Autor: Petru Zoltan

510 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Șefi din Energie, asigurare de incompetență

Șefi din Energie, asigurare de incompetență. Șefii Societății de Administrarea a Participațiilor în Energie (SAPE), în frunte cu președintele Bogdan Stănescu, au decis să-și plătească din banii statului asigurări personale care să acopere daune de până la zece milioane de euro. Valoarea cumulată a opt asigurări este de 167.106 euro. SAPE administrează acțiuni de peste 400 milioane de lei Ministerul Economiei, condus de liberalul Virgil Popescu, este unic asociat la Societatea de Administrarea a Participațiilor în Energie (SAPE), companie care are în portofoliu acțiuni la 14 companii din domeniul energiei și la Bursa Română de Mărfuri. Acțiuni evaluate la peste 400 de milioane de lei. De exemplu, deține aproape 37% din acțiunile Enel Energie, în jur de 25% la E-Distribuție Banat și E-Distribuție Dobrogea, 10% din E-Distribuție Muntenia și 10% din Enel Energie Muntenia. SAPE mai deține 67,3% din Titan Power și peste 99% din Hidro Tarnița. Plus 20% din Fondul de Investiții în Energie Kazah – Român SA. Controlul politic asupra acestei societăți mamut l-a avut liberalul Daniel Chițoiu, care l-a plasat la conducerea acesteia pe Bogdan Codruț Nicolae Stănescu, plătit de statul român cu peste 100.000 de euro anual, plus bonusuri de performanță nedeclarate în declarațiile de avere. Cine conduce SAPE. Filiera Chițoiu Daniel Chițoiu, fostul ministru al Finanțelor din partea ALDE, a avut un rol esențial în controlul Societății de Administrarea a Participațiilor în Energie. Pentru funcția de președinte al Directoratului l-a susținut de Bogdan Stănescu. Tot în Directorat a fost plasată și Luiza Marian, fosta subalternă a lui Chițoiu la partid. În prezent, aceasta deține funcția de vicepreședinte politic în ALDE. Și ea, la fel ca Bogdan Stănescu, și-a secretizat indemnizația primită de la SAPE. Soțul acesteia este consilier al vicepreședintelui ANCOM. În Directorat a fost strecurat de Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, și Gabriel Grozavu, unul din liderii liberalilor de la Dâmbovița. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Consiliul de Supraveghere (CS) al SAPE are în prezent cinci membri. Aici o regăsim pe Cornelia Negruț, fostul vicepreședinte ALDE, numită tot pe filiera lui Daniel Chițoiu. Și Valeriu Radu Crișan, fostul președinte ALDE Sălaj, a fost pricopsit de Chițoiu cu un post de membru în CS al SAPE. Tot aici a fost plasat și Ciprian Mircea Blejan, președintele ALDE Bihor. Un alt membru Consiliul de Supraveghere este Ionel Pană, de la ALDE Craiova. Între timp, gruparea lui Chițoiu a trecut sub protecția ministrului liberal Virgil Popescu. În Consiliul de Supraveghere al SAPE a fost plasat și Nicolae Cristian Popovici, venit pe filiera Grindeanu – Simonis, liderii PSD Timiș. Șefi din Energie, asigurare de incompetență La solicitarea Defapt.ro, președintele Bogdan Stănescu a transmis că societatea pe care o conduce a plătit suma de 83.553,75 euro pentru asigurarea celor trei membri ai Directoratului. Adică, în jur 27.851 euro pentru fiecare membru. Asigurare a fost făcută la firma Fast Brokers, deținută de Liliana și Iulian Valentin Gheorghiu. Acest tip de asigurare acoperă daune de până la zece milioane de euro. Daune cauzate „cu prilejul sau în legătură cu exercitarea funcției/atribuțiilor manageriale, în vederea acoperirii prejudiciilor patrimoniale cauzate față de SAPE, cât și față de terți, inclusiv cheltuieli de judecată”. O asigurare asemănatoare a fost făcută și pentru membri din Consiliul de Supraveghere al SAPE. Însă, în cazul acestora, SAPE a plătit o asigurare de 83.553,75 euro pentru toți cei cinci membri. Adică, 16.710 euro pentru fiecare membru. În total 167.106 euro. Bani cu care statul român ar fi putut să plătească 68 de pensii minime anual. Sau, de ce nu, să cumpere cinci mașini BMW de la Automobile Bavaria pentru Poliția Română.

Ministrul Spătaru se dezice de Damen (sursa: gov.ro)

Investigații

Ministrul Spătaru se dezice de Damen

Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma GDELS – Mowag, cea care are în derulare un contract cadru de 895 milioane de euro pentru livrarea a 227 de transportoare Piranha V, a semnat un protocol de colaborare cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru sudarea carcaselor pentru blindate. Asta, deși Uzina Automecanică Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în proces de reauditare pentru a primi contractul, conform Danielei Nicolescu, secretar de stat pentru industria de apărare. Uzina Automecanică Moreni, de altfel, are o vastă experiență în sudarea carcaselor pentru blindate, încă din anul 1968, în timp ce Șantierul Naval Damen Mangalia s-a ocupat doar de sudarea navelor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român La scurt timp după semnarea „protocolului de colaborare” dintre GDELS – Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%, inclusiv cel pe care îl are compania GDELS – Mowag cu Ministerul Apărării Naționale. După apariția articolului menționat mai sus, ministrul Florin Spătaru a trimis un drept la replică. Pe care-l redăm integral mai jos. Dreptul la replică al ministrului Economiei Alegațiile prezentate în articolul „EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român” sunt neadevărate, fiind expuse într-o manieră răuvoitoare. Astfel, în material se vorbește despre preluarea contractului pentru carcasele Piranha V, transportoare blindate contractate de Ministerul Apărărării, de către Șantierul Naval Damen Mangalia, fiind insinuată în mod vădit implicarea Ministrului Economiei, Florin Spătaru, în luarea acestei decizii. Față de aceste afirmații, care dezinformează publicul, precizăm următoarele: Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului. Mai mult, este necesar să precizăm că Șantierul Naval Damen Mangalia este o companie la care statul român este acționar majoritar, având o participație de 51% prin Șantierul 2 Mai Mangalia, la care Ministerul Economiei este acționar majoritar. Ministrul Economiei nu a fost contactat direct, așa cum se specifică în articol, pentru un punct de vedere privind acest subiect și autorul articolului nu a solicitat poziția biroului de presă cu privire la cele prezentate. Față de cele prezentate, vă rugăm să reveniți asupra afirmațiilor prin care Ministrul Economiei este acuzat că ar fi influențat în vreun fel semnarea contractului: „Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei”. De asemenea, pentru informarea corectă a opiniei publice, vă rugăm să publicați poziția oficială a Ministerului Economiei. Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Ce nu spune Ministrul Economiei, Florin Spătaru, nu a menționat în dreptul la replică faptul că ministerul pe care îl conduce a cedat controlul operațional asupra Șantierului Naval Damen Mangalia oladezilor de la Damen. Companie la care Florin Spătaru a fost director de Resurse Umane. Din această funcție a fost preluat de PSD și pus ministru al Economiei. De asemenea, Spătaru nu a explică de ce s-a implicat în conceperea unui proiect de OUG de pe urma căruia beneficiază fostul său angajator, indirect. În al treilea rând, ministrul nu doar omite să spună ceva, ci minte, de-a dreptul, când afirmă că nu a fost contactat anterior publicării articolului. De fapt, jurnalistul Defapt.ro l-a contactat pe Spătaru atât telefonic, cât și prin intermediul unui serviciu de mesagerie electronică

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante (sursa: airbus.com)

Investigații

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante. 150 de milioane de euro a estimat Ministerul Apărării Naționale că vrea să plătească pentru achiziția directă a două elicoptere H215M fabricate de francezii de la Airbus. Adică 75 de milioane de euro pe bucată, deși prețul unui astfel de elicopter cu tot armament este în jur de 30 - 35 de milioane de euro. Spre comparație, cel mai bun elicopter din lume, Blackhawk MH-60R, a fost cumpărat de Coreea de Sud pentru marina militară direct de la Administrația SUA cu doar 66,5 milioane de dolari. Defapt.ro a aflat culisele acestei afaceri controversate. Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante Achiziția la suprapreț a celor două elicoptere H215M a fost discutată inițial în primăvara acestui an la baza "Mihail Kogălniceanu", acolo unde președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit cu ministru francez al Apărării, Florence Parly. Atunci, partea română și-a arătat disponibilitatea de a plăti 150 de milioane de euro pentru achiziția a două elicoptere de la francezii de la Airbus printr-un contract de tipul „Guvern la Guvern”, susțin surse din Ministerul Apărării. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Totodată, România a promit că va cumpăra și două submarine pentru a-i îmbuna pe francezi după ceea ce pare a fi eșecul licitației privind achiziția de corvete. Dîncu nu a semnat În data de 7 septembrie 2022, Ministerul Apărării Naționale a transmis Parlamentului României un document prin care solicită acordul prealabil pentru achiziția a două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață. „Valoarea contractului de achiziție, fără TVA, a fost estimată la 150 milioane Euro, pe baza datelor de fundamentare colectate până la acest moment, valoarea exacta urmând a fi stabilită în urma derulării procedurii de achiziție”, se menționează în documentul transmis Parlamentului. Din același document mai aflăm că această achiziție „face obiectul Memorandumului cu tema Solicitarea Ministerului Apărării Naționale către Parlamentul României privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor aferente achiziției a 2 (două) elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, aprobat în ședința Guvernului din 22.08.2022, (…) de Prim-Ministrul României, domnul Nicolae Ionel Ciucă”. Documentul nu este semnat de ministrul Apărării Vasile Dîncu, ci de un înlocuitor al acestuia. "Super Puma Săracilor" Elicopterele H215M sunt produse de compania franceză Airbus. Acest model este derivat din familia de elicoptere Super Puma/Cougar. Specialiștii din aviație îl alintă „Super Puma Săracilor”. Pe site-ul companiei se menționează că elicopterul „oferă o versatilitate excelentă, performanță de ridicare a sarcinii utile, eficiență a costurilor și o capacitate demonstrată de a opera în cele mai dure medii din lume”. În anul 2019, prețul estimat al unui elicopter de luptă H21M era estimat la aproximativ 18 – 20 milioane de euro fără armament. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale susțin că prețul unui astfel de elicopter ar putea ajunge la 30-35 de milioane de euro, după ce va fi echipat de luptă. În acești bani sunt incluse navalizarea care ar urma să fie făcută de compania israeliană Elbit și dotarea cu rachete NSM, care vor fi cumpărate de compania americană Raytheon. „Elicopterele vor fi produse în Franța, nu în România. Ele trebuie să fie navalizate pentru că vor fi folosite pentru fregate și/sau corvete. Cel mai probabil, compania Elbit va fi integrator și se va ocupa de navalizare. Rachetele NSM vor fi cumpărate de la Raytheon”, spun sursele. Topul celor mai scumpe elicoptere Revistele de specialitate au realizat topul celor mai bune elicoptere de luptă folosite de forțele navale. Pe primul loc se află elicopterul maritim MH-60R Seahawk de la compania americană Sikorsky, aflat în dotarea marinei militare americane. Acest tip de elicopter de război este folosit în lupta anti-submarin și ca vânător de nave. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut Informațiile făcute publice de Departamentul de Stat al SUA arată că un astfel de elicopter a fost vândut Coreei de Sud cu aproximativ 66,5 milioane dolari. Dar România este dispusă să plătească în plus aproximativ zece milioane de euro pentru un elicopter mult mai slab.

Investigații

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei. Daniela Nicolescu, secretarul de stat pentru industria de apărare, susține că nu a fost consultată cu privire la această decizie controversată. Mai mult, Uzina Automecanica Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în cărți șă primească acest contract, mai ales după ce a făcut investiții tocmai pentru a respecta standardele pentru sudarea carcaselor de Piranha V. Piranha V, afacere parafată de Tudose La finalul anului 2017, Guvernul condus de pesedistul Mihai Tudose a emis Hotărârea de Guvern 862 prin care s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să cumpere 227 de transportoare blindate 8X8 Piranha V în „regim de urgență”, direct de la GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma de 895 milioane de euro. Ulterior, s-a semnat primul contract subsecvent pentru 94 de transportoare în valoare de 371,32 milioane euro. Conform actului normativ, primele 30 de blindate urma să fie echipate direct în Elveția, apoi trimise în România, la Uzina Mecanică București, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Economiei. De aici, urma să fie livrate Armatei Române. Restul de 197 urma să beneficieze de următoarele subsisteme fabricate în România: sistemul de protecție balistică și antimină (carcasă blindată), sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică, aparatura de ochire și observare și sistemele de senzori, potrivit celor convenite prin memorandumul de înțelegere și acordul de cooperare semnate între ROMARM - Filiala Uzina Mecanică București (UMB) și General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH. Contractul și Hotărârea de Guvern nu au fost respectate de elvețienii GDELS - Mowag, deși România a plătit în avans peste 111,4 milioane de euro. Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator GDELS - Mowag a decis împreună cu oficialii Ministerului Economiei ca sudarea carcaselor pentru blindate să se facă la Uzina Automecanica Moreni, o companie a Ministerului Economiei cu tradiție și experiență în domeniu. Pe poarta fabricii au ieșit de-a lungul timpului peste 15.000 de carcase blindate pentru diverse modele de transportoare. Dar, curios sau nu, fabrica de la Moreni a picat auditul făcut de elvețieni. Americano-elvețienii de la GDELS - Mowag s-au reorientat către Șantierul Naval Damen Mangalia, companie controlată de olandezii de la Damen. Culmea, de data aceasta, auditul făcut la Damen a ieșit perfect, deși șantierul naval nu are experiență în sudarea carcaselor pentru blindate. Apoi, s-a semnat un „Protocol de Colaborare” între cele două companii pentru producția carcaselor Piranha V. Totul, cu acordul tacit al ministrului Florin Spătaru, fostul angajat al olandezilor de la Damen. Bucuroiu: „Automecanica Moreni este lăsată să moară ” Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, a declarat că „chestia cu Piranha V este o adevărată istorie, un joc de manevre. În ceea ce privește motivul pentru care Automecanica Moreni a picat auditul pe care l-a avut cu cei de la Mowag privind sudabilitatea carcaselor este o necunoscută și pentru mine. (…) Șantierul Naval a trecut auditul”. El a spus că se știe "foarte bine" cum se realizează astfel de audituri. De exemplu, se poate realiza un audit prin care se respinge orice societate românească sau poate să fie trecut cu ușurință în funcție de interese. „Dar mi se pare foarte nepotrivit să duci transportoarele la un șantier naval. Știm foarte bine conexiunile cu șantierul naval. (…) Eu consider foarte, foarte clar că este o manevră care ajută un interes. În timp ce o societate cum este Automecanica Moreni, producătoare de tranportoare din anul 1968, este lăsată să moară cu bună știință”, a spus Bucuroiu pentru Defapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul Tot el a mai precizat că la Șantierul Naval Damen Mangalia se vor suda carcasele pentru diferența de la 95 la 227 de transportoare. Adică pentru 132 de blindate. Nicolescu: Moreni a făcut eforturi să ajungă la standarde Industria de apărare românească este oficial în gestiunea liberalei Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei. Însă decizia de semnare a protoculului de colaborare între GDELS - Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia s-a luat peste capul ei. Nici măcar nu a fost informată de ministrul Florin Spătaru. Contactată de către Defapt.ro, secretarul de stat Daniela Nicolescu s-a declarat uimită de această situație: „De unde aveți informația? Eu nu știu de acest protocol. Eu acum aflu de la dumneavoastră. Sigur că Moreniul a picat auditul. Discuția era să se refacă auditul. Da? Adică, să se îndeplinească condițiile. Erau niște condiții care nu erau îndeplinite. Și atunci noi, Moreniul, am făcut eforturi ca să ajungă la standarde. Eu nu am informația că s-a semnat. Era normal să știu și eu ca secretar de stat pe industria de apărare!” Defapt.ro a încercat să obțină puncte de vedere de la ministrul Florin Spătaru, cât și de la Marinică Mîrzu, directorul GDELS - Mowag pe România. Dar nici unul nu a răspuns. Rafilu (UMB): „S-a semnat pentru a se câștiga timp” Mihai Rafilu, directorul general al Uzinei Mecanice București, acolo unde se asamblează blindatele Piranha V a spus că s-a semnat protocolul cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru a se câștiga timp. „Nu știu câte se vor suda acolo. Nu le vor face pe toate. Se vor suda probabil 20-30 de carcase acolo la Șantierul Naval Damen. GDELS s-a ocupat în exclusivitate. Ei decid cum fac treaba asta. Ei au venit cu soluția asta ca să urgenteze și să nu intrăm în penalități. Decizia de a suda la Damen s-a luat exact din aceste rațiuni”, a declarat Mihai Rafilu. Ordonanța lui Spătaru pentru GDELS La scurt timp după ce s-a semnat protocolul de colaborare între GDELS și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%. Printre cei care vor beneficia de prevederile acestui act normativ se află și GDELS - Mowag, companie care a semnat contractul-cadru în valoare de 895 milioane de euro cu Ministerul Apărării Naționale. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această Ordonanță de Urgență a fost inițiată și susținută de ministrul Florin Spătaru în special pentru companiile GDELS - Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski (sursa: moneypoint.ro)

Investigații

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski. Marinel Burduja, tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja, și fost vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior, face parte din Consiliul de Administrație al companiei ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Deși nu a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și SUA, Vitali Machitski este „prieten pe viață” cu fostul agent KGB și general de rang înalt Serghei Viktorovich Chemezov, directorul general al corporației Rostec, un conglomerat din industria de apărare rusească format din 700 de întreprinderi. Sindicaliștii de la ALRO au protestat de câteva ori în ultimele luni de teamă că se va închide fabrica de aluminiu. Ei l-au acuzat pe ministrul Energiei Virgil Popescu, colegul de partid al lui Burduja jr, că reprezintă „mafia din energie”. Cum a preluat Machitski controlul ALRO Industria feroasă și neferoasă din România a fost preluată de afaceriștii ruși după căderea regimului comunist. Unul dintre cei care au profitat de vremurile tulburi din România a fost Vitali Machitski, care a pus ochii într-o primă fază pe producătorul de aluminiu ALRO Slatina. Vitali Machitski, împreună cu asociatul său Alexander Krasner, fost angajat al spionului Marc Rich, au cumpărat repetat pachete mici de acțiuni prin intermediul companiei americane Marco International Corp. Așa au ajuns să dețină în jur de 40% din ALRO. Ulterior, au preluat un pachet de 10% din acțiuni de la statul român și au devenit acționari majoritari. De privatizare ALRO Slatina s-a ocupat Gheorghe Dobra, actualul director general al companiei. El se laudă că a reușit privatizarea cu succes a companiei în perioada 2000-2002. Câțiva ani mai târziu, după ce Traian Băsescu a ajuns președintele României, ALRO Slatina a fost implicată în scandalul legat de energie ieftină de la Hidroelectrica. Rostec, Gazprom, Blue Stream Vitali Machitski a combinat afacerile și jocurile de culise cu interesele Moscovei pentru a deveni unul dintre cei mai influenti ruși la nivel internațional. El a copilărit în orașul rusesc Cheremkhovo alături de Serghei Chemezov. Primul avea să ajungă un influent afacerist la nivel internațional. Celălalt s-a înrolat în serviciul de spionaj KGB. La începutul anilor ’80, agentul Chemezov a fost trimis la misiune în Germania de Est. Acolo a lucrat împreună cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, și Nicolai Tokarev, actual președinte al companiei Transneft. Toți trei erau subordonați lui Lazar Matveev, ofițer de legătură al KGB la Stasi, serviciul de securitate al Germaniei de Est. Citește și: Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii După ce a renunțat la munca de teren, Serghei Chemezov a fost preluat de Vladimir Putin, care l-a angajat inițial la Kremlin. Apoi l-a numit la conducerea mai multor companii de stat. În 2007, l-a numit în funcția de director general al Rostec, un conglomerat de 700 de firme din industria de apărare rusească, organizate în 14 holdinguri. Chemezov nu a uitat de prietenul său din copilărie Vitali Machitski, pe care l-a implicat în mai multe afaceri ale Rostec. La începutul anilor 2000, oficialii Gazprom i-au cerut lui Vitali Machitski să facă parte dintr-o echipă care urma să negocieze cu Turcia deblocarea construcției gazoductului Blue Stream. Pentru efortul său, Vitali Machitski a primit dreptul de a vinde României o cantitate de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc până în 2030. Începând cu anul 2020, rusul livrează gazele Gazprom prin intermediul Imex Oil Limited. Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski Vitali Machitski deține controlul asupra ALRO prin intermediul firmei Vimetco. Printre acționari se mai află Paval Holding – deținut de frații Dragoș și Adrian Pavăl, dar și Fondul Proprietatea. Pentru ALRO a ajuns să lucreze și Marinel Burduja (tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja), pe care îl regăsim în prezent în Consiliul de Administrație. În aprilie 2019, Burduja sr a fost desemnat membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație. Patru luni mai târziu, avea să fie numit și membru în Comitetul de Remunerații și Nominalizări. Apoi, în martie 2020, a fost desemnat și ca membru al Comitetului de Risc și Sustenabilitate. În martie 2022, la două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, fiul lui Vitali Machitski, Pavel, și-a dat demisia din Consiliul de Administrație al ALRO. Tot atunci au părăsit grupul Aleksandr Barabanov și Pavel Primakov. Primul era șeful departamentului de contabilitate și raportare corporativă, iar celălalt se ocupa de afaceri juridice internaționale. În locul lor au fost numiți Genoveva Năstase, Igor Higer și Dragoș Adrian Voncu. Burduja sr: Eu nu lucrez pentru Machitski Sebastian Burduja, ministrul liberal al Digitalizării, a spus pentru Defapt.ro că nu s-a preocupat ce face tatăl său: „Nu sunt adeptul . Fiecare om răspunde pentru faptele sale. Sunt întrebări care se adresează tatălui meu”. Contactat de către Defapt.ro, Marinel Burduja a spus că e membru independent în Consiliul de Administrație. „M-am prezentat la un concurs și am fost selecționat. Eu nu lucrez pentru el (Vitali Machitski - n.r.). Eu lucrez pentru o companie românească care se numește ALRO SA. Vă rog să vă interesați. Acest domn Machitski pe care îl menționați nu figurează în acționariatul acestei companii”. Atunci când i s-a spus că firma lui Machitski este acționarul majoritar al ALRO, Marinel Burduja a menționat că nu are acces la astfel de date. Deși sunt publice. Pe fiul oligarhului îl cunoaște „Tot ceea ce vă spun, vă spun din informații publice. Eu vă spun că nu l-am văzut vreodată la față pe acest domn. Din punctul meu de vedere, nu are nici o legătură cu această societate. Nu este compania dânsului. Nu este acționar majoritar. Eu niciodată nu am avut contact cu un acționar Machitski la ALRO. ALRO este deținută de o cetățeancă din Israel, de frații Pavăl și Fondul Proprietatea”. Întrebat dacă știe că din Consiliul de Administrație a făcut parte și Pavel Machitski, fiul rusului, Marinel Burduja a spus că asta s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani de zile. Când i s-a spus că Pavel Machitski și-a dat demisia din CA la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, Marinel Burduja adăugat: „Probabil aveți informații la fel de bune cum este și realitatea. Eu pot să vă spun că a fost în CA, dar nu cu titlul de reprezentant al acționariatului majoritar”. „Eu vă spun clar că nu deține el ALRO. Nu am lucrat niciodată pentru el. Și nu aș lucra vreodată pentru el”, a încheiat Burduja senior. De la Bancorex, la compania ministrului PSD al Sănătății Marinel Burduja are o carieră romanțată pentru publicul larg. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale în anul 1976, apoi Facultatea de Drept în 1983. Nu se știe unde a lucrat până în 1990, atunci când a ajuns primar al Municipiului Piatra Neamț și deputat. Unele publicații susțin că a lucrat până atunci ca economist pentru Confex, întreprindere aflată sub controlul Securității. Cert este că și-a dat demisia din parlament în anul 1991 și s-a dus la Piatra Neamț, acolo unde a înființat o filială a Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE). În 1993 a revenit la București, pe funcția de director general al Christian Dior România, iar după un an îl regăsim în funcția de vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior - Bancorex, considerată „regina” băncilor din România. A rezistat pe funcție până în anul 1996. Însă, în perioada 1994-1996, banca la care era vicepreședinte Burduja a fost implicată în mai multe afaceri scandaloase. De exemplu, a decontat peste 30 de milioane de dolari pentru bunuri și servicii fictive antamate de Guvernul Văcăroiu. Costurile au fost suportate din taxele și impozitele românilor. Marinel Burduja a lăsat în 1996 Bancorex pentru funcția de vicepreședinte al Creditanstalt România. De acolo, a ajuns la ABN Amro, iar ulterior, la Raiffesein Bank. În anul 2012, a ajuns președinte al Băncii Române de Credite și Investiții. După alți trei ani, a ajuns președintele Consiliului de Administrație al Forza Rossa IFN, companie controlată de Ion Bazac, fostul ministru PSD al Sănătății. Neagă orice legătură cu serviciile secrete Victor Ponta, fostul premier al României și șef al PSD, a spus că Marinel Burduja a fost ofițer de Securitate. Dar fostul vicepreședinte al Bancorex neagă orice legătură cu Securitatea, SRI și SIE. „Sunt dispus să declar oricând sub jurământ că nu am lucrat niciodată pentru niciun serviciu secret, român sau străin. Singurul grad pe care l-am obținut este cel de sublocotenent al Armatei Române, în urma stagiului militar obligatoriu efectuat după facultate”, declara Burduja senior într-un interviu pentru Capital. Totodată, a ținut să precizeze că nici fiul său, actualul ministru liberal al Digitalizării, nu are vreo legătură cu serviciile secrete.

Investigații

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR. Miniștrii Sorin Grindeanu și Lucian Bode și-au împărțit frățește Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile. Trei membri PSD, trei de la PNL. Totodată, membrilor CA le-a crescut și indemnizația: de la 2.500, la 3.000 de euro brut în următorii patru ani. În urma procedurii de selecție a specialiștilor din domeniul aviației civile, PSD l-a plasat în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, iar PNL, pe avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției. Dar și pe Nicolae Stoica, groparul structurii de securitate cibernetică din domeniul aviației civile. Cireașa de pe tort - Lucian Taropa, prietenul lui Sorin Grindeanu și fost președinte al PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. Soțiile lui Taropa și Grindeanu sunt asociate într-o firmă de construcții. Agricultorul Neacșu, expert în aviație Ministerul Transporturilor, sub conducerea ministrului Sorin Grindeanu, a organizat procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație pentru Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). O comisie de cinci experți a decis să îl trimită în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, fratele influentului pesedist Marian Neacșu – Secretarul General al Guvernului Ciucă. Conform CV-ului său, Mihai Neacșu este inginer mecanic. Timp de zece ani, din 1998 până în 2008, a fost director de vânzări la firma Estrella Impex din Slobozia. Apoi, administrator până în zilele noastre. Firma Estrella Impex, cu un singur angajat declarat, îi are ca asociați pe Marian Neacșu, Nicoleta Radu și Mihai Neacșu. Cifra de afaceri netă în ultimul an fiscal a fost de peste 287.000 lei și un profit de peste 100.000 lei. Fostul pepededist Taropa, pila lui Grindeanu Tot pe filieră PSD au fost numiți secretarul de stat Bogdan Mîndrescu și Lucian Taropa. Ultimul este prieten la cataramă cu ministrul Transporturilor, Sorin Grideanu. Soțiile lor, Tiana Taropa și Teodora Mihaela Grindeanu, sunt asociate în firma Duofarm, al cărei obiect principal de activitate este de lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Lucian Taropa a ajuns în Consiliul Local Timișoara în anul 2012 pe listele PP-DD, partid condus de Dan Diaconescu. Apoi, s-a înscris în PSD Timiș. Începând cu anul 2013, a făcut pasul spre aviație. Inițial, a fost încadrat ca director de marketing la Aeroportul Internațional Timișoara. Acum este director executiv, funcție primită cu ajutorul prietenului său, Sorin Grindeanu. În anul 2017, după ce Sorin Grindeanu a fost pus premier de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, pesedistul a decis să îl plaseze pe Taropa în mai multe consilii de administrație. Groparul cibernetic Stoica, intangibil Lucian Bode, actualul ministru al Afacerilor Interne și secretar general PNL, l-a propulsat în Consiliul de Administrație pe Nicolae Stoica în cursul anului 2020. Atunci, Bode era ministrul Transporturilor. Ulterior, Nicolae Stoica avea să devină directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române. Defapt.ro a scris că Nicolae Stoica a pus în pericol aviația civilă după ce a decis desființarea ilegală a structurii de securitatea cibernetică a instituției, doar pentru a concedia specialiștii în securitate cibernetică din cadrul AACR. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Ceea ce nu l-a împiedicat pe Stoica, după începerea războiului din Ucraina, să solicite aeroporturilor din întreaga țară să se protejeze împotriva atacurilor cibernetice. Chiar dacă și-a dovedit incapacitatea de a înțelege rolul securității cibernetice în aviația civilă, Nicolae Stoica a fost păstrat în funcție. Mai mult, a obținut un mandat pe patru ani în Consiliul de Administrație, până în octombrie 2026. Grindeanu și Bode, prieteni la AACR Ministrul Lucian Bode nu s-a mulțumit cu un singur loc în Consiliu. A mai fost adus și avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției și vicepreședinte al PNL Sălaj, organizația controlată politic tot de Lucian Bode. Anterior, ministrul Lucian Bode l-a mai plasat pe Ilea în Consiliile de Administrație de la CFR SA, ROMATSA, Tarom, Compania Națională de Investiții și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Tot pe filieră PNL, dar de data aceasta de la Brașov, a ajuns și Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului „Aeroportul Brașov”. Defapt.ro a dezvăluit că Alexandru Anghel a fost concediat la finalul anului 2017 din funcția de director general interimar al Aeroportului Iași, după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta are un comportament abuziv, a încercat să acopere anumite nereguli, dar și pentru că nu a respectat, cu „vădită intenție”, regulamentele și legislația în vigoare. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a numit la Autoritatea Aeronautică Civilă un șef incompatibil: este și director al aeroportului Brașov După ce a fost dat afară de la Aeroportul Iași, Alexandru Anghel a fost recuperat de liberalul Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și pus să coordoneze proiectul „Aeroportul Brașov”. Numirea lui Alexandru Anghel în CA al AACR nu este întâmplătoare: Autoritatea Aeronautică urmează să autorizeze și să evalueze Aeroportul Brașov.

România, două nave, buget de una (sursa: Facebook/IGSU)

Investigații

România, două nave, buget de una

România, două nave, buget de una. 44 de milioane de euro. Atât este valoarea contractului semnat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea ministerului de Interne, cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Navele vor fi plătite din banii alocați prin programul „Viziune 2020”, proiect finanțat de Uniunea Europeană. Defapt.ro a consultat documentele programului „Viziune 2020” din care rezultă că inițial s-au alocat bani doar pentru o navă multirol, nu pentru două. Contractul a fost semnat, culmea, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, care se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis pe tema aderării la Spațiul Schengen. Oferta companiei Damen a fost deschisă în urmă cu peste două luni. Contract semnat cu o zi înainte de vizita lui Rutte Olanda se opune de 11 ani aderării României la Spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct că în spatele acestei decizii se află interese meschine. Cum ar fi cedarea Portului Constanța către o companie olandeză și contractul pentru corvete. Contract pe care compania olandeză Damen l-a primit inițial direct printr-o Hotărâre de Guvern emisă de fostul premier Dacian Cioloș în anul 2016. Dar care HG a fost abrogată pentru că nu avea acordul Parlamentului. Cu legătură sau nu cu Schengen, în ajunul vizitei lui Mark Rutte la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, respectiv a ministrului de Interne Lucian Bode, a semnat un contract de 44 de milioane de euro cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Astăzi, 11 octombrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc activitatea prilejuită de semnarea contractului privind achiziția de către IGSU a două nave multirol de stingere a incendiilor, respectiv de căutare-salvare pe mare, finanțat în cadrul Proiectului Viziune 2020 - Program Operațional Infrastructură Mare", a anunțat IGSU. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, oferta depusă de Damen a fost deschisă în data de 8 august. Adică în urmă cu mai bine două luni. "Viziune 2020" Comisia Europeană a decis pe 25 martie 2020 să aloce 628 milioane de euro proiectului "Viziune 2020". Anunțul a fost făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Care a menționat într-un comunicat de presă că banii vor fi cheltuiți pentru achiziția de ambulanțe, autospeciale, containere și elicoptere care ar urma să intre în dotarea IGSU, IGAv și SABIF. Aceste instituții sunt aflate în coordonarea directă a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului citat, de organizarea licitațiilor și a negocierilor competitive urma să se ocupe direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul-locotenent Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate cu numele conspirativ "Ioan Popa". România, două nave, buget de una Ministerul Fondurilor Europene și Inspectratul General pentru Situații de Urgenă au făcut publică lista de cumpărături în valoare de 628 de milioane euro: pe lângă zeci de speciale și autospeciale, containere, drone și elicoptere, proiectul prevedea și achiziționarea unei nave multirol și a trei șalupe multirol. Ce a făcut IGSU? A cumpărat două nave multirol. "Cele 2 nave multirol sunt ambarcațiuni de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a avea la bord 50 de supravieţuitori, între 2 şi 4 pacienţi critici sau 12 pacienţi necritici, pe tărgi. Una dintre aceste nave este clasificată ca navă de intervenție pentru pompieri, având o capacitate mare de stingere cu apă şi dacă este nevoie chiar cu apă şi spumă, rol în decontaminare şi în limitarea poluării. Aceste 2 nave multirol vor creşte nivelul de securitate şi siguranţă în zona maritimă, zona de port şi în larg, ambele nave putând să intervină în condiţii extreme”, potrivit IGSU. Grindeanu se ceartă cu Arafat pe ARSVOM Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) se află în subordinea Ministerului Transporturilor. În mandatul său de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a decis ca ARSVOM să treacă în subordinea IGSU, care urma să achiziționeze mai multe nave multirol. Totodată, la conducerea ARSVOM a fost plantat lt. col. Ionuț Voicu, detașat pe funcția de director general de la Centrul Operațional Județean ISU Dobrogea Constanța. Planurile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost blocate de actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. „Nu e cazul de schimbări. Nu văd un motiv ca ARSVOM să treacă la ISU. Rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. Dar nici pe subordonatul lui Arafat nu l-a schimbat din funcție. Raed Arafat încearcă în continuare să facă presiuni asupra Guvernului Ciucă să emită o Ordonanță de Urgență prin care ARSVOM să treacă în subordinea IGSU.

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul Economiei (stânga), și Mark Vermeulen (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Iordachi)

Investigații

Naval Group acuză Damen de manipulare

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei și fost angajat al olandezilor de la Damen, a promovat o Ordonanță de Urgență prin care contractele cadru din domeniile apărării și securității naționale se vor majora cu până la 50%. Spătaru, însă, nu a făcut publică o informație esențială: câte miliarde de euro va plăti România în urma acestui demers al său aprobat de Guvern. Naval Group acuză Damen de manipulare Actul normativ nu se aplică și în cazul contractului privind achizița celor patru corvete multifuncționale în valoare de 1,2 miliarde de euro, câștigat de francezii de Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Asta, deși francezii au solicitat să fie prinși și ei în Ordonanța de Urgență. Motivul oficial: OUG se aplică numai contractelor în derulare, nu și celor care urmează a fi încheiate. În acest context, francezii par dispuși să renunțe la contract pentru că prețurile la materiile prime și armament au crescut exponențial cu criza geopolitică. Ceea ce i-ar avantaja direct pe olandezii de la Damen. Compania franceză Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, a câștigat în noiembrie 2018 un contract de 1,2 miliarde euro penru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, companie de la care a fost transferat Florin Spătaru pe funcția de ministru al Economiei de către PSD. "Lebăda neagră" Bosânceanu După trei ani de tergiversări și procese, la finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale i-a solicitat asocierii franco – române să semneze acordul-cadru pentru construcția corvetelor. Surpriză, s-a opus Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța. Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea scăzută a profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii i-au satisfăcut o parte din doleanțe, dar afaceristul român nu a cedat. Totuși, cele două companii au prelungit oferta comună depusă până în toamna anului viitor. În contrapartidă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, le-a comunicat francezilor că analizează posibilitatea de a achiziționa direct de la Naval Group două submarine Scorpene și două elicoptere. Prețul unui submarin neînarmat se învârte în jurul sumei de 500 de milioane de euro. Cu armament, valoarea se dublează. Ministrul Spătaru i-a scos din joc pe francezi În cazul în care francezii nu vor semna contractul cu Ministerul Apărării Naționale, acesta poate fi atribuit ofertantului de pe locul secund. Adică exact companiei olandeze Damen, la care ministrul Spătaru a lucrat până să fie ministru. La finalul verii, Florin Spătaru a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru ale Ministerului Apărării Naționale și ale serviciilor secrete se pot majora cu până la 50% din cauza crizei geopolitice declanșată în urma invadării Ucrainei de către Rusia. "Francezii au propus Ministerului Economiei ca în Ordonanță să fie cuprins și contractul pentru corvete. Dar au fost ignorați", spun mai multe surse care gravitează în jurul acestui contract. În acest context, francezii de la Naval Group par să fie resemnați. Pe de-o parte, dacă vor semna acordul-cadru, nu vor putea să facă față costurilor de producție. Pe de alta, dacă vor renunța la contract, șefii Naval Group vor avea de dat explicații în fața statului francez, acționarul principal al companiei. Contract de 44 de milioane de euro pentru Damen O soluție avantajoasă pentru Naval Group ar fi ca Ministerul Apărării Naționale să anuleze licitația. Dar această decizie nu va fi placul companiei Damen. Ministerul Apărării Naționale mai are opțiunea de a atribui contractul companiei Damen, clasată pe locul secund la licitație. Această variantă va fi abordată de premierul olandez Mark Rutte în cadrul discuțiilor pe care le va avea cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis în cursul zilei de miercuri. Olanda este singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării României la spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct și voalat Olanda de faptul că ar avea interese economice în România. Printre acestea, Portul Constanța și contractul pentru corvete. Cu o zi înainte de a ajunge premierul olandez în România, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a semnat un compania Damen un contract pentru cumpărarea a două nave multirol în valoare de 44 milioane de euro. La conducerea filialei Damen din România se afla generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Ministrul Spătaru refuză să spună câte miliarde de euro va plăti România Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că printre cei care vor beneficia de Ordonanța lui Florin Spătaru se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Defapt.ro i-a solicitat ministrului Florin Spătaru să comunice care este impactul bugetar generat de ordonanța promovată de el și cine sunt beneficiarii acestui act normativ. Ministrul nu a răspuns până în prezent la solicitare formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice.

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România (sursa: defapt.ro)

Politică

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România. Este planul partidului condus de viitorul premier al Italiei, Giorgia Meloni, pentru alegerile din 2024. Pasquale Elicona, șeful filialei românești a partidului Fratelli d'Italia, a declarat pentru Defapt.ro că are în atenție și alegerile locale și județene. Acolo unde ar putea să aibă mai mulți reprezentanți. Pasquale Elicona controlează în România mai multe firme care plasează muncitori români în Italia. Iar pe italienii ajunși pe meleagurile autohtone îi ajută să își deschidă diverse afaceri. Prima întâlnire politică, cu AUR Filiala românească Fratelli d'Italia a fost înființată în anul 2020 de afaceristul Alessandro Console. În luna mai a.c., acesta și-a dat demisia din funcție. În locul său, pe 21 mai 2022, a fost numit Pasquale Elicona, patronul unor firme de plasare a forței de muncă. Tototdată, acesta administrează și compania Personnel Select, patronată de un anume Gheorghe Crîngașu. În Italia, Elicona este inspector, coordonator de peronal și manager de securitatea la muzeele din orașele Siracusa, Enna, Caltanissetta și Ragusa, din Regiunea Sicilia. În urma câștigării alegerilor parlamentare din Italia de către partidul Fratelli d'Italia, condus de Giorgia Meloni - viitorul premier al Italiei, Pasquale Elicona și-a luat rolul în serios. Pentru început, a decis să se întâlnească cu mai mulți reprezentanți ai partidelor politice românești. Primul care i-a deschis ușa este deputatul AUR Antonio Andrușceac, președintele comisiei parlamentare de prietenie cu Republica Italia. Fratelli d'Italia, în parlamentul din România Pasquale Elicona (foto) a declarat pentru Defapt.ro că, în prezent, foarte mulți italieni din România au depus cereri pentru a se înscrie în filiala românească a Fratelli d'Italia. În acest context și-a propus să deschidă filiale în fiecare județ. Motivul? Vrea să strângă cât mai multe voturi la alegerile locale, parlamentare și europene din 2024. "Interesul nostru este să participăm la alegeri și să alegem un reprezentant care să candideze pe locul de deputat al minorităților. Pentru comunitatea italiană din România, partidul are dublă funcție. Una politică, una socială. Acum avem ocazia să participăm împreună la activități așa cum fac românii din Italia. Reprezentanții comunității italiene pot candida la alegerile locale sau la cele județene. Obiectivul nostru este să intrăm în grupul minorităților naționale din Parlamentul României. La nivelul Uniunii Europene deja se vorbește de partide europene. Noi punem bazele pentru acest proiect", a declarat Pasquale Elicona. Meloni susține Ucraina Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia, s-a impus în alegerile parlamentare din Italia. A obținut 26% din voturi. În urma alierii de dreapta cu partidele lui Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, Meloni a conturat o majoritate parlamentară. Până să ajungă premier al Italiei, Giorgia Meloni a condamnat deja afirmațiile secretarului de stat francez Laurence Boone, care a declarat că Parisul vrea să colaboreze cu Roma, dar va monitoriza respectarea libertăților. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident "Sunt ingerinţe inacceptabile într-un stat suveran membru al Uniunii Europene. Sunt încrezătoare că Guvernul francez va retrage imediat aceste declaraţii. Era guvernelor conduse de Partidul Democrat, care cerea protecţie din străinătate, s-a încheiat", a spus Giorgia Meloni. Totodată, ea a asigurat Ucraina că va beneficia de toată susținerea în războiul contra Rusiei. Meloni a fost unul dintre puţinii lideri politici italieni care a susţinut decizia premierului demisionar Mario Draghi de a trimite arme în Ucraina.

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești (sursa: kremlin.ru)

Investigații

Yevtușenkov, oligarhul dronelor, afaceri românești

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești. Vladimir Yevtușenkov produce pentru ministerul rus al Apărării celebrele drone de atac Orion, pe care trupele lui Vadimir Putin le-au folosit împotriva Ucrainei. Cu o avere estimată la mai multe miliarde de dolari, oligarhul rus a renunțat oficial la controlul majoritar asupra afacerilor sale pentru a nu fi afectate de sancțiunile impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei. Cedarea, însă, a fost formală: o parte din acțiuni au fost cedate fiului său. Vladimir Yevtușenkov deține conglomeratul de afaceri AFK Sistema, din care face parte și compania Segezha. Aceasta din urmă este prezentă și în România, prin compania Segezha Packaging SRL, producător de ambalaje de hârtie cu o cifră de afaceri care se învârte în jurul sumei de 15 milioane de dolari și profituri pe măsură. Dronele Orion, folosite împotriva Ucrainei Miliardarul Vladimir Yevtușenkov (74 de ani) se află pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei din cauza implicării sale în invazia declanșată de Rusia împotriva țării vecine. În urmă cu aproape 30 de ani, inginerul Vladimir Yevtușenkov a fondat holdingul AFK Sistema PAO, care include în prezent compania de telecomunicații rusească MTS, o rețea de clinici, resurse naturale, hârtie, agricultură, imobiliare și tehnică militară. Kronshtadt Group, una din firmele controlate de oligarhul rus, a început dezvoltarea dronelor Orion în anul 2011, ca parte a a programului Inokhodets, finanțat de Ministerul Apărării din Rusia. În martie 2021, firma lui Vladimir Yevtușenkov a livrat șapte sisteme Orion ministerului rus al Apărării. Dronele au fost folosite un an mai târziu împotriva Ucrainei. Până pe 9 aprilie 2022, în timpul invaziei rusești, dronele lui Yevtușenkov au distrus mai multe vehicule militare ucrainene. Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești Afacerile oligarhului rus au ajuns și în România. La Ploiești, acesta deține compania Segezha Packaging SRL, controlată formal de grupul rusesc Segezha prin vehiculul suedez Segezha Packaging AB. Acționarul majoritar al grupului Segezha, cu 62,2%, este holdingul AFK Sistema, înființat de oligarhul rus. Segezha Packaging este unul dintre cei mai mari producători de ambalaje de hârtie din întreaga lume. Fabrica de ambalaje de la Ploiești a fost înființată în anul 1999 de grupul finlandez Walki Sack. În anul 2001, fabrica a fost preluată de Korsnas Packaging, iar ulterior a devenit parte a grupului Segezha Packaging din Rusia. La începutul anului 2021, compania oligarhului a anunțat că va investi peste zece milioane de euro în dezvoltarea producției de ambalaje de hârtie pe plan local. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Segezha Packaging este deținută integral de o firmă cu același nume înregistrată în Suedia. De administrarea firmei de la Ploiești se ocupă rusul Andrey Volokhov și românul Cristian Banarie. Numele rusului Andrey Volokhov este menționat ca reprezentant al mai multor subsidiare ale grupului Segezha Packaging. Cifra de afaceri a filialei românești a depășit 15,6 milioane de dolari în 2021. Profitul se învârte în jurul sumei de 850.000 de dolari pe an. Grupul Segezha este un holding din industria lemnului cu 33 de filiale, dintre care 23 în Rusia și zece în diverse state din Europa. Site-ul grupului menționează că acesta administrează o suprafață de 15,7 milioane hectare de pădure, de două ori mai mult decât întreaga suprafață forestieră din România. Și exploatează în jur de 22,7 milioane de metri cubi de lemn. Parteneri de afaceri cu probleme În 2021, Segezha Packaging SRL a avut venituri de 83,4 milioane de lei și un profit net de 4,2 milioane de lei. Tot anul trecut, producătorul de ambalaje din hârtie a derulat "un proiect major de investiţii pentru a spori semnificativ producţia şi capacitatea sa în România. Aceasta (...) include o nouă unitate de producţie şi un depozit, modernizarea liniilor de producţie existente, dar şi achiziţia unei linii de producţie de ultimă generaţie", potrivit unui comunicat al companiei. Portofoliul actual de produse cuprinde saci destinați utilizării industriale: de la ciment, var, minerale, adezivi și mortare pentru construcții, până la saci destinați produselor alimentare (făină, zahăr, hrană uscată). Printre cei mai importanți parteneri ai companiei sunt producători de mortare uscate din top 20 de pe piața românească precum Baulinie, Novachrom Trading, Tassullo România sau Gips Modul R. O parte din aceste firme au avut probleme în afaceri în ultimii ani, unele intrând în insolvență sau chiar faliment. Teren de la firma din circuitul penal „Alexe - Păvăleanu” Un partener mai special de afaceri al Segezha Packaging SRL a fost o firmă vecină la Ploiești cu aceasta. Gard în gard, chiar, pe strada Poligonului, la numărul 1. Este vorba despre Xenia SA, aflată acum în faliment. În 2019, pentru peste 400.000 de euro, compania controlată de oligarhul rus a cumpărat la licitație un teren de peste 6.000 mp al Xenia SA cu clădirile aferente. Xenia SA a fost menționată în celebrul dosar "Alexe - Păvăleanu" din Prahova, în care 31 de inculpaţi, persoane fizice şi juridice, au fost trimişi în judecată, în martie 2014, pentru o evaziune fiscală de aproximativ 35 de milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012-2013 inculpaţii s-au folosit de un lanţ comercial fictiv, în care erau incluse aproximativ 60 de societăţi comerciale, simulând operaţiuni comerciale de achiziţie/livrare mărfuri şi servicii ce au avut ca rezultat diminuarea bazelor impozabile fiscale. Printre cele 15 persoane fizice deferite justiţiei în acest dosar se numărau Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului, și oamenii de afaceri Răzvan Alexe, Dragoş Ioan Ionescu, printre mulți alții. Ionescu, de exemplu, potrivit unor documente din dosar, s-a folosit de Xenia SA: "Xenia SA a efectuat lucrări subcontractate de la Conti SA (firma lui Ionescu – n.r.), fară a încasa contravaloarea acestora, în schimb sumele cuvenite fiind achitate de antreprenorul general către Marconstruct Company SRL (firma lui Alexe – n.r.) care nu a participat în nici un fel la activitătile de lucrări". Recycle International: "Am lucrat mult timp cu Segezha" Deșeurile de carton de la Segezha Packaging sunt preluate de Recycle International, o companie specializată în colectarea deșeurilor nepericuloase, un partener constant în ultimii ani al firmei rusești. Recycle International este deținută de bulgarii Lyubomir Kirilov Tomov (32%), Plamen Kirilov Tomov (32%), Velkov Blagovest Veklov (21%), Tsanev Stoyan Petrov (10%) și ieșeanul Răzvan Ionuț Pârvu (5%). Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de peste 14 milioane euro și un profit de peste 1,7 milioane de euro. Numele celor patru afaceriști bulgari apar ca asociați în alte două firme de reciclare a deșeurilor, Vitro Recyle și Next Recycling. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Mihai Belciu, directorul comercial al Recycle International, a confirmat relația de afaceri cu Segezha Packaging. "Știu că avem un contract cu ei, dar se ocupă un coleg de partea aceasta. Noi lucrăm cu ei. Am lucrat mult timp cu ei. Noi preluăm deșeuri de carton de la ei. Nu știu să vă dau mai multe informații în prezent pentru că este contractul unui coleg", a declarat Mihai Belciu pentru Defapt.ro. Un cetățean rus, asociat în Recycle International Ulterior, Mihai Belciu a revenit și a spus că firma Recycle International nu mai are contract cu Segezha Packaging SRL de câteva luni. Întâmplător sau nu, între 2009 și 2018, în acționariatul Recycle International SRL s-a aflat și un cetățean rus, Nikolay Rakustov, care a deținut peste 22% din părțile sociale ale firmei. Rakustov este în continuare asociat în alte firme atât în Bulgaria, cât și în România, cu cel puțin unul dintre fondatorii bulgari ai Recycle International SRL. Rakustov este foarte activ în afaceri și în Rusia, unde deține două companii: Avalon (care se ocupă cu închirierea și administrarea bunurilor imobiliare nerezidențiale proprii sau închiriate) și Aviazaprav Ochnaya Kompaniya Delta (care se ocupă de comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor conexe). Pe 26 februarie a.c., publicația Buletin de Timișoara cerea ca firma din județul Timiș deținută majoritar de Nikolay Rakustov, Total Recover SRL, să fie boicotată ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. Active confiscate în Ucraina Vladimir Yevtușenkov a fost inclus pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei. Mai mult, Marea Britanie l-a etichetat drept oligarh. Pentru a-și proteja afacerile de miliarde de dolari, oligarhul Vladimir Yevtușenkov a cedat fiului său, Felix, o parte din acțiunile holdingului Sistema. Ucraina a decis la 1 septembrie 2022 să-i confiște toate bunurile oligarhului rus Vladimir Yevtușenkov care se aflau pe teritoriul său. Adică activele a cinci societăți din diferite domenii deținute prin intermediul holdingului Electrozavod. Confiscarea bunurilor lui Yevtușenkov este primul caz în care un astfel de mecanism de sancționare este aplicat rușilor din Ucraina. Vladimir Yevtușenkov este o prezență obișnuită la Kremlin, unde este adesea invitat de către președintele Vladimir Putin. Și Dmitri Medvedev miza pe prezența lui Yevtușenkov la palatul prezidențial. Grupul Segezha și sancțiunile impuse de Marea Britanie Grupul Segezha a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că nu este afectat de sancțiunile impuse de Marea Britanie Vladimir Yevtușenkov. "În legătură cu cele mai recente sancțiuni din Regatul Unit implementate începând cu 13 aprilie 2022, Segezha Group PJSC (MOEX: SGZH, o subsidiară a Sistema PJSFC) confirmă că nu se consideră afectată de sancțiunile actuale ale Regatului Unit impuse domnului Vladimir Yevtușenkov (fondator și acționar principal al Sistema PJSFC)", se precizează în comunicat. Potrivit comunicatului de presă, Sistema PJSFC deține 62,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Grupului Segezha: "Domnul Vladimir Yevtușenkov deține 49,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Sistema PJSFC. Ponderea controlului indirect al domnului Vladimir Yevtușenkov în Grupul Segezha este de ~30,6%. ~25% din acțiunile Grupului Segezha sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori din Moscova. Printre acționarii companiei se află investitori instituționali internaționali. Domnul Vladimir Yevtușenkov nu ocupă nicio funcție de conducere în cadrul organelor de conducere ale Grupului Segezha." Reprezentanții Segezha nu au răspuns la întrebările adresate de către Defapt.ro referitoare la afacerile din România.

Gazprom, influență subterană în portul Constanța (sursa: kremlin.ru)

Investigații

Gazprom, influență subterană în portul Constanța

NIS Petrol, o filială românească a gigantului Gazprom, se află în centrul unui scandal de spionaj de amploare. Patru cetățeni străini și români sunt acuzați de procurorii DIICOT de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. În urmă cu zece ani, NIS Petrol a apelat la serviciile notariale ale Ioanei Băsescu, fiica președintelui de atunci al României, Traian Băsescu. Gazprom, influență subterană în portul Constanța: cea mai mare companie energetică din Rusia derulează afaceri cu gaze naturale, carburanți și bunkeraj estimate la peste 400 milioane de euro în România. Alexei Miller, șeful gigantului rusesc, considerat „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, deși a șantajat direct comunitatea europeană. Chiar dacă UE s-a arătat indulgentă din cauza dependenței de gazul rusesc, SUA l-a inclus pe lista neagră de sancțiuni. Gaz rusesc de 945 de milioane de lei România a importat de la începutul anului în jur de trei milioane de metri cubi de gaz pe zi de la Gazprom, prin intermediul filialei locale Wiee România. Dar, în ultima perioadă, Gazprom a redus la 10% livrările de gaz către Transgaz. Gazele rusești ajung în România prin gazoductul Turkstream, prin Bulgaria. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Wiee România este deținută Gazprom Schweiz AG, filiala elvețiană a gigantului rus. La conducerea companiei din România se află Oleg Slafman. În ultimul an fiscal, Wiee România a avut o cifră de afaceri de peste 945 milioane lei și un profit net de peste 46 de milioane de lei. Benzinăriile Gazprom, afaceri de 570 milioane de lei Gazprom a intrat în urmă cu zece ani și pe piața carburanților din România, prin intermediul companiei NIS Petrol din Serbia. În acel an, la conducerea țării se afla președintele Traian Băsescu. Compania controlată de Gazprom a apelat pentru serviciile de notariat la cabinetul Ionei Băsescu, fiica președintelui. Vadim Smirnov, directorul general al NIS Petrol, spunea că la cabinetul Ioanei Băsescu au fost întocmite șase contracte, dar că ar fi aflat că este fiica președintelui de la televizor. Planurile companiei NIS Petrol erau de a atinge o cotă de piață de cel puțin 10% după anul 2015, respectiv să ajungă la 120 de stații de carburant. Însă de atunci au trecut aproape zece ani, iar compania are doar 19 stații care operează sub brandul Gazprom. NIS Petrol este deținută de NIS A.D Novi Sad, care la rândul ei este deținută în proporție de 56,15% de Gazpromneft. Compania sârbească a cumpărat la finalul anului 2012 o parte din OMV Bosnia – Herțegovina. Adică un terminal de combustibil, 28 de stații de alimentare și sediul central din Sarajevo. Datele financiare ale NIS Petrol arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 570 milioane de lei și pierderi de peste 106 milioane lei. Însă are active imobilizate de peste 506 milioane lei. Spionaj prin firma controlată de Gazprom Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat că în data de 3 octombrie 2022 a efectuat nouă percheziții în București și Timișoara, parte din acestea la sediul și punctele de lucru ale companiei NIS Petrol. Ancheta vizează „comiterea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. Compania NIS exploatează șase perimetre de petrol și gaze, în județele Bihor și Timiș. Petrolul extras din România este exportat în Serbia. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, în urma percheziițiilor, patru cetățeni străini și români au fost acuzați de comiterea infracțiunilor de „divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Anchetatorii susțin că informațiile despre rezervele minerale din România au fost transmise către o firmă din același consorțiu din Serbia. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, prietenul fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, a declarat pentru Euronews Serbia că „este important să subliniez că nu există cetăţeni sârbi, nu are nimic de-a face cu noi. Sunt în mare parte ruşi, dar vom cere mai multe informaţii de la Poliţia Română”. Gazprom, influență subterană în portul Constanța Gazprom Neft, prin divizia de bunkeraj Gazpromneft Marine Bunker, a cumpărat în anul 2013 Marine Bunker Balkan SA de la Unicom Holding, companie controlată de Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova. Firma lui Iavorski opera activitatea de buncheraj în Portul Constanța pentru navele aflate în Marea Neagră. Anul trecut, Gazpromneft Marine Bunker Balkan a avut o cifră de afaceri de peste 357 milioane lei și pierderi de aproape 70.000 de lei. Legăturile lui Iavorski cu Moscova sunt de notorietate. El a lucrat pentru firma Runicon SA, din Elveția, controlată de către oligarhul rus Roman Abramovici, patronul echipei de fotbal Chelsea, din Londra. Runicon a fost implicată într-un scandal legat de deturnarea a 17,5 milioane euro, bani care aparțineau Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Abramovici este considerat unul dintre cei mai puternici afaceriști ruși, în special pentru legăturile lui cu foști ofițeri KGB și președintele Vladimir Putin. La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să nu îl includă pe oligarhul Roman Abramovici pe lista neagră de sancțiuni. UE nu cedează șantajului Gazprom Alexei Miller, șeful Gazprom pe care Wall Strett Journal îl descrie ca „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic cu Europa, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Chiar dacă a purtat propriul război economic împotriva Ucrainei. Compania Gazprom, sub conducerea lui Alexei Miller, a anunțat la finalul lunii aprilie că va întrerupe livrările de gaze către anumite state ale UE. „Anunțul Gazprom privind oprirea unilaterală a livrării de gaze către anumite state membre ale UE reprezintă o altă provocare din partea Kremlinului. Dar utilizarea de către Kremlin a combustibililor fosili pentru a încerca să ne șantajeze nu ne surprinde deloc. (…) Acest ultim demers agresiv al Rusiei ne reamintește încă o dată că trebuie să colaborăm cu parteneri de încredere și să ne construim independența energetică”, spunea Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Eveniment

Șoșoacă - Lazarus, alianță nereușită cu Simion

Șoșoacă - Lazarus, alianță nereușită cu Simion. Copiii agitați ai extremismului românesc, Diana Șoșoacă și George Simion, și-au bătut joc oamenii amărâți aduși la protest din întreaga țara pentru a protesta împotriva scumpirilor în Piața Victoriei. Delirul din ambele tabere a atins cote maxime atunci când oamenii din jurul Dianei Șoșoacă au constat că protestul s-a transformat într-un fiasco. Senatoarea Diana Șoșoacă l-a acuzat pe George Simion că este omul serviciilor secrete românești, apoi l-a invitat pe scenă ca să le vorbească manifestanților pentru a salva protestul eșuat. În schimb, George Simion a vrut să-și ia boxele din Piața Victoriei pentru distruge manifestația organizată de senatoarea Șoșoacă. Șoșoacă - Lazarus, alianță nereușită cu Simion George Simion, liderul partidului AUR, a anunțat încă de la sfârșitul verii că va organiza un protest în data de 2 octombrie 2022 la Piața Universității. Bucureștiul a fost împânzit de afișe prin care îi îndemna pe români să vină la protestul împotriva scumpirilor și a Guvernului Ciucă, în special a ministrului Energiei, Virgil Popescu. Cel din urmă este considerat responsabil pentru scumpirile la carburanți și energie. În paralel, dar la nu la fel de vizibil, s-a mobilizat și senatoarea Diana Șoșoacă. Ea și-a propus să organizeze o manifestație apolitică împotriva Guvernului Ciucă în Piața Victoriei. Vineri dimineața, în jurul orelor 02.30, George Simion a fost săltat de polițiști și dus la secție pentru verificări. Liderul partidului AUR s-a ales cu un dosar penal pentru că a condus un autoturism, deși ar fi avut permisul suspendat. Mai mult, autocarul adus în Piața Victoriei a fost parcat într-o zonă interzisă, iar șoferul a fost amendat. George Simion a acuzat că aceasta ar fi fost o diversiune a autorităților statului, jandarmii au spus că ar fi venit în urma unei reclamații legate de „folosirea unui sistem de sonorizare în spațiul public, la o oră târzie”. Șoșoacă: "E nevoie să mă duc la Putin? Mă duc la Putin!" Bucureștiul s-a umplut de manifestanți veniți din întreaga țară încă de sâmbătă seara. Duminică, în ziua protestului, susținătorii lui George Simion s-au strâns la Piața Universității. Pentru scurt timp, bulevardul a fost ocupat de manifestanți. (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Câteva mii de protestatari s-au îndreptat spre Piața Victoriei pentru a-i cere demisia premierului Nicolae Ciucă. Acolo, însă, erau deja susținătorii senatoarei Diana Șoșoacă, care obținuse o autorizație de protest. Șoșoacă s-a suit pe o platformă alături de Oana Lovin, Adriana Bahmuțeanu, și alți câțiva susținători frenetici. Pe platformă a urcat și Luis Lazarus, pe care Diana Șoșoacă l-a prezentat de parcă urma să intre în ring: „Lazarus, Lazarus”. Apoi, senatoarea Diana Șoșoacă a scos o hârtie și i-a anunțat pe cei câteva sute de manifestanți ai săi că lucrează profesionist. Nu înainte de a trimite săgeți către George Simion. A citit de pe foaie câteva articole legate de respectarea Constituției, apoi a solicitat neutralitatea României în conflictul ruso-ucrainean. (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) „Dacă va fi nevoie să mă duc și să afirm neutralitatea poporului român și dorința poporului român pentru pace mă voi duce încă odată la Ambasada Rusiei. Indiferent de consecințe. E nevoie să mă duc la Putin? Mă duc la Putin! Dar România nu intră în război. Știți de ce? Mie nu îmi este frică decât de Dumnezeu, iar Dumnezeu este român!”, a spus senatoarea. Serviciile secrete, Lazarus și negocierile de la Guvern În discursul său, s-a opus educației de gen pentru că "noi suntem creștini ortodocși". Apoi a mulțumit "băieților din Serviciul de Informații Externe". Iar conducerea Serviciului Român de Informații i-a mulțumit pentru informațiile secrete furnizate livrate acestora, nu înainte de a-i spune că parcă a înființat DIS: Diana Ivanovici Șoșoacă – Direcție de Informații Secrete. De la serviciile secrete le-a spus manifestanților că s-a întâlnit cu tinerii tiktokeri. Microfonul i-a fost apoi pasat lui Luis Lazarus. Acesta a început cu un citat din Biblie. Diana Șoșoacă l-a întrerupt pentru a-i anunța pe manifestanți că oamenii lui George Simion vor să vină în Piața Victoriei. (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Luis Lazarus i-a anunțat pe oameni că, după ce se vor uni cu oamenii lui Simion, vor face o comisie de negociere pentru a intra în Palatul Victoria. Apoi le-a explicat cum stă treaba cu identitatea digitală, cine e statul și ceva filosofie direct din Grecia antică. Urlete bipolare dintre Șoșoacă la adresa lui Simion A urmat un nou discurs al Dianei Șoșoacă: mai întâi l-a atacat pe fostul ei coleg de partid, apoi a chemat la unitate. „Moment unic în Piața Victoriei. Mai multe forte se unesc împotriva unui sistem corupt”, a început să spună Șoșoacă atunci când și-au făcut apariția oamenii lui Simion. Totodată, a cerut să se facă un culoar ca manifestanții de la Universitate să intre în Piața Victoriei. Apoi, Șoșoacă le-a cerut manifestanților de la AUR să scape de însemnele electorale. (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Câteva minute mai târziu, totul a luat-o razna. „Să știți că există o mizerie făcută de Simion... boxele lui… ne impun nouă să nu mai vorbim pe scenă. Rușine, rușine, rușine! Ăsta este Simion și cu News România. Trădătorul rămâne trădător. Simioaneee, Iudăăă! Ne-au scos nouă microfoanele și le-au pus pe ale lor ca să nu mai avem voie să vorbim. Asta este unitatea! Și-a bătut joc de AUR, și-a bătut joc de un partid care era naționalist. Rușine, Simioaneee! Vino aici pe scenă, Simioane, că nu ți-ai luat aprobare pe Victoriei”, își striga oful senatoarea. Luis Lazarus îi spunea să strige „unitate”. Dar ea a continuat să strige „trădătorul, trădătorul, trădătorul!”. Cenaclul "Flacăra", Alifantis, gândaci, Ursula la pușcărie „Se dorește ducerea în derizoriu a acestei manifestații, de aceea o să vă rog frumos să vă păstrați calmul”, a spus senatoare. Apoi a continuat, urlând: „Simioane, nu mai întreține discordia. (…) Eram sigură că serviciile vor manipula. Eram sigură că serviciile... E una aici care a vrut să smulgă microfonul. Și mi-a spus că reprezintă AUR-ul. Și mi-a smuls microfonul. E aicea! Așa se comportă un om care reprezintă…smulge microfoane? Vă place? Vă place? Doar vrem unitate. Vrem unitate! Nu vă aud! Rămânem aici pentru că este protestul oamenilor, nu al vreunui partid”. (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Șoșoacă le-a explicat manifestanților că a vrut câteva melodii de la Cenacul "Flacăra", dar nu a primit drepturile de autor: "De aceea, domnule Nicu Alifantis, dacă ne auziți, Andrei Păunescu, cu care am vorbit: nu pe noi trebuie să ne dați în judecată. Și pe Remus Rădoi cu News România și cu Simion, noi nu avem voie să punem aceste cântece în piață. Nicu Alifantis și Andrei Păunescu s-au opus. Au zis că nu vor să fie folosite pentru nici un partid". Șoșoacă a invocat apoi naționalizarea, mâncatul gândacilor și ieșirea României din UE. Ea le-a spus oamenilor că UE ne-a furat bogățiile și copiii, referindu-se la românii care au plecat la muncă în străinătate. Și chiar a promis că o va băga pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la pușcărie. Lazarus: "Simioaneeee, poporul vă vrea împreună, băăăă!" Ignorată de George Simion, Șoșoacă i-a pasat microfonul lui Luis Lazarus. „Simioane, Simioane, vino încoace să ai și tu un cuvânt! Simioane, vino încoace să vorbești și tu cu oamenii. Simioane, dacă nu poți să ții un discurs, Simioane lasă pe altul, dar vino tu încoace să dai un mesaj de bun simț ca să salvezi mitingul. Pentru că nu e normal! Oamenii ăștia au venit pentru problemele lor, au venit pentru facturi, pentru energie, au venit pentru viața lor. Vino încoace, aici, vino Simioane, vino încoace ca să vorbești cu lumea. Să salvăm mitingul. Data viitoare nu mai facem în paralel, facem singuri mitingul. Simioaneeee, Simioanee, oprește muzica, Simioaneeee! Vino la mine, Simioane, vino încoace, Simioane, Simioane… haide, Simioaneeee! Nu mai întreține discordia, Simioane. Vino să ai și tu un discurs! Vino să unim poporul! Poporul are probleme. E discordie. Poporul nu vrea să se certe cu nimeni. Poporul se ceartă cu Guvernul, poporul se ceartă cu Iohannis! Nu se ceartă cu Simion și nu se ceartă cu Șoșoacă. Poporul vă vrea împreună, băăăă! Unitate! Unitate!. Haide, Simioane, poporul vă vrea împreună”, se ruga Luiz Lazarus. Degeaba, Simion nu a venit. Citește și: După ce Medvedev a îndemnat europenii să protesteze împotriva prețului la gaze, George Simion s-a conformat și cheamă lumea în stradă Lazarus a continuat o vreme: „Haideeeee, Simioaneeee! Acum este momentul să arăți că nu ești omul sistemului. Simioane, acum este momentul să arăți că nu ești omul sistemului. Dacă distrugi mitingul ăsta, nu ai rezolvat nimic. Nu ai făcut nimic pentru popor. Tu trebuie să ții oamenii uniți. Nu trebuie să te lași dus de fel de fel de povești. Trebuie să ții poporul unit. Noi trebuie să ținem poporul unit. Noi ne luptăm cu Guvernul, noi ne luptăm cu Ciucă, noi nu ne luptăm între noi”. Ultima zvârcolire a Dianei Șoșoacă Lipsit de succes, Lazarus i-a cedat microfonul Dianei Șoșoacă. „Acum și-a dat arama pe față. Vă muțumesc că ați înțeles adevărul. Domnul Simion, dacă ești bărbat, și nu ești ce se spune, mișcă-te să ții un discurs românilor. Pentru că vrei să fii președintele lor. Un președinte își asumă să le vorbească românilor”, a spus Șoșoacă. Inutil. „Vreau să vă spun că oamenii lui Simion au bătut câțiva oameni de aici de pe platformă. Și încearcă să dea jos platforma. Fără violență! Fără violență! Fără violență! Fără violență! Cui nu-i convine acest miting îl rog frumos să plece pentru că aici noi am luat autorizație. Domnule Simion, mitingul dumneavoastră e la Universitate. Noi am venit aici pentru unitate, nu pentru dezbinare. Nu ca să ne iei tu la bătaie, ca să ne pui tu pumnul în gură așa cum face Ciucă, Orban și așa mai departe. Credeam că esti cu patrioții, Simioane! Nu ai făcut altceva decât să instigi la violență. Ți-ai pus oamenii să ia oamenii la bătăie? Nu îți e rușine, mă nenorocitule care ești?" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Afaceristul Michael Schmidt, cel care controlează Automobile Bavaria, va încasa în următorii doi ani nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la Poliția Română în schimbul a 600 de mașini BMW 320 ix. Contractul a fost câștigat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Sindicatul polițiștilor Europol a atras atenția asupra licitației, insistând că specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi fost identice cu cele ale mașinilor BMW. Președintele Klaus Iohannis, prietenul lui Michael Schmidt, a anunțat de la New York că nu este implicat în această afacere controversată, motiv pentru care a cerut „autorităților competente” să verifice toate asepectele semnalate la sânge. Acuzațiile Europol Poliția Română a vrut să cumpere anul trecut 300 de mașini pentru dotarea Poliției Rutiere. Dar nicio companiei nu a participat la licitație, așa că procedura de achiziție a fost anulată la data de 26 noiembrie 2021. Ulterior, a fost modificat caietul de sarcini: cantitatea de mașini care urma să fie achiziționată a crescut la 600 de bucăți și prețul a fost mărit, de la 26.000 de euro la 32.000 de euro fără TVA pentru fiecare mașină. Sindicatul polițiștilor Europol susține că, în noul caiet de sarcini, specificațiile tehnice ar fi fost croite după cele ale autoturismelor BMW. „Nu mică ne-a fost mirarea când, dupa aproximativ 2 săptămâni de căutări și discuții cu reprezentanți ai marilor dealeri auto, am ajuns la concluzia că singura marcă ce pe aceste specificații este BMW. Iar tipul de BMW este 320ix. (…) În continuare nu se cere șasiu întărit, nu se cer accesorii specifice muncii din dotare (lumini suplimentare montate, compartimentare separată pentru persoanele conduse la sediu, compartimentare separată în portbagaj pt accesorii specifice etc.), ci pur și simplu un autoturism chior”, anunța sindicatul Europol. Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii Licitația a fost reluată în acest an, la sfârșitul primăverii. Conform anunțului de atribuire a contractului, Poliția Română a semnat acordul cadru de aproape 20 de milioane de euro cu firma Automobile Bavaria, singurul participant la licitație. Automobile Bavaria este importatorul oficial al BMW în România. Reperezentanța este deținută de compania luxemburgheză MHS IMMO Sarl și MHS Holding Gmbh, înregistrată în Austria, controlate de la Michael Schmidt. De administrarea Automobile Bavaria se ocupă directorul general, Leonhard Georg Pfeffer. Michael Schmidt s-a retras din administrarea reprezentanței după ce și-a mutat reședința în Austria. Automobile Bavaria SRL a încheiat anul fiscal 2021 cu un profit, după plata taxelor, de 26,6 milioane de lei, dar și cu datorii de peste 219 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Situația financiară a Automobile Bavaria SRL pe 2021 (sursa: Ministerul de Finanțe) „Săptămâna Haferland” Acordul cadru a fost semnat pe 16 august 2022, la două săptămâni de la „Săptămâna Haferland”, eveniment organizat de afaceristul Michael Schmidt pentru președintele Klaus Iohannis. De pe site-ul evenimentului aflăm că festivalul „Săptămâna Haferland” a fost inițiat de Schmidt în anul 2012. Apoi a fost trecut sub „Înaltul Patronaj al Președintelui României” Klaus Iohannis. În plus, ediția din acest a fost cofinanțată de Consiliul Județean Brașov, condus de liberalul Adrian Veștea. Pe lista sponsorilor regăsim compania Automobile Bavaria, cea care a câștigat licitația. Klaus Iohannis a fost însoțit la eveniment un alai format din majoritatea liderilor influenți din PNL, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, șeful partidului. Nu a lipsit nici liberalul Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, în subordinea căruia se află Poliția Română, instituția care a organizat licitația pentru cele 600 de mașini BMW. Iohannis: „Mă aştept la clarificări şi cam foarte repede” La scurt timp după ce a fost declanșat un scandal public în legătură cu achiziția mașinilor BMW de la firma afaceristului Michael Schmidt, președintele Klaus Iohannis a anunțat de la New York că nu are nici o implicare în această afacere. „Dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri şi, dacă îmi permiteţi, mă aştept ca aceste autorităţi să verifice toate lucrurile la sânge. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trase într-o chestiune care poate să fie verificată tehnic. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus şeful statului jurnaliştilor care îl însoţesc în SUA, potrivit Agepres. Șeful Poliției Române, "intimidat" de sindicatul Europol Prima instituție care a reacționat în urma declarației făcute de președintele Klaus Iohannis a fost chiar Poliția Română. Șeful instituției, inspectorul general Benone Matei, a declarat într-o conferință de presă că documentația pentru licitație a fost întocmită în urma cererilor Poliției Rutiere și Departamentul de Logistică. A mai menționat că specificațiile tehnice erau valabile pentru cel puțin trei modele. „Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operative”, potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. La finalul conferinței de presă, inspectorul general Benone Matei a acuzat sindicatul Europol de „tentative de intimidare și presiune asupra poliției”. Michael Schmidt, cumnatul lui Renato Usatîi Afaceristul Michael Schmidt are o relație aparte cu Klaus Iohannis, actualul președinte al României. În anul 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Iohannis a locuit o vreme în București într-un imobil pus la dispoziție de prietenul său. Soția afaceristului, Veronica, este sora controversatului politician Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru din Republica Moldova. Renato Usatîi s-a mutat în anul 2004 la Moscova. De acolo s-a reîntors după doi ani ca șef al companiei VPT-NN, principalul furnizor de utilaje de mentenanță pentru Căile Ferate Ruse. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar Numele politicianului din Moldova apare în mai multe afaceri controversate în care sunt implicați ofițeri și asociați ai serviciilor de informații rusești, dar și politicieni de la Kremlin. În urmă cu aproape zece ani, Renato Usatîi a acordat un interviu revistei VIP Magazin, în care se autocaracteriza astfel: „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea”. Tot el mai spunea că eroul lui preferat din viaţa reală este Vladimir Putin. Drulă susține varianta "blatului" Liderul USR, Cătălin Drulă, argumentează că la mijloc este o afacere cu dedicație: "A ieșit astăzi Poliția lui Bode să mintă pentru el și Iohannis, despre licitația pentru 600 de BMW-uri. Cu un minim efort, am documentat cum au făcut băieții o licitație cu dedicație." Afaceristul Michael Schmidt, patronul MHS Holding, a fost în anul 2016 unul dintre sponsorii de bază ai Uniunii Salvați România, partid condus în prezent de Cătălin Drulă. De exemplu, firma MHS Truck Bus a donat suma de 50.000 de lei. Alte trei firme din grupul MHS: MHS Otopeni Truck Bus, MHS Leasing and Renting și MHS Truck Service au donat cumulat 65.000 de lei. O altă firmă controlată de Schmidt, Rhennania IMMO a donat 15.000 lei. În total, cele cinci firme ale lui Schmidt au donat 130.000 lei, echivalentul a peste 26.000 de euro.

Investigații

Oligarhii ruși, sancționați blând în România

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Agenția Națională de Administrare Fiscală a înghețat bunurile și conturile unor companii controlate de oligarhii Viktor Rashnikov și Alisher Usmanov, dar și de Vitali Saveliev, ministrul Transporturilor din Rusia, ca efect al deciziei comune a UE și SUA de a sancționa entități rusești după invadarea Ucrainei. Sancțiunile românești, însă, au fost aplicate numai unor companii rusești. Ba chiar, în unele cazuri, au fost ridicate după puțin timp. Defapt.ro va publica în zilele următoare articole despre companiile rusești ratate de Fiscul de la București. Aeroflot, trei conturi blocate Rusia a invadat Ucraina la data de 24 februarie 2022. Ca efect, Uniunea Europeană și SUA au sancționat mai mulți politicieni de la Moscova, companii și oligarhi care sprijină regimul lui Vladimir Putin. România s-a alăturat efortului european de a bloca activele companiilor rusești controlate de oligarhii și politicienii ruși. La aproape trei săptămâni de la declanșarea războiului în Ucraina, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sub conducerea Mirelei Călugăreanu, a decis să blocheze trei conturi ale companiei rusești Aeroflot, controlată indirect de ministrul Transporturilor din Rusia, Vitali Saveliev, afaceristul rus Mihail Poluboiarinov și generalul KGB Serghei Chemezov, actualul director al Rostec Corporation – un grup de firme din industria de apărare a Rusiei. Spania a anunțat în martie 2022 că a confiscat un iaht de 153 de milioane de dolari înregistrat pe numele fiicei vitrege a lui Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Pumoianski (TMK), la Kremlin în ziua invaziei Pe 25 martie 2022, ANAF a anunțat că președintele Mirela Călugăreanu a emis trei ordine privind blocarea fondurilor și resurselor a companiilor TMK Artrom SA, TMK Assets SRL și TMK Europe Gmbh. Toate cele trei societăți sunt controlate în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de oligarhul rus Dmitri Alexandrovici Pumoianski. El a fost inclus pe lista de sancțiuni internaționale pentru că, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgic și al Grupului Sinara, lucrează îndeaproape cu companiile de stat rusești, în special Căile Ferate, Gazprom și Rosneft. Pe 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invadării Ucrainei de către Rusia, un grup de 37 de afaceriști, din care făcea parte și oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski, a fost convocat de președintele Vladimir Putin pentru a discuta despre impactul sancțiunilor occidentale. „Faptul că a fost invitat să participe la această întâlnire arată că el aparține celui mai apropiat cerc al lui Vladimir Putin și că sprijină sau implementează acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, precum și stabilitatea și securitatea în Ucraina. De asemenea, arată că se numără printre oamenii de afaceri influenți cu activitate în sectoare economice care constituie o sursă substanțială de venit pentru Guvernul Federației Ruse”, atragea atenția Uniunea Europeană. Oligarhii ruși, sancționați blând în România Compania TMK Artrom are în jur de 2.400 de angajați la Slatina și Reșița și este cel mai mare producător de țevi industriale din România. În urma blocării conturilor, sindicaliștii de la TMK s-au întâlnit cu reprezentanții Cancelariei Prim-ministrului și ai ANAF. „Reprezentanții sindicatelor au solicitat derogări pentru efectuarea de exporturi către SUA și Canada precum și livrări pe piața internă”, se menționează pe site-ul Guvernului. Între timp, oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski și-a transferat acțiunile pe numele unor persoane care nu intră sub incidența sancțiunilor. Mai mult, a renunțat la toate funcțiile de conducere. Ulterior, 650 de angajați au protestat în fața Guvernului față de impunerea sancțiunilor internaționale. În cele din urmă, Guvernul, aflat sub comanda premierului Nicolae Ciucă, a cedat. La fel și Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF, care a revocat ordinul de blocare a conturilor. Usmanov nu are ouă în România Oligarhul Alisher Usmanov, cu o avere estimată la 19,5 miliarde de dolari, a fost inclus pe lista neagră a Uniunii Europene în februarie 2022. I-au fost înghețate toate bunurile și a primit interdicție de a călători în statele UE. La fel a procedat și SUA câteva zile mai târziu. În ultima zi a lunii martie, ANAF a blocat acreditivul DTF/LCI/14315 pentru suma de 1,6 milioane de dolari emis de Eximbank, în beneficiul firmei Metaloinvest Traiding AG, controlată indirect de oligarhul Alisher Usmanov. Acum câteva zile, oligarhul Alisher Usmanov, considerat un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a fost luat la puricat de autoritățile germane. Polițiștii germani au efectuat 24 de percheziții în cadrul procedurii declanșate împotriva lui Alisher Usmanov, suspectat de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit publicației Der Spiegel, anchetatorii ar fi găsit într-un seif din vila lui Usmanov din Tegernsee, din Bavaria, patru ouă Fabergé. Rashnikov, identificat într-o firmă din Turcia Oligarhul Viktor Rashnikov, cu o avere estimată la 9,1 miliarde de dolari, proprietarului grupului MMK și unul dintre cei mai mari jucători din industria oțelului din lume, s-a trezit cu conturile blocate de ANAF. În data de 31 martie 2022, ANAF a blocat două acreditive (de 1,3 milioane euro, repectiv de 1,8 milioane euro) emise de Eximbank în beneficiul societății MMK Metalurji Sanayi Ticaret Ve Liman Isletmeciligi SA, controlată indirect de oligarhul Viktor Rashnikov. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Două săptămâni mai târziu, ANAF a blocat un alt acreditiv, pentru suma de aproximativ 1,2 milioane euro, emis de Banca Transilania pentru compania controlată de oligarh.

Investigații

Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu

Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu. Cristina Elena Arghir, fosta cumnată a primarului Robert Negoiță, a fost plasată de ministrul Economiei, Florin Spătaru, în Consiliul de Administrației al Loteriei Române. Vicepremierul și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a oferit și el un loc călduț în Consiliul de Administrație al companiei Rofersped SA, firma de expediții al falimentarei CFR Marfă. Anterior, Arghir beneficiase de o numire asemănătoare la SIF Oltenia. În plus, aceasta a rămas și la conducerea companiei Internet și Tehnologie S3, firma administrației locale Sector 3, de unde încasează în jur 5.000 de euro lunar. Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu Sorina Docuz, fostă Miss Buzău, s-a căsătorit cu primarul Robert Negoiță în anul 2013. Pe atunci el avea 41 de ani, iar ea, 22 de ani. Petrecerea a avut loc la hotelul Rin Grand Hotel. Nu se știe dacă la eveniment a participat și deputatul de Buzău Marcel Ciolacu, actualul lider al PSD. Însă, la începutul anului 2016, primarul Robert Negoiță a divorțat la notar de Sorina Docuz. După mai bine de un an de la divorț, Sorina Docuz s-a căsătorit civil cu Mădălin Stan, fostul partener de afaceri al lui Nelu Iordache, cunoscut ca "Mădălin de la Giurgiu". Se întâmpla pe 1 noiembrie 2017. Nașul cuplului a fost celebrul afacerist Nelu Iordache, condamnat anul trecut la 11 ani și nouă luni de închisoare pentru fraude cu fonduri europene. Dar nici acest mariaj nu a rezistat. Anturajul lui Marcel Ciolacu are ocazia să o vadă destul de des pe Sorina Docuz, de ceva vreme. Docuz - cu primarul, sora - cu funcțiile Cristina Elena Arghir, sora Sorinei Docuz, a lucrat din 2008 până în 2010 la Vodafone, acolo unde gestiona „contul în relația cu clienții”. Apoi s-a angajat la firma fraților Negoiță, Ring Media Group, companie care edita ziarul Ring. Aici a lucrat ca specialist în marketing până în octombrie 2017. Fostul cumnat, primarul Robert Negoiță, la un an după divorțul de sora ei, a decis să o numească în septembrie 2017 în funcția de administrator provizoriu la Internet și Tehnologie S3, una din societățile înființate de Primăria Sector 3. Mai mult, Negoiță a decis ca fosta sa cumnată fie numită președinte al Consiliului de Administrație. Chiar dacă a fost criticată și contestată că nu are experiență, primarul Robert Negoiță nu s-a lepădat de sora fostei sale soții. Cristina Elena Arghir primește pentru funcția dată de fostul său cumnat un salariu lunar de peste 287.000 lei anual, echivalentul a peste 58.000 de euro. Ceea ce înseamnă că lunar încasează în jur de 5.000 de euro din bani publici. Grindeanu a luat-o de specialistă în căi ferate Între timp, Sorina Docuz a ajuns o foarte apropiată a lui Marcel Ciolacu, liderul PSD. Probabil fără nici o legătură cu acest lucru, subalternii politici ai lui Ciolacu au decis să îi ofere surorii acesteia încă două funcții plătite din bani publici. Primul a fost vicepremierul și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Acesta a hotărât ca Cristina Elena Arghir să fie numită în Consiliului de Administrație al companiei Rofersped, deținută de minister prin intermediul CFR Marfă. Datele de la Registrul Comerțului arată că Cristina Elena Arghir a fost numită ca membru provizoriu pe 31 ianuarie 2022. La data de 1 august 2022, mandatul acesteia a fost prelungit pe o perioadă de patru luni. Spătaru i-a dat o funcție la Loterie Marcel Ciolacu, în calitate de lider al PSD, a propus ca Cristina Elena Arghir să fie trimisă în Consiliul de Administrație al Romgaz, acolo unde urma să fie renumerată pe măsură. Propunerea a fost înaintă de liberalul Virgil Popescu, ministrul Energiei. În urma reacțiilor publice, Marcel Ciolacu a fost nevoit să o renunțe la numirea de la Romgaz. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a întreținut televiziunea PSD din Buzău cu banii publici ai comunelor din județ Dar nu s-a lăsat. A apelat la alt subaltern al său pe linie de partid, ministrul Florin Spătaru, care a decis să o numească în Consiliul de Administrație al Loteriei Române. De aici, Arghir încasează lunar 7.200 lei brut. Anterior acestor numiri, la data de 17 noiembrie 2021, sora Sorinei Docuz a fost numită în Consiliul de Administrație al companiei Voltalim, deținută de Societatea de Investiții Financiare Oltenia. Declarația de avere, modestă În octombrie 2017, Cristina Elena Arghir a depus o declarație de avere din care rezulta că deține un apartament în Popești Leordeni. Pentru munca prestată la firma fraților Negoiță a fost renumerată cu aproximativ 5.000 de lei, în timp ce soțul ei încasa în jur de 3.400 de lei la DCZ Shop. Pe lângă aceste venituri, a mai încasat o indemnizație de creștere a copilului și alocații de aproximativ 9.500 de lei. Cu un an înainte, familia Arghir vânduse o șalupă cu 50.000 de lei lui Dragoș Nicolae Strinu, dar și un autoturism, cu suma de 30.000 de lei, unei firme. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Cristina Elena Arghir și-a vândut apartamentul în anul toamna anului 2019 unei anume Diana Balaganschii cu suma de 74.500 de euro. Ultima declarație de avere arată că soții Arghir nu mai dețin nici un bun imobil și nici conturi bancare. Sunt menționate doar veniturile din salarii și indemnizații. Conform documentului citat, Alin Mădălin Arghir a încasat un salariu de doar 1.134 lei de la firma DCZ Shop, firmă deținută de Dumitru Docuz și Sorina Stan, actual Sorina Docuz. Datele financiare ale firmei arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri de 9,29 milioane lei și un profit net de doar 102.417 lei.

Autor: Petru Zoltan

Șefi din Energie, asigurare de incompetență

Ministrul Spătaru se dezice de Damen

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR

România, două nave, buget de una

Naval Group acuză Damen de manipulare

Fratelli d'Italia, în parlamentul din România

Yevtușenkov, oligarhul dronelor, afaceri românești

Gazprom, influență subterană în portul Constanța

Șoșoacă - Lazarus, alianță nereușită cu Simion

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii

Oligarhii ruși, sancționați blând în România

Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu

Ultima oră

Suma astronomică pe care guvernul Ciolacu II o va plăti pentru împrumuturile guvernului Ciolacu I

Suma uriașă cu care a crescut pensia specială a lui Ciucă în anii în care a condus PNL și Guvernul

Exploziile de la consulatul Rusiei din Marsilia, provocate de doi cercetători francezi de la CNRS

Trump primește în SUA oligarhi ruși dacă fiecare doritor plătește cinci milioane de dolari

Trebuie confiscate activele rusești "înghețate" de Occident, pentru a ajuta Ucraina, susține Londra

Finanțarea campaniei lui Călin Georgescu, vizată de zeci de percheziții în cinci județe

Mulți unguri au început să vină la cumpărături în România după intrarea în Schengen

Petre Roman, Dorel Vișan, Alexandru Mironov vor vorbi studenților despre revoluția din 1989

Reforma noului ministru al Educației se lovește de școlile vechi și de pregătirea deficitară

Boala primarilor români: să construiască un stadion, deși nu există bani la bugetul local

Interimarul Bolojan se laudă cu o conversație telefonică cu președintele Consiliului European

Crin Antonescu: "România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina”

Vânzările Tesla s-au prăbușit în Europa. Explicația: ideile politice ale lui Elon Musk

Președintele sârb i-a cerut scuze lui Putin că țara sa a votat pentru rezoluția ONU pro-Ucraina

Tarifele pe aluminiu impuse de Trump vor lăsa șomeri 100.000 de americani