marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

509 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Înregistrarea audio momentul accidentului din 2 Mai

Ultimele clipe din viața studentului Sebastian Andrei Olariu, unul din tinerii uciși în stațiunea 2 MAI de șoferul drogat Vlad Pascu, au fost înregistrate audio pe o camera Go-Pro. Unchiul victimei, Mihai Drăgan, a predat poliției înregistrarea în care se aude cum autoturismul Mercedes, condus de Vlad Pascu, îi lovește pe cei opt tineri, apoi demarează în forţă. Se mai aud martorii și sosirea echipelor de intervenţie. Practic este filmul accidentului, înregistrat audio, pentru că aşa a vrut soarta, a spus Mihai Drăgan. Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Înregistrarea audio de la momentul accidentului din 2 Mai Mihai Drăgan, unchiul studentului Sebastian Andrei Olariu, unul dintre tinerii uciși de Vlad Pascu, a găsit pe camera Go-Pro o înregistrarea audio cu tragicul eveniment din stațiunea 2 Mai. Înregistrarea durează 34 de minute, timp în care se aude clar scârţâitul de roţi dar şi momentul impactului, când cei opt tineri au fost spulberaţi de Vlad Pascu. Ulterior, tinerii se aud ţipând şi plângând de durere, dar şi de groaza a ceea ce se întâmplă în jurul lor, potrivit news.ro. Voce femeie: Ce este acolo?… Aţi sunat la poliţie? Sunaţi acum! Voce femeie: Alessia, nu te duce, Alessia! Voce femeie: Sună! Sună, nu-mi vine să cred! Nu-mi vine să cred! Vaaai! Voce bărbat: Veniţi încoace! Voce bărbat: E jumătate, Doamne! E jumătate! Băi, nu-mi vine să cred ...! Nu, nu, nu! Între timp, copiii se aud văitându-se de durere. Voce femeie, sună la 112: ...O persoană... Ieşire spre Vama Veche, este o persoană călcată pe stradă. Nu am văzut accidentul, am văzut doar persoana... Voce bărbat: Un băiat este mort... Ăla e de la brâu în jos! Voce bărbat, posibil ambulanţier: Cine mai are nevoie de îngrijiri? Ai grijă, ai grijă, ai grijă! Cine mai are nevoie de îngrijiri aici? Nimeni? Voce femeie, vorbeşte la 112: Da, da. Deci de la trunchi în jos... nici nu pot să-i văd picioarele. (...) Voce femeie, pe fundal: E jumătate de om! Efectiv, e jumătate de om! Voce bărbat: Şoferul a plecat! A venit în viteză! Şi a plecat! Cum a fost găsită înregistrarea audio? Mihai Drăgan, unchiul studentului ucis, a spus că tatăl victimei a găsit în borseta băiatului o înregistrare audio. Atenție, după ce Poliţia Constanţa le-a returnat bunurile! „Practic este filmul accidentului, înregistrat audio, pentru că aşa a vrut soarta. Acea înregistrare este deja publică. Se aude momentul impactului, credem noi, asta trebuie să determine un expert tehnic (..) şi după aceea tot filmul accidentului. Primii martori care ajung, ce spun ei, se aude scârţâitul de roţi în momentul în care derapează autovehiculul, când vine Poliţia, când vin echipele de intervenţie şi tot ce spun ei. E o înregistrare de 34 de minute”, a declarat Mihai Drăgan. Familia tânărului ucis de șoferul drogat vrea să se facă dreptate La ieșirea de la audieri, Mihai Drăgan a condamnat lipsa de profesionalism a polițiștilor de la Constanța, conduși chestorul de poliție Constantin Adrian Glugă. „Dacă s-ar fi văzut acelaşi profesionalism pe care l-am văzut astăzi la Ilfov, şi la Constanţa, bănuiesc că nu s-ar fi ajuns în situaţia asta. A fost o procedură standard, am dat o declaraţie despre ce s-a întâmplat. Ne-au fost aduse la cunoştinţă drepturile pe care le avem în cadrul cercetării penale şi a constituirii ca parte civilă. Noi nu am luat încă o decizie. Nu suntem însoţiţi de avocaţi astăzi, nu este prioritatea noastră”, a declarat Mihai Drăgan, unchiul victimei. Citește și: Spitalul Găești: un medic a consultat 26 de pacienți în trei ani. În februarie, managerul spitalului din Oradea spunea că cel puțin 10% din medicii spitalului puteau fi concediați Totodată, Mihai Drăgan a menționat că familia tânărului ucis de șoferul drogat vrea doar să se facă dreptate. „Nu poţi avea o închidere sufletească a acestui caz fără să se facă dreptate”, a spus unchiul.

Înregistrarea audio de la momentul accidentului din 2 Mai Foto: Captură video
Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene

Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene. Comisia Europeană avertizează că există riscul ca României să-i fie suspendată plata banilor europeni, dacă reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu afectează instituțile acreditate la nivel european pentru gestionarea fondurilor europene. Ordonanța lui Ciolacu suspendă plățile europene Defapt.ro a obținut în exclusivitate un document transmis de Comisia Europenă în atenția ministrului Fondurilor Europene, pesedistul Adrian Câciu, în care i se spune negru pe alb că "modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile". Citește și: Fără precedent: Ciolacu își asumă răspunderea pe un pachet fiscal ținut la secret. Mediul de afaceri cere o perioadă de minimum șase luni pentru a se adapta unui regim fiscal nou În caz contrar, se poate ajunge la suspendarea plăților de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu pare că ignoră avertismentul Comisiei Europene și a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de reformă a aparatului administrativ și măsurile fiscale cu demisia pe masă. Va risca premierul Marcel Ciolacu să riște suspendarea fondurilor europene alocate României, doar de dragul de a-și pune oamenii în funcții publice începând cu 1 iulie 2024? Reforma administrativă, pretext pentru angajări politice Defapt.ro a dezvăluit că reforma administrativă promovată de premierul Marcel Ciolacu a fost inițiată sub pretextul de a face rost de bani la bugetul public. În realitate, șeful PSD vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Ordonanța lui Ciolacu, fumigenă electorală: se desființează posturi la stat, dar se pot înființa altele de la 1 iulie 2024, în preajma alegerilor locale Proiectul de OUG prevede, la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează în proiectul de OUG. CE: Atenție la structurile care gestionează bani europeni Comisia Europeană a analizat proiectul de Ordonanță de Urgență "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative". Proiect care stă la baza reformei anunțate de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: De ce crește Ciolacu taxele? Ca să finanțăm polițiști care protejează drogați și spitale unde mamele mor în chinuri? Nici un leu pentru acest stat corupt și putred! Comisia Europeană este de acord cu necesitatea unei reforme administrative, dar atrage atenția că aceasta ar putea ducea la incapacitatea statului român de a mai atrage fonduri europene. "Deși eforturile atât de necesare de reducere a deficitului fiscal sunt binevenite, am dori prin prezenta să ne exprimăm îngrijorarea legată de schimbările care pot avea impact asupra structurilor care gestionează implementarea fondurilor politicii europene de coeziune", spune Comisia Europeană în documentul transmis ministrului Adrian Câciu. Documentul de la Comisia Europeană, îngrijorător (sursa: Defapt.ro) "O obligație legală a oricărui stat membru" În acest sens, Comisia Europeană avertizează că "asigurarea resurselor suficiente pentru a închide perioada 2014-2020 și pentru a garanta punerea în aplicare a programelor 2021-2027 este o obligație legală a oricărui stat membru aflat în gestiune partajată. Citește și: Avocata PSD Constanța îl reprezintă pe tânărul șofer drogat care a ucis doi pietoni la 2 Mai. Luminița Popescu este și sora subprefectului PSD al Constanței, Marilena Dragnea Alocarea resurselor diferitelor funcții ale autorităților de management și ale celorlalte instituții relevante ar trebui să se bazeze pe o analiză a volumului de muncă, așa cum prevede legislația politicii de coeziune, și să nu fie limitată de lege. Provocările identificate legate de funcționarea eficientă a implementării programului în perioada 2021 -2027 au fost deja recunoscute și reflectate în descrierea sistemelor de management și control.". Fără dubiu: risc de suspendare a plăților Comisia Europeană îi atrage atenția ministrului Adrian Câciu că "orice modificare semnificativă ar declanșa necesitatea reevaluării dacă toate criteriile cheie sunt încă în vigoare, în conformitate cu reglementările aplicabile. Dacă se constată că există o deficiență gravă în funcționarea efectivă a programului, aceasta ar duce la suspendarea plăților.". Citește și: Ipoteza protecției asigurate de șefii Poliției șoferului drogat de la 2 Mai prinde contur: dispeceratul IPJ Constanța a dat asigurări agenților din teren că „totul e ok”, chiar dacă tânărul nu avea actele mașinii și nici RCA Totodată, se mai arată că "prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului nu ar trebui să conducă la întârzieri sau riscuri de subexecuție în implementarea programelor finanțate de UE. Modificările preconizate nu ar trebui să afecteze eficiența și eficacitatea funcționării sistemelor de management și control și stabilitatea structurilor care implementează fondurile. Ca urmare, vă invităm să asigurați o analiză generală a impactului Ordonanței de Urgență a Guvernului asupra gestionării sănătoase a fondurilor politicilor de coeziune a UE și să ne informați.". Cele mai importante vehicule pentru banii UE În România sunt mai multe instituții care gestionează fonduri europene. Principala instituție este Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, urmată de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sau agențiile de dezvoltare regională. Deși a primit avertismentul Comisiei Europene, guvernul Ciolacu vrea să pună pe butuci mai multe instituții care gestionează fonduri europene, inclusiv APIA, instituție care are o absorbție de 98% a fondurilor europene. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” De la aderarea României la Uniunea Europeană, APIA a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 35 de miliarde de euro, respectiv 19,90 miliarde euro din FEGA, 6,44 miliarde de euro din FEADR și 9,57 miliarde euro din bugetul național. Desființări de birouri fără studiu de impact "Reorganizarea administrativă preconizată va afecta din punct de vedere administrativ derularea calendarului de activități privind acordarea sprijinului financiar fermierilor, în considerarea faptului că în anul de cerere 2023 s-au depus 759.976 cereri unice de plată, pentru o suprafață de peste 9,98 milioane de ha, care trebuie gestionate pentru a demara plata avansului începând cu data de 16.10.2023 și plata regulară, începând cu data de 01.12.2023", se menționează într-un document transmis premierului Marcel Ciolacu. Elena Constantinescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a declarat publicației agrointel.ro că "Acreditarea a fost luată pe o singură instituție, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu cele 42 de centre județene și 250 de centre locale, conduse de câte un șef birou. Prin desființarea funcției de șef birou, se desființează și centrele locale. Noi gestionăm cererile fermierilor până la 50 de hectare. Un șef birou, prin decizia directorului APIA de la județ, autorizează plăți de până la 500.000 de euro.".

Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal. Printre ei, colonelul Sindile (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Eveniment

Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal

Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal. Generalul de brigadă Constantin Florea și coloneii Bogdan Enescu și Ionuț Cătălin Sindile au fost la un pas să scape de dosarul de corupție în care au fost urmăriți penal pentru că și-au aprobat și au încasat ilegal aproape 80.000 de lei pentru ore suplimentare. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Însă procurorii militari au cerut Curții Militare de Apel București să confirme redeschiderea urmăririi penale împotriva celor trei, după ce șefii DNA au infirmat inițial ordonanța procurorului de caz. Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal Direcția Națională Anticorupție a anunțat la data de 24 septembrie 2020 că a început urmărirea penală împotriva a trei șefi din Jandarmeria Română care și-au aprobat ilegal plata orelor suplimentare de muncă. Citește și: EXCLUSIV Tânăra gravidă moartă la Botoșani a primit în spital doar ser fiziologic, No-Spa și Algocalmin, deși sângera masiv și fătul murise. Șapte ore nu s-a mai ocupat nimeni de ea În capul listei se afla colonelul Bogdan Enescu, pe atunci împuternicit la conducerea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Procurorii militari l-au acuzat de uzurparea funcției pentru că a aprobat, în perioada mai – iunie 2020, statele de plată și centralizatoarele lunare ale „orelor prestate suplimentar și ar fi încasat drepturi bănești în sumă de 36.068 lei, reprezentând ore suplimentare, aferente perioadei ianuarie – aprilie 2020”. Citește și: Cu câteva ore înainte de cumplitul accident din localitatea 2 Mai, tânărul șofer drogat a fost oprit de poliție, care însă l-a lăsat să plece fără să-l testeze dacă a consumat droguri Mai mult, spun procurorii, efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusă de șefii ierarhici superior, cum cere legea. Sindile, omul de pe 10 august Generalul de brigadă Constantin Florea, protejatul pesedistului Mihai Fifor și fost șef al Jandarmeriei Române, a primit ilegal suma de 15.619 lei pentru orele suplimentare de muncă. Plata acestora i-a fost aprobată de colonel Bogdan Enescu, care atunci când s-ar fi prestat orele suplimentare de muncă se afla la conducerea Inspectoratului de Jandarmi Ilfov. Citește și: Tânărul șofer drogat care a ucis la 2 Mai a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică În perioada septebrie 2018 – martie 2019, la conducerea Jandarmeriei Române se afla colonelul Ionuț Cătălin Sindile, inculpat și în Dosarul „10 August”. La un an de la plecarea din funcție, colonelul Sindile a cerut plata orele suplimentare. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior „În baza aprobării documentelor de către suspectul Enescu Bogdan, (deși acesta din urmă, la data efectuării orelor suplimentare, îndeplinea funcția de inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Ilfov, fiind în subordinea nemijlocită a solicitantului), (Sindile - n.r.) ar fi încasat, în luna iulie 2020, drepturi bănești în sumă de 28.165 lei”, se menționează în comunicatul DNA. I-a răpus pensia la 50 de ani De la începerea anchetei au trecut aproape trei ani, timp în care ancheta DNA a stagnat. De pe site-ul Curții Militare de Apel București aflăm că procurorii militari au cerut „confimare redeschidere urmărire penală (art. 335 alin. 4 NCPP) Ordonanţa nr. 169/C1/21.VIII.2023, prin care procurorul-şef adj. al Dir. Naţ. Anticorupţie a dispus infirmarea parţială a Ordonanţei nr. 69/P/2020 din 20.II.2023 şi redeschiderea urm. pen. priv. pe susp”. Se cere redeschiderea dosarului orelor suplimentare la Jandarmerie (sursa: portal.just.ro) Între timp, generalul de brigadă Constantin Florea a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis, printr-un decret emis la data de 10 ianuarie 2023. Trecerea în rezervă i-a adus lui Florea o pensie specială. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma Colonelul Bogdan Enescu (50 de ani) a fost trecut în recent în rezervă și este și el beneficiarul unei pensii speciale. Colonelul în rezervă Ionuț Cătălin Sindile, un alt pensionat special, este unul dintre cei care au ordonat și condus intervenția în forță a jandarmilor la protestul din 10 august 2018. Parchetul militar îl cercetează pentru abuz în serviciu în dosarul „10 August”.

Tânăra gravidă moartă, doar No-Spa, Algocalmin (sursa: observator.ro)
Eveniment

Tânăra gravidă moartă, doar No-Spa, Algocalmin

Tânăra gravidă moartă, doar No-Spa, Algocalmin. Alexandra Ivanov, tânara gravidă în vârstă de 25 de ani, a murit cu zile în Spitalul Județean Botoșani pentru că medicii nu i-au acordat ajutorul medical de urgență adecvat. Tânăra, mamă a trei copii, a fost înmormântată în cursul zilei de ieri. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Defapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente medicale din care rezultă că medicii au lăsat-o pe tânara gravidă în agonie și durere aproape șapte ore, timp în care aceasta cerea cu disperare ajutorul pentru a fi salvată. De la ora 00:45 până la 07:35 nu i s-a mai făcut nici o procedură de îngrijire. Citește și: Cu câteva ore înainte de cumplitul accident din localitatea 2 Mai, tânărul șofer drogat a fost oprit de poliție, care însă l-a lăsat să plece fără să-l testeze dacă a consumat droguri Mai mult, documentele întocmite de medici sunt controversate și contradictorii. De exemplu, medicul Carmen Oprișanu, care ar fi cerut analizele de laborator, nu se afla la data și ora respectivă în spital. Ambulanța a venit repede Alexandra Ivanov era însărcinată în 12 -13 săptămâni. În noaptea de 17 august a început să sângereze masiv. Speriată și cu dureri groaznice, a sunat la 112 la ora 22:51. A fost preluată imediat de o ambulanță de tip B și dusă la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani. Asistentul de pe ambulanță a menționat în fișa de caz „grețuri și vărsături de aproximativ o zi. Pacienta se prezintă în urgență pentru sângerare pe căi genitale externe, dureri hipogastrice și lombare, paloare, apărute de aproximativ 30 de minute”. Citește și: Tânărul șofer drogat care a ucis la 2 Mai a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică În Foaia de Observație Clinică Generală se menționează că tânăra a fost internată la orele 23:30 pentru „sângerare pe căi genitale externe, dureri hipogastrice și lombare”, dar fără a fi preluate datele din fișa întocmită de asistentul medical. Date care erau relevante în această situație. Diagnosticul stabilit la internare a fost „VG IIIP, sarcină 12-13 săptămâni oprită în evoluție, metroragie minoră și anemie secundară”. La spital, medicii nu au înregistrat durerile La examenul clinic nu s-a constatat tulburări digestive, cu excepția diminuării apetitului, și nici durerile. „Examinarea clinică a aparatului respirator decelează murmur vezicular fiziologic pe ambele arii pulmonare. La internare pacienta avea TA (tensiunea arterială) 102/61 mmHg și puls 100 b/minut”, au menționat medicii de la Spitalul Botoșani. Specialiștii consultați de către Defapt.ro susțin că cei doi indicatori, tensiunea și pulsul, trebuia să le atragă atenția medicilor pentru că arătau riscul unui accident vascular. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Medicii de la Spitalul Județean Botoșani au consemnat că în urma examenului genital făcut la ora internării, pacienta avea un „abdomen suplu, mobil cu respirația, nedureros la palpare. Ecografic s-a depistat sacul ovular intrauterin, absența mișcărilor cordului fetal, lichidul amniotic în cantitate normală și lipsa zonelor de decolare a oului”. Întrebarea care se pune în această situație este: cum au dispărut durerile pacientei? Tânăra gravidă moartă, doar No-Spa, Algocalmin 18 august 2023. Ora 00:03. Medicii au cerut analize de laborator pentru Alexandra Ivanov. Din documente rezultă că medicul care a trimis cererea către laborator este dr. Carmen Oprișanu, dar aceasta nu se afla la data și ora respectivă în spital. Buletinele de analize au fost validate în intervalul orar 00:41 – 00:58. Majoritatea indicatorilor era sub limita minimă sau maximă a valorilor normale. Ce au făcut medicii? Au recomandat administrarea de ser fiziologic, No-spa, Algocalmin, Indometacin și Algifen la nevoie. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma Orele menționate în documentele oficiale sunt diferite de cele aflate în planul de îngrijiri. De exemplu, în planul de îngrijiri este consemnată preluarea pacientei la ora 00:10. Administrarea de Algocalmin și No-spa s-a făcut la ora 00:20. Recoltarea sângelui pentru analize s-a făcut la ora 00:23, adică la 20 de minute după ora consemnată în buletinul de analize. Iar administrarea de ser fiziologic și Algifen s-a făcut la ora 00:45. De atunci până la ora 07:35 nu s-a mai făcut nici o procedură de îngrijire, se menționează în documentele oficiale. Abandonată timp de șapte ore într-un pat În cele aproape șapte ore de agonie, de la 00:45 până la 7:35, Alexandra Ivanov a cerut ajutorul medicilor pentru a o scăpa de durere. Nu l-a primit! De exemplu, la ora 3:16 i-a trimis un mesaj medicului său curant. „Bună seara! Sunt Ivanov Alexandra, însărcinată în 13 săptămâni. Am venit la maternitate cu dureri mari de burtă şi sângerări. Din păcate bebe e oprit din evoluţie. Credeţi că se poate face ceva să fiu chiuretată în seara asta? Că nu mai rezist de durere. Exact ca la naştere. Vă rog din suflet”, i-a scris tânăra medicului. Nu a primit nici un răspuns. O oră mai târziu, la 4:18, i-a scris medicului de gardă: „Sunt Ivanov Alexandra. Credeţi că-mi puteţi face chiuretajul noaptea asta că nu mai rezist de durere! Vă rog din suflet simt că o iau razna”. Degeaba! Nici acesta nu i-a dat vreun răspuns. "Bruscă sângerare pe nas și pe gură" Soțul Alexandrei i-a scris un mesaj la ora 6:32 în care o întreabă dacă a venit vreun medic la ea. Răspunsul Alexandrei Ivanov a venit imediat: „Nu. Nu mai poot. Doamne, ce dureri am”. Ultimul mesaj a fost trimis mamei sale la ora 07:05 în care a scris: „Nu am aer”. La ora 7:35, conform documentelor medicale oficiale, s-a constatat „degradarea bruscă a stării generale, cu senzație de sete de aer, agonică și bruscă sângerare pe nas și pe gură”. A fost anunțat medicul de gardă, în timp ce Alexandra Ivanov a fost transportată la ATI. Cu toate acestea, medicii au consemnat în planul de îngrijiri medicale că de-a lungul nopții i-au fost măsurate funcțiile vitale, dar nu au notat valorile înregistrate. Singurele valori notate sunt cele înregistrate la internare, adică tensiune și pulsul mărit. Trebuia chiuretată urgent Alexandra Ivanov a ajuns la ATI la ora 7:40 fără puls, fără respirații spontane și cu sângerare în căile respiratorii superioare. Diagnosticul pus la ATI a fost de stop cardio-respirator iresuscitabil, hemoragie în căile respiratorii, comă GCS 3 puncte, VG, sarcină 12/13 săptămâni oprită în evoluție, metroragie minoră și anemie secundară. A fost intubată, ventilată mecanic, i s-a efectuat masaj cardiac extern, i s-a administrat adrenalină. După 40 de minute, timp în care s-au făcut manevre de resuscitare, a fost declarat decesul. La ora 08:20. Asaftei Ioan, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani, a declarat că „nu s-a impus evacuarea sarcinii în timpul nopții deoarece sângerarea externă era foarte redusă, colul uterin închis, fără semne de avort spontan”. Surse din cadrul Spitalului Județean Botoșani au declarat pentru Defapt.ro nu își explică de ce medicii au lăsat pacienta să sângereze. „Din foaia de observație rezultă că ei nu au făcut nimic. Decât să îi dea algocalmin și ceva de durere, o perfuzie. Ei îi trebuia sânge, trebuia urgent să o chiureteze pentru că era fătul mort în ea. Și când vezi puls 100 și tensiune 10. Știi ce se întâmpla la asta? Se face un accident vascular cerebral. Nu i-au dat nimic!”, a spus revoltat un medic. Poliția va face o anchetă. Alexandra e moartă Poliția Botoșani a demarat o anchetă în cazul decesului Alexandrei Ivanov. Conducerea spitalului, în fruntea căruia se află controversatul pesedist Angel Iulian Călin, fost lăcătuș mecanic și contabil la o fermă de vaci, a anunțat începerea unei investigații interne. Angel Iulian Călin, cel care a terminat facultatea la 41 de ani, a fost numit în funcție de Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani și șefa PSD Botoșani. Familia Alexandrei Ivanov a anunțat că va face plângere penală împotriva medicilor. Între timp, Colegiul Medicilor urmează să declanșeze o anchetă pentru a vedea dacă s-a respectat actul medical. Valentin Florin Ciocan, președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate și omul lui Darius Vâlcov, urmează depuncteze pe partea de acreditare Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani.

Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani

Pasajul Basarab, nerecepționat de 12 ani. 760 de milioane lei a plătit Primăria Capitalei până în anul 2011 pentru construcția Pasajului Basarab, lucrare care nu a fost recepționată nici până în ziua de astăzi. Motivul? Cei doi constructori, compania spaniolă FCC Construction și compania italiană Astaldi, nu au vrut să remedieze lucrările neconforme constatate de comisia de recepție la terminarea lucrării. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Dar nici ultimii primari generali ai Capitalei, Sorin Oprescu, Gabriela Firea și Nicușor Dan, nu au luat vreo măsură împotriva celor două companii abonate la contractele cu statul. Adică nu au impus penalități pentru nefinalizarea lucrării, nu au executat scrisoarea de garanție, nici măcar nu au emis certificat negativ. Citește și: GALERIE FOTO+VIDEO Dezastrul lăsat de Firea și Oprescu în rețeaua de transport a apei calde din Capitală: țevi putrezite și ciuruite, după 50 de ani. Ciolacu dă vina pe Nicușor Dan Culmea, acum după 12 ani, Primăria Capitalei vrea o nouă expertiză pentru Pasajul Basarab pentru ca lucrările neconforme să fie decontate din banii publici ai bucureștenilor. Contractat de Videanu, inaugurat de Oprescu Primăria Capitalei, în mandatul de primar general al lui Adriean Videanu, a organizat licitația pentru proiectarea și construcția Pasajului Basarab. Licitația a fost atribuită în iulie 2006 asocierii dintre firmele FCC Construction și Astaldi, două companii abonate la contractele cu statul. Valoarea contractului a fost stabilită la 471,63 milioane lei, sumă care era atunci echivalentul a 135 milioane de euro. Conform contractului inițial, lucrarea urma să fie finalizată în octombrie 2009. Din cauza exproprierilor tergiversate de Guvernul României, lucrarea avea o întârziere de 18 luni. Citește și: Noi aventuri cu ursul Rambo din Ploiești: a fost tranchilizat, dar a fugit, rănit, în lanul de porumb! Autoritățile ezită să-l momească cu fum de oase Ulterior, în funcția de edil al Capitalei a fost ales medicul Sorin Oprescu. Acesta a deblocat lucrările la Pasajul Basarab, dar a crescut treptat și valoarea contractului la 760 de milioane lei. Adică cu peste 288 milioane lei. Într-un final, Pasajul Basarab a fost inaugurat cu fanfară și șampanie. Bucuria edilului Sorin Oprescu a fost perturbată de reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții care susțineau că Pasajul Basarab nu poate fi pus în funcțiune pentru că nu s-a făcut recepția finală. În replică, primarul Sorin Oprescu le-a transmis reprezentanților ISC să îl mai lase cu povestea asta. "Să mă mai lase, să citească bine legea. Să mă mai lase cu prostii. Toată viața au pus piciorul pe frână să nu se termine absolut nimic. Era cineva inconștient să dea drumul la astea. Le spun că sunt primarul bestial care face totul legal", spunea atunci Sorin Oprescu Tentativă de recepție în 2015 Primăria Municipiului București (PMB) a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că nu au fost efectuate recepții intermediare ale lucrărilor de la Pasajul Basarab. Însă, în iunie 2011 și februarie 2012, au fost încheiate procesele-verbale de predare-primire în vederea punerii în funcțiune a lucrării, după verificările efectuate în teren și analizarea stării tehnice a lucrărilor. La patru ani distanță de la darea în funcțiune a Pasajului Basarab, PMB a încercat să facă o recepție la terminarea lucrărilor. Se întâmpla la data de 17 iulie 2015. Conform răspunsului transmis de către municipalitate, atunci s-a încheiat procesul – verbal nr. 16965 în anexa căruia au fost menționate mai multe remedieri pe care trebuia să le facă FCC Construction și Astaldi. De exemplu, atunci s-a constatat la o primă vedere că în zona stației intermodale tramvai 1 s-au colmatat rosturile, balustradele de inox erau incomplete, trotuarul rulant era nefuncțional. Totodată, s-a mai menționat în procesul-verbal că protecția anticorozivă era deficitară la anumite părți metalice, că lipsea gardul de protecție în anumite zone, că erau stâlpi vandalizați, că erau console pietonale și stradale lipsă, că erau corpuri de iluminat lipsă și proiectoare nefuncționale. Nu s-a menționat nimic legat de structura de rezistență a podului. Oprescu nu a impus termene de remediere, Firea n-a sancționat Reprezentanții Primăriei Capitalei au fost atât de indulgenți cu FCC Construction și cu Astaldi încât nu au impus un termen de remediere a deficiențelor. "Nu a fost transmis către Antreprenor un termen pentru remedierea deficiențelor prezentate în Anexa la Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 16965 din 17.07.2015", susține PMB pentru Defapt.ro. Tot de la Primăria Capitalei mai aflăm că problemele constatate nu fuseseră remediate până în iulie 2017. Ce a făcut ordonatorul de credite, adică Primăria Capitalei? Nimic. La data de 17 iulie 2017, aparatul de specialitate al Primăriei Capitalei a decis reluarea recepției prin numirea unei noi comisii de recepție la terminarea lucrărilor. Primăria Capitalei era condusă atunci de Gabriela Firea. "Inspectoratul de Stat în Construcții București, unul din reprezentanții Comisiei, a constatat o serie de deficiențe la pasaj. Din acest motiv s-a dispus efectuarea unei Expertize Tehnice care să ateste starea tehnică a pasajului. De asemenea, precizăm că, în urma expertizei tehnice, a rezultat că starea tehnică a obiectivului de investiții a fost una bună, cu încadrare în clasa tehnică II", potrivit PMB. Constructorii FCC Construction si Astaldi au avut ca termen impus de ISC să finalizeze noile deficiențe constatate până la data de 15 august 2018. Cele două companii nu au remediat nici o deficiență, motiv pentru care recepția mult dorită de angajații primăriei a fost respinsă. Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani Întrebați care au fost motivele pentru care PMB nu a impus penalități și nu a executat scrisoarea de bună execuție depusă de FCC Construction și Astaldi, oficialii municipalității au transmis că, conform clauzelor contractuale, perioada de garanție acordată lucrărilor este de 120 de luni de la data recepției la terminarea lucrărilor și se încheie la data recepției finale. "(1) În perioada de garanție, Executantul are obligația, în urma dispoziției date de Achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție și remediere a viciilor și a altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale. (…) Executantul are obligația de a executa toate activitățile prevăzute la alin (1), pe cheltuiala proprie", a menționat PMB. Cum constructorul nu a remediat nici o deficiență constatată în termenul generos acordat de angajații primăriei, am solicitat să ni se comunice ce măsuri s-a luat împotriva celor două companii. "Fără un temei legal, Municipiul București nu a dispus măsuri împotriva Antreprenorului, având în vedere faptul că recepția la terminarea lucrărilor nu a fost finalizată", susține PMB. Deși tot municipalitatea recunoaște că a constat o serie de lucrări neconforme, nu a găsit nici un temei legal de a impune penalități constructorului. Astaldi, mai ocupată cu DNA Compania Astaldi a fost redenumită Webuild pentru a scăpa de trecutul tenebros. Pe 1 noiembrie 2018, administratorul Astaldi România, Pier Luca Canino, a depus mai multe denunțuri la DNA, după ce a aflat că este vizat de o serie de anchete de corupție. De exemplu, numele companiei Astaldi apare într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție pentru că ar fi dat mită peste două milioane de euro controversatului italian Mario La Sala, un apropiat al fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi. Italianul Mario La Sala a fost și consilierul pentru afaceri externe al europarlamentarului Giovanni La Via, care la rândul său a fost raportor pentru buget în Parlamentul European. În schimbul acestor bani, La Sala trebuia să intervină la ministrul Transporturilor pentru a debloca banii datorați de stat firmei italiene pentru lucrările de modernizare a căii ferate București - Constanța. O parte din șpaga românească a ajuns în contul fostului parlamentar european Giovanni La Via, membru al partidului Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi. O altă parte din bani a ajuns în conturile pentru campania electorală a alianței USL, condusă de Victor Ponta și Crin Antonescu.

Ciolacu, noi posturi publice la locale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, noi posturi publice la locale

Ciolacu, noi posturi publice la locale. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a anunțat o reformă radicală a administrației publice pentru a face rost de bani la bugetul de stat. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție În realitate, vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Defapt.ro a obținut în exclusivitate ultima versiune a proiectului de Ordonanță de Urgență (vezi documentul la finalul textului) "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative", document care ar putea fi modificat din nou până la data la care va fi adoptat. Consilieri și secretari de stat, minus 30% Noua variantă a proiectului de Ordonanță de Urgență prevede reducerea numărului consilierilor și secretarilor de stat cu 30% până cel târziu la data 1 ianuarie 2024. În forma inițială, se menționa reducerea cu 20%. La articolul VI, alin. 4, se menționează că "Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de conducere deținută ca urmare a reorganizării activității beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcție publică de conducere vacantă de același nivel sau o funcție publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacante, pentru care îndeplinește condițiile de ocupare. Citește și: Arma secretă a jandarmului de la Costinești: palma asurzitoare, care are rolul de a dezechilibra atacatorul și de a-l face vulnerabil la loviturile la corp Dacă nu există o funcție de conducere vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor şi vechimii în specialitatea funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul compartimentului din care a făcut parte acesta". În această situație sunt menționate o serie de excepții, conform proiectului de OUG. Ciolacu, noi posturi publice la locale Proiectul de OUG prevede la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează la alin. 8. Adică posturile din administrația centrală se aprobă prin memorandum aprobat de Guvern, respectiv de premierul Marcel Ciolacu. În cazul posturilor nou înființate la nivel local este nevoie de aprobarea consiliului local sau județean. Unde se duc șefii de birou când se duc? La articolul VII, alin. 2, din proiectul de OUG se menționează că "personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea, în condițiile legii, a unei funcții publice de conducere ierarhic superioare corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate sau a unei funcții publice de execuție vacante corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care face parte. Dacă nu există o funcție de publică vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor de specialitate, experienței şi vechimii în specialitate funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul structurii de organizare din care acesta a făcut parte acesta.". Dispar și birourile, dar nu toate Alineatul 3 prevede că, o dată cu desființarea funcției publice de șef birou, se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri. Personalul angajat în cadrul acestor structuri de birouri își păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice de birouri și este preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame. Iar la alineatul 4 se menționează că "până la aprobarea noilor organigrame, state de funcții, regulamente de organizare și funcționare și altor documente necesare personalul încadrat în funcția publică de șef birou este reîncadrat în funcția publică de șef birou interimar, păstrându-și drepturile salariale în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență prin decizie a conducătorului entității publice. Personalul încadrat în cadrul biroului exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului și în regulamentul de organizare și funcționare până la data aprobării noilor organigrame.". De reorganizare scapă șefii structurilor teritoriale organizate ca birouri și care beneficiază de autonomie funcțională. Conform articolului 5, "prevederile alin. (1) nu se aplică structurilor teritoriale organizate ca birouri care beneficiază de autonomie funcțională, prin care se desfășoară activități de uz și interes public la nivel teritorial și se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea unui ordonator de credite.". Vouchere de vacanță doar la salarii de până la 8.000 de lei La articolul XIII, alin. 2 se specifică că "instituțiile publice (...) indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual, personalului încadrat care realizează venituri net lunar de natură salarială de până la 8.000 lei inclusiv, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei pentru un salariat. Măsura se aplică și polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare, inclusiv personalului civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate.". Indemnizația de hrană, tot ca voucherele Noua variantă a proiectului de OUG prevede acordarea indemnizației de hrană pentru angajații care câștigă maxim 8.000 lei net lunar. "Începând cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror venituri salariale nete lunar sunt sub 8.000 lei inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare.". Cultura, spor de 1.000 de lei pentru periculozitate Proiectul de act normativ prevede ca pentru angajații din familia ocupațională "cultură" să fie acordate sporuri de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.000 lei, pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă. Același spor se acordă și angajaților din familia ocupațională "administrație", dar și angajaților de la Consiliul Concurenței. OUG-reducere-cheltuieli-publiceDescarcă

Șeful Poliției Sibiu vrea antiinterceptare DNA (sursa: scutul.ro)
Investigații

Șeful Poliției Sibiu vrea antiinterceptare DNA

Șeful Poliției Sibiu vrea antiinterceptare DNA. Chestorul Tiberiu Ivancea, șeful Poliției Sibiu, i-a cerut oficial prietenului său, generalul Ionel Sorin Bălan, șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale, să facă un control "antiinterceptare" în două birouri din sediul poliției pentru a da de urma microfoanelor amplasate în secret de procurorii anticorupție. Birouri ale IPJ Sibiu, percheziționate de procurori Cei doi generali sunt apropiați ai președintelui Klaus Iohannis. Solicitarea șefului Poliției Sibiu a fost făcută după ce procurorii DNA au descins în cinci birouri ale IPJ Sibiu. Anchetatorii fac cercetări într-un dosar de corupție care îl vizează direct pe generalul Tiberiu Ivancea. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Acesta ar fi folosit bunurile instituției în interes personal, dar mai ales modul preferențial prin care a împărțit sporurile subalternilor săi. La solicitarea Defapt.ro, generalul de poliție Tiberiu Ivancea a recunoscut că a semnat cererea, dar susține că documentul nu a mai fost transmis Serviciului de Telecomunicații Speciale. Șeful Poliției Sibiu vrea antiinterceptare DNA În data de 27 iunie a.c., procurorii de la DNA Alba au descins la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, instituție condusă de chestorul de poliție Tiberiu Iulian Ivancea. Gradul său este echivalat cu cel de general de poliție. Procurorii DNA Alba au făcut percheziții în mai multe birouri din sediul poliției. Potrivit presei locale, ancheta procurorilor îl vizează direct pe chestorul de poliției Tiberiu Iulian Ivancea, care ar fi folosit bunurile instituției în interes personal, dar și pentru că ar fi dat sporuri pe alese unor subalterni în schimbul unor favoruri. Mai mult, secretara șefului Poliției Sibiu este bănuită că ar fi încercat să distrugă mai multe documente compromițătoare. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În urma perchezițiilor DNA, chestorul de poliție Tiberiu Iulian Ivancea a călcat din nou pe bec. Acesta a dat un ordin în urma căruia s-a întocmit o cerere care urma să fie adresată Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), condus de prietenul său, generalul Ionel Sorin Bălan. Ce voia chestorul de poliție Tiberiu Iulian Ivancea de la generalul Ionel Sorin Bălan? Aflăm dintr-un document confidential făcut public de Marian Răduinea, un fost polițist la Sibiu. "Prin prezenta vă rog respectuos să ne sprijiniți cu efectuarea unui control antiinterceptare, la sediul IPJ Sibiu, camera 80 și 81, în data de 3.07.2023, sau cu celeritate, la o altă dată ulterioară", se menționează în documentul semnat de chestorul de poliție Tiberiu Iulian Ivancea. Practic, chestorul Ivancea voia ca STS să caute posibilele microfoanele lăsate în urmă de procurorii DNA. STS susține că nu a prestat controlul antiinterceptare Defapt.ro a solicitat Serviciului de Telecomunicații Speciale să comunice dacă a făcut "controlul antiinterceptare" la sediul IPJ Sibiu, așa cum a cerut chestorul Ivancea, dar și cadrul legal în baza căruia face astfel de verificări. Biroul de Presă al STS a explicat că acest serviciu secret furnizează instituțiilor și autorităților publice din România rețele speciale și de cooperare, precum și alte soluții IT&C securizate. În acest sens, STS are obligația de a executa controale tehnice ale rețelelor de telecomunicații din administrare, în vederea asigurării confidențialității telecomunicațiilor speciale. "Activitățile de control tehnic se realizează la solicitarea beneficiarilor de telecomunicații speciale, pentru a asigura inviolabilitatea instalațiilor, echipamentelor și rețelelor de telecomunicații speciale puse în funcțiune de către instituția noastră", potrivit Biroului de Presă al STS. Referitor la "controlul antiinterceptare" cerut de chestorul Ivancea, STS a comunicat că "nu au fost realizate activitățile tehnice la care faceți referire pentru instituția menționată". Surse: Astfel de acțiuni se fac neoficial Serviciul de Telecomunicații Speciale, condus de generalul Ionel Sorin Bălan, nu a comunicat câte "controale antiinterceptare" au fost făcute în sediile Ministerului Afacerilor Interne și nici câte sesizări a trimis către Parchetul Militar în cazul "controalelor antiinterceptare" ilegale făcute de militarii din cadrul STS, sub pretextul că aceste date nu fac parte din categoria informațiilor de interes public întrucât sunt clasificate. Surse din cadrul STS susțin, sub protecția anonimatului, că angajații serviciului secret au făcut mai multe "controale antiinterceptare" ilegale, "pe prietenie", la cererea unor politiceni locali cărora le era frică să nu fie interceptați de DNA. Șeful IPJ Sibiu recunoaște că a semnat cererea către STS Chestorul de poliție Tiberiu Iulian Ivancea nu a vrut să spună dacă acel "control antiinterceptare" solicitat STS are vreo legătură cu perchezițiile Direcției Naționale Anticorupție. Nici dacă a primit acordul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv al șefului Poliției Române, pentru a face o astfel de cerere. Nu a vrut să spună nici măcar câte "controale antiinterceptare" a solicitat STS. Într-o primă fază, a răspuns sec, oficial: "Vă informăm că între Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu și Serviciul de Telecomunicații Speciale nu s-a purtat corespondență în vederea realizării unor controale antiinterceptare.". Defapt.ro a revenit cu o nouă solicitare adresată chestorului de poliție Tiberiu Iulian Ivancea în care i s-a cerut să comunice dacă documentul și semnătura sa apărute în spațiul public sunt autentice. Cererea șefului IPJ Sibiu către STS (sursa: Facebook/Marian Raduinea) "Documentul la care faceți referire, deși a fost semnat, nu a fost ștampilat și nici nu a fost înregistrat în circuitul de documente al IPJ Sibiu, prin urmare, nefiind o corespondență procedurală, nu a produs efecte", a menționat chestorul de poliție Tiberiu Iulian Ivancea. DNA nu comentează Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție un punct de vedere după ce chestorul de poliție Tiberiu Iulian Ivancea a vrut să ceară controlul "antiinterceptare" pentru a da de urma posibilelor microfoane instalate de procurorii anticorupție în sediul IPJ Sibiu. "Direcția Națională Anticorupție nu oferă puncte de vedere sau explicații în legătură cu specificul activității celorlalte instituții ale statului sau cu modalitatea în care acestea își desfășoară activitatea, prin urmare, pentru a obține mai multe informații despre subiectul respectiv, vă rugăm să vă adresați Serviciului de Telecomunicații Speciale", a transmis DNA. "În situația ipotetică în care împrejurările menționate de dvs. ar face obiectul vreunei cauze penale, nu v-am putea furniza informațiile solicitate", a mai transmis Biroul de Presă al DNA pentru Defapt.ro.

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare

Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare. Până pe 15 septembrie, cerealele ucrainene nu pot fi importate în cinci țări din estul Europei, printre care și România (alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia). Ce se va întâmpla după 15 septembrie? Botănoiu vrea prelungirea embargoului Daniel Botănoiu, consilier al premierului Marcel Ciolacu, insistă că embargoul ar trebui prelungit măcar până la sfârșitul anului pentru ca agricultorii români să-și poată exporta marfa recoltată în acest an. Citește și: VIDEO Rusia a atacat ținte din Ucraina aflate la câțiva kilometri de România: atacul, vizibil de pe partea românească a Dunării. Au fost lovite nave cu petrol românesc Iar cifrele referitoare la cantitatea de cereale care va ajunge în portul Constanța descriu un scenariu foarte complicat. Potrivit lui Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, în toamna aceasta e posibil ca în portul Constanța să ajungă aproape 50 de milioane de tone de cereale (în jur de 27 de milioane de tone, din Ucraina, aproximativ 22 de milioane de tone, din România). Această cantitate este dublă față de capacitatea de procesare a portului Constanța, care poate încărca pe nave maximum 26 de milioane de tone de cereale anual, dacă nu există nici o sincopă logistică, a adăugat Cezar Gheorghe pentru Defapt.ro. În această situație, întârzierile la livrare de cereale vor fi foarte mari și vor pune în pericol încasările pentru înființarea culturilor de anul viitor. Mai mult, presiunea pe logistica de transport va fi enormă: nu numai că agricultorii români nu vor găsi ușor camioane și TIR-uri pentru a livra grânele în port, dar prețurile vor fi mult mai mari decât în mod normal. Cerealele ucrainene, între falimentare și salvare Un alt efect al abundenței de cereale ucrainene pe piața românească (cel puțin până în momentul instituirii embargoului european în cele cinci țări menționate) este scăderea la jumătate a prețului cerealelor. Astfel, dacă un kilogram de grâu se vindea, în medie, cu 1,5 lei, în condiții normale, acum a ajuns să coste 75 de bani. Citește și: Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării Așa cum a constatat și Daniel Constantin, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii și membru, acum, în Comisia de agricultură a Camerei, beneficiari ai afluxului mare de cereale ucrainene sunt o parte din fermierii din zootehnie. Pe de altă parte, agricultorii sunt net dezavantajați. Din punctul de vedere al lui Constantin, este nevoie de un instrument european pentru ca agro-fermierii români să nu mai piardă bani. Alți experți consultați de către Defapt.ro au arătat, însă, că nu doar fermierii din zootehnie au beneficiat de cerealele ieftine din Ucraine, ci și speculatorii, marii intermediari și industria de panificație. De la nimic, la import de 200.000 de tone de cereale lunar Majoritatea actorilor din piața agrozootehnică cu care Defapt.ro a vorbit au menționat calitatea mai slabă a cerealelor ucrainene. Dar și incapacitatea autorităților românești de a verifica fito-sanitar grâul, porumbul și celelalte grâne ucrainene rămase în România. Citește și: Nici o șansă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2023, cred înalți oficiali ai NATO și UE: Putin poate pierde sute de mii de soldați „fără să clipească” Potrivit Autorității Vamale Române, peste 2,1 milioane de tone de cereale ucrainene au rămas în România după declanșarea invaziei ruse. Expertul Cezar Gheorghe, însă, spune că, de fapt, cantitatea e dublă: 4,5 milioane de tone într-un an și jumătate. Or, înainte de invazia rusă, România nu exporta deloc cereale din Ucraina. Acest excedent de marfă a destabilizat piața și este evident acum că, în lipsa unor măsuri (naționale sau europene), situația se va deteriora. Cu consecințe greu de evaluat în prezent, dar care pot duce și la sentimente negative în masă în privința Ucrainei și ucrainenilor.

Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm (sursa: ekathimerini.com)
Internațional

Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm

Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm. O rețea internațională de trafic de persoane, specializată în prelevarea ilegală de ovule și mame surogat, a fost destructurată de Interpol. Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică împreună cu RoOmenia - Voluntari în Europa au furnizat primele informații din această anchetă internațională. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Printre cele nouă persoane arestate se numără și liderul grupării, un cunoscut medic ginecolog în vârstă de 73 de ani, dar și o româncă. Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm Traficul ilegal de ovule și mame surogat este noua tendință în materie de criminalitate organizată la nivel internațional. Autoritățile grecești, cu ajutorul INTERPOL, au arestat nouă persoane în Creta, parte a unui grup infracțional organizat, care făcea bani din traficul de ovule și mame surogat. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Printre cei arestați se află un medic ginecolog, care coordona întreaga rețea formată din medici, personal auxiliar și intermediari. În plasa anchetatorilor a căzut și o româncă, dar alte două femei, din Republica Moldova, au reușit să scape. Acum sunt date în urmărire internațională. Întreg grupul infracțional este acuzat de "constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat, trafic de persoane, mediere pentru adopția ilegală a unui minor, încălcări ale legii privind punerea în aplicare a reproducerii asistate medical, infracțiuni împotriva familiei, înșelarea pacienților cu proceduri medicale false, fraudă, fals în acte publice, vătămare fizică și încălcarea legislației privind medicația", potrivit unui comunicat de presă emis de Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică. În urma anchetei au fost salvate 30 de tinere traficate din România, Ucraina, Moldova, Bulgaria și Georgia în Creta. Multe dintre victime erau deja însărcinate, iar unele unele se aflau în ultimele săptămâni de sarcină. Tinerele mame surogat, în 14 case Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică a transmis că gruparea avea o structură ierarhică specifică, cu activitate ilegală de lungă durată în comercializarea de ovule, fertilizarea în vitro și adopția ilegală de bebeluși. "Grupul infracțional organizat recruta brokeri care, la rândul lor trebuiau să recruteze tinere din străinătate și să le transporte în Creta unde urmau să fie exploatate pentru prelevare ilegală de ovule și ca mame surogat. Gruparea acționa ca intermediar în adopțiile ilegale de bebeluși în schimbul unor sume mari de bani, în timp ce înșela sistematic victimele pretinzând în mod fals că le-au supus unei proceduri de transfer de embrioni. Tinerele erau ținute în cel puțin 14 case, într-un mediu închis și controlat, unde rămâneau însărcinate și apoi, contra cost, nășteau bebelușii.". Profit de 70% din până la 120.000 de euro Clienții din întreaga lume erau cupluri care nu puteau avea copii, bărbați singuri sau cupluri de același sex care nu îndeplineau cerințele legale pentru fertilizare în vitro. Cei mai mulți clienți proveneau din Grecia, Italia, Turcia și din unele state balcanice. "În cazurile părinților din țări în care era interzis procesul de obținere a unui copil obținut printr-o mamă surogat, grupul infracțional a ajutat la declararea nașterilor drept adopții internaționale. Venitul grupării de criminalitate organizată provenit din fiecare surogat era între 70.000 și 100.000 de euro, ajungând în unele cazuri la 120.000 de euro, cu un profit net de cel puțin 70%. Brokerii primeau între 3.000- 5.000 euro pentru fiecare mamă surogat pe care o aduceau și o taxă lunară de supraveghere până la naștere între 300-600 euro”, potrivit Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică. Autoritățile grecești au estimat că, din decembrie 2022, au fost înregistrate cel puțin 182 de cazuri de exploatare, însă din probe rezultă că rețeaua activa din 2021.

Licitația pentru construcția corvetelor, anulată de M.Ap.N., după ce francezii au renunțat la contract Foto: Naval-group
Eveniment

Licitația pentru construcția corvetelor, anulată

Licitația pentru construcția corvetelor a fost anulată de M.Ap.N. - în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO - după ce francezii au renunțat la contract. După ce Defapt.ro a publicat această informație în exclusivitate, Ministerul Apărării a emis un scurt comunicat în care confirmă datele noastre. Francezii de la Naval Group au renunțat la licitația câștigată, motiv pentru care Departamentul pentru Armamente, din subordinea Ministerului Apărării, era obligat să negocieze cu compania olandeză Damen, ofertantul de pe locul doi. Nu s-a întâmplat asta, iar Ministerul Apărării riscă să fie dat în judecată. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Principalii responsabili pentru acest eșec dezastruos sunt generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, dar și Nicolae Nasta, șeful Romtehnica, protejații fostului premier Nicolae Ciucă, fost general și actualul șef al PNL. Generalul Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a declarat în exclusivitate pentru Defapt.ro că licitația va fi anulată conform Hotărârii de Guvern 48/2018 care reglementa procedura de achiziție a corvetelor. Licitația pentru construcția corvetelor, anulată, fără ca Damen să fie chemată la negocieri Defapt.ro a dezvăluit că firma franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Francezii au renunțat să semneze contractul din cauza faptului că nu se mai putea încadra în prețul licitat, dar mai ales că oficialii de la București le-a promis contractul pentru submarine de aproape două miliarde de euro. Cu toate acestea, compania olandeză Damen, ocupanta locului doi cu o ofertă de 1,255 miliarde euro, și-a prelungit oferta. Astfel, Ministerul Apărării Naționale prin Departamentul pentru Armamente și Romtehnica ar fi trebuit să negocieze atribuirea contractului cu compania Damen. Dar nu s-a întâmplat asta pentru că, în urmă cu două săptămâni, spun surse neoficiale pentru Defapt.ro, consilierul prezidențial la Departamentul Securității Naționale, generalul în rezervă Ion Oprișor, a convocat o ședință în regim de urgență pentru a găsi o soluție legală în vederea anulării procedurii de achiziție a corvetelor, reglementată prin Hotărârea de Guvern 48 din 2018. Generalul Teodor Incicaș: „Am anulat procedura în conformitate cu HG” Contactat de către Defapt.ro, generalul maior dr. ing. Teodor Incicaș, șeful Departamentului pentru Armamente, a confirmat că procedura de achiziție va fi anulată conform Hotărârii de Guvern. „Da, o să anunță public asta (n.r. anularea procedurii de licitație). Nu vă pot spune acum, dar sunteți pe aproape”, a declarat generalul maior Teodor Incicaș. Întrebat dacă s-a anulat sau vor continua negocierile cu compania clasată pe locul doi, adică Damen, generalul Teodor Incicaș a declara: „O anulăm. Mergem în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Am anulat procedura în conformitate cu Hotărârea de Guvern. Nu am anunțat oficial. O să rămână să anunțăm noi oficial. Nu am anunțat încă oficial pentru că nu am făcut încă toate demersurile. E prematur încă să vă spun atâta timp cât nu am anunțat oficial”. În urma acestui eșec răsunător pentru România, generalul maior Teodor Incicaș nu are nimic să își reproșeze, deși el a fost pionul principal în negocierea acestui contract. Ulterior, pentru mai multe detalii, ne-a solicitat să ne adresăm biroului de presă al MApN. În ce condiții se poate anula procedura de achiziție Hotărârea de Guvern 48 din 2018 prevede foarte clar condițiile în care Departamentul pentru Armamente, condus de general Teodor Incicaș, în calitate de autoritate contractantă poate anula procedura de achiziție. De exemplu, legea prevede că se poate anula doar dacă „ofertele finale depuse nu corespund soluţiei stabilite după etapa de dialog; preţul total ofertat este mai mare decât valoarea estimată şi nu se identifică fondurile necesare; nu se identifică fondurile necesare semnării şi derulării contractului multianual până la momentul finalizării procedurii specifice; neacceptarea de către operatorii economici a clauzelor obligatorii din contract, inclusiv cele asumate prin angajamente”. Damen analizează dacă va da în judecată Ministerul Apărării Surse din cadrul companiei Damen au declarat pentru Defapt.ro că până la acest moment nu s-a primit nici o notificare oficială în privința anulării procedurii de licitație. Dar neoficial sunt la curent cu decizia Ministerului Apărării Naționale de a anula licitația. „La nivelul conducerii s-a decis să se aștepte decizia statului român, să fim notificați oficial. O să se facă o analiză pentru a vedea dacă o să dăm ministerul în judecată. Statul român să facă ce crede el că este mai bine pentru statul român. Damen și-a făcut datoria de a extinde oferta financiară finală atâta timp cât a crezut că poate să facă corvetele în condițiile Ministerului Apărării. Oferta Damen este încă valabilă”, au spus surse din cadrul companiei olandeze Damen. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

"Băieții deștepți" de la Interne rezistă (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Investigații

"Băieții deștepți" de la Interne rezistă

"Băieții deștepți" de la Interne rezistă. 42 de milioane de euro va cheltui Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, pentru achiziția de echipamente de comunicații și surse neîntreruptibile de energie. "Băieții deștepți" de la Interne rezistă Peste 11,66 milioane de euro vor ajunge la compania Dataware Consulting, amendată de Consiliul Concurenței în vara acestui an pentru trucare de licitații, culmea, chiar la Ministerul de Interne. Citește și: EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților O altă societate, Trencadis Corp, din acționariatul căreia face parte și controversatul afacerist Frank Timiș, a semnat un acord-cadru de aproape zece milioane de euro. De pe lista câștigătorilor nu putea lipsi firma Felix Telecom, societate controlată un fostul spion al regimului comunist, generalul Teodor Ilieș. Ministerul Afacerilor Interne a lansat o licitație de peste 205,7 milioane lei, echivalentul a aproape 42 de milioane euro, pentru achiziția de echipamente de comunicații și surse neîntreruptibile de energie necesare pentru structura centrală și toate subordonatele. Practic, s-a organizat o licitație centralizată la nivelul Ministerului de Interne, împărțită în opt loturi. Pe 3 august 2023 s-a semnat acorduri-cadru pe o perioadă de 36 de luni cu câștigătorii fiecărui lot în parte. Dataware, peste 57 de milioane de lei Loturile 1 și 4 au fost adjudecate de compania Dataware Consulting, parte a grupului Bittnet. Acordul-cadru pentru primul lot are o valoare de 26,76 milioane lei și prevede furnizarea de echipamente "switch acces RCVD Tip 1". Celălalt acord-cadru, cu o valoare de peste 30,4 milioane lei, prevede furnizare de routere acces "RCVD Tip 2". Valoarea cumulată a celor două loturi depășește suma de 57,16 milioane lei, echivalentul a 11,66 milioane euro. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Dataware Consulting a fost înființată în anul 2011 de afaceriștii Cătălin Georgescu şi Constantin Savu. La finalul anului trecut, grupul Bittnet a achiziționat 70% din societate pentru suma de 18,6 milioane lei. Cea mai mare parte din valoarea tranzacției a fost plătită de Dendrio Solutions SRL, care a devenit asociat majoritar, în timp ce Bittnet Systems SA a devenit asociat cu 18,87%. Datele de la Registrul Comerțului arată că cei doi antreprenori fondatori, Cătălin Georgescu şi Constantin Savu, dețin fiecare câte 15% din părțile sociale. De-ai casei: trucau licitații la Interne Consiliul Concurenței a anunțat în mai 2021 că a declanșat o investigație privind posibila trucare a liciaților organizate de Ministerul Afacerilor Interne pentru proiectul Hub Servicii – Centru de furnizare servicii electronice – la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. După doi ani de investigații, s-a ajuns la concluzia că firmele Dataware Consulting, Kontron Services Romania și Tema Energy au trucat licitațiile organizate la nivelul Ministerului de Interne. Toate cele trei companii au fost amendate, în total, cu 4,1 milioane euro. Compania Dataware Consulting a fost sancționată cu 2,32 milioane lei. "Cele trei companii au schimbat informații sensibile din punct de vedere concurențial referitoare la intențiile de participare la licitație și și-au coordonat politicile și strategiile comerciale pentru a nu depune oferte, cu scopul de a crește bugetul alocat de Ministerul de Interne pentru realizarea proiectului", a transmis Consiliul Concurenței. Între timp, Dataware Consulting a anunțat că va contesta amenda primită de Consiliul Concurenței. Grupul de companii Bittnet a anunțat Bursa de Valori București că "decizia Consiliului Concurenţei şi amenda aplicată Dataware nu vor afecta situaţiile financiare consolidate ale Grupului Bittnet. De asemenea, amenda aplicată nu va afecta în vreun fel îndeplinirea obligaţiilor asumate de Dataware Consulting faţă de clienţii şi partenerii săi şi nici solvabilitatea societăţii, aceasta operând pe baze solide din punct de vedere financiar". Spui Felix, spui Secu Felix Telecom, compania controlată de generalul Teodor Ilieș, a câștigat loturile 7 și 8. Lotul 7, pentru care s-a semnat un acord-cadru de aproape opt milioane de lei, are ca obiect furnizarea de "sursă neîntreruptibilă TIP 1". Iar lotul 8, pentru care s-a semnat un acord-cadru de aproape 32 de milioane lei, prevede furnizarea de "sursă neîntreruptibilă TIP 2". Astfel, valoarea acordurilor-cadru semnate de Ministerul Afacerilor Interne cu Felix Telecom este de aproape 40 de milioane lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. Generalul DIE Teodor Ilieș deține 52% din Felix Telecom, în timp ce soția sa, Doina Felicia Ilieș, are restul de 48% din părțile sociale. Înființată în anul 1992, compania Felix Telecom a avut printre fondatori Bancorex, ICE Felix și ICE Terra, societăți înființate și controlate în timpul regimului comunist de Direcția de Informații Externe a fostei Securități, actualul Serviciul de Informații Externe (SIE). Potrivit jurnalul.ro, generalul Teodor Ilieș a lucrat sub acoperirea de diplomat la reprezentanța diplomatică a României în Elveția fiind implicat în operațiunile de Aport Valutar Special. În timpul Războiului Rece, spionul Teodor Ilieș a adus în România tehnologia pentru producerea apei grele, necesară centralei nucleare de la Cernavodă. Frank Timiș și Marian Murguleț Trencadis Corp a semnat un acord-cadru în valoare de peste 48 milioane de lei, aproximativ 9,5 milioane de euro, pentru a furniza Ministerului de Interne switch-uri de acces "RCVD Tip 2". Trencadis Corp, înființată în anul 2007, este deținută în prezent de offshore-ul First Investments Holding Ltd (22,48%), înregistrat în Insulele Cayman, și de Marian Murguleț (77,52%). Inițial, First Investments Holding Ltd, reprezentată de Frank Timis, deținea doar 7,9% din părțile sociale. Controversatul afacerist Frank Timiș este cunoscut ca fiind unul dintre fondatorii afacerii Roșia Montană. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că pe statul de plată al Frank Timis s-a aflat Florin Lazăr Vlădică, fost secretar de stat la Ministerul Apărării și consultant pentru afacerile cu armament ale companiei americane Raytheon. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Asociatul majoritar al Trencadis Corp, Marian Murguleț, are un traseu profesional interesant. În perioada 2003-2008, a fost consul, șef al secției de afaceri legale, al României la Ambasada din Suedia. Reîntors de la misiune, a fost angajat de compania Uni – Recycling, apoi a ajuns la Siveco România, o companie roasă de corupție. La Siveco, era manager de vânzări pe Turcia, Bulgaria, Azerbaijdan și Moldova. După o vreme, s-a reîntors în Guvernul României, pe funcția de secretar de stat pe Tehnologia Informației, funcție din care coordona zona IT la nivelul administrației centrale. Apoi a intrat în grațiile ambasadorului României în SUA, liberalul Andrei Muraru, la cererea căruia s-a creat site-ul romania-usa.ro. Alți obișnuiți cu bani de stat, dar mai puțin cunoscuți Firma Arctic Stream, controlată de Dragoș Octavian Diaconu, a câștigat loturile 5 și 6. Acordul-cadru pentru lotul 5, cu o valoare de peste 34,38 milioane lei, prevede furnizarea de routere de acces "RCVD Tip 2". Celălalt lot, în valoare de peste 15,5 milioane lei, are ca obiect furnizarea de routere de acces "RCVD Tip 3". O altă companie cu priză la banii publici, ETA2U SRL, a câștigat lotul 3 în cuantum de 39,42 milioane lei pentru a furniza "switch acces RCVD Tip 3". Societate este patronată de Romulus Lucaciu, din Caraș Severin. Antreprenorul Romulus Lucaciu a absolvit Facultatea de Electronică și Comunicații a Universității Politehnica Timișoara în anul 1987. Ulterior, a început să lucreze la Întreprinderea de Întreținere și Reparație a Utilajelor de Calcul pe funcția de inginer specializat în sisteme de calcul mari. Prima afacere a deschis-o în anul 1990. Doi ani mai târziu, a înființat ETA2U Computer, cea mai importantă companie din grup ETA.

Centenarul Mausoleului Mărășești, uitat de Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Centenarul Mausoleului Mărășești, uitat de Ciolacu

Centenarul Mausoleului Mărășești, uitat de Ciolacu. "Patriotul" Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a lipsit nemotivat de la ceremoniile pentru Centenarul Mausoleului Eroilor de la Mărăşeşti, cel mai important simbol și memorial dedicat eroilor din primul Război Mondial. Centenarul Mausoleului Mărășești, uitat de Ciolacu Disprețul față de simbolul național și a ajuns până într-acolo încât nici premierul Marcel Ciolacu, nici Guvernul României și nici Partidul Social Democrat nu au scris măcar un mesaj despre centenar. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Pentru ca situația să fie și mai penibilă, premierul Marcel Ciolacu a postat pe contul său de Facebook doar o retrospectivă a săptămânii în care s-a pozat într-un supermarket, în fața unor franzele, sub pretextul că verifică dacă a scăzut prețul la alimente. În urmă cu 100 de ani la Mărășești, în Vrancea, se punea piatra de temelie a celui mai important memorial dedicat ostașilor români căzuți pe câmpurile de luptă din timpul Primului Război Mondial: Mausoleul Eroilor de la Mărășești. Ceremoniile, anunțate de câteva zile Consiliul Județean Vrancea, condus de Cătălin Toma, a anunțat în urmă cu câteva zile că se vor organiza o serie de evenimente dedicate Centenarului Mausoleului Eroilor de la Mărășești. Pe 5 august a avut loc o slujbă de comemorare a eroilor, oficiată de Înalt Prea Sfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei. Eveniment la care a participat Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. În cursul zilei de duminică, 6 august, s-a onorat memoria Eroilor, la 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mausoleului Mărășești. "Centenarul Mausoleului Eroilor de la Mărășești reprezintă un moment de recunoștință pentru cei care au clădit unul dintre cele mai grandioase monumente de război din Europa, care, alături de celelalte trei mausolee, de la Mărăști, Soveja și Focșani, fac din Vrancea un județ unic în România", spunea Cătălin Toma. Cel mai important demnitar prezent, Ciucă Cel mai înalt demnitar al statului român care a participat la Centenarul Mausoleului Eroilor de la Mărăşeşti a fost liberalul Nicolae Ciucă, în calitate de președinte al Senatului. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel "Comemorăm astăzi un moment istoric definitoriu pentru dezvoltarea naţiunii române şi deopotrivă cinstim centenarul unuia dintre cele mai importante simboluri ale istoriei noastre, Mausoleul de la Mărăşeşti. În urmă cu 100 de ani, din iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe şi cu binecuvântarea Întâi-Stătătorului Bisericii, iată, cei doi piloni de bază se regăsesc aici, în acest loc, Armata şi Biserica, a început ridicarea acestui Mausoleu. Se construia un loc de odihnă pentru eroii neamului şi un loc de inspiraţie pentru generaţii întregi ale României", a spus Nicolae Ciucă. Totodată, Nicolae Ciucă a făcut referire și la războiul din Ucraina. Acesta a menționat că războiul este cea mai mare tragedie care se poate întâmpla unui popor. "Din păcate, trăim într-o lume instabilă în care războiul s-a întors ca instrument pentru acapararea de teritorii ale unui stat suveran, iar aceasta se întâmplă chiar la graniţa României. În istorie, războaiele nedrepte au fost, în final, pierdute", a spus șeful Senatului. Iohannis, un comunicat Președintele României, Klaus Iohannis, nu a fost prezent la Centenarul de la Mărășești, dar a transmis un mesaj un comunicat de presă prin intermediul Administrației Prezidențiale. Acesta a reamintit că în urmă cu 106 ani, a început, la Mărășești, cea mai importantă bătălie din campania anului 1917 din Primul Război Mondial. Atunci Armata Română, cu sprijinul aliaților, a reușit să oprească ofensiva Puterilor Centrale, stabilizând frontul pentru întreaga durată a războiului. "La șase ani de la bătălie, pe 6 august 1923, la inițiativa Societății Femeilor Ortodoxe din România, a început construcția Mausoleului de la Mărășești, ampla lucrare finalizând-se în anul 1938. Astăzi, la 100 de ani de la inaugurarea acestui grandios monument, unde sunt înhumate osemintele a peste 5.000 de ofițeri și soldați români, aducem un pios omagiu tuturor înaintașilor noștri care s-au jertfit pentru România, sub faldurile Drapelului Tricolor, și au făcut, astfel, posibilă existența și dezvoltarea statului național și unitar român și a României independente, libere și democratice în care trăim în prezent", se menționează în comunicat. Ciolacu, epuizat după supermarket Premierul patriot, cum se declară Marcel Ciolacu, pare că se află într-o binemeritată vacanță după ce a bulversat administrația publică și mediul de afaceri românesc. La fel ca și Guvernul României, purtătorul de cuvânt Mihai Constantin și chiar staff-ul de comunicare al PSD. Pe pagina personală de Facebook a lui Marcel Ciolacu s-a postat un mesajul "O săptămână plină de imagini. Continuăm să construim pentru România". Imaginile îl reprezintă pe Marcel Ciolacu în fața unui raion de pâine, la fel cum făcea dictatorul Nicolae Ceaușescu în vremurile de tristă amintire. Doar că Ceaușescu participa și la evenimentele dedicate simbolurilor naționale. Guvernul României nu a emis nici un comunicat de presă legat de Centenarul Mausoleului Eroilor de la Mărăşeşti. Ultimul mesaj pe contul oficial de Facebook al Guvernului este din data de 4 august. Pe contul oficial al Partidului Social Democrat, ultimul mesaj postat îl prezintă tot pe premierul Marce Ciolacu în fața raionului de pâine sau cu mâna pe un salam.

Ratele bancare ale magistraților, decontate public (sursa: Facebook/Alexandru Muraru)
Justiție

Ratele bancare ale magistraților, decontate public

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

Baronul PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari (sursa: Facebook/Vasile Gliga)
Investigații

"Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari

"Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari. Deputata Dumitrița Gliga, una dintre cele mai bogate parlamentare social – democrate din această legislatură, a preluat conducerea filialei PSD Mureș de la tatăl ei, "baronul" local Vasile Gliga. Celebru pentru partidele de vânătoare la care a participat alături de Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, Vasile Gliga conduce acum Federația Română de Dans Sportiv. În urma scandalului public legat de azilul groazei din Mureș, premierul Marcel Ciolacu a decis să-l demită și pe subprefectul pesedist Nicolae Florin Pălășan, omul de casă și fost angajat al lui Vasile Gliga la unul dintre fondurile sale de vânătoare. Și-a angajat soția la cabinetul parlamentar Vasile Ghiorghe Gliga și-a început cariera politică în anul 1996 în Partidul Democrat. Până în 1998, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei din Reghin, județul Mureș. Apoi a dispărut din politică. A reapărut după zece ani ca simplu membru al filialei PSD Reghin. În același an, 2008, a câștigat primul mandat de deputat. Dar trei ani mai târziu avea să fie declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate din cauză că a angajat-o pe soția sa, Elena Gliga, la biroul său parlamentar. "Domnul Vasile Ghiorghe Gliga, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soției sale, doamna Elena Gliga, în perioada 05.01.2009 – 28.03.2011, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripția electorală nr. 28 Mureş, încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", anunța Agenția Națională de Integritate în 2011. În toată această perioadă Elena Gliga a încasat suma de 27.095 lei, echivalentul a 6.451 euro. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz Cu toate acestea, Vasile Gliga a candidat și a câștigat un nou mandat de deputat PSD în anul 2012. De abia în ianuarie 2014 procurorii l-au trimis în judecată pentru conflictul de interese constatat de ANI. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de conflict de interese, plus interdicția de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani. Și-a făcut ginerele, nu calul, senator Cum nu mai putea să candideze la alegerile din 2016, liderul PSD Mureș a decis să-i ofere un loc eligibil de senator ginerelui său, Aurel Horea Soporan. Mai mult, l-a făcut președinte al filialei PSD Tîrgu Mureș și vicepreședinte PSD Mureș. Atunci când a candidat, acesta era și angajatul liderului PSD Vasile Gliga la firma Gliga Instrumente Muzicale SA. Din prima declarație de avere, depusă în 2016, rezultă că Aurel Soporan a primit ca donație pentru fiul său o vilă de 175 mp și un teren de 1.047 mp în Reghin, plus o casă de vacanță de 207 mp cu terenul aferent de 6.200 mp în Toplița. Totodată, deținea acțiuni și părți sociale la firmele Consreg SA, VH Works SRL și Arhitop Expert SRL. În plus, era membru în Asociația de Vânătoare Ecosilva. Din declarația de avere depusă în 2017, reiese că a dat 50.000 de lei la Partidul Social Democrat pentru campania electorală, dar a împrumutat și 40.000 de lei de la Elena Gliga, soacra lui. Câteva luni mai târziu, i-a dispărut din declarația de avere împrumutul primit de la soacră. Însă, în niciuna dintre declarațiile de avere depuse inclusiv în anul 2020 nu a menționat bunurile și veniturile soției sale Dumitrița Gliga, fiica lui Vasile Gliga. Datele statistice de la Senat arată că ginerele lui Gliga a vorbit doar două secunde în mandatul de senator, a semnat 95 de inițiative legislative și trei moțiuni. "Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari "Baronul" Vasile Gliga a vrut să candideze în septembrie 2020 la șefia Consiliului Județean Mureș, dar a fost blocat de interdicția primită pentru conflictul de interese. Apoi a vrut să candideze la alegerile parlamentare, dar interdicția îi expira pe 16 noiembrie 2020, după ce se depuneau listele cu candidați. În acest context, a decis să se retragă de la șefia filialei județene a PSD Mureș. Nu înainte de a se asigura că locul său va fi preluat de fiica lui, Dumitrița Gliga, care urma să fie candidatul PSD Mureș pentru Camera Deputaților. Apoi, Consiliul Național al PSD a decis să o numească președinte interimar al filialei PSD Mureș pe Dumitrița Gliga. Rocada a fost posbiliă cu sprijinul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD, unul dintre cei mai influenți lideri social-democrați. "Schimbarea de generaţii şi de mentalităţi este o etapă normală în viaţă, într-un partid sau în viaţa oricărei societăţi din lumea aceasta. Asta se întâmplă şi la PSD Mureş şi se numeşte normalitate. Vreau să îi mulţumesc lui Vasile Gliga pentru educaţia primită, pentru cultul muncii şi respectul pentru ceilalţi pe care mi le-a insuflat, pentru implicarea necondiţionată în viaţa comunităţilor locale şi rezultatele remarcabile obţinute în cadrul partidului. (…) Mulţumesc organizaţiilor din cadrul PSD Mureş pentru susţinerea acordată de a deschide lista de candidaţi la Camera Deputaţilor", spunea Dumitriţa Gliga la preluarea șefiei PSD Mureș. Ce naște din vânător trage cu pușca Deputata Dumitrița Gliga a menționat în prima declarație de avere, depusă în anul 2020, că deține trei terenuri agricole cu o suprafață de aproape 65 de hectare în mai multe localități din județul Mureș. În plus, avea încă cinci terenuri intravilane cu o suprafață cumulată de 1,51 ha, 2,5 hectare de pădure în Toplița, un luciu de apă de 0,25 ha și un teren extravilan de 4,06 hectare. Pe numele ei se mai afla o vilă de 351 mp în Reghin. La fel ca și soțul ei, Aurel Horea Soporan, a menționat donația primită de fiul lor. La capitolul plasamente, a menționat că deține acțiuni evaluate aproape 1,28 milioane lei la Gliga Companies SA Reghin și o contribuție de 446.000 lei la PSD pentru campania electorală. Tot în anul 2020, a luat patru împrumuturi, de 446.000 lei, adică banii pe care i-a plătit pentru campania electorală. Tatăl și mama ei i-au dat împrumut 226.000 lei, Rodica Marc, 100.000 lei, și Cristian Cătălin Mureșan, 120.000 lei. Citește și: Ciolacu, viteaz în cazul azilelor terorii doar cu șefi din teritoriu: l-a demis pe prefectul liberal de Mureș, dar și pe subprefect, omul „baronului” pesedist Vasile Gliga, fan al lui Dragnea La fel ca tatăl și soțul ei, Dumitrița Gliga face parte din asociațiile de vânătoare Ecosilva și Genesis, plus alte trei asociații de dans și Fundația Culturală Umanitară "Vioara". Acum mai face parte doar din Asociația de Vânătoare Genesis, controlată de tatăl ei, Vasile Gliga. Între timp, conform ultimei declarații de avere, suprafața terenurilor agricole a crescut la peste 70 de hectare. Am încercat să aflăm de la Dumitrița Gliga de ce nu a menționat în declarațiile de avere bunurile și veniturile soțului ei, dar aceasta nu a răspuns la telefon. Pălășan s-a trezit cu atribuții de control La Asociația de Vânătoare Genesis a lucrat director Nicolae Florin Pălășan, în perioada 2017 – 2022. Apoi a fost numit subprefect al județului Mureș din partea PSD, la recomandarea familiei Gliga. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, l-a demis pe subprefectul de casă al familiei Gliga în urma scandalului declanșat de azilul groazei din Brădești, județul Mureș. Contactat de către Defapt.ro, fostul subprefect Nicolae Florin Pălășan a explicat cum a ajuns să coordoneze controalele la azilele din județ. "Prin ordinul prim-ministrului, coordonarea activității o avea efectiv doamna prefect. Prefectul județului trebuia să coordoneze toată această activitate de control din centre. Doamna prefect mi-a dat mie toate atribuțiile prin ordin de prefect. Eu m-am ocupat de toate verificările, toată organizare. Iar în data de 18, când s-au centralizat datele, doamna prefect a organizat o conferință de presă în care a anunțat ce s-a făcut. Din data de 18 nu am mai avut nici o treabă cu aceste azile pentru că nu mai aveam atribuții", a declarat Pălășan. "Era obligația mea?" Întrebat dacă nu știa de existența și problemele centrului de la el din sat, Pălășan s-a arătat mirat. "În data de 14 a fost verificat centrul. Toate șapte instituții au fost în centrul ăla. Ce să găsească în data de 14 acolo? Are cineva certitudinea că în data de 14 erau acolo? DSP a verificat modul în care sunt cazați, ce condiții au, ce alimente au. OPC, la fel. Acolo au fost șapte instituții care au fost și au făcut verificări. Eu nu am fost personal cu ei. Și dacă era la mine în localitate, vă întreb pe dumneavoastră, era obligația mea ca eu să mă duc și să știu ce e în acel centru?", se apără fostul subprefect. În urma scandalului, Nicolae Florin Pălășan a spus că pleacă în concediu. Omul cu cinci salarii Pesedistul Vasile Gliga s-a retras aparent din politică, după ce i-a pasat șefia PSD Mureș fiicei sale. Ultima declarație de avere depusă de Vasile Gliga a fost depusă în iunie 2023, în calitate de președinte al Federației Române de Dans Sportiv. Din acest document, aflăm că deține peste 511 ha de teren agricol în județul Mureș, un teren intravilan de peste patru hectare în Reghin și aproape 15 hectare de pădure în Toplița. În iulie 2022, a vândut un alt teren agricol cu aproape 410.000 lei lui Florin Farcaș. La capitolul venituri, a menționat nu mai puțin de cinci salarii. Trei în calitate de director al asociațiilor de vânătoare Genesis, Glodeni – Bala și Ecosilva. Pentru cele trei funcții, a primit un salariu cumulat de peste 25.000 lei. În plus este angajat cu salariul minim pe economie în funcția de director la Gliga Instrumente Muzicale SA, una dintre firmele controlate de el. Un alt salariu, de 10.524 lei, îl încasează pentru funcția de asistent cercetător la Universitatea Transilvania Brașov. Studiază sunetul viorilor La solicitarea Defapt.ro, Vasile Gliga a declarat că continuă cercetările în construcția de viori: "Studiem sunetul la diferite rânduri de straturi. Cu 5, cu 10, cu 15 straturi. Prima dată am făcut pe elemente de lemn de rezonanță, acuma facem pe ansamblu. E un program de cercetare complex cu mai multe universități.". Întrebat despre relația pe care a avut-o cu Liviu Dragnea, fostul șef al PSD, Vasile Gliga a spus că nu a fost fanul unui lider. "Dar am știu ce înseamnă disciplina de partid, cât am fost președinte de partid până acum trei ani. Am știut ce să fac pentru județul pe care îl conduceam, în nici un caz nu am intrat în jocuri politice la nivel național. Nu am lăsat-o la partid (pe fiica sa - n.r.), dar se descurcă și a demonstrat că o face mai bine ca mine singură. E mult mai bună. A fost într-adevăr în spatele tuturor campaniilor electorale și chiar a muncit", a declarat Vasile Gliga.

Ciolacu a demis șefi din teritoriu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu a demis șefi din teritoriu

Ciolacu a demis șefi din teritoriu. Cosmin Ionuț Păpuc, agentul de poliție de la Penitenciarul din Târgu Mureș și fondatorul Asociației Re-Min, cea care administra azilul groazei "Căsuța Lu' Min" din satul Bărdești, a fost arestat preventiv pentru o perioadă 30 de zile. Acolo au fost găsiți mai mulți oameni cu dizabilități care erau ținuți în condiții inumane și degradante în subsolul azilului. În același dosar a fost arestat preventiv și administratorul centrului, Flavius Teodor Pascu, un agent de poliție din Mureș. Ciolacu a demis șefi din teritoriu Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, a decis să-i demită din funcție pe prefectul liberal Mara Cristina Togănel și subprefectul pesedist Nicolae Florin Pălășan, un polițist pensionar și omul de casă al lui Vasile Gliga, fostul șef al PSD Mureș. Culmea, subprefectul locuia chiar în satul în care victimele erau supuse unor acte de violență inimaginabile. Cu toate acestea, prim-ministrul Marcel Ciolacu folosește dubla măsură în cazul azilelor groazei care au bulversat România. Până acum, nu a demis-o pe Simona Necula, prefectul de Ilfov, care știa despre condițiile inumane în care era ținuți bătrânii în azilele din Voluntari și Ilfov, controlate de Cristina Dumitra. Azilul, afacere pusă la cale de polițiști "Căsuța Lu' Min" este cel mai recent azil al groazei descoperit de Centrul de Resurse Juridice, din care au fost salvate mai multe persoane în vârstă și cu dizabilități. Primele informații arătau că cel puțin șase victime zăceau pe saltele murdare de fecale și sânge în subsolul căminului din satul Bărdești, localitate care aparține de comuna Sântana de Mureș din județul Mureș. Oficial, azilul era administrat de Asociația Re-Min, fondată de Cosmin Ionuț Păpuc, agent de poliție la Penitenciarul Târgu Mureș. Ceilalți doi membri fondatori sunt Roxana Cristina Dălălău, angajată în prezent la Penitenciarul Târgu Mureș, și Theodora Păcurar, consilier superior la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș. În noaptea de sâmbătă spre duminică, judecătorii din Mureș au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cosmin Ionuț Păpuc. Totodată, au fost arestați preventiv asistenta Jolan Pascu, împuternicită la conducerea Asociației Re-Min, dar și fiul acesteia, agentul de poliție Flavius Teodor Pascu, angajat ca administrator al centrului. Ultimul face parte din cadrele Inspectoratului de Poliție Mureș. Toți trei au fost arestați preventiv pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Togănel l-a ignorat pe Ciolacu Azilul din Brădești a fost descoperit la o lună după ce a început ancheta în cazul azilelor din Voluntari și Afumați. Premierul Marcel Ciolacu a cerut atunci ca prefecții și subprefecții din toată țara să coordoneze controalele autorităților locale la fiecare cămin care are în grijă persoane vulnerabile. Dar prefectul și subprefectul de Mureș pare că au ignorat ordinul dat de Marcel Ciolacu, prim–ministrul României și șeful PSD, motiv pentru care au fost demiși. Cristina Mara Togănel (44 de ani) a ajuns prefectul județului Mureș pe filiala PNL. Ea a fost numită în funcție în anul 2020 de Ludovic Orban, premierul liberal de atunci, cu sprijinul organizației PNL Mureș. La data numirii, era prim-vicepreședinte PNL Mureș, președinta organizației femeilor liberale Mureș și consilier județean. Carierea acesteia este strâns legată de cea a lui Ciprian Dobre, șeful PNL Mureș, căruia Cristina Mara Togănel i-a fost șefă de cabinet la Consiliul Județean Mureș în perioada 2013-2016. Ulterior, Cristina Mara Togănel a mai fost consiliera unui deputat, apoi a unui senator liberal. Subprefectul, armurierul "baronului" Gliga În satul Bărdești, acolo unde funcționa "Căsuța Lu' Min", locuiește și subprefectul demis de Marcel Ciolacu, pesedistul Nicolae Florin Pălășan. Acesta a ajuns subprefect de Mureș în ianuarie 2022 cu sprijinul PSD Mureș, organizație condusă de deputata Dumitrița Gliga. Șefia filialei PSD Mureș a preluat-o de la tatăl său, "baronul" local Vasile Gliga, unul dintre susținătorii fideli ai lui Liviu Dragnea, fostul șef al PSD. Din CV-ul subprefectului demis aflăm că a fost trecut în rezervă în anul 2016 de pe funcția de șef al Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș. La scurt timp după ce s-a pensionat, a fost angajat de pesedistul Vasile Ghiorghe Gliga pe funcția de director al Asociației de Vânătoare Genesis din Reghin. Fostul parlamentar pesedist Vasile Gliga conduce simultan asociațiile de vânătătoare Genesis, Ecosilva și Glodeni – Bala, toate din județul Mureș. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz La preluarea mandatului de subprefect, Nicolae Florin Pălășan a declarat că a primise în anul anterior un salariu de 9.115 lei de la asociația de vânătoare Genesis și o pensie anuală de 117.852 lei (aproape 10.000 lei pe lună). O pensie mult mai mare față de salariul primit anterior pensionării. De exemplu, pentru funcția de șef serviciu la IPJ Mureș, a primit un salariu anual de 53.406 lei în anul 2015, respectiv 76.248 lei în 2016. Din declarația de interese a fostului subprefect de Mureș aflăm că este membru în asociațiile de vânătoare Carpatica și Hurinul Buneștiului, dar nu are menționată nici o pușcă de vănătoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră