miercuri 26 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

510 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, a trimis în Franța o delegație condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, pentru a se întâlni cu omologii francezi în cadrul unui comitet care are ca obiectiv rezolvarea dosarului privind construcția celor patru corvete pentru Forțele Navale Române. Primul obstacol: contestațiile Damen Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, a anunțat recent înființarea acestui comitet care și-a mai propus și reconstruirea unei relații bilaterale în jurul industriei navale. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu trei luni că afaceristul Gheorghe Bosâceanu, partenerul francezilor de la Naval Group, a blocat în ultima perioadă semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro pentru construcția celor patru corvete militare la Șantierul Naval Contanța. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, anunța la finalul anului trecut, mai exact pe 16 decembrie, că contractul privind achiziția corvetelor este aproape finalizat, iar guvernele celor două țări „speră la semnarea cât mai rapidă”. Până atunci, semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro fusese tergiversată de compania olandeză Damen, care contestase procedura de licitație. După ce a pierdut toate procesele, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării Naționale. Bosânceanu nu mai vorbește cu francezii Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când ministrul Apărării a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, să semneze contractul. Din partea Șantierului Naval Constanța s-a prezentat directorul Radu Rusen, care a refuzat semnarea contractului. El a motivat că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu. Puși în fața faptului împlinit, francezii de la Naval Group au renegociat contractul de asociere cu Bosânceanu. Deși, în urma negocierilor, a obținut o creștere substanțială a profitului, Bosânceanu a refuzat din nou să semneze contractul. Ulterior și-a mărit din nou pretențiile, ba chiar a blocat orice cale de comunicare cu francezii, susțin surse apropiate de această afacere, sub protecția anonimatului. Un comitet, ultima speranță De atunci, au trecut aproape șapte luni, timp în care Marea Neagră s-a tranformat într-un teatru de război în apropierea granițelor României. Rusia și Ucraina s-au confruntat de câteva ori în zona Insulei Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de țara noastră. Cu toate acestea, afaceristul Gheorghe Bosânceanu nu vrea să înceapă construcția corvetelor militare în șantierul naval cumpărat de la statul român. În urmă cu o săptămână, ambasadoarea Laurence Auer a declarat pentru Agerpres că s-a înființat „un comitet” franco-român care și-a propus „reconstruirea” dosarului corvetelor. „Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament”, a declarat ambasadoarea Laurence Auer. Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor Defapt.ro a aflat că o primă întâlnire oficală al acestui comitet se va desfășura la Paris, în cursul începând cu 12 iulie 2022. Din partea Ministerului Apărării Naționale va participa o echipă condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, aflat în prag de pensionare. Ambasadoarea Laurence Auer a mai declarat că nu știe când se vor finaliza negocierile dintre cele două părți, dar a dat de înțeles că se va pune în discuție chiar și valoarea contractului. „Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, a mai precizat Laurence Auer. Istoria contractului de 1,2 miliarde de euro pentru corvete Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis atunci o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională. La procedura de achiziție au participat mai multe firme internaționale, dar la final au rămas doar trei competitori. Francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, urmată de italieni.

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor (sursa: naval-group.com)
Ministrul Economiei, bani de la Damen (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România (sursa: romgaz.ro)
Investigații

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România. Compania controlată de statul român prin Ministerul Energiei va plăti 1,06 miliarde de dolari pentru a achiziționa acțiunile firmei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, filiala românească a grupului Exxon. Prin această tranzacție, Romgaz va prelua jumătate din zăcământul de gaze naturale Neptun Deep. Filiala de la București a grupului american Exxon a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Prețul oficial: 1,06 miliarde de dolari Tranzacția de 1,06 miliarde de dolari prin care Romgaz, cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România, va prelua integral acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited se apropie de final. Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, a emis un raport la finalul lunii iunie prin care informa piața de capital că pentru finalizarea acestei tranzacții "au mai rămas două condiții suspensive de îndeplinit". Prima condiție prevede "aprobarea sau aprobarea prezumată din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării cu privire la tranzacțiile prevăzute în Contract". Dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a întrunit de atunci. HG semnat de Ciucă Cea de-a doua condiție prevede "emiterea de către Guvernul României a unei hotărâri care să aprobe menținerea valabilității Acordului Petrolier" ca urmare a notificării Agenției Naționale pentru Resurse Minerale cu privire la tranzacție și la schimbarea controlului asupra ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Pentru a îndeplini această formalitate, premierul Nicolae Ciucă a adoptat în cursul zilei de miercuri o Hotărâre de Guvern. Practic, pentru finalizarea tranzacției mai este nevoie doar de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Romgaz plătește dublu pentru Exxon România Filiala românească a companiei ExxonMobile a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, ExxonMobile România mai are și datorii de peste 4,75 miliarde de lei. Defapt.ro a încercat să ia legătura cu Dan Dragoș Drăgan și Aristotel Marius Jud, președintele neexecutiv, respectiv directorul general al Romgaz, pentru a afla dacă statul va prelua și pierderile în urma tranzacției. Nici unul nu a răspuns la telefon. În schimb, Nicolae Bogdan Simescu, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Romgaz, a precizat că, la finalul tranzacției, Romgaz va prelua "o companie curată". Adică fără pierderi sau datorii. Gaze extrase în 2026 Zăcământul de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep era deținut în mod egal de OMV Petrom și Exxon România, un consorțiu în care firma americană deținea poziția de lider. În urma preluării de către Romgaz a companiei americane, poziția de lider a consorțiului a fost cedată firmei OMV Petrom. Reprezentanții statului român, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, susțin public că exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep va începe până la finalul anului 2026. Dar termenul ar putea fi devansat cu cel puțin un an. O altă problemă este legată de refuzul companiei OMV Petrom de a demara proiectul pentru că legea exploatării gazului offshore ar fi dezavantajoasă pentru grupul austriac.

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei (sursa: rheinmetall.com)
Investigații

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei. Compania germană care a încercat să stoarcă de la statul român în jur de 300 de milioane de euro pentru blindatele 8x8, vrea acum să vândă camioane pentru Armata Română. Oferta a fost transmisă Ministerului Apărării Naționale în aprilie 2022 prin intermediul companiei Automecanica Moreni, după ce s-a aflat că italienii de la IVECO nu mai pot livra în termen camioanele contractate de partea română. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană IVECO a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că a livrat cu întârziere camioanele contractate pentru Armata Română. Penalizare pentru IVECO Compania Rheinmetall, producătorul german de vehicule blindate, a pierdut în urmă cu aproape patru ani o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de 3,42 miliarde de lei pentru achiziția a 2.902 camioane și 363 de remorci. Oferta a fost depusă în asociere MHS & TRUCK & BUS, controlată prin MHS Holding de afaceristul Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis. Firma lui Schmidt a fost și unul din sponsorii partidului USR în anul 2016. Cu toate acestea, contractul a fost adjudecat în primăvara anului 2019 de compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA în asociere cu Automecanica Mediaș, firmă românească care urma să livreze remorcile. În aceeași perioadă s-a semnat și primul contract subsecvent, în valoare de peste un miliard de lei, pentru livrarea a 942 de vehicule până în 2024. Dar, după primii doi ani de contract, italienii nu au mai respectat graficul de livrare al camioanelor. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a sancționat compania italiană cu 12 milioane de lei. Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei Deși contractul cu IVECO se află în continuare în derulare, compania Rheinmetall a profitat de problemele italienilor și a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale prin care s-a arătat disponibilitatea de a vinde direct câteva sute de camioane pe care le are în stoc. Culmea, oferta germanilor a fost trimisă de Automecanica Mediaș, asociatul italienilor în afacerea cu camioane. Citește și: China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație "Oferta companiei Rheinmetall a fost înregistrată la Direcţia generală pentru armamente în data de 7 aprilie 2022 și a fost transmisă de către Automecanica Mediaș SRL", se menționează în răspunsul transmis de Biroul de Presă al MApN la solicitarea Defapt.ro. Compania Automecanica Mediaș SRL este controlată de afaceristul Nick Știrban în proporție de 71%, restul părților sociale fiind deținute de Automecanica SA. La rândul ei, această societate este controlată tot de Nick Știrban. Proiectul RMVS În iunie 2017, compania Rheinmetall împreună cu Uzina Mecanică Moreni, controlată de Ministerul Economiei prin Romarm, au înființat societatea mixtă Romanian Military Vehicle Systems (RMVS). Cele două companii cu cote egale în noua firmă și-au asumat dezvoltarea unui nou transportor blindat 8X8 care urma să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale. Tot RMVS urma să asigure și mentenanța. Întreaga afacere româno-germană a picat după reprezentanții Rheinmetall au cerut statului să investească în noua societatea în jur de 300 de milioane de euro, bani necesari pentru demararea proiectului. Însă partea germane nu a vrut să contribuie cu o sumă egală pe motiv că ofereau doar expertiză pentru fabricarea noului blindat.

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco. Compania italiană a fost penalizată cu 12 milioane lei de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a respectat graficul de livrare al camioanelor și remorcilor necesare Armatei Române. Până în ianuarie 2022, Ministerul Apărării trebuia să primească 514 camioane și remorci, dar compania italiană a livrat mai puțin cu 61 de vehicule. De atunci, MApN le tot așteptă. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei italiene un prim contract subsecvent de peste un miliard de lei, parte a unui contract cadru de 3,42 de miliarde de lei, în baza căruia trebuie să primească 942 de vehicule până în ianuarie 2024. Potul: 700 de milioane de dolari În primăvara anului 2019, compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA a câștigat un contract cadru de 3,42 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de dolari, în baza căruia urma să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Tot atunci, s-a semnat primul contract subsecvent, pentru 942 de vehicule, în valoare totală de 1.015.676.538 lei, fără TVA. Adică în jur de 208 milioane euro. Conform contractului, compania italiană trebuia să livreze cele 942 de vehicule în baza unui grafic de livrări începând cu anul 2020 până în anul 2024. Însă compania nu a putut să respecte primul termen de livrare, motiv pentru care a trimis Ministerului Apărării o primă solicitare de forță majoră în primăvara anului 2020 invocând pandemia. Forța majoră, invocată „Prima solicitare de forță majoră a fost solicitată de către compania IVECO DV în luna martie 2020. Din toate solicitările de forță majoră pe care compania le-a făcut, a fost implementat prin act adițional o singură suspendare a contractului pentru o perioadă de 42 de zile, conform documentelor probante oficiale depuse în acest sens, fapt ce a condus la decalarea corespunzătoare a termenului de livrare”, a transmis Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Defapt.ro. Cu toate că Ministerul Apărării Naționale a acceptat să decaleze graficul de livrare cu 42 de zile, compania italiană nu a respectat nici noii termeni ai contractului. De exemplu, după aplicarea perioadei de forță majoră, până la data de 26 ianuarie 2021, compania trebuia să livreze 253 de vehiculele aferente anului 2020. Un an mai târziu, adică în ianuarie 2022, compania italiană trebuia să furnizeze Armatei Române alte 261 de vehicule. În total, 514 camioane și remorci. Peste 100 de milioane de dolari, prima plată Conform răspunsului transmis de Ministerul Apărării Naționale, compania italiană IVECO a livrat cele 253 de vehicule aferente anului 2020, plus alte 200 din lotul de 261 de vehicule prevăzute a fi livrate până în ianuarie 2022. Ceea ce înseamnă că în ianuarie 2022 a livrat cu 61 de vehicule mai puțin decât cele prevăzute în contract. De atunci au trecut aproape șase luni, timp în care Armata Română așteaptă diferența de camioane. Pentru primele 443 de vehicule livrate, Ministerul Apărării Naționale le-a plătit italienilor peste 495,4 milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari. MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco După aproape șase luni de întârziere, Ministerul Apărării Naționale a decis să impună penalități companiei italiene pentru nerespectarea graficului de livrări. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării. Ministru al Apărării în anul 2020 era generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și noul șef al liberalilor. În februarie 2020, ministrul Nicolae Ciucă se lăuda pe contul său de Facebook cu „afacerea IVECO”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Camioanele IVECO pentru Armata României au fost achiziţionate în mai multe secvenţe. Am avut o secvenţă, un contract subsecvent, ca să vorbim mai concret, în care am achiziţionat 173 de astfel de mijloace, ulterior, atunci când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a întâmplat şi astăzi vorbim despre un contract de aproximativ 2.900 de camioane, într-un prim acord de 942 de camioane”. Producție în România Mai mult, actualul premier Nicolae Ciucă spunea că „din elementele de angajament ale furnizorului pot să menţionez că, începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. (…) Nu este vorba de speranţa noastră, ci este vorba de obligativitatea din contract pentru că, încă o dată, cel de-al 301-lea mijloc auto trebuie să fie integrat în România”. Camioanele IVECO sunt asamblate la o fabrică ridicată de compania italiană în localitatea Petrești, din județul Dâmbovița. Investiția în fabrica de 9.000 mp a fost estimată la 50 de milioane de euro și a fost realizată în cadrul programului de offset aferent contractului cadru. Fabrica are cinci linii de asamblare cu o capacitate de 440 de vehicule pe an.

MApN, blindate de 750 milioane euro (sursa: Arquus)
Investigații

MApN, blindate de 750 milioane euro

MApN, blindate de 750 milioane euro. Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere peste 1.000 de blindate 4X4 a căror valoare estimată se învârte în jurul sumei 3,7 miliarde de lei, echivalentul a 750 de milioane de euro. Licitația urmează să fie lansată în toamna acestui an. Până la lansarea oficială a procedurii de achiziție, cel puțin șase companii străine și-au anunțat intenția de a intra în cursa pentru adjudecarea contractului. Favoriți sunt americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, care vor veni cu blindatele JLTV, respectiv Sherpa. Surpriza ar putea veni din partea companiei Nurol, din Turcia. MApN, blindate de 750 milioane euro La finalul anului trecut, Secretariatul General al Guvernului a publicat o Notă de Fundamentare și un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice pentru achiziția de „autovehicule tactice blindate de tip ușor”. Citește și: Incendiu puternic la rafinăria rusă Novoşakhtinsk, aflată la mai puțin de zece kilometri de graniţa cu Ucraina Practic, Ministerul Apărării Naționale vrea să cumpere 1.059 de blindate ușoare pentru mai multe tipuri de misiuni. Această achiziție a fost estimată la aproape 3,7 miliarde de lei, fără TVA. Adică în jur de 750 milioane de euro. Ce spune nota de fundamentare Conform Notei de Fundamentare, nerealizarea înzestrării cu autovehicule tactice de tip ușor „conduce la imposibilitatea planificării, conducerii, coordonării, controlului și evaluării acțiunii forțelor în cadrul următoarelor tipuri de operații: operații de tip combat – operații pentru neutralizarea amenințărilor majore, operații de securitate – operații pentru facilitarea stabilizării, operații în sprijinul păcii”. Totodată, se vor „produce efecte negative de natură operațională și tehnică, iar structurile beneficiare ale Armatei Române nu vor fi în măsură să asigure” diverse tipuri de transporturi militare, inclusiv evacurarea și protecția răniților, Condiții restrictive la licitație Ministerul Apărării Naționale a prevăzut în cele două documente mai multe condiții restrictive, motiv pentru care acest contract a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la câștigătorul licitației. Printre aceste condiții obligatorii, MApN a cerut firmelor care voiau să participe la licitație să facă dovada că ar fi livrat în ultimii șapte ani înainte de licitație cel puțin 1.059 de produse similare către „armate din cel puțin două state care la data livrării erau membre NATO”. În plus, se mai cerea să se facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate ușoare într-un interval de 12 luni. Producătorii au contestat cerințele Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară a considerat că această cerință este foarte restrictivă, motiv pentru care solicitat modificarea acestei sintagme. Ministerul Apărării a decis ulterior să includă și statele Uniunii Europene. În legătură cu numărul de blindate livrate într-un interval de 12 luni, MApN a clarificat acest aspect menționând că ofertanții trebuie să facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate în orice interval de 12 luni din ultimii șapte ani. Toate modificările și completările vor fi incluse în actul normativ, atunci când acesta va fi adoptat de Guvern. Americanii de la Oshkosh vin cu JLTV După ce s-au eliminat și modificat cerințele restrictive, mai multe companii străine și-au anunțat intenția de a participa la licitație. Principalii favoriții sunt americanii de la Oshkosh, care vor încerca să vândă Armatei Române celebrele blindate ușoare JLTV. În octombrie 2020, ministrul Apărării de atunci, Nicolae Ciucă, adică actualul premier, a solicitat Guvernului Orban să semneze un contract de tipul „Guvern la Guvern” cu SUA pentru a cumpăra blindate Oshkosh JLTV pentru dotarea Forțele pentru Operații Speciale ale României. Francezii de la Arquus vin cu Sherpa Compania franceză Arquus, parte a grupului AB Volvo, ar oferi Armatei Române celebrele blindate Sherpa, care sunt disponibile în mai multe configurații. Blindatul ușor poate fi dotat cu mitralieră de 12,7 mm, aruncător de grenade de 40 mm sau lansator de rachete antitanc. Francezii susțin că, în cazul în care vor câștiga licitația, au un „plan cuprinzător” prin care vor să semneze mai multe parteneriate pe plan local, cu companiile din industria de apărare românească. În urma acestor parteneriate ar rezulta „un grad crescut de cooperare între industriile europene de apărare, prin crearea de parteneriate reciproc avantajoase, pe noi piețe”. Șeful vânzărilor pe Europa, Edouard Penning Reef, a spus că Arquus vrea într-o primă fază să livreze un număr mic de blindate 4x4 produse în Franța, acolo unde partenerii din industria de apărare românească ar urma să fie pregătiți. Apoi ar urma transferul de tehnologie în România. În cea de-a doua fază, ar urma ca blindatul Sherpa să fie asamblat în România cu componente produse pe plan local. Ulterior, blindatele ar urma să fie produse integral la Uzina Automecanica Moreni. Turcii de la Nurol oferă NMS 4x4 Producătorul turc Nurol Makina, parte a grupului Nurol, va licita cu blindatele NMS 4X4, mașina de luptă prezentată la târul de armament „Black Sea Defense and Aerospace” de la București. „Nurol Makina este deschisă unei colaborări depline cu industria românească de apărare, de la cooperarea pentru dezvoltarea de sisteme și subsisteme și chiar dezvoltarea unei linii complete de asamblare a vehiculelor de luptă în România. Parametrul care va determina nivelul cooperării noastre sunt proiecțiile guvernului român. Avem deja numeroase colaborări cu industria românească de apărare și ne dorim să adăugăm noi companii în ecosistemul nostru. De asemenea, suntem deschiși pentru transfer de know-how pentru asamblarea vehiculelor și activități legate de testare ”, a declarat Emre Akin, Strategic Planning and Market Development Director, Nurol Makina. Grupul Nurol, cu afaceri în construcții, minerit, imobiliare, servicii financiare și industria de apărare, este condusă de familia Carmikli. În anul 2010, familia Carmikli a deschis oficial hotelul Sheraton Batumi din orașul georgian Batum, eveniment la care a participat și Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premierul Turciei. AM General vine cu Humvee NXT 360 La licitație ar putea participa și firma americană AM General, producătorul emblematicelor blindate Humvee. Această companie va oferi Armatei Române blindatul Humvee NXT 360. Blindatul american a fost construit pe o platformă Humvee și beneficiază de îmbunătățiri suplimentare la suspensii și motor. Americanii îl descriu ca „robust și agil în același timp”, dar va avea aceeași versatilitate pentru a se potrivi cerințelor multiple ale misiunii: de la scaune pentru 2, 4 și 6 pasageri, cu spațiu pentru personal și echipamente de misiune. General Dynamics și Thales Pe lista firmelor care ar urma să participe într-o primă fază la licitație se mai află americanii de la General Dynamics și francezii de la Thales. Compania americană propune modelul Eagle, care se află deja în dotarea militarilor danezi, olandezi, elvețieni și nemți. Francezii de la Thales vor propune modelul Hawkei. Blindatul Hawkei poate executa misiuni de comandă şi control, război electronic, legătură, supraveghere şi recunoaştere. Prețul unui blindat poate ajunge la peste 880.000 de dolari. Modelul este dotat cu motor diesel Steyr cuplat la o cutie automată şi poate fi dotat cu diverse sisteme de armament începând cu o mitralieră de 12,7 mm.

Haine cu studii superioare pentru polițiști (sursa: vivatstudentia.ro)
Investigații

Haine cu studii superioare pentru polițiști

Haine cu studii superioare pentru polițiști. 18 milioane de euro. Atât va cheltui în total Poliția Română pe șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Cei mai mulți bani, în jur de șase milioane de euro, vor ajunge la două firme în care este asociat și administrator Leonardo Geo Mănescu, șeful Senatului Universității din Craiova. Firmele președintelui Universității din Craiova vor livra impermeabile pentru ploaie, dar și cămăși sau bluze pentru polițiști. Haine cu studii superioare pentru polițiști Poliția Română, sub conducerea inspectorului general Benone Marian Matei, a organizat o licitație împărțită în cinci loturi pentru a achiziționa șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Deși valoarea contractelor-cadru pentru fiecare lot în parte era de ordinul milioanelor de lei, se pare că licitația nu a fost atât de atractivă pentru agenții economici. Culmea concurenței și coincidenței, Poliția Română a primit doar câte o singură ofertă pentru fiecare lot de produse în parte. Mai mult, președintele Senatului Universității din Craiova a adjudecat două loturi pe două firme diferite. Cămăși pentru polițiști: 126 de lei/bucata Firma Mentor SRL, patronată de Mihaela Mănescu (75%) și Leonardo Geo Mănescu (25%), a câștigat lotul 6 al licitației organizate de Poliția Română. Pentru acest lot, firma familiei Mănescu a semnat un acord-cadru în valoare de 15,126 milioane de lei, echivalentul a peste trei milioane de euro, pentru a livra cămăși și bluze. Acestea fac parte din uniformele de serviciu pentru bărbați și femei. Citește și: În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat. Specialist în furaje cu sinecură la Eximbank Conform acordului cadru, cantitatea minimă pe care o va cumpăra Poliția Română este de 12.000 de bucăți iar cantitatea maximă, de 120.000 de bucăți. Astfel, rezultă că prețul unei cămăși sau bluze va fi de 126 de lei fără TVA. Societatea familiei Mănescu a raportat în anul fiscal 2021 un număr mediu de 108 angajați. Cifra netă de afaceri a acestei firme a fost de peste 42,2 milioane lei și un profit net de peste 2,38 milioane lei. Impermeabile pentru ploaie: 270 de lei bucata Cealaltă firmă a familiei Mănescu, Vladoor Smart SRL, a câștigat și lotul 5, care prevede achiziția de impermeabile pentru ploaie. Valoarea acordului cadru a fost de peste 14,8 milioane de lei, echivalentul a trei milioane de euro. Conform anunțului de licitație, Poliția Română va cumpăra minimum 3.000 de pelerine și, maximum, 55.000. Astfel, Poliția Română va plăti pentru fiecare impermeabil 270 de lei, dacă va comanda întreaga cantitate. Firma Vladoor Smart este deținută integral de Mihaela Mănescu, în timp ce președintele (foto) Senatului Universității din Craiova este doar administratorul societății. Acestă firmă a raportat o cifră de afaceri netă de peste șase milioane de lei și un număr mediu de 41 de angajați. Profitul firmei în anul fiscal 2021 a fost de peste 1,26 milioane lei. Poliția Română plătește 150 de lei pentru fiecare șapcă Lotul pentru șepci în valoare de 18 milioane de lei a fost adjudecat în urma unei licitații cu un singur ofertant de către firma Treximco. Asociații acestei firme sunt Mihaela Murariu (27%), Eliza Pintilie (12,4%), Iuliana Pintilie (12,6%), Grigore Ungurean (24%) și Dragoș Dima (24%). În baza acordului cadru, Poliția Română va comanda minimum 12.000 și maximum 120.000 de șepci. Prețul unei șepci de polițist este de 150 de lei, în cazul în care Poliția Română va comanda întreaga cantitate. Conform datelor fiscale, firma Treximco a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 8,66 milioane de lei cu un număr mediu de 73 de salariați. Profitul net al firmei a fost de 362.000 de lei. Bereta, cumpărată cu 63 de lei/bucata Pe lângă șepci, Poliția Română a cumpărat și berete pentru agenți de poliție, ofițeri și chestori. Contractul a fost atribuit firmei Gconf Comercial SRL, patronată de un anume Ștefan Lungu. Valoarea acestuia este de 3,465 milioane lei pentru o cantitate maximă de 55.000 de berete. Ceea ce înseamnă un preț mediu de 63 de lei pentru fiecare beretă. Datele financiare ale firmei patronate de Ștefan Lungu arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane de lei cu un număr de mediu de doi angajați. Profitul net a fost de 22.451 lei. Pardesiu de polițist: 560 de lei/bucata Cel mai mare contract atribuit de Poliția Română în cadrul acestei licitații a fost dat firmei Axel Project SRL, patronată de Constantin Giura. De la această firmă se vor achiziționa maxim 60.000 de pardesie în valoare de peste 34,84 milioane lei, echivaentul a șapte milioane de euro. Ceea ce înseamnă că, pentru fiecare pardesiu, Poliția Română va plăti 560 de lei. Deși contractul prevede furnizarea de pardesie, în anunțul de licitație se vorbește de "jachetă bărbați/femei". Firma patronată de Constantin Giura a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 9,31 milioane lei, un număr mediu de 92 de angajați și profit net a fost de peste 68.000 de lei.

Grindeanu, sesizare pe Facebook la DNA (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Investigații

Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA

Grindeanu, sesizare pe Facebook la DNA. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat în urmă cu aproximativ trei săptămâni că va sesiza Poliția, Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție în legătură cu intabularea dreptului de folosință a terenului de la Complexul Astoria în favoarea unei firme controlate de Marius Gaga, fostul șef al Corpului de Control al ANAF, în mandatul lui Sorin Blejnar. Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens de la ministrul Sorin Grindeanu. Răspunsul a fost negativ. Societatea Feroviară de Turism, în faliment Complexul Astoria Snagov a fost scos la vânzare după intrarea în faliment a Societății Feroviare de Turism. De vânzarea bunurilor s-a ocupat Cabinetul Individual de Insolvență Iorgulescu Gabriel. În primăvara anului trecut, lichidatorul a anunțat printr-un anunț publicat în ziarul Bursa că va organiza o licitație publică cu strigare pentru vânzarea bunului Complex Astoria Snagov. Potrivit informațiilor publicate de cotidianul Libertatea, la licitație s-a prezentat doar firma Simart Arhitecture SA, care a adjudecat clădirile contra unei sume de 5,127 milioane de lei, echivalentul a 1,03 milioane de euro, adică 60% din valoarea evaluată. Ulterior, societatea Simart Arhitecture, controlată de Marius Gaga printr-un off shore înregistrat în Dubai, a solicitat lichidatorului să facă toate formalitățile pentru a înscrie bunurile la Direcția de taxe și impozite locale și intabularea acestora la Cartea Funciară. Totodată, a fost intabulat și dreptul de superficie „doar pentru terenul aflat sub construcțiile achiziționate în cadrul licitației, respectiv 28.658 de metri pătrați”, susține lichidatorul. Drept de folosință pe 20 de hectare? Bucata de teren pentru care a primit dreptul de folosință firma lui Marius Gaga face parte dintr-o suprafață de 205.146 metri pătrați, adică peste 20 de hectare, aferentă întregului Complex Astoria. Mai mult, întregul teren se află în proprietatea Companiei de Căi Ferate CFR SA. Însă, din Extrasul de Carte Funciară pentru întregul teren rezultă că lichidatorul a intabulat dreptul de folosință în favoarea afaceristului Marius Gaga pentru întreaga suprafață de teren. Citește și: Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia Specialiștii consultați de către Defapt.ro susțin, sub protecția anonimatului, că „numărul cadastral 2191 are o suprafață totală de 205.146 mp compusă din două bucăți de 28.658 mp + 177.842 mp. Dreptul de superficie a fost intabulat pentru o perioadă de 99 de ani pentru întreaga suprafață. Nu avea cum să se facă doar pe o parcelă pentru că terenul este un întreg care nu a fost dezmembrat”. Dar firma lui Marius Gaga susține că nu s-a constituit nici un drept de superficie, ci doar a fost transmis dreptul de superficie existent pentru terenul de sub clădirile cumpărate. Grindeanu a anunțat că va sesiza instituțiile statului Regionala Căi Ferate București, din subordinea CFR, susține că nu a încheiat nici un acord, protocol sau convenție cu deținătorul construcțiilor, adică cu firma lui Marius Gaga, în vederea acordării dreptului de superficie. În acest context, Regionala CF București a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, care a transmis plângerea pentru investigații la Biroul de Investigare a Fraudelor a Poliției Române. Pe 20 mai 2022, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat pe pagina sa de Facebook că va solicita instituțiilor statului să cerceteze afacerea „Complexul Astoria”. „Anunț că voi solicita instituțiilor abilitate ale statului să cerceteze situația și să ia măsurile legale care se impun. Poliția, Parchetul General, DNA…. oricare dintre aceste instituții vor avea sprijinul meu, ca ministru al Transporturilor, pentru aflarea adevărului. Dacă există vreo infracțiune, cei vinovați trebuie să plătească! Indiferent de numele lor și de perioada în care au fost în funcție”, susținea ministrul Grindeanu. DNA: „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor” După aproape trei săptămâni de la anunțul ministrului Sorin Grindeanu, Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens. „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor, respectiv ministrul Sorin Grindeanu, cu privire la înstrăinarea patrimonială a Complexului Astoria Snagov”, a transmis DNA la solicitarea Defapt.ro. În urma acestui răspuns am solicitat un punct de vedere oficial de la ministrul Sorin Grindeanu pentru a afla ce l-a determinat să renunțe la inițiativa de a sesiza instituțiile statului în legătură cu situația controversată de la Complexul Astoria. Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA Alin Șerbănescu, consilierul pe comunicare al ministrului, a încercat să justifice inacțiunea șefului său spunând că, prin postare de pe Facebook, ministrul Sorin Grindeanu „a solicitat verbal instituțiilor statului să cerceteze această situație. Nu a făcut în scris pentru că deja există o plângere penală. Ministrul a solicitat public, dar nu poate interfera cu actul de cercetare penală. Ministrul a spus că oricine ar trebui să se ocupe de cercetarea asta va avea sprijinul lui”. Consilierul ministrului Sorin Grindeanu a mai declarat că în prezent se efectuează cercetări de către Poliție în urma plângerii făcute de Regionala București: „În momentul în care se vor identifica faptele și făptuitorii, atunci vor fi predate rezultatele cercetării celorlalte instituții abilitate, care pot fi Parchetul General, DNA. Ministrul poate să solicite implicația acestor instituții cât mai profund. Ministrul nu e organ de cercetare penală. Ce poate să facă ministrul? Este să ceară entităților din subordine să pună la dispoziție toate documentele necesare pentru aflarea adevărului”.

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc (sursa: gov.ro)
Investigații

Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc

Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc. 2.000.000 de euro. Atât a plătit SAPE, o companie a Ministerului Energiei condusă de bugetarul de lux Bogdan Stănescu, pentru depozitarea celor peste 90 de milioane de măști cumpărate din Vietnam cu aproximativ 31,4 de milioane de dolari. Chiria de aproximativ 20.000 de euro pe lună ajunge la firma Master Mind, patronată de Dragoș Liviu Rădulescu, fost partener de afaceri cu un traficant de țigări. „Nașul” afacerii păguboase cu măști vietnameze este liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Pentru a scăpa de măștile păguboase și de costurile de 20.000 de euro pe lună cu depozitarea, Bogdan Stănescu le-a donat Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc În urmă cu doi ani, mai exact în martie 2020, liberalul Virgil Popescu se afla la conducerea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Atunci, Popescu a decis ca o companie deținută de minister, Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE), să cumpere 100 de milioane de măști din Vietnam. În acel context, SAPE, sub conducerea bugetarului de lux Bogdan Stănescu, a purtat discuții cu reprezentanții Institutului de Tehnologie de Mediu și Schimbări Climatice din Vietnam. Care și-a asumat în timpul negocierilor că are posibilitatea de a furniza cele 100 de milioane de măști pentru suma de 30 de milioane de dolari. Adică 30 de cenți pe bucată. În cazul în care Institutul de Mediu nu putea livra întreaga cantitate de măști, reprezentanții acestuia aveau posibilitatea să apeleze la alte companii din Vietnam pentru a onora comanda. SAPE a cerut ajutorul Romarm Dar SAPE nu avea capacitatea de a organiza o asemenea achiziție, motiv pentru care ministrul Virgil Popescu a introdus în schemă o altă companie a ministerului, Romarm, condusă de Gabriel Țuțu, principalul producător și exportator de produse militare din România. Într-un final, pe 12 mai 2020, s-au cumpărat 95,97 de milioane de măști de la firma Minh anh Medical Joint Stock Company, măști produse de o altă companie vietnameză, Orange Pharmaceutical Company Limited. Valoarea contractului a fost de peste 26,1 milioane de dolari, la care s-au adăugat alte alte 5,3 milioane de dolari pentru transport. În total 31,4 milioane de dolari. Avioane închiriate pentru 5,3 milioane USD Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că firma de la care s-au cumpărat măștile era deținută de vietnamezii Nguyen Ngoc Hung, Tran Thi Tho, Ta Thi Tuy, Hoang Thi Lien și Nguyen Chi Cong. Directorul firmei era vietnamezul Dinh Xuan Khanh. Importul de măști din Vietnam a fost organizat integral de compania Romarm, care răspundea și de calitatea măștilor, de teste și de documente. De exemplu, Romarm a închiriat prin intermediul unei companii înregistrare în Elveția, Allodium SA, un avion militar al Forțelor Aeriene Ucrainene. Pentru cinci zboruri, a plătit peste 1,75 milioane de dolari. Ulterior, s-a apelat la firma SLS Cargo Bulgaria, de la care s-a închiriat un avion Boeing 747. Costul aferent pentru patru zboruri a fost de 3,5 milioane de dolari. Cinci milioane - vândute, 90 de milioane - în depozit SAPE, sub conducerea lui Bogdan Stănescu, a reușit să vândă din lotul de măști cumpărate din Vietnam doar 5.234.150 de bucăți Ministerul Educației, pentru suma de 9,26 milioane de lei. Restul de peste 90 de milioane de măști se află încă depozitate în regim de antrepozit vamal într-un spațiu închiriat de la firma Master Mind, patronată de Dragoș Liviu Rădulescu. Potrivit raportului de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021, compania Master Mind primește o chirie lunară în valoare de 98.600 lei, echivalentul a 20.000 de euro. Extras din raportul SAPE (sursa: SAPE) Depozitarea măștilor: două milioane de euro Un calcul simplu arată că SAPE a plătit în doi ani o chirie de peste două milioane de euro pentru depozitarea măștilor din Vietnam. Pentru a scăpa de problema măștilor cumpărate din Vietnam, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a decis să doneze stocul de măști către Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu „Demers prin care SAPE și-a exprimat disponibilitatea de a preda stocul de măști, invocând costurile ocazionate de menținerea acestora în regim de antrepozit vamal. Urmare a acestui demers s-a analizat și dezbătut propunerea, inclusiv în cadrul CNSU, fiind emisă Hotărârea nr. 98/04.11/2021”, se menționează în raportul SAPE. Conform acestei hotărâri, Departamentul pentru Situații de Urgență a acceptat donația urmând ca de diligențe și preluarea măștilor să se ocupe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Însă, până la redactarea raportului, măștile nu au fost preluate din antrepozitul vamal. De abia acum, după șase luni de la hotărârea CNSU, a început preluarea măștilor de către IGSU. Afaceristul cu depozitul, asociat cu un traficant de țigări Dragoș Liviu Rădulescu, patronul firmei Master Mind, a încasat în jur de două milioane de euro pentru spațiul pus la dispoziție pentru depozitarea măștilor. Într-o altă firmă, Danube Logistic, a cărei activitate este întreruptă, Rădulescu este asociat cu Edis Suhov, implicat în contrabanda de țigări. Potrivit unui comunicat emis de DIICOT în 2011, Edis Suhov făcea parte dintr-un grup organizat care activa în județele Tulcea, Brăila și Galați și care aducea în România țigări de contrabandă. Din rețea făcea parte și tatăl lui Edis, Vladimir Suhov, fratele fostului senator Andrei Suhov. „Inculpaţii au introdus în România cantităţi însemnate de ţigări, atât prin punctele destinate controlului vamal cât şi prin trecerea în mod fraudulos a frontierei de stat. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat este de peste 5.000.000 lei”, se menționa în comunicatul DIICOT. "Mi-a furat barca să facă contrabandă" Contactat de căre Defapt.ro, Dragoș Liviu Rădulescu a declarat că măștile au fost depozitate din momentul în care au ajuns în țară: "Primesc aproape 20.000 de euro la 2.000 de mp. Și eu fac o afacere de vreo 3.000 de euro pentru că și eu plătesc 17.000 de euro pentru că nu e depozitul meu. E închiriat.". Legat de relația cu familia Suhov, Rădulescu a spus că a cumpărat o firmă de Vladimir Suhov. „Au avut probleme cu contrabanda de țigări. Am fost obligat să am un asociat pentru că legea îmi permitea să fiu asociat unic doar într-o singură firmă. A fost o idee să facem o firmă de transport. Edis Suhov a fost eliberat, dar eu am pătimit mult. El atunci mi-a furat barca și s-a apucat să facă contrabandă. Nu am avut nici o treabă cu ei”, a declarat Rădulescu.

Scântei, sute de mii din Energie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Scântei, sute de mii din Energie

Scântei, sute de mii din Energie. 14,73 milioane de euro. Atât a plătit Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), condusă de Bogdan Stănescu, pentru a achiziționa firma clujeană Energo Proiect care ar produce 15 MW din energie eoliană. Scântei, sute de mii din Energie Documentele obținute de către Defapt.ro arată că tranzacția a fost perfectată de notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare PNL, nominalizată de partid și votată de Senat pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională. Onorariul liberalei Laura Iuliana Scântei a fost de aproximativ 365.000 de lei pentru a autentifica promisiunea de vânzarea – cumpărare și plata în avans a sumei de 7,365 milioane de euro. Autentificarea documentelor a fost plătită de către SAPE, companie deținută de Ministerul Energiei, la conducerea căruia se află liberalul Virgil Popescu. SAPE, controlată de liberali Bogdan Stănescu a devenit cunoscut publicului larg după ce presa a scris că primea 12 salarii lunar de la stat pentru că era administrator special și membru în consilii de administrație la 12 companii de stat. În august 2019, Ministerul Energiei era condus de Anton Anton, de la ALDE și fost membru PNL. Atunci s-a decis, cu acordul lui Daniel Chițoiu, unul dintre fondatorii ALDE, ca în funcția de președinte al directoratului SAPE să fie numit Bogdan Stănescu. Un alt om al lui Chițoiu plantat în directoratul SAPE este Marian Luiza, fostul secretar adjunct al ALDE. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Această societate, deținută integral de Ministerul Energiei, a fost înființată în anul 2014 în urma procesului de divizare a Societății de Distribuție și Furnizare Energie Electrica SA și administrează participațiunile statului la mai multe companii din sectorul energetic. Între timp, Bogdan Stănescu a ajuns în subordinea lui Virgil Popescu, ministrul liberal al Energiei. Tot pe filieră liberală, în directoratul SAPE au mai fost numiți Gabriel Ion Grozavu, consilier județean la Dâmbovița din partea PNL. Pentru o scurtă perioadă de timp, între august 2020 și februarie 2021, din directoratul SAPE a făcut parte și Gabriel Plăiașu, deputat PNL de Dâmbovița. Din noiembrie 2021, Plăiașu este deputat neafiliat. 14,73 milioane de euro pentru Energo Proiect Pe lângă administrarea participațiunilor statului în companiile din sectorul energetic, SAPE a început să achiziționeze acțiuni și companii întregi care produc energie "energie verde". De exemplu, a fost achiziționat parcul fotovoltaic Dârvari. În urma acestei achiziții, din mai 2021, SAPE tranzacționează energie regenerabilă pe piața de energie din România. Ultima achiziție făcută sub conducerea lui Bogdan Stănescu, respectiv a ministrului Virgil Popescu, este firma Energo Proiect SRL din Cluj, patronată de un anume Sorin Bădău. Aceasta produce aproximativ 15MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Din raportul de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021 aflăm că, pe 30 decembrie 2021, SAPE a plătit un avans de peste 36,4 milioane de lei, echivalentul a 7,365 milioane de euro, pentru a cumpăra firma lui Sorin Bădău. Senatoarea PNL a încasat 365.000 de lei de la SAPE în calitate de notar Documentele obținute de către Defapt.ro arată că valoarea finală a tranzacției pentru achiziția integrală a firmei Energo Proiect este de 14,73 milioane de euro. Bogdan Stănescu, președintele directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Conform documentelor, senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitate de notar, a întocmit promisiunea bilaterală de vânzarea – cumpărare a firmei Energo Proiect de către SAPE. În baza acestei promisiuni, SAPE a virat în contul lui Sorin Bădău 7,365 milioane de euro. Onorariul notarial al senatoarei Laura Iuliana Scântei a fost calculat la aproximativ 365.000 de lei, plus TVA în valoare de 69.253 lei. Suma încasată de Laura Iuliana Scântei se va dubla la finalizarea tranzacției, dacă va taxa cu aceeași sumă compania din subordinea colegului ei de partid. Bogdan Stănescu a refuzat să spună cum a fost selectată doamna Laura Iuliana Scântei pentru a întocmi actele pentru tranzacție. Însă a precizat că răspunsul îl vom primi în termenul legal. Scântei a donat 30.000 de euro la PNL și a ajuns judecător CCR Senatoarea Laura Iuliana Scântei, fosta consilieră a ministrului Justiției Tudor Chiuariu, a intrat în Parlament în anul 2016 pe listele PNL. Conform ultimei declarații de avere, aceasta a donat PNL nu mai puțin de 145.500 lei în octombrie 2020. Adică în jur de 30.000 de euro. Dar nici partidul nu a uitat de ea: în urmă cu aproximativ două luni, PNL a decis să o propună pe senatoarea Laura Iuliana Scântei pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României. Decizia a fost votată de Senat la începutul lunii mai. Asfel, Laura Iuliana Scântei va ajunge judecător la Curtea Constituțională în locul judecătoarei Mona Pivniceru. Stănescu, o carieră de succes Bogdan Stănescu și-a început activitatea publică în anul 1997 la Direcția Regională a Vămilor Galați. Acolo a început să lucreze pe funcția de consilier juridic. Apoi și-a continuat cariera de jurist la Fondul Proprietății de Stat, fosta Autoritate de Valorificare a Activelor Statului și actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului. Treptat, a ajuns de la un simplu jurist la director general în 2010. Apoi a fost angajat avocat definitiv la „Gorghiu, Pop și Asociații”. Coincidență sau nu, Alina Gorghiu, fosta președintă a PNL, a lucrat și ea la AVAS, pe postul de consilier al liberalului Teodor Atanasiu. De la casa de avocatură a Alinei Gorghiu, Bogdan Stănescu a ajuns în anul 2010 consilier al viceguvernatorului BNR. Funcție pe care o deține și în prezent. Din 2013, a lucrat în paralel pe funcția de consilier al ministrului Economiei. Adică a fost consilierul liberalului Andrei Gerea și al pesedistului Constantin Niță. Un apartament la fiecare doi ani Bogdan Stănescu a lucrat toată viața la stat. În anul 2010 și-a cumpărat un apartament în București. A achiziționat alte două apartamente în Bușteni în anul 2012. Șase ani mai târziu, adică în 2018, a mai cumpărat două apartamente în București, iar anul trecut, unul la Năvodari. În total, a reușit să cumpere șase apartamente în 12 ani. Oficial, deține două autoturisme Hyundai și motocicletă, dar și bijuterii de 15.000 de euro. Într-un depozit bancar a depus în jur de 21.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură: trebuie să returneze băncii Transilvania nu mai puțin de 1,26 milioane de lei până în anul 2046. Misterul sumelor din bani publici Câți bani câștigă oficial Bogdan Stănescu de la instituțiile statului nu se știe exact. De exemplu, acesta și-a secretizat salariul pe care îl primește de la Banca Națională a României pentru funcția de consilier strategic, dar și salariul încasat pentru funcția de președinte al Directoratului SAPE. Totuși, și-a făcut publice o parte din venituri. De la Ministerul Economiei, pentru funcția de administrator special la Oltchim, a primit anul trecut puțin peste 64.000 de lei. Romgaz i-a plătit un salariu de peste 212.000 de lei iar de la Rompetrol a încasat 180.000 de lei. În total, 456.000 de lei doar din trei locuri de muncă. Practic, câștigă cel puțin dublu față de președintele României, Klaus Iohannis.

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice. O firmă înființată de Florea Nedea, trimis în judecată în dosarul Teldrum, firmă strâns legată de Liviu Dragnea, a câștigat o licitație de aproape trei milioane de euro pentru a reabilita cinci străzi din municipiul Alexandria. Contractul finanțat din fonduri europene a fost atribuit de primăria Alexandria, condusă de controversatul pesedist Victor Drăgușin, unul dintre susținătorii fideli ai lui Liviu Dragnea, fostul lider PSD. 7,7 milioane de euro de la UE Uniunea Europeană a finanțat în anul 2019, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), proiectul transfrontalier „Conexiune mai bună a orașelor Alexandria și Cherven Bryag” în valoare de aproximativ 7,7 milioane de euro. Proiectul prevede reabilitarea unei părți din infrastructura rutieră din orașele Alexandria și Cherven Bryag. Conform proiectului, la Alexandria urma să fie reabilitată o suprafață de 4.500 de metri, iar la bulgari, de 8.000 de metri. Citește și: Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în stadionul din Alexandria, ctitoria lui Dragnea. 16 milioane euro pentru stadionul unei echipe de Liga a III-a În primăvara anului trecut, Primăria Alexandria a scos la licitație un contract împărțit în două loturi pentru reabilitarea a cinci străzi. Primul lot prevedea reabilitarea străzilor Turnu Măgurele și Dunărea. În cel de-al doilea lot au fost incluse străzile Alexandru Ghica, Meșteșugari și Fabricii. Valoarea celor două loturi a fost estimată de administrația locală la 17,9 milioane lei. Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice După un an de la lansarea licitației, în data de 13 mai 2022, contractul a fost adjudecat integral pentru suma de 14,4 milioane de lei de firma Spring Road Cargo, conform anunțului publicat în Sistemul Elecronic de Achiziții Publice de către Primăria Alexandria. De fapt, firma care a câștigat licitația își schimbase denumirea în anul 2019: din Spring Road Cargo, în Team Star Sud 2019. Firma Spring Road Cargo, actuala Team Star Sud 2019, a fost patronată până în martie 2018 de Florea Nedea, unul dintre foștii directori Teldrum. Florea Nedea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru o fraudă cu fonduri europene de aproape un milion de euro. În același dosar au mai fost trimiși în judecată Mircea Vișan și Petre Pitiș, ultimul fiind directorul general al Teldrum. Totodată, partea care îl privește pe Liviu Dragnea, despre care se spune că ar controla compania Teldrum, se află încă în lucru la DNA. "Șobo" din trupa lui Dragnea are 50% Din martie 2018, firma Spring Road Cargo a fost preluată de Costel Cule. Funcția de administrator a fost cedată de Florea Nedea lui Lucian Alexandru Stoica. La finalul anului 2019, Costel Cule a decis să schimbe denumirea firmei în Team Star Sud 2019 SRL. În prezent, firma înființată de Florea Nedea este controlată de Liviu Lucian Dobrescu, care deține 50% din societate. El este celebrul „Șobo” din formația EGO în care cântau Mugurel Gheorghiaș și Liviu Dragnea, pe vremea când era colegi de facultate. Într-un interviu acordat revistei Forbes, Dobrescu spunea că deține o parte din acțiunile la purtător ale companiei Teldrum. Foști angajați Teldrum, patroni ai noii firme Printre asociații Team Star Sud 2019 regăsim alte două persoane a căror carieră este strâns legată de Teldrum. De exemplu, Marilea Panaitov deține 20% din părțile sociale ale firmei. Ea este fostul director economic și unul dintre vechii acționari ai Teldrum. Din postura de director economic, gestiona banii companiei Teldrum. Un alt angajat de bază al companiei Teldrum, Nicoleta Dan, fostă Pene, deține 20% din părțile sociale ale Team Star Sud 2019. Ea a fost mâna dreaptă a lui Petre Pitiș, directorul general Teldrum. Dar a fost plasată și în compania 3T Construct din Piatra Neamț, cumpărată de Teldrum. Inițial și-a început activitatea ca director la Controlul Financiar Preventiv, apoi a ajuns director economic. Potrivit riseproject.ro, Nicoleta Dan gestiona contabilitatea tuturor firmelor controlate de gruparea Dragnea. Pe computer avea zeci de excel-uri și tabele cu intrările și ieșirile de bani nu doar din Tel Drum, dar și din afacerile fiului sau finului lui Liviu Dragnea (Zooveg, InterFrigo, Romcip – Ferma Salcia, Agrotrust). Calculate în ansamblu, Nicoleta le numește „situații intra-grup”.

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA (sursa: ro.usembassy.gov)
Investigații

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA. Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul „Piranha V”, o afacere controversată pentru care statul român va plăti la final în jur de 900 de milioane de euro. Burci, Broidy, Trump Totodată, el a dat a fost audiat și în legătură cu afacerea „sistemul C4ISR” în care a fost implicată firma Circinus Defense LLC, controlată de Elliot Broidy, fost vicepreședinte al Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump. De această afacere este legat și numele controversatului afacerist Cristian Burci. La câteva zile de la audiere, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul căreia se afla Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Vlădică, de la Tender la Grindeanu Defapt.ro a dezvăluit că Florin Lazăr Vlădică a lucrat timp de șapte ani în Africa pentru controversatul afacerist Ovidiu Tender. De acolo, a fost recuperat în anul 2017 de Sorin Grindeanu, premierul de atunci al României, și numit la șefia Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa De această numire nu este străin nici afaceristul Cristian Burci. În mandatul său de secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Recuperat de Raytheon de la DpA După ce Vlădică a fost schimbat din funcție, compania americană Raytheon, producătorul sistemului de rachete Patriot, l-a angajat pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. Contractul a fost semnat în defavoarea statului român, fără clauze de offset și cooperare industrială. Acum, Vlădică este angajatul afaceristului Frank Timiș, artizanul afacerii Roșia Montană, dar continuă să reprezinte neoficial și interesele companiei americane Raytheon. Asta deși compania americană a renunțat oficial la serviciile de consultanță ale lui Florin Lazăr Vlădică în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca aceasta să fie investigată pentru corupție în SUA în legătură cu afacerile cu armament din Qatar. Vlădică, reprezentantul „neoficial” al Raytheon la BSDA Pe Florin Lazăr Vlădică l-am întâlnit standul companiei americane Raytheon de la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2002, expoziția de tehnică militară și de securitate de la București. Întrebat dacă încă reprezintă interesele Raytheon în România, Vlădică a spus că nu mai are nici o legătură oficială cu compania americană. Vlădică (cu ochelari), la BSDA 2022 (sursa: defapt.ro) „Sunt aici în calitate de vizitator. Nu mai sunt consultant pentru Raytheon”, a declarat Vlădică, în timp ce își ascundea sub haină ecusonul cu șnur roșu ca să nu i se vadă calitatea oficială. Legat de contractul de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot semnat în defavoarea statului român și, ulterior, angajarea sa la compania Raytheon, Vlădică a declarat că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon. "Niciun ban de la Raytheon" Consultanții din industria de armament sunt plătiți de obicei cu sume de minimum 5.000 de euro lunar pentru cheltuieli administrative, bani la care se adaugă un comision de aproximativ 5% din valoarea contractului. De exemplu, în cazul unui contract de zece milioane de euro, consultantul poate primi în jur de 500.000 de euro. Dar sumele pot varia în funcție de tipul și valoarea contractului. Întrebat câți bani a încasat de la Raytheon pentru că le-a reprezentat interesele în România, Florin Lazăr Vlădică a spus că „niciun ban”. „Nu am luat nici un comision, niciun ban, de la Raytheon”, a spus Vlădică. Dar nici nu a lucrat pro bono, a spus el. Degeaba am insistat cu întrebările pentru că nu a vrut să zică sub ce formă este plătit de către compania americană Raytheon. În poza Ambasadei SUA la București Florin Lazăr Vlădică și-a continuat activitatea de reprezentant al Raytheon la standul de la BSDA. În cursul zilei de miercuri, 18 mai 2022, standul Raytheon a fost vizitat de David Muniz, șeful misiunii diplomatice a SUA la București. Acolo s-a pozat cu reprezentanții companiei, apoi poza a fost urcată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. În centrul fotografiei se afla chiar Florin Lazăr Vlădică, care adulmeca vorbele diplomatului. În toate cele trei zile ale expoziției, Vlădică nu și-a părăsit postul de la stand. Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA În ultima zi l-am întrebat în ce calitate a fost audiat de procurorii DNA și în ce dosare. Uimit, Vlădică a admis că a fost audiat în calitate de martor în dosarul Piranha V. „Am fost audiat ca martor în dosarul Piranha V în legătură cu contractul acela de 900 de milioane de euro și în cel cu sistemul de comandă (C4ISR - n.r.)”, a spus mâhnit Vlădică. Ulterior a refuzat să facă orice comentariu legat de implicare sa în aceste afaceri penale. În afacerea C4ISR au fost implicați mai mulți politicieni și afaceriști, inclusiv Florin Lazăr Vlădică. De pe urma acestei afaceri, Cristian Burci urma să primească un comision cuprins între 25 și 51 de milioane de dolari. Dar afacerea a fost anulată în urma încrengăturilor penale. La finalul expoziției, Vlădică s-a suit într-un microbuz alături de toată conducerea Raytheon prezentă la București și a plecat. De la București, a plecat în Elveția, țară din care își coordonează afacerile Frank Timiș, unul dintre angajatorii săi.

România iese din două bănci rusești (sursa: gov.ro)
Eveniment

România iese din două bănci rusești

România iese din două bănci rusești. Țara noastră se va retrage oficial din Banca Internațională de Investiții, dar și din Banca Internațională de Colaborare Economică, două bănci controlate de la Kremlin, în cursul zilei de miercuri, după ce premierul Nicolae Ciucă va semna două proiecte lege promovate în acest sens. Decidenții politici de la București au anunțat la sfârșitul lunii februarie că vor retrage România din acționariatul celor două bănci, după ce Rusia a invadat Ucraina. România iese din două bănci rusești Pe masa premierului Nicolae Ciucă se află două proiecte de lege prin care România urmează să se retragă oficial, nu doar la nivel declarativ, din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Colaborare Economică. Ambele proiecte de lege prevăd că eventualele cheltuieli legate de retragerea României din acționariatul celor două bănci să fie suportate de la bugetul de stat prin Ministrul Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Cele două proiecte de lege semnate de Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, în calitate de șefi ai Camerei Deputaților, respectiv Senatului României, urmează să fie adoptate în cursul zilei de miercuri de premierul Nicolae Ciucă. Memorandum aprobat de pe 3 martie Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, anunța la sfârșitul lunii februarie că „Guvernul a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul celor două bănci cu capital majoritar rusesc. Datele oficiale arată că Rusia deține 43% din acțiunile Băncii Internaționale de Investiții (BII) și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică (BICE). România deține 7,5% din acțiunile BII, restul fiind deșinute de Bulgaria, Cuba Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră