviciilor cu specific militar. Iar pe termen mediu și lung ar putea afecta capacitatea de apărare a țării, potrivit proiectului de Ordonanță al Ministerului Economiei. „De asemenea, există riscul neonorarii contractelor de produse si servicii cu specific militar, inclusiv a finalizării proiectelor, generat de faptul că la semnarea contractelor nu erau prevăzute costuri care să acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnării contractelor, nu au avut cum să aprecieze situația viitoare a contractelor”, se mai specifică în proiectul citat. Cine ar fi printre "premianți" Majorarea prețului se aplică pentru contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Totodată, ajustare a prețurilor se aplică și pentru procedurile de atribuire aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Dar și în cazul acordurilor cadru aflate „în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și în cuprinsul acestora nu au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț, sau au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț pe baza cursului de schimb leu/euro sau leu/dolar”. Potrivit unor surse din cadrul Ministerulu Apărării, printre cei care vor beneficia de ajustarea prețurilor se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Două companii care au în derulare contracte controversate. GDELS Mowag, penalități de întârziere de 8,5 milioane euro Compania GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, se află printre agenții economici care vor beneficia de această Ordonană de Urgență inițiată de ministrul Florin Spătaru. În acest caz, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 în baza căreia Ministerul Apărării Naționale a contractat 227 de blindate Piranha V neflotabile în valoare de 895 milioane euro. Conform documentului citat, GDELS Mowag se obliga să livreze primele 30 de blindate direct din Elveția. Pentru restul de 197 de blindate, o mare parte din componente urma să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Mai mult, Ministerul Apărării a plătit un avans de 114,4 milioane euro. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Dar compania GDELS Mowag nu a respectat contractul cu Armata: nu a livrat blindatele plătite în avans de România. De abia în martie 2019, Ministerul Apărării a impus penalități maxime de 8,5 milioane de euro. Ulterior filiala elvețiană a continuat să tergiverseze contractul până când a obținut noi termene de livrare. Culmea, în acest context, compania GDELS Mowag solicită majorarea contractului invocând creșterea prețurilor inclusiv pentru blindatele nelivrate la termen. Italienii de la Iveco, penalități de 12 milioane de lei Într-o situație asemănătoare se află și compania italiană Iveco. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a livrat la termenul prevăzut în contract camioanele pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Valoarea contractului încheiat între Ministerul Apărării Naționale și compania Iveco este de 3,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de euro. Pentru acești bani, italienii de Iveco se obligau să livreze 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Pentru că nu putea livra la timp camioanele contractate, italienii au solicitat activarea clauzei de forță majoră în martie 2020, invocând pandemia.

Contractele Armatei în derulare se scumpesc (sursa: Facebook/MApN)
România exportă apă ieftin în Ungaria (sursa: realitateadeharghita.net)
Investigații

România exportă apă ieftin în Ungaria

România exportă apă ieftin în Ungaria. Apele Române au vândut Ungariei nu mai puțin de 1,5 milioane mc de apă pentru irigații cu doar 14.070 euro, adică mai puțin de un eurocent pe metru cub. În acest timp, culturile agricole ale fermierilor români erau decimate de seceta pedologică. Întreaga cantitate de apă a fost pompată peste graniță de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prin Canalul Mureșel. Conducerea Apelor Române, la cârma căreia se află Sorin Lucaci, nu a vrut să comunice ce cantități de apă pentru irigații au fost exportate în Ungaria în ultimele două decenii. În schimb, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a transmis că România exportă apă în Ungaria dinainte de 1989. România exportă apă ieftin în Ungaria Seceta pedologică, adică rezerva scăzută de apă în sol, a afectat zeci de mii de hectare din întreaga țară. Culturile de porumb au fost compromise aproape total, în timp ce cele de grâu a înregistrat pierderi de 30% pe hectar. Dar, în timp ce fermierii se zbăteau să facă rost de apă pentru a salva culturile, Administrația Națională Apele Române (ANAR) exporta apă din abundență în Ungaria. Mai exact, 1,5 milioane metri cubi de apă pentru irigații pentru doar 14.070 euro. De exemplu, una dintre cele mai mari cisterne are o capacitate de 30 metri cubi, echivalentul a 30.000 litri de apă. Întreaga cantitate de apă ar fi putut fi înmagazinată în 50.000 de cisterne mari. Asta în contextul în care ministrul Mediului, Barna Tanczos, le recomanda unor administrații locale să impună restricții la utilizarea apei potabile. „Acolo, restricţiile pot viza domenii de activitate, dar analiza se face de la caz la caz. Nu putem generaliza. În localităţile unde nu există piscine şi nu există cluburi, acolo apa este probabil folosită pentru irigare în grădină. Este la fel de mare risipă şi acolo”, declara ministrul Barna Tanczos, de la UDMR. Isonul ministrului era ținut de șefii Apelor Române care avertizau prin comunicate publice că „este extrem de important ca populaţia să înţeleagă faptul că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără folosinţă de irigaţii şi nu recomandăm în această perioadă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine/piscine”. Sorin Lucaci, șeful Apelor Române, se face că plouă Defapt.ro a solicitat Apelor Române să comunice de când exportă apă în Ungaria, cu ce instituție sau companie a semnat contractul, ce cantități de apă pentru irigații a fost exportată de la data semnării contractului și ce sume de bani s-au încasat. Sorin Lucaci, noul șef al Apelor Române, nu a vrut să răspundă integral solicitării transmise de către Defapt.ro. Totuși, a precizat că s-a semnat un contract Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság, adică cu Direcția Apelor Tisa Inferioară Szeged din Ungaria, în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră intrat în vigoare la 17 mai 2004 și a Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă. România exportă apă în Ungaria de dinainte de 1989 Apele Române exportă în Ungaria apa pentru irigații cu ajutorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). La solicitarea Defapt.ro, ANIF a transmis că „doar pompează și tranzitează apă prin Canatul Mureșel în Ungaria”. Canalul Mureșel a fost construit de Ungaria între anii 1880 și 1904 cu scopul de a prelua apă din râul Mureș pentru alimentarea cu apă a fabricii de zahăr de la Mezohegyes. După închiderea fabricii s-a livrat doar apă pentru irigații. Canalul Mureșel, lung de 32 de km, pornește din Municipiul Arad până la frontiera cu Ungaria și se află în administrarea filialei Teritoriale de Înbunătățiri Funciare Timiș. „Precizăm de asemeni, că transferul de apă pentru irigații către Ungaria se efectuează dinainte de 1989”, a transmis ANIF. ANIF, prețuri mai mari de cinci ori decât Apele Române Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a adăugat că, în ultimii zece ani, a pompat în Ungaria o cantitate de 16,5 milioane metri cubi de apă pentru irigații. De exemplu, în perioada 2012 -2016, apa pompată a ajuns la Societatea Comercială Nonprofit de Răspundere de Gospodărire a Apelor Dombegyhaz și Domeniile Hergheliei Mezohegyeș SA. Cele două societăți au primit 7,5 milioane metri cubi de apă. Pentru pomparea acestei cantități de apă au plătit puțin peste 70.000 de euro. Începând cu anul 2017 până în prezent, ANIF a pompat câte 1,5 milioane metri cubi anual pentru Direcția Apelor Tisa Inferioară Szeged. Pentru apa pompată anul acesta a încasat peste 72.000 de euro, adică de peste cinci ori valoarea încasată pe apă de Apele Române. În timp ce valoarea cumulată a contractelor pe ultimii cinci ani depășește suma de 910.000 euro.

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR (sursa: Facebook/CNAIR)
Investigații

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR. Liberalii trag sforile pentru a-și impune oamenii la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în locul directorului general Cristian Pistol și al directorului general adjunct Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Pentru desemnarea noului director general al CNAIR se bat șeful PNL Ilfov, Hubert Thuma, secretarul general al PNL, Lucian Bode, și șeful PNL Prahova, Iulian Dumitrescu. Bătaie între liberali pe șefia CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a revenit organizației PNL Ilfov în urma împărțirii companiilor de stat între PNL și PSD, cele două partide principale aflate în coaliția de guvernare. Totodată, organizația liberalilor din Ilfov a reușit să îl impună secretar de stat în Ministerul Transporturilor pe Ionel Scrioșteanu, fostul șef de cabinet al lui Marian Petrache. Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și-a trădat fostul șef la ultimele alegeri interne de la PNL Ilfov și a trecut cu arme și bagaje în tabăra lui Hubert Thuma. Culmea, noul șef al PNL Ilfov este finul liberalului Marian Petrache. Dar relația prin alianță nu a mai contat atunci când finul și-a propus să îl înlocuiască de la șefia PNL Ilfov pe Marian Petrache, unul dintre greii liberalilor. Dar și secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a intrat în dizgrația lui Hubert Thuma pentru că a promis că va numi mai mulți liberali ilfoveni în consiliile de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor. Ceea ce nu a făcut. Mai mult, pe funcțiile râvnite de PNL Ilfov au fost numiți oameni din partea PSD. Thuma vrea păstrarea lui Pistol Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov, vrea să îl mențină în funcția de director general al CNAIR pe actual director Cristian Pistol, căruia îi expiră mandatul de conducere. În cazul în care nu va reuși să îi prelungească mandatul de director al lui Cristian Pistol, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu ar putea fi schimbat din funcție. La funcția de director general al CNAIR râvnește și Lucian Bode, secretarul general al PNL și ministrul Afacerilor Interne. Dar și Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și liderul liberalilor prahoveni. La nivel național, acesta din urmă deține funcția de prim-vicepreședinte pe mediu de afaceri și societate civilă. Mariana Ioniță și Ana Maria Vasile, concurentele Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Transporturilor, Lucian Bode o sprijină pentru funcția de director general pe Mariana Ioniță, actualul secretar general al Ministerului Transporturilor și fostă șefă a CNAIR. Numirea Marianei Ioniță l-ar avantaja și pe ministrul Sorin Grindeanu, pentru că ar rămâne vacant postul de secretar general al ministerului. Ocazie cu care ar putea să își numească un apropiat pe această funcție cheie. Controversatul Iulian Dumitrescu ar vrea să o impună la conducerea CNAIR pe Ana Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova și cea care conduce Consiliul Județean atunci când Iulian Dumitrescu are treburi politice la București. Bogdan Pascu, omul lui Dan Voiculescu, ar putea fi schimbat Decizia privind numirea directorului general va fi luată la următoarea ședintă a Consiliului de Administrație al CNAIR care va avea loc în cursul zilei de luni. Tot atunci, Consiliul de Administrație urmează să aprobe noua structură organizatorică a structurii centrale a CNAIR. Ocazie cu care ar putea să se înființeze trei noi posturi de directori generali adjuncți. Citește și: FOTO Regele Charles al III-lea, suveranul britanic cel mai apropiat de România. Până acum, nici un monarh britanic nu a vizitat România În prezent, director general adjunct este Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Înainte de a prelua funcția de director adjunct, premierul Florin Cîțu l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. Însă, în cazul în care liberalii nu îi vor mai acorda sprijinul politic, Bogdan Pascu ar putea fi schimbat din funcție. Bogdan Pascu a fost parlamentar din partea fostului Partid Conservator condus de Dan Voiculescu și a ocupat în 2006 și funcția de vicepremier în cabinetul condus de Călin Popescu – Tăriceanu. Bogdan Pascu a lucrat și la Antena 1 și Grivco, firme controlate de Dan Voiculescu.

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Investigații

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați. Peste 2,38 miliarde de lei au încasat furnizorii de electricitate și gaze de la Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, drept compensație pentru plafonarea prețului. "Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați Defapt.ro a obținut lista cu sumele de bani încasate de fiecare companie care a solicitat compensații de la bugetul de stat. Pe această listă se află și companii cu un singur angajat care au raportat cifre de afaceri de milioane de euro. Dar și afaceristul Augustin Oancea, considerat unul dintre cei mai mari traderi din energie, sau patroni de firme implicați în scandaluri de corupție. În jur de 100.000 de euro a primit și o firmă controlată de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko, care în perioada 2000-2007 a fost managerul companiei Lukoil. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. Un singur angajat, 12 milioane de lei cifră de afaceri Compania Plenerg distribuie energie electrică pentru mall-ul bucureștean Park Lake, dar și pentru hypermarket-ul Carrefour din incinta acestuia. În ultimele două luni, a primit compensații de peste două milioane de lei (peste 400.000 de euro). Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Plenerg este deținută de Project Sierra 10 și Project Sierra 11, două societăți înregistrate în Olanda. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro De administrarea societății românești se ocupă portughezii Ana Maria Guedes Antunes de Oliveira și Alexandre Miguel Durao Fernandes. Cu doar un singur angajat, compania Plenerg a declarat o cifră de afaceri de peste 11,77 milioane lei în anul fiscal 2021. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: de peste 1,2 milioane lei în 2021 și în jur de 1,5 milioane lei în anul fiscal 2020. Frați Mureșan, compensații de peste zece milioane Nova Power & Gas, controlată de frații Simion Adrian Mureșan și Teofil Ovidiu Mureșan prin intermediul Electrogrup Infrastructure SA, a primit 1,365 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 9,2 milioane lei pentru gaze naturale. Suma totală încasată depășește 10,56 milioane lei, adică în jur de 2,2 milioane euro. Compania Nova Power & Gas a intrat în sectorul energetic în anul 2007, în Cluj Napoca. De pe site-ul companiei aflăm că distribuie energie electrică și gaze naturale în toate colțurile țării. Această societate face parte din grupul E-Infra, alături de companiile Electrogrup, Direct One, Netcity și Wesee. Datele financiare arată că Nova Power & Gas a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 580 de milioane lei și o pierdere netă de peste 28,1 milioane lei, cu un număr mediu de 91 de salariați. Nevasta lui Costan, în dosarul lui Scripcaru Călin Filimon Costan, un afacerist controversat din Brașov, a obținut prin firma ICCO Energ în jur de 9,3 milioane de lei de la Ministerul Energiei. De exemplu, pe 3 iunie 2022 i s-a decontat puțin peste 200.000 de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost primită de firma ICCO Energ la data de 12 iulie 2022. Atunci i s-au decontat în jur de 8,9 milioane lei. La sfârșitul lunii august a mai primit peste 230.000 de lei. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Societatea ICCO Energ face parte din grupul de firma ICCO, controlate de Călin Filion Costan. Fosta lui soție, Simina Mariana Costan, a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA. Peste 27,2 milioane euro pentru Oancea (Tinmar) Afaceristul prahovean Augustin Oancea este director general la firma Tinmar Energy, pe care o controlează prin intermediul unei alte societăți, Martin Oil Energy. Acesta este considerat unul din marii jucători de pe piața energiei. Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că Tinmar Energy a încasat în jur de 107 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 29 milioane lei pentru gaze naturale. În total, în jur de 136 milioane lei, echivalentul a peste 27,2 milioane euro. Datele financiare ale Tinmar Energy arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,56 miliarde de lei și un profit net de peste 142,8 milioane de lei cu un număr mediu de 98 de angajați. Fosta manager Lukoil, 100.000 de euro Pe lista beneficiarilor banilor guvernamentali se află și firma AIK Energy România, controlată oficial până în primăvara acestui an de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko. Datele de la Ministerul Energiei arată că firma înființată de rusoaică a încasat în jur de 490.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Conform informațiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn, ea a fost manager la compania rusească Lukoil în perioada 2000 – 2007. În paralel, și-a dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv înființarea grupului AIK la Londra. Natalia Niță (Rybchenko) a absolvit Academia de Studii Economice, iar în anul 2003 a obținut titlul de doctor în economie cu lucrarea „Locul și rolul Rusiei în economia mondială contemporană”. Peste un miliard de lei, la giganții pieței În prezent, AIK Energy România este sucursala românească a firmei AIK Energy International LTD, înregistrată în Marea Britanie, și este reprezentată de un anume John Szepietowski. Printre directorii firmei se mai află Ana – Maria Bunicelu și Jeremy John Deeley. La rândul ei, firma AIK Energy International Ltd. este deținută de AIK Group LTD. Cea din urmă societate are nouă directori și un secretar. Printre directori îi regăsim pe avocata Ana Maria Bunicelu, Corneliu Dică, rusoaica Natalia Niță și Gheorghe Andrei Pădureț. Ultimul a fost consul onorific al Republici Chile la Constanța. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. RCS&RDS a încasat câteva milioane de euro de la stat pentru costuri peste plafon.

Cum se fură din Aeroportul Băneasa (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Investigații

Cum se fură din Aeroportul Băneasa

Cum se fură din Aeroportul Băneasa. 440.000 de euro plătește Compania Națională Aeroporturi București pentru repararea unor echipamente noi necesare pentru Uzina Electrică a Aeroportului Băneasa. Echipamentele au fost cumpărate în 2008, dar nu au fost niciodată folosite. Între timp, o parte s-au furat și restul s-au deteriorat. Echipamentele, cumpărate în 2008 Aeroportul Băneasa era administrat în anul 2008 de Societatea Națională Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu SA, o companie din subordinea Ministerului Transporturilor. În acel an, Aeroportul Băneasa a cumpărat mai multe echipamente pentru a fi folosite la creșterea capacității Uzinei Electrice de la 10 la 20 kV. Antreprenor general era compania UTI, controlată de controversatul Tiberiu Urdăreanu. Pentru a duce lucrarea la bun sfâșit, antreprenorul a comandat mai multe echipamente de firma Electro Alfa Internațional. CNAB susține oficial că echipamentele au fost cumpărate în anul 2008 „ca parte a trecerii alimentării cu energie electrică de la 10kV la 20kV. Procedurile de trecere la alimentarea cu energie electrică la 20kV au fost demarate în 2016”. Expertizare pentru 18.000 de euro În 2009, Aeroportul Băneasa și Aeroportul Otopeni au fuzionat și au format actuala Companie Națională Aeroporturi București. Proiectul de creștere a capacității Uzinei Electrice a fost abandonat iar echipamentele noi au fost lăsate de izbeliște. Între timp aeroportul Băneasa a fost închis și, recent, redeschis. Acum, după 14 ani de la achiziționarea echipamentelor noi pentru Uzina Electrică, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), sub conducerea noului director general Sorin Păun, a apelat la firma Electro Alfa Internațional, cea care vânduse inițial echipamentele, pentru a le expertiza. Valoarea contractului a fost în jur de 18.000 de euro. Cum se fură din Aeroportul Băneasa La solicitarea Defapt.ro, CNAB a transmis că în urma expertizei tehnice „s-a constatat că echipamentele tehnice testate nu sunt funcționale și sunt un real pericol pentru personalul de exploatare în condițiile în care ar fi puse sub tensiune”. Specialiștii au constatat deteriorări vizibile ale aparatului electric principal și ale confecției metalice, lipsuri în aparatul electric de comandă și semnalizare, dar și că au fost afectați iremediabil parametrii de protecție în cazul izolatorilor și a altor elemente izolante, precum și a garniturilor de etanșare. Pe scurt, CNAB susține că echipamentele noi aflate în depozit s-au stricat fără să fie folosite, dar și că au dispărut în neant componente din aparatul electric de comandă. Sau, pe românește, cineva cu acces în Aeroportul Băneasa a furat componentele. 440.000 de euro pentru reparații Pentru repararea echipamentelor electrice, CNAB a organizat o nouă procedură de achiziție cu un singur ofertant. Contractul, în valoare de 440.000 de euro, a fost atribuit tot firmei Electro Alfa Internațional. Călin Atanasie, director vânzări la Electro Alfa Internațional, a spus că nu știe de ce și cum s-au stricat echipamentele electrice. „Vă pot spune că le-am expertizat și erau într-o stare avansată de degradare. Bară ruginită, bară de cupru lipsă, echipamente lipsă din ele. Procentul de degradare a fost de peste 80%. Echipamentele au fost noi 100%. La momentul respectiv, UTI le-a comandat. Chiar nu pot să vă spun cum au dispărut componentele. Nu au fost în grija mea, nu știu. Au fost depozitate în condiții necorespunzătoare. Nu pot să vă dau un răspuns pentru ceea ce au făcut ei. Cel mai probabil, echipamentele vor fi reparate în ianuarie – februarie anul viitor”, a declarat directorul Călin Atanasie pentru Defapt.ro. Păun, omul de încredere al lui Deripaska Sorin Păun, noul director general al CNAB, nu a răspuns pentru a explica cum s-au deteriorat echipamentele noi, dar mai ales cine este responsabil pentru această pagubă pentru care statul român va plăti în jur de 458.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Defapt.ro a dezvăluit la finalul lunii iulie că Sorin Păun a fost adus la conducerea CNAB de la o firmă controlată indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska. Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație al CNAB la propunerea președintelui Răzvan Robert Dobre, care a venit cu CV-ul acestuia într-un plic. Sorin Păun este soțul Mihaelei Ioana Kaitor, secretar de stat la cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, președintele UDMR.

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro. Consiliul Județean Prahova a plătit aproape 25.000 de euro pentru servicii de deszăpezire neefectuate. Într-un alt caz, pentru o altă lucrare fictivă s-au plătit chiar și penalități de întârziere a achitării banilor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport al Camerei de Conturi Prahova, care a constatat mai multe nereguli și ilegalități în gestionarea banilor publici. Venituri neîncasate, contabilitate varză Camera de Conturi (CC) Prahova a finalizat în urmă cu o lună un raport privind modul de cheltuire a banilor publici la nivel de județ. De exemplu, echipa de control a constatat că CJ Prahova a raportat la finalul anului 2021 că are de încasat creanțe de 2,365 milioane de lei de la o firmă radiată din evidențele Registrului Comerțului. Culmea ironiei, firma era deținută integral chiar de CJ Prahova. În această speță, potrivit CC, s-a încălcat Legea contabilității și un Ordin al Ministrului de Finanțe. Nu au fost înregistrate în contabilitate nici veniturile din redevența minieră obținută prin concesionare, bani cuveniți bugetului județean. "S-a constatat neînregistrarea veniturilor de încasat din redevența minieră în valoare de 3.201.011,96 lei pentru anul 2021, din care 3.147205,72 lei redevență minieră de recuperat de la bugetul statului și 53.806,24 lei constatată suplimentar în timpul auditului și 70.468,02 lei redevența nedeclarată, neînregistrată și neîncasată aferentă anului 2022”, se menționează în raport. Potrivit Camerei, s-au încălcat mai multe legi, inclusiv Codul Administrativ și Legea finanțelor publice. Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro Consiliul Județean Prahova, sub conducerea liberalului Iulian Dumitrescu, a înregistrat în 2021 și „cheltuieli nejustificate și (...) plăți nedatorate către mai multe societăți comerciale, în sumă totală de 123.719,35 lei, ca urmare a decontării unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo”. Practic, CJ Prahova a plătit în jur de 25.000 de euro pe zăpadă care nu a căzut în județ. Camera de Conturi Prahova a constatat că instituția condusă de liberalul Iulian Dumitrescu a încălcat mai multe articole din Legea Finanțelor Publice, un Ordin de Ministru al Finanțelor și ordonanța 19/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv. Penalități la plata unor lucrări nefăcute În timpul misiunii de audit la Centrul Școlar de Educație Inclusivă, o unitate de învățământ special din Vălenii de Munte, s-a constatat că au fost decontate lucrări fictive în valoare de aproximativ 3.300 de lei. Culmea incompetenței, pentru această plată nedatorată s-au cerut penalități de întârziere de aproape 300 de lei. Citește și: Septembrie, lună crucială pentru Ucraina: Zelenski trebuie să demonstreze Vestului că nu pierde, încet, războiul. Trupele rusești din Herson, izolate – analiză The Times "(…) a decontat contravaloarea unor cantități neexecutate în sumă totală de 3.292,43 lei reprezentând lucrări de reparații curente efectuate în anul 2021. Pentru plățile nedatorate au fost calculate majorări de întârziere în valoare de 296,31 lei", se menționează în raportul Camerei de Conturi.

Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă (sursa: Facebook/George Buhnici)
Investigații

Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă

Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă. Green Electric City, o firmă la care este asociat George Buhnici, se laudă că a montat 250 de senzori inteligenți pentru a controla corpurile de iluminat de la Spitalul Mioveni. Oficial, reprezentanții spitalului susțin că nu au avut nici un contract direct cu această firmă. Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă George Buhnici deține 20% din firma Green Electric City. Restul părților sociale sunt pe numele lui Ionel Laurențiu Cojocaru. De pe site-ul firmei aflăm că firma are ca obiect de activitate proiectarea și implementarea soluțiilor de eficientizare energetică, soluțiilor de clădiri inteligente precum și soluțiilor personale de producție energie electrică. „Cu peste 11 ani de experiență in domeniul automatizărilor pentru clădiri si având în echipă personal instruit și certificat la nivel național și international am reușit sa adunăm în palmares peste 180 de proiecte implementate de diverse amplitudini”, se laudă firma Green Electric City. "250 senzori inteligenți KNX" Printre multele proiecte de mare anvergură cu care se promovează societatea, și Spitalul Orășenesc Mioveni. „Cel mai nou spital din România este dotat bineînțeles cu cea mai nouă tehnologie disponibilă. Acesta echipare realizată de societatea noastră are ca scop controlul sistemului de iluminat spații comune prin amplasarea a unui număr de 250 senzori inteligenți KNX ce controlează circa 2400 de corpuri de iluminat utilizând protocolul DALI. O altă echipare prezenta în clădire este aceea de monitorizare a stării întrerupătoarelor de protecție și distribuție”, se menționează pe site-ul companiei Green Electric City. Spitalul nu are contract cu firma lui Buhnici Am încercat să aflăm mai multe detalii despre acest proiect, dar și valoarea contractului public cu Spitalul Mioveni de la George Buhnici. Acesta a spus că nu știe prea multe detalii despre acest proiect, așa că ne-a cerut să trimitem toate întrebările pe adresa de e-mail a companiei. După ce am trimis întrebările, am sunat la un număr de pe site-ul companiei pentru a confrma primirea solicitării. Primirea mail-ului a fost confirmată. Apoi, reprezentanții companiei Green Electric City au refuzat să mai răspundă. La fel și George Buhnici. Medicul Mircea Stoian, managerul Spitalului Orășenesc Mioveni (cel mai nou din țară) a transmis la solicitarea Defapt.ro că „Spitalul Orășenesc Mioveni nu a derulat contracte cu firma Green Electric City”. Și antreprenorul lucrării e în ceață Pe site-ul firmei Green Electric City se mai menționează că antreprenorul lucrărilor de la Mioveni a fost firma Eden Design, din Pitești. Ceea ce ar putea însemna că firma lui Cojocaru și Buhnici a fost subcontractată pentru lucrarea de „implementare sistem KNX”. Citește și: VIDEO Buhnici lovește din nou. Lorena Buhnici: „Bame… praz… de astea… nu le înțeleg… cre’ că asta e mâncare de săraci…” Patronul firmei Eden Design, Răzvan Florin Predescu, a spus că nu știe despre ce contract vorbim. „Nu cunosc nici o firmă (Green Electric City – n.r)”, a menționat Răzvan Florin Predescu. În urma acestui răspuns, am încercat să obținem un nou punct de vedere de la George Buhnici. Dar influencerul nu a mai răspuns la telefon.

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă (sursa: Facebook/Baykar)
Eveniment

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă

Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă. Ministerul Apărării Naționale cumpără fără licitație drone Bayratkar TB2 în valoare de 300 milioane de dolari americani de la o companie controlată de ginerele lui Recep Erdogan, președintele Turciei. Dronele turcești au devenit celebre după ce fost pomenite de forțele armate ucrainene ca fiind responsabile de distrugerea convoaielor de tancuri rusești. Drone Bayraktar pentru România, achiziție directă Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a solicitat aprobarea Parlamentului pentru a iniția o procedura de achiziție a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayrktar TB2. Fiecare sistem va avea câte șase aeronave. Acestea vor costa în total nu mai puțin de 300 milioane de dolari americani. În această sumă este inclus și pachetul suport. "Sistemele UAS ce urmează a fi achiziționate vor fi destinate Forțelor Terestre Române. Fiecare sistem include câte șase platforme aeriene cu capacități de lovire a țintelor (un total de 18 drone). Programul presupune și achiziția unui pachet de suport logistic inițial și a echipamentelor necesare de instruire și antrenament", se menționează într-un comunicat de presă al MApN. Achiziții armonizate cu nevoile NATO Biroul de presă a mai transmis că prin această achiziție se are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități repartizate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. "De asemenea, acest demers contribuie la realizarea obiectivelor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040 care prevede dotarea categoriilor de forțe și comandamentelor Armatei României cu echipamente militare și sisteme de armament care să asigure realizarea unor structuri de forțe flexibile cu un spectru larg de capabilități specific secolului XXI, cu mijloace care să asigure supraviețuirea structurilor militare în câmpul tactic, o cunoaștere situațională extinsă și o putere mărită de foc", justifică MApN această achiziție. Studii la MIT Contractul de 300 milioane de dolari va fi semnat direct cu compania turcească Baykar, controlată de Selçuk Bayraktar, ginerele președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Originar din Trabzon, Selçuk Bayraktar a urmat studiile superioare la Departamentul de Inginerie Tehnică și Comunicații de la Universitatea Tehnică din Istanbul. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale În timpul studiilor, a primit o bursă de la Universitatea din Pennsylvania, acolo unde a obținut o diploma de master în 2004. Ulterior, a primit o bursă suplimentară de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). După studii, a revenit în Turcia și a preluat funcția de director pe tehnologie la compania familiei, înființată de tatăl său, Özdemir Bayraktar, în 1984. Ginerele lui Erdogan, decorat de Aliyev În anul 2016, Selçuk Bayraktar s-a căsătorit cu Sümeyye Erdoğan, fiica președintelui Recep Tayyip Erdogan. Fiica lui Erdogan a început în anul 2010 să lucreze ca consultant pentru Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP). Totodată, a fost unul dintre principalii consilieri ai tatălui ei, atunci când Erdogan deținea funcția de prim-ministru al Turciei. Pe site-ul firmei turcești Baykar, Selçuk Bayraktar a menționat că a fost decorat cu Ordinul Karabakh de către președintele Republicii Azerbaidjan, İlham Aliyev, în anul 2021. Această decorație a fost primită pentru fabricarea pe plan local a dronelor Bayraktar TB2, folosite în timpul conflictului din Karabakhului cu Armenia. „Ordinul Karabakh a fost oferit lui Bayraktar de către președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, în timpul unei ceremonii desfășurate la Baku la 1 aprilie 2021”, se menționează pe site.

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș (sursa: Facebook/Laurențiu Ivanovici)
Investigații

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș. Laurențiu Ivanovici, noul vicepreședinte al ANDIS, instituția care va gestiona câteva miliarde de euro pentru construcția spitalelor regionale, a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru că racola persoane care voiau să treacă ilegal frontiera în țări din spațiul Schengen. Ivanovici a fost numit pe funcție printr-un ordin semnat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la recomandarea europarlamentarului Cristian Bușoi, vicepreședintele PNL. Președintele interimar al ANDIS, Adrian George Popa, a fost numit pe filiera PSD Bacău, la recomandarea lui Dragoș Benea. ANDIS: bani europeni, numiri românești Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) a fost înființată din bani europeni, în subordinea Ministerului Sănătății, pentru a se ocupa de construcția spitalelor regionale. Această nouă instituție va gestiona în jur de trei miliarde de euro, în mare parte fonduri europene. Banii din sănătate au atras ca un magnet cele două partide aflate în coaliția de guvernare. În urma negocierilor dintre PSD și PNL s-a decis ca funcția de președinte al ANDIS să revină social-democraților, iar cea de vicepreședinte, liberalilor. Citește și: Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa: Putin aruncă milioane de euro, zilnic, pe coș. Se apropie momentul în care Rusia nu va mai avea ce să facă cu gazele extrase Ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a executat ordinul venit de la coaliția PNL – PSD și a semnat două ordine de ministru. Primul, pentru numirea lui Adrian George Popa în funcția de președinte interimar al ANDIS. Cel de-al doilea viza numirea lui Laurențiu Ivanovici în funcția de vicepreședinte interimar. Șeful ANDIS: "Nu știu cum m-a selectat ministrul" Adrian George Popa deținea funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Bacău din anul 2014. Anterior, fusese director economic al spitalului băcăuan. Înainte de a intra în sistemul sanitar, Adrian George Popa era economist la o firmă de construcții. Numirea acestuia în funcția de președinte al ANDIS a fost anunțată de europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău. La solicitarea Defapt.ro, președintele interimar Adrian George Popa a declarat că nu știe criteriile care au stat la baza numiri sale. „Nu știu cum m-a selectat ministrul. Eu am primit ordinul, habar n-am. Ar trebui să îl întrebați pe dânsul. Eu nu sunt membru de partid. Însă, sigur, fiecare are simpatiile și antipatiile lui politice. Sigur, m-a susținut PSD Bacău. Nu știu când se va organiza concursul pentru funcția de președinte. Ministerul organizează concursul. Eu zic că la acest moment voi candida”, a precizat Adrian George Popa. Ivanovici, blindat cu funcții publice Ministrul Alexandru Rafila l-a numit în funcția de vicepreședinte al ANDIS pe Laurențiu Ivanovici, la recomandarea liberalilor. De-a lungul timpului, Ivanovici a mai lucrat ca director al Camerei de Comerț Oltenia, ba chiar și vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. În vara anului 2020, liberalul Ivanovici a fost numit manager interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Apoi a revenit pe funcția de șef Serviciu managementul calității. La preluarea funcție de manager interimar, Laurențiu Ivanovici declara, potrivit adevarul.ro, că la începutul fiecărui mandat este nevoit să explice ce s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, atunci când a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru fals și uz de fals. Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș Ce s-a întâmplat? La începutul anilor 2000, liberalul Laurențiu Ivanovici a fost acuzat de racolarea unor persoane care voiau să treacă frontiera ilegal în ţări din spaţiul Schengen, iar pentru fiecare tranzacţie încasa între 1.000 şi 2.000 de mărci germane. „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”, a declarat Laurenţiu Ivanovici. Ivanovici: "Am fost propus de Bușoi" Dar după numai două luni de muncă, noul vicepreședinte al ANDIS și-a luat un binemeritat concediu, deși instituția nu este încă funcțională. Dar leafa merge. Contactat de către Defapt.ro, liberalul Laurențiu Ivanovici a spus că se află în concediu. „Sunt numit de două luni jumate. E operațională (ANDIS – n.r.), adică s-au făcut demersurile în acest timp scurt. Trebuie să îl întrebați pe domnul ministru cum m-a numit. Am fost manager la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Nu m-a propus PNL Craiova. Am fost propus de către Cristian Bușoi, europarlamentarul, și de PNL”, a declarat Laurențiu Ivanovici. "Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare" Întrebat despre probleme cu justiția, liberalul Ivanovici a refuzat orice dialog pe acest subiect susținând că nu mai are nici o problemă. „Acum nu am nici o problemă. Nu pot să vă spun nimic despre asta. Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare. În toată această perioadă am ocupat funcții la nivel județean. Am fost vicepreședintele CJ Dolj, am fost manager de spital. Nu am avut probleme legat de activitatea mea în toate aceste instituții. Nu comentez. Nu vreau să comentez! V-am spus că îndeplinesc condițiile legale”, a mai declarat Laurențiu Ivanovici.

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR. George Simion, liderul partidului AUR, a anunțat că a strâns în jur de 400.000 de euro în urma nunții sale de la Măciuca. Înaintea importantului eveniment din viața sa, George Simion i-a îndemnat pe nuntași să vireze darul de nuntă în contul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, înființată de un fost angajat al Guvernului României. Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni deține un site de știri în care sunt promovați liderii partidului AUR. Mai mult, președintele Consiliului de Administrație al fundației a fost reprezentantul AUR în Biroul Electroal Central. Banii pentru spital, la Covaci în buzunar "Cei care vor să ofere o sumă de bani, am prefera să o facă la petrecere sau prin cont bancar către Fundația aleasă de noi, iar banii vor merge pentru oamenii necăjiți care nu au posibilitatea de a beneficia de asistență medicală", a scris George Simion pe site-ul său, în atenția nuntașilor. Însă fundația a fost folosită și ca să fie plătiți trupa Phoenix și Nicu Covaci. Acesta din urmă a declarat în exclusivitate pentru Defapt.ro că a semnat contractul cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pentru cotidianul Libertatea a spus că valoarea contractului ar fi fost de 8.000 de euro. Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni este condusă de fondatorul și președintele executiv Eugen Popescu. Potrivit site-ului fundației, pe funcția de vicepreședinte se află Daniela Mioara Soros, iar pe cea de președinte al Consiliului de Administrație, Laurențiu Plăeșu. La alegerile parlamentare din toamna anului 2020, Laurențiu Plăeșu a fost reprezentantul formațiunii politice AUR la Biroul Electoral Central. Contactată de către Defapt.ro, Daniela Mioara Soros a spus că nu mai are nici o legătură cu fundația din anul 2016. "Nu mai sunt vicepreședinte de foarte multă vreme. Nu mai am nici o legătură cu fundația din anul 2016. Probabil că nu au mai avut IT-ist ca să modifice pagina (de internet - n.r.)", a declarat Daniela Mioara Soros pentru Defapt.ro. Simion s-a ascuns după "minciuni" Defapt.ro l-a contactat pe George Simion pentru a afla care este legătura dintre formațiunea politică pe care o conduce și fundația care i-a plătit cântăreții pentru nuntă. Simion a reacționat prost: "Voi oricum scrieți minciuni, așa că scrieți în continuare. Scrieți minciuni, scrieți în continuare minciuni". Apoi a închis telefonul. Tot de pe site-ul fundației mai aflăm că aceasta deține platforma „rgnpress”, acolo unde sunt publicate articole care promovează lideri politici ai AUR. George Simion a declarat la Antena 3 că a încasat în urma nunții în jur de 72.000 de euro, numerar. Cu tot cu donații, s-ar fi strâns în jur de 400.000 de euro, a spus politicianul. Deși a avut câteva mii de nuntași, proaspătul soț a spus la România TV că nu a cheltuit foarte mulți bani cu pregătirea nunții, fiindcă o bună parte din materia primă necesară pentru hrană sau transportul invitaților ar fi venit sub formă de donații.

Statul a scăpat ieftin iarna trecută (sursa: e-distributie.com)
Eveniment

Statul a scăpat ieftin iarna trecută

Statul a scăpat ieftin iarna trecută. 15 milioane de euro a plătit Ministerul Muncii pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru utilizatorii casnici pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la compania CEZ Vanzare SA, controlată de un fond de investiții din Luxemburg. Pe locul secund se află compania românească PADO Grup Infrastructures, amendată de ANPC pentru practici comerciale incorecte. Cei mai puțin bani au ajuns la Getica 95 COM, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,9 miliarde lei. OUG nr. 118/2021 Liberalizarea prețului la gaze a dus la o creștere haotică a costurilor la energie și gaze naturale. Guvernul de la București a fost nevoit să emită Ordonanța de Urgență nr. 118/2021 prin care a fost reglementată o schemă de acordare a unei compensări lunare pentru consumatorul casnic final. „Compensarea s-a aplicat facturilor de energie electrică sau gaze naturale emise pentru consumul aferent perioadei 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, indiferent de tipul de factură - estimat sau regularizare, corespunzător limitei maxime de consum menționată, cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă, conform OUG nr. 118/2021. Compensarea s-a acordat de către furnizor, direct pe factură, fără a fi necesară depunerea unei cereri”, a transmis Ministerul Muncii la solicitarea Defapt.ro. Statul a scăpat ieftin iarna trecută Ministerul Muncii, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), a plătit în jur de 73 de milioane de lei pentru decontarea solicitărilor de plată venite din partea furnizorilor de energie electrică sau gaze naturale. Cea mai mare sumă, adică peste 72,67 milioane lei, a fost încasată de compania CEZ Vanzare SA, principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale. Această companie face parte dintr-un lot de șapte societăți vândute de grupul CEZ, din Cehia, fondului de investiții austrian Macquaire Infrastructure and Real Assets (MIRA). Tranzacția în valoare de 961 milioane de euro a avut loc în primăvara anului trecut. Amendă de la ANRE CEZ Vanzare este deținută de MIRA prin intermediul firmei luxemburgheze Felix Power Holdings SARL. În ultimul an fiscal, CEZ Vanzare a avut o cifră de afaceri netă de peste 2,42 miliarde lei și pierderi de peste 32,2 milioane lei. Compania CEZ Vanzare a fost amendată în februarie 2022 de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) pentru că nu a emis facturi aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale conţinând schema de sprijin prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021. Drept consecință, ANRE i-a dat o amendă de 200.000 de lei pentru facturile aferente consumului de gaze, plus 10.000 de lei pentru energie electrică. Firimituri Compania Pado Group Infrastructures din Târgu Mureș, specializată pe consultanță legată de furnizarea gazelor naturale și vânzarea de gaze naturale, a încasat de la Ministerul Muncii aproximativ 149.000 lei, echivalentul a 30.000 de euro. Conform datelor de la Registrul Comerțului, societatea este deținută de Anica Ignat (40%), Claudiu Dorin Ignat (30%) și Adrian Ioan Costea (30%). Cifra de afaceri netă în anul fiscal 2021 a fost de aproximativ 2,5 milioane lei și un pofit de peste 70.000 lei, cu un număr de 13 angajați. În toamna anului trecut, Pado Group Infrastructures a fost amendată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru practici comerciale incorecte, ca urmare a neregulilor din contracte, care au avut ca drept concecință majorarea prețurilor. Trei leuți și pentru o insolventă O sumă de 8.219 lei a încasat și firma Getica 95 Com de la Ministerul Muncii. Compania specializată în comercializarea energiei electrice, aflată încă în insolvență, este patronată și administrată de Săndel Viorel Tudose. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează În anul fiscal 2021, firma lui Tudose a avut o cifră de afaceri netă de peste 1,9 miliarde lei și un profit net de peste 34,1 milioane lei. Anterior, în anul fiscal 2020, cifra de afaceri a sărit de 1,51 miliarde de lei, în timp ce profitul net declarat a fost de peste 81,5 milioane lei.

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

Spătaru (Economie) se crede la Energie (sursa: Antena 3)
Eveniment

Spătaru (Economie) se crede la Energie

Spătaru (Economie) se crede la Energie. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei, s-a autodeclarat în direct la TV ministru al Energiei. Culmea, ministru al Energiei este liberalul Virgil Popescu, criticat masiv zilele acestea de pesediști. Spătaru (Economie) se crede la Energie Prezent în studioul Antenei 3, la emisiunea jurnalistei Berta Popescu, pesedistul Florin Spătaru, actualul ministru al Economiei, a făcut o declarație halucinantă. În timp ce era prezentantă declarația lui Marian Năstase, președinte CA al ALRO Slatina, care spunea că iarna viitoare „va fi una cumplită” și vom vedea prețuri uriașe la energie, fabrici închise și „oameni care rămân în beznă și frig” dacă Guvernul nu ia de urgență măsuri, ministrul Florin Spătaru a intervenit pentru a se lăuda cu acțiunile sale. „Asta este ceea ce ne așteaptă, dacă nu vom lua măsuri urgente. Și, tocmai de aceea, eu ca ministru al Energiei sunt la a patra, al patrulea rând de discuții cu cei din industrie. Și am venit atât în coaliție, cât și în comitetul interministerial care discută energia, să prezint situația de fapt. Și aș vrea să spunem câteva cifre, că vorbim de protejarea consumatorilor casnici și a IMM-urilor, lucru care este absolut necesar”, a declarat ministru Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ceea ce pare că nu știe ministrul Florin Spătaru este că, de fapt, conduce Ministerul Economiei, nu pe cel al Energiei. La conducerea ministerului Energiei se află ministrul liberal Virgil Popescu, care ar putea fi schimbat din funcție în septembrie. Spătaru, dator la UNPR Florin Spătaru a ajuns la conducerea Ministerului Economiei direct de la Șantierul Naval Damen. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Spătaru a fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Dar ministrul nu și-a uitat șefii de partid din Galați: el l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef politic de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră