duminică 28 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7558 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Rubla își continuă prăbușirea

Rubla își continuă prăbușirea pe fondul amenințărilor cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Moneda națională rusească a scăzut cu 10%, până la 135,49 față de dolar, după ce SUA și aliații săi au discutat despre represalii suplimentare împotriva invaziei Ucrainei de către Rusia. Aliații ar pregăti interzicerea importurilor de petrol. Rubla își continuă prăbușirea O rublă a ajuns la 0,0073 USD. Moneda rusească a scăzut cu 38% în acest an, până acum, dar declinul nu este la fel de grav ca în timpul crizei financiare ruse din 1998, când a scăzut cu 70%. Știrile despre o potențială interdicție a importurilor de petrol rusesc de către Europa și SUA au „impactat grav moneda”, potrivit Walid Koudmani, analist șef de piață la casa de brokeraj financiar XTB. El a spus că țara continuă să fie mai izolată din punct de vedere economic și ar putea fi nevoită să caute destinații alternative de export pentru petrolul său. Circa 6.000 de angajați pe șantierul unei fabrici de etilenă din Rusia au organizat o grevă spontană după ce salariile lor s-au prăbușit din cauza devalorizării rapide a rublei, transmite publicația rusă Kommersant, preluata de Ziarul de Garda, de la Chișinău. Angajații companiei Gemont, în mare parte cetățeni turci, care vin prin rotație din Turcia, au oprit lucrul și au cerut ca salariile să fie calculate în funcție de rata de schimb a rublei. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” În schimb, cotaţia metalelor a continuat să crească luni, aluminiul depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari pe tonă, iar cuprul a atins un nou maxim istoric.

Rubla își continuă prăbușirea, generand proteste in Rusia Foto: Ziarul de Garda
Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina Foto: Guvernul României
Eveniment

Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare

Guvernul a aprobat facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare în beneficiul refugiaţilor din Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Facilităţi fiscale pentru a încuraja acţiunile umanitare "Există o serie de facilităţi gândite pentru societatea civilă, pentru toţi cei care au înţeles în această perioadă să se implice alături de autorităţi pentru a sprijini zecile de mii de refugiaţi ucraineni care au ales să rămână, până acum, pe teritoriul României. Ca atare, printre măsurile aprobate astăzi de Guvern se numără şi cele care vor putea încuraja donaţiile umanitare în beneficiul semenilor noştri care sunt afectaţi de agresiunea militară. Astfel, va fi creată posibilitatea de a oferi donaţii, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice. Aceste donaţii în bani se vor deduce integral din rezultatul fiscal, în cazul plătitorilor de impozit pe profit, iar în cazul plătitorilor de impozit pe venit, microîntreprinderi, se va scădea integral din baza impozabilă", a explicat Dan Cărbunaru. El a adăugat că a fost instituit un regim fiscal special şi pentru bunurile şi serviciile acordate UNICEF şi altor organizaţii internaţionale. "Vor avea un regim special fiscal. Astfel, se prevede o deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare în Registrul entităţilor sau unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale", a mai declarat Cărbunaru. Măsurile anunţate se regăsesc într-o ordonanţă de urgenţă aprobată luni de Guvern. Donațiile se scad din baza impozabilă Astfel, la capitolul donaţii, sponsorizări al OUG adoptată, se precizează: "O altă modificare se aduce Legii 273/2006 privind finanţele locale şi prevede posibilitatea realizării de donaţii pentru ajutorarea persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina. Sumele donate vor fi gestionate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care va deschide un cont distinct, disponibil în lei. Contul nu este purtător de dobândă şi nu este supus executării silite. Aceste sume reprezentând donaţii în bani se deduc integral din rezultatul fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv se scad integral din baza impozabilă pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor. Campania de donare se desfăşoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 31 decembrie 2022. În situaţia în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituţiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituţiei de credit din ziua transferului. Toate cheltuielile necesare pentru colectarea fondurilor şi pentru gestionarea conturilor deschise în lei şi în valută la instituţii de credit vor fi suportate prin sume puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne în bugetul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă". De asemenea, şi în domeniul TVA se reglementează, tot prin OUG aprobată de Guvern, ca bunurile şi serviciile acordate gratuit în scop umanitar, de către persoane impozabile, persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina să fie considerate bunuri şi servicii acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului. Facilitățile, până la finalul lui 2022 "Bunurile acordate şi/sau serviciile respective sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct sau prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale care şi-au exprimat intenţia, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestarea serviciilor. Şi această măsura este valabilă până la 31 decembrie 2022, inclusiv, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru bunurile/serviciile, inclusiv mijloace financiare, acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale, potrivit regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se prevede instituirea unui regim fiscal special, de exemplu se prevede deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale", se arată într-un comunicat de presă privind ordonanţa adoptată de Guvern. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Alte modificări, de ordin tehnic, se referă la condiţionalităţi privind obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii acestora şi pentru bunurile şi serviciile acordate UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale.

Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții Foto: Poliția de frontieră
Eveniment

Cetățenii ucraineni se pot angaja

Cetățenii ucraineni care intră în România se pot angaja fără restricții, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. Cetățenii ucraineni se pot angaja fără restricții El a scris luni, pe Facebook, că Guvernul a modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără niciun aviz sau restricţie. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, a mai arătat ministrul. ”Trăim vremuri dificile, dar ne adaptăm din mers pentru a ajuta atât refugiaţii ucraineni, cât şi cetăţenii şi firmele româneşti. Astfel, am modificat legislaţia pentru ca toţi cetăţenii ucraineni care intră în ţara noastră şi doresc să se angajeze să o poată face fără nici un fel de aviz sau restricţie, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, mai ales că şi patronatele româneşti reclamă o lipsă a forţei de muncă”, a scris ministrul pe Facebook. Marius Budăi arată că ”persoanele cu dizabilităţi care sosesc din Ucraina vor putea beneficia de protecţie şi tratament în centrele din ţara noastră, prin modificările făcute prin această OUG!”. ”Contăm pe sprijinul Uniunii Europene pentru a ne ajuta cu decontarea acestor cheltuieli pe care le facem acum din fondul de rezervă”, precizează Marius Budăi, citat de news.ro. Până luni dimineața, în România au intrat în total 261.445 de refugiați ucraineni şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut de Poliția de Frontieră. Practic, în România au rămas 69.133 de ucraineni. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” Toate punctele de frontieră din țara noastră lucrează la capacitate maximă, fiind suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie.

Șoșoacă cheamă la proteste împotriva vicepreședintelui SUA Foto: Facebook Șoșoacă
Eveniment

Șoșoacă cheamă la proteste

Senatoarea independentă Diana Șoșoacă cheamă la proteste cu o zi înainte ca vicepreședintele SUA, Kamala Harris, să vină în România. Șoșoacă susține că Harris „va cere intrarea țării noastre în război”. Șoșoacă cheamă la proteste împotriva vicepreședintelui SUA Senatoarea independentă ar dori ca 8 martie să fie „Ziua Neutralității României”, manifestațiile în acest scop urmând să aibă loc marți, la ora 12.00, în Piața Victoriei. „Împreună oprim războiul”, a scris ea, pe Facebook. Foto: Facebook Șoșoacă este cunoscută pentru faptul că și-a cerut scuze de la Ambasada Rusiei pentru protestele organizate în fața aceste misiuni diplomatice. Ea a fost unul dintre puținii oficiali români care a aprticiapt, în 2021, la recepția oferită de ambasadă cu ocazia zilei naționale a Rusiei. Prietena Rusiei preia agenda lui Putin Vicepreședinta SUA Kamala Harris va călători la Varșovia și București în perioada 9-11 martie. ”Vizita ei va demonstra puterea și unitatea Alianței NATO și sprijinul SUA pentru aliații NATO de pe flancul estic în fața agresiunii ruse”, a anunțat secretarul de presă al Kamalei Harris. În timpul întâlnirilor sale cu liderii Poloniei și României, vicepreședintele va promova răspunsul coordonat la invazia neprovocată și nejustificată de către Rusia a Ucrainei. Recent, într-o postare pe Facebook, Diana Șoșoacă a cerut autorităților române să nu renunțe la „trecutul teritorial” al României. În postare, ea a făcut referire la o declarație a Parlamentului României, din 1991 – când Legislativul era dominat de oamenii lui Ion Iliescu – în care se cere ca, prin recunoașterea independenței Ucrainei, să nu se recunoască și „teritoriile românești anexate abuziv”. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian Recent, Vladimir Putin a sugerat că România ar trebui să revendice Bucovina de Nord de la Ucraina.

Cărbunaru: marți, la miezul nopţii, va expira starea de alertă în România Foto: news.ro
Eveniment

Va expira starea de alertă

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat: marți, la miezul nopţii, va expira starea de alertă în România. Marți, la miezul nopții, va expira starea de alertă ”Sunt abilitat să vă comunic că va rămâne ultima zi, Guvernul nu va prelungi starea de alertă, mâine la miezul nopţii va expira starea de alertă în România”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, citat de news.ro. Dan Cărbunaru a precizat că, în privinţa situaţiilor privind formularul de localizare a pasagerului (PLF) şi certificatul verde, Ministerul Sănătăţii va clarifica reglementările privind cele două categorii de documente, în perioada următoare. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că starea de alertă impusă de pandemia de coronavirus nu va mai fi prelungită după data de 8 martie, având în vedere că "valul 5 este aproape a se încheia". "Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în ţară, iar valul 5 este aproape de a se încheia. Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea acestei situaţii, decizii cu un impact major pentru viitor", afirma Iohannis, după o şedinţă privind gestionarea epidemiei de COVID-19, la care au fost prezenţi premierul Nicolae Ciucă şi mai mulţi membri ai Guvernului. România s-a aflat în stare de alertă sanitară timp de aproape doi ani, din 15 mai 2020 şi până pe 8 martie 2022.Cinci valuri pandemice au fost pe teritoriul ţării în această perioadă, fapt care a impus măsuri de protecţie sanitară. Aproape 64.000 de decese cauzate de coronavirus După doi ani, bilanţul COVID-19 numără, conform datelor furnizate luni de Grupul de Comunicare Strategică, 63.993 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 care au decedat în România. Până luni, pe teritoriul naţional au fost înregistrate 2.771.449 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 114.557 ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Potrivit GCS, 2.594.194 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian Odată cu ridicarea stării de alertă, vor fi eliminate şi o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum, Ministerul Sănătăţii urmând să gestioneze în continuare evoluţia epidemiei de COVID-19.

Alexievici și Llosa avertizează asupra unui nou fascism rus Foto: Facebook Alexievici
Eveniment

Alexievici și Llosa avertizează

Scriitorii Svetlana Alexievici şi Vargas Llosa avertizează de la Berlin asupra unui nou fascism rus. Llosa a luat premiul Nobel pentru literatură în 2010, iar Alexievici în 2015. Alexievici și Llosa avertizează asupra unui nou fascism "Asistăm la naşterea unui nou fascism", a asigurat Alexievici, într-o intervenţie online cu prilejul unei manifestaţii convocate duminică la Berlin, care a concentrat sute persoane pentru susţinerea Ucrainei. La rândul său, Vargas Llosa s-a adresat participanţilor printr-un mesaj înregistrat, în care a felicitat "rezistenţa ucraineană" şi a făcut apel la mobilizare împotriva invaziei ruse în această ţară. Adunarea de solidaritate în favoarea Ucrainei a avut loc în piaţa centrală Bebelplatz din Berlin, aproape de Staatsoper Unter den Linden - Opera naţională - şi la câţiva paşi distanţă de Ambasada Rusiei, un loc în care sunt organizate aproape zilnic manifestaţii împotriva invaziei ruse. La manifestaţie au participat, prin mesaje înregistrate sau zoom, diferite personalităţi printre care istoricul britanic Timothy Garten Ash, care a cerut să fie susţinută cererea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a oferi ţării sale o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană (UE). După adunarea de la Bebelplatz, un loc istoric unde în 1933 naziştii au ars 25.000 de cărţi ai unor autori cenzuraţi de regim, a avut loc la Staatsoper un concert condus de dirijorul argentiniano-israelian, Daniel Barenboim, în solidaritate cu Ucraina. La concert au fost prezenţi cancelarul german, Olaf Scholz, şi preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a copatronat acest eveniment de strângere de fonduri şi care vor merge la Fondul pentru Ucraina al ONU. Opera naţională, Staatsoper, al cărui director muzical este din 1992 Daniel Barenboim, a anulat săptămâna trecută contractul cu soprana rusă Anna Netrebko. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian Opera din Berlin s-a alăturat astfel anulărilor în cascadă în întreaga Europă ale recitalurilor divei ruse, alături de reprezentaţiile dirijorului rus Valeri Gherghiev, ambii artişti fiind cunoscuţi pentru simpatiile lor pro-Putin.

Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului care vor ajuta refugiații, a propus Alina Gorghiu Foto: Facebook Gorghiu
Eveniment

Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a propus să se acorde cinci zile libere, plătite, pe lună pentru angajaţii Senatului care doresc să ajute refugiații ucraineni. Propunerea a fost făcută de senatorul PNL Alina Gorghiu. Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului "Contextul pandemic din ultimii doi ani, dar mai ales agresiunea militară demarată împotriva Ucrainei de către Rusia, joi, 24 februarie 2022, au subliniat importanţa coordonării capacităţilor de intervenţie şi asistenţă ale statului român, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale, în vederea asigurării asistenţei umanitare, cât mai rapid şi mai eficient cu putinţă. În contextul explicit al tensiunilor curente din Ucraina, eforturile şi resursele Guvernului României au fost îndreptate preponderent către măsuri de sprijin ale refugiaţilor ucraineni, Ministerul Apărării susţinând că România este pregătită să primească peste 500.000 de refugiaţi din Ucraina", a evidenţiat Alina Gorghiu, în documentul transmis Biroului permanent. Ea a subliniat că, din cauza fluxului continuu de refugiaţi şi al numărului ridicat al acestora, serviciile de asistenţă în centrele de primire a refugiaţilor trebuie acordate fără întrerupere, în acest moment existând o criză a resurselor umane la nivelul autorităţilor, iar acestea au venit cu apeluri către cetăţenii care doresc să se implice prin donaţii, dar şi ca voluntari. "Senatul României să vină în sprijinul autorităţilor, în această perioadă de criză umanitară, prin oferirea de zile libere angajaţilor care doresc să se implice în activităţile de voluntariat dedicate asistenţei şi preluării refugiaţilor. Angajaţii Senatului care vor desfăşura activităţi de voluntariat vor putea beneficia de maxim cinci zile libere plătite pe lună, pe perioada crizei umanitare generate de atacurile militare din Ucraina. Zilele libere vor fi acordate în baza unui document doveditor al activităţii de voluntariat desfăşurate care va fi decis în urma consultărilor cu autorităţile locale", se mai arată în documentul aprobat. Gorghiu crede că ajută la imaginea Senatului Secretariatul General al Senatului va lua legătura cu autorităţile competente, Prefectura, primăriile de sector, pentru a obţine informaţii legate despre centrele de primire a refugiaţilor de pe teritoriul Capitalei şi a primi datele de contact ale coordonatorilor. Informaţiile despre centrele din Capitală pentru primirea refugiaţilor vor fi furnizate tuturor angajaţilor Senatului printr-o campanie internă de informare, prin intermediul căreia se va face un apel la solidaritate şi implicare în vederea colaborării în această acţiune umanitară. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian "Prezenta propunere va contribui semnificativ la creşterea imaginii instituţiei Senatul României, demersul reprezentând dovada solidarităţii, unităţii şi implicării la toate nivelurile. Implementarea acestei măsuri va marca o premieră în activitatea instituţiei şi va contribui, la nivel extern, la poziţionarea instituţiei ca o instituţie deschisă, ce este mereu aproape de oameni şi care răspunde rapid în situaţii de criză. De asemenea, la nivel intern măsura va transmite şi sublinia în cultura organizaţională valori precum implicare civică, solidaritate, generozitate şi unitate", se menţionează în documentul aprobat.

Simion, nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Simion, nici un cuvânt de condamnare fermă

12 zile de la invadarea Ucrainei și George Simion rezistă: din 24 februarie, când a făcut câteva declarații formale, el nu a mai spus nici un cuvânt de condamnare a Rusiei. În schimb, pe Facebook, AUR continuă mesajele Sputnik și cere autorităților să fie preocupate de soarta românilor din Bucovina de Nord. Aceste mesaje erau difuzate de Sputnik România, în perioada în care acest site era accesibil. Simion, nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei La 24 februarie, în ziua în care a început invazia rusă, partidul lui Simion a anunțat: "Condamnăm invazia militară a Rusiei în Ucraina. Suntem îngrijoraţi de soarta etnicilor români din nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei, dar şi de ameninţările repetate asupra teritoriului României. AUR va organiza un protest în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse, la ora 18,00". Tot atunci, și Simion a spus câteva cuvinte despre invazie, la solicitarea presei, dar mesajul său nu a fost difuzat masiv pe rețelele sociale, pe filiera fanilor săi. În realitate, protestul din fața ambasadei Rusiei a adurat 35 de secunde, fapt dovedit de imaginile filmate. George Simion nu a spus nimic, s-a dus la jandarmii care păzeau ambasada, a dat mâna cu ei și a plecat. De atunci, el nu a mai spus nimic despre drama civililor atacați de armata rusă sau despre ceea ce ar trebui să facă România pentru a ajuta Ucraina agresată. În schimb, AUR reia pe pagina sa de Facebook atacul al Ucraina pe tema românilor din Bucovina de Nord: „De când a început războiul în Ucraina, niciun oficial român nu și-a exprimat îngrijorarea față de situația etnicilor români de acolo. De ce?”. Propagandiștii lui Putin, preocupați de Bucovina Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord și se prefac a fi preocupați de soarta românilor din Ucraina, scria DeFapt.ro, la 24 februarie. Putin nu s-a sfiit să invite România, Ungaria și Polonia să i se alăture și să rupă bucăți din Ucraina. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Călin Georgescu, fost premier desemnat de AUR și fost viitor președinte de onoare al AUR, a susținut, acum câteva săptămâni, că Ucraina este un stat inventat și că „aveam mai mult de câștigat dacă întreținem niște relații mai bune cu China și Rusia”.

România, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament Foto: US Air Force
Eveniment

România, rută de aprovizionare a Ucrainei

România este, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie publicația New York Times. Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu participă la acest lucru la nivel bilateral şi nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. România, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament Într-un articol intitulat „Înarmând Ucraina: 17.000 de arme antitanc în șase zile și un corp cibernetic clandestin”, New York Times arată că echipamentele antitanc furnizate de SUA ajung în Ucraina de pe aeroporturile din România. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trecut peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev, capitala Ucrainei și alte orașe mari. Până acum, forțele ruse au fost atât de ocupate în alte părți ale țării încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar puțini cred că asta poate dura. „Dar acesta este sprijinul vizibil. Ascunse în baze din jurul Europei de Est, forțele din Comandamentul Cibernetic al Statelor Unite, cunoscute sub denumirea de „echipe de cybermisiune” sunt aici pentru a interfera cu comunicațiile digitale ale Rusiei – dar măsurarea ratei de succes a acestor echipe este dificilă”, spun oficialii citați de New York Times. Publicația compară acest efort de aprovizionare a Ucrainei cu arme cu podul aerian din 1948-1949, pentru aprovizionarea Berlinului de Est. Foto: US Air Force Ungaria se teme să nu fie atacată “Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini. “Această decizie este justificată de securitatea Ungariei şi a comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică”, a spus şeful diplomaţiei ungare. Citește și: Viktor Orban nu-l abandonează pe Putin: Ungaria nu permite tranzitul armelor spre Ucraina

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși  Foto: Twitter
Eveniment

O mamă și doi copii, uciși

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși când se refugiau din Kiev: această imagine este publicată de New York Times la deschiderea site-ului, în această seară. Publicația precizează că fotograful a fost prezent în momentul atacului și a asitat la eforturile soldaților ucraineni de a-i salva pe cei loviți de tirul armatei ruse. O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși Potrivit Reuters, și tatăl copiilor a fost lovit în acel moment. De altfel, fotografia arată patru corpuri ale unor civili, întinse pe asfalt. Ucrainenii care fugeau din orașul Irpin, de lângă Kiev, au fost surprinși duminică de bombardamentele forțelor ruse și forțați să se adăpostească, au declarat martorii citați de Reuters. Irpin, la aproximativ 25 km nord-vest de capitala Ucrainei, a cunoscut lupte intense în ultimele zile. Armata Rusiei se apropie de Kiev, oraș care găzduia aproximativ 3,4 milioane de oameni înainte ca invazia rusă să declanșeze un exod de civili. Locuitorii din Irpin au fugit ținând în brațe copii, bagaje și animale de companie, îndreptându-se spre autobuzele și mașinile care îi așteptau și care îi vor duce mai departe de ciocniri. Soldații au ajutat bărbații și femeile în vârstă care rămâneau în urmă. Unii oameni s-au ghemuit când exploziile au izbucnit în apropiere. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Reporterii Reuters nu au văzut victime, dar mai multe publicații au anunțat că cel puțin trei persoane au fost ucise - o femeie și doi copii.

Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România Foto: Facebook Forțele Aeriene Române
Eveniment

Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România

Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România, că riscă dacă își pun aerodromurile la dispoziția Ucrainei. Polonia tocmai a menționat că nu va face acest lucru și nici nu va ceda Kievului avioanele sale MiG. Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters. Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România În acest context, el s-a referit la România. "Practic, toate avioanele cu capacitate de luptă ale regimului de la Kiev au fost distruse. Dar ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine", a declarat Igor Konaşenkov, citat de AFP şi EFE. "Folosirea reţelelor de aerodromuri ale acestor ţări pentru a primi avioane militare ucrainene şi utilizarea lor ulterioară împotriva forţelor armate ruse pot fi considerate o implicare a acestor stare în conflictul armat", a mai subliniat Konaşenkov, citat de agenţia de presă Interfax. Aeronava Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene a părăsit la 1 martie spaţiul aerian al României, anunță MApN. Avionul SU-27, interceptat în prima zi a războiului din Ucraina, fusese interceptat de avioanele F-16 românești. Avionul înarmat fusese escortat până la baza de la Bacău. Un Suhoi ucrainean, returnat după ce a aterizat la Bacău „La solicitarea autorităţilor ucrainene, avionul militar Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene a părăsit spaţiul aerian al României astăzi, 1 martie, cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale”, a explicat Ministerul Apărării. „Avionul Suhoi 27, fără a avea muniţie la bord, a fost escortat de două aeronave de luptă tip MiG-21 LanceR ale Forţelor Aeriene Române până la limita spaţiului aerian naţional, de unde a fost preluat de către aeronave ale Forţelor Aeriene Ucrainene”, a anunțat MApN. Joi, 24 februarie, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO au decolat în jurul orei 6.15, pentru clarificarea unei situații aeriene referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spațiul aerian național. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Ulterior interceptării avionului Su-27, pilotul ucrainean ar fi spus că a fost dezorientat și a intrat în spațiul aerian al României după ce baza aeriană din Ucraina de unde decolase fusese distrusă de primele atacuri cu rachete ale Rusiei.

Polonia nu va ceda MIG-urile sale Ucrainei Foto: Facebook Polish Air Force
Internațional

Polonia nu va ceda MIG-urile sale Ucrainei

Polonia nu va ceda MiG-urile sale Ucrainei și nu va permite folosirea aeroporturilor, a anunțat guvernul polonez pe Twitter. Guvernul acestei țări a dezminţit informaţiile apărute în presă, potrivit cărora ar intenţiona să trimită Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică şi să primească la schimb aparate de luptă din SUA, transmite duminică agenţia dpa. Polonia nu va ceda MIG-urile sale Ucrainei "Polonia nu va trimite avioane de luptă în Ucraina şi nici nu va permite folosirea aeroporturilor sale", a scris pe Twitter guvernul polonez. "Ajutăm semnificativ în multe alte domenii", a adăugat executivul de la Varşovia. Totuşi, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că ţara sa cooperează cu Polonia în sensul că partea poloneză să poată furniza ucrainenilor aparate de zbor pe care aceştia ştiu să le piloteze şi să primească în schimb avioane de fabricaţie americană. "Vrem să vedem dacă putem fi de ajutor, după cum am spus, şi să ne asigurăm că, indiferent de ceea ce livrează ei (polonezii) ucrainenilor, ceva se întoarce la ei pentru a compensa pentru orice sincopă de securitate care ar putea apărea pentru Polonia", a declarat Blinken la CNN. Totodată, un purtător de cuvânt al guvernului polonez a declarat că discuţiile cu partea americană sunt în desfăşurare, dar că nu s-a luat deocamdată o decizie. Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale

Ucraina are planuri pentru continuitatea guvernului Foto: Facebook Zelenski
Internațional

Ucraina are planuri pentru continuitatea guvernului

Ucraina are planuri pentru a asigura continuitatea guvernului "într-un fel sau altul", a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, într-un interviu pentru CBS. The Times a scris, vineri, că într-o singură săptămână au fost trei tentative de a-l asasina pe Zelenski. Șeful statului ucrainean a spus, la începutul conflictului, că a refuzat să fie evacuat din Kiev de către americani. Ucraina are planuri pentru continuitatea guvernului "Ucrainenii au elaborat planuri despre care nu voi vorbi şi nici nu voi da detalii, dar care au ca scop să se asigure că există ceea ce numim o 'continuitate a guvernului, într-un fel sau altul'", a anunţat şeful diplomaţiei americane. Blinken a lăudat "leadership-ul" de care a dat dovadă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi restul guvernului său. "Au reprezentat încarnarea extrem de curajosului popor ucrainean", a spus el. SUA şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea pentru securitatea lui Zelenski, şi chiar liderul ucrainean a declarat că este "obiectivul numărul unu" al forţelor ruse. Zelenski postează des înregistrări video pe reţelele sociale pentru a arăta ţării sale şi lumii întregi că rămâne la Kiev pentru a face faţă forţelor ruse, aminteşte EFE. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a supraviețuit la cel puțin trei tentative de asasinare puse la cale în ultima săptămână, a relatat, vineri, publicația britanică The Times. Două grupări diferite au fost trimise să-l omoare pe Zelenski: mercenarii din grupul Wagner, sprijiniți de Kremlin și forțele speciale cecene. Ambele au fost dejucate de forțe din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Mercenarii din gruparea Wagner au suferit pierderi masive, fiind alarmați de cât de bine le-au fost anticipate mișcările de către trupele ucrainene. O parte a forțelor cecene trimise să-l omoare pe Zelenski au fost anihilate sâmbătă.

Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Foto: News.ro
Internațional

Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat că pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale. Iniţiativa îi aparţine soţiei liderului polonez, Agata Kornhauser-Duda, care a insistat să se pună la dispoziţia refugiaţilor refugiaţilor timp de mai multe zile cele două vile oficiale ale preşedintelui, a declarat şeful de cabinet al lui Duda pentru agenţia PAP, conform Belga, citată de news.ro. Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele Pe lângă palatul prezidenţial şi palatul Belvedere din Varşovia, şeful de stat polonez mai are la dispoziţie patru reşedinţe, dintre care una la Hel, la nord de Gdansk, şi una la Wisla. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră De la startul invadării Ucrainei de către Rusia, aproape un milion de ucraineni au fugit în Polonia. Polonia a primit 106.000 de refugiaţi de război din Ucraina în ultimele 24 de ore, cea mai mare cifră de la începerea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, au anunţat sâmbătă autorităţile poloneze. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi estima în urmă cu câteva zile că invazia rusă în Ucraina ar putea provoca patru milioane de refugiaţi, cifră pe care vineri a ajustat-o la 10 milioane, ceea ce ar reprezenta aproape 25% din populaţia Ucrainei. Peste 1,2 milioane de oameni au fugit din Ucraina în țările vecine de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă pe 24 februarie, potrivit cifrelor Națiunilor Unite - o estimare făcută sâmbătă. Aproximativ jumătate de milion dintre cei care au fugit sunt copii, mai estimează agenția ONU UNICEF.

Polonia și-ar dona flotila de Mig-uri Ucrainei Foto: Facebook Polish Air Force
Internațional

Polonia și-ar dona flotila de Mig-uri

Polonia și-ar dona flotila de Mig-uri Ucrainei, scrie Politico.com. Avantajul acestei donații este că piloții ucraineni sunt deja instruiți să folosească astfel de avioane. Însă Polonia cere în schimb avioane americane, arată Politico. Polonia are 23 de Mig-uri, 48 de avioane F-16, două avioane Suhoi-22 și a comandat 32 de F-35. Polonia și-ar dona flotila de Mig-uri În timp ce calcula dacă poate să-și trimită avioanele de război în Ucraina, Varșovia a întrebat Casa Albă dacă administrația Biden le poate garanta că le va furniza avioane de luptă fabricate în SUA, pentru a umple golul. Casa Albă a spus că va analiza problema. Administrația Biden nu s-a opus ca guvernul Poloniei să acorde Kievului MiG-urile, ceea ce ar putea crește tensiunile dintre NATO și Moscova. Polonia, deocamdată, și-a păstrat avioanele de luptă. Discuțiile dintre Varșovia și Washington sunt încă în desfășurare, deși autorizarea pentru noi avioane de vânătoare de schimb în Polonia ar putea dura mult timp. „Colaborăm cu polonezii în această problemă și ne consultăm cu restul aliaților noștri NATO”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe pentru POLITICO. „Lucrăm, de asemenea, la capacitățile pe care le-am putea oferi pentru a ajuta Polonia dacă ar decide să transfere avioane în Ucraina.” Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră Mai multe țări est-europene, cum ar fi Polonia, Bulgaria și Slovacia, mai dețin zeci de avioane rusești și au ezitat să renunțe la acele avioane fără garanții din partea SUA că ele vor fi înlocuite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră