joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2708 articole
Maria Pană

Eveniment

Mascaţii au dat buzna la Primărie

Mascaţii au dat buzna la Primărie. O intabulare putredă, cu două case devenite bloc, se află în atenţia procurorilor de la DNA Iași. Mascaţii au dat buzna la Primărie Primarul susţine că a sesizat Parchetul şi a trimis documente. Doar că DNA nu s-a mulţumit cu ce a primit şi a răscolit ieri tot Palatul Roznovanu. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil Timp de cinci ore, ei au percheziţionat compartimente precum arhiva, urbanismul şi registratura, ridicând mai multe documente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mascaţii au dat buzna la Primărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ucraina promite noi lovituri în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina promite noi lovituri în Rusi

Ucraina promite noi lovituri în Rusia. Kievul spune că vor urma şi alte atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus, după cel efectuat săptămâna trecută cu drone asupra unor baze aeriene situate adânc în interiorul Rusiei, în timp ce experţi militari ruşi admit că Ucraina dispune de capacităţi pentru astfel de acţiuni şi cer consolidarea antiaerienei ruse în profunzimea teritoriului. Ucraina promite noi lovituri în Rusia "Vom lovi acolo unde este necesar, unde trebuie să lovim inamicul, pentru că inamicul este aici, de la frontieră până la Vladivostok", iar pentru aceasta "nu vom cere permisiunea nimănui", a declarat la televiziunea ucraineană secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare a Ucrainei, Oleksii Danilov. Potrivit presei americane, Washingtonul va lăsa Kievul să aleagă cum să-şi folosească armele contra Rusiei, cerându-i doar să respecte "legile războiului şi convenţiile de la Geneva", după atacurile de săptămâna trecută cu drone asupra a două baze aeriene ruseşti situate la sute de kilometri de frontiera ucraineană. Ucraina pare să fi folosit în acest atac vechi drone ruseşti Tupolev Tu-143, iar cel puţin un bombardier rusesc a fost avariat deşi dronele au fost doborâte de antiaeriana rusească. Amenințare reală Această ameninţare din partea Ucrainei este reală, potrivit analistului militar rus Mihail Hodarionok, care a analizat posibilităţile armatei ucrainene şi capacitatea sa de a lovi ţinte în interiorul teritoriului rus. "Complexul militar industrial al Ucrainei dispune de toate posibilităţile şi dotarea necesară pentru a dezvolta drone şi rachete cu rază lungă de acţiune", semnalează expertul rus, amintind că Ucraina are la Pavlodar şi Harkov unităţi capabile să producă rachete Grom, cu rază de acţiune de 500 de kilometri. Citește și: Ucraina a respins ajutorul financiar bilateral oferit de Ungaria (ministrul ungar de Externe) Încă şi mai rău pentru Rusia, explică Mihail Hodarionok, "nu există dificultăţi insurmontabile care să împiedice reconversia rachetelor Grom în rachete cu rază medie de acţiune capabile să lovească obiective la 1.000-5.500 de kilometri". Armata ucraineană ar putea în plus să folosească şi rachete cu lansare aeriană de producţie sovietică X-55 şi X-55SM. De asemenea, continuă acelaşi analist militar, Ucraina îşi intensifică propria producţie de drone. Un exemplu este drona multifuncţională de asalt ACEO ONE, care are o rază de acţiune de 1.500 de kilometri. Ce trebuie să facă Rusia Prin urmare, el consideră necesară consolidarea apărării antiaeriene a principalelor aerodromuri ale aviaţiei strategice situate în partea europeană a Rusiei, prin amplasarea acolo a unor rachete S-400, sisteme Panţîr-S sau Tor-M2 şi artilerie antiaeriană. "Cel mai important, sistemele de radare în zonele de acces către obiective trebuie să acopere toate înălţimile, în special cele joase şi extrem de joase, pentru a garanta activarea oportună a sistemelor antiaeriene", a subliniat Hodarionok. Cu toate acestea, el consideră puţin probabil ca atacurile în profunzime cu care ameninţă Kievul să poată fi masive, în lipsa unui ajutor militar occidental care să ofere Kievului un acces la alte arme cu rază medie şi lungă de acţiune.

"Saci de bani", la Eva Kaili (sursa: Facebook/Eva Kaili)
Internațional

"Saci de bani", la Eva Kaili

"Saci de bani", la Eva Kaili. Presupusul caz de corupţie în favoarea Qatarului în care sunt implicaţi reprezentanţi ai Parlamentului European "afectează grav reputaţia" acestei instituţii a UE, a declarat comisarul european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni, duminică. Reputația PE, făcută praf În acest caz, un judecător belgian anchetează "plata unor importante sume de bani sau oferirea unor cadouri semnificative unor terţi aflaţi într-o poziţie politică şi/sau strategică ce permite, în cadrul Parlamentului European, influenţarea deciziilor" acestei instituţii, a reamintit duminică parchetul. Şase suspecţi au fost reţinuţi vineri în Belgia, printre care vicepreşedinta elenă a Parlamentului European, Eva Kaili, fostul eurodeputat italian Pier-Antonio Panzeri şi secretarul general al Conferinţei Sindicale Internaţionale (CSI), Luca Visentini, şi el italian. Patru dintre cele şase persoane reţinute au fost inculpate şi încarcerate, printre care şi Eva Kaili. "Acest caz ruşinos şi intolerabil (...) afectează grav reputaţia" Parlamentului European, a spus Gentiloni în cadrul unei emisiuni la Rai. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest "Parlamentul European a fost întotdeauna vârful de lance în privinţa drepturilor. Probabil că nu a fost dotat cu puteri suficiente, însă în privinţa principiilor a fost întotdeauna un punct de referinţă", a subliniat el. "Dacă se confirmă că cineva a primit bani pentru a încerca să influenţeze opinia Parlamentului European, cred că ar fi unul dintre cele mai dramatice cazuri de corupţie din ultimii ani", a adăugat comisarul european. Arestări și în Italia Soţia şi fiica lui Pier-Antonio Panzeri au fost de asemenea arestate în Italia în virtutea unui mandat european emis de parchetul belgian, suspectate că au avut cunoştinţă şi au beneficiat de avantajele financiare sau de alte natură primite de fostul eurodeputat. Ele au fost plasate în arest la domiciliu. Conform unor documente ale justiţiei belgiene care însoţesc mandatul european de arestare, consultate de agenţia italiană de presă ANSA, Panzeri este suspectat că s-a folosit de influenţa sa în Parlamentul European "în avantajul Qatarului şi Marocului". Scandalul a izbucnit în plină desfăşurare a Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, în contextul în care ţara gazdă, Qatarul, este nevoită să depună eforturi pentru a-şi apăra reputaţia, criticată în privinţa drepturilor omului, în special cele ale lucrătorilor. Cazul survine de asemenea înaintea unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, unde relaţia dintre UE şi Qatar ar urma inevitabil să apară în dezbateri. "Saci de bani", la Eva Kaili Patru persoane au fost încarcerate după inculparea lor de către un judecător de instrucţie din Bruxelles pentru "apartenenţă la o organizaţie criminală, spălare de bani şi corupţie", a precizat Parchetul Federal într-un comunicat. Alte două persoane au fost eliberate de judecător. Potrivit unei surse judiciare apropiate de acest dosar, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, Eva Kaili se numără printre cele patru persoane încarcerate. Ea nu a putut beneficia de imunitatea sa parlamentară, deoarece infracţiunea de care este acuzată a fost constatată "în flagrant delict" vineri, a explicat aceeaşi sursă. Sursa a confirmat informaţii din presă conform cărora Eva Kaili era în posesia unor "saci cu bani" vineri seară când a fost arestată de poliţia belgiană. Parchetul federal a anunţat de asemenea că sâmbătă seară a avut loc o percheziţie la domiciliul unui al doilea eurodeputat. Domiciliul din Bruxelles al Evei Kaili a fost percheziţionat vineri seară.

Rusia intensifică producția armelor de distrugere (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia intensifică producția armelor de distrugere

Rusia intensifică producția armelor de distrugere. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat, duminică, că Rusia îşi intensifică producţia "celor mai puternice mijloace de distrugere" pentru a contracara presupusa ameninţare din partea Occidentului Rusia intensifică producția armelor de distrugere "Inamicul nostru nu s-a implantat puternic doar în gubernia Kiev a micii noastre Rusii. El este şi în Europa, în America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelandă şi în alte locuri care au jurat supunere naziştilor timpurilor noastre", a scris Medvedev duminică într-un mesaj pe contul său de Telegram. "Iată de ce ne intensificăm producţia celor mai puternice mijloacelor de distrugere. Inclusiv a celor bazate pe noi principii", a adăugat fostul preşedinte rus, fără a da alte detalii. Afirmaţiile lui Medvedev intervin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la Bişkek, ca Rusia ar putea lua în considerare adoptarea a ceea ce el a numit ca fiind conceptul loviturii preventive al Washingtonului. Lovitura nucleară preventivă "În primul rând, Statele Unite au dezvoltat conceptul de lovitură preventivă. În al doilea rând, ei dezvoltă un sistem de atac care vizează dezarmarea" inamicului, a declarat presei preşedintele Putin. Poate că Moscova ar trebui să se gândească la adoptarea "ideilor dezvoltate de americani pentru a-şi asigura propria securitate". "Doar ne gândim la asta", a precizat liderul rus, într-un răspuns la întrebarea unui reporter, în care i s-a cerut să-şi clarifice declaraţia de la începutul acestei săptămâni cu privire la utilizarea armelor nucleare. Citește și: Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă În urmă cu câteva zile, Vladimir Putin avertiza că riscul unui război nuclear este în creştere, dar că Rusia nu va ataca prima.

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate

Rușii au lăsat Odesa fără electricitate. Oraşul din sudul Ucrainei a rămas aproape în totalitate fără electricitate după un atac cu "drone kamikaze" lansat de Rusia în timpul nopţii, au anunţat sâmbătă autorităţile ucrainene. Rușii au lăsat Odesa fără electricitate "Deocamdată, oraşul este fără electricitate", a declarat un consilier al preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko, într-un mesaj pe contul său de Telegram. Cu toate acestea, infrastructurile esenţiale, inclusiv spitalele şi maternităţile, au acces la curent, a precizat el. "Situaţia rămâne dificilă, însă este sub control", a declarat Timoşenko. Potrivit lui Maksim Marşenko, guvernatorul regiunii Odesa, Rusia a atacat oraşul cu "drone kamikaze" în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă. "Din cauza loviturilor, nu este electricitate în aproape toate districtele şi comunităţile regiunii noastre", a declarat el. Două drone au fost doborâte de unităţi ale apărării aeriene ucrainene, a mai spus Marşenko. Amenințarea lui Putin Vineri, Kievul a subliniat că regiunile din sudul ţării sfâşiat de război, inclusiv Odesa, suferă cele mai grave pene de curent, la câteva zile după cea mai recentă serie de atacuri ruse împotriva reţelei energetice ucrainene. Rusia a tras luni zeci de rachete de croazieră asupra infrastructurilor-cheie, exercitând o şi mai mare presiune asupra reţelei deja în dificultate a Ucrainei, după atacuri repetate. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Joi, preşedintele rus Vladimir Putin a promis că armata rusă va continua loviturile asupra reţelei energetice ucrainene, în pofida criticilor ferme ale Occidentului împotriva atacurilor sistematice care au cufundat milioane de persoane în frig şi obscuritate. Portul Odesa de la Marea Neagră era o destinaţie de vacanţă preferată de numeroşi ucraineni şi ruşi înainte de declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită (sursa: Facebook/Eva Kaili)
Internațional

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită. Eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului European, a fost arestată vineri seara la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupţie în care este implicat Qatar-ul, a declarat o sursă apropiată dosarului, relatează AFP. Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită Alte patru arestări au avut loc deja în capitala Belgiei vineri dimineaţa în acelaşi caz. Eva Kaili a fost "arestată pentru a fi audiată" de poliţie, a precizat sursa citată. La Atena, Partidul socialist grec (Pasok-Kinal) al cărui membru este Eva Kaili a anunţat seara că aceasta a fost "demisă". Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) În centrul anchetei, condusă de un judecător de instrucţie de la Bruxelles: acţiunile unei "ţări din Golf" suspectate că "ar influenţa deciziile economice şi politice ale Parlamentului European prin plata unor sume de bani substanţiale sau oferirea de cadouri semnificative", a subliniat parchetul federal. În ceea ce priveşte beneficiarii, aceştia sunt personalităţi care au "o poziţie politică şi/sau strategică semnificativă" în cadrul Parlamentului European.

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/Armed Forces)
Internațional

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina. Sofia va livra primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar. Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi favorabil Rusiei, a blocat în mai o propunere anterioară. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev. "Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV. Exporturi crescute către Polonia Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare. În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Citește și: Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.

Moscova: incendiu uriaș, posibil act criminal (sursa: TASS)
Internațional

Moscova: incendiu uriaș, posibil act criminal

Moscova: incendiu uriaș, posibil act criminal. Pompierii ruşi luptă să stingă un incendiu care a cuprins 18.000 de metri pătraţi, izbucnit în noaptea de joi spre vineri într-un centru comercial de la periferia Moscovei, au anunţat serviciile ruse pentru situaţii de urgenţă, citate de TASS. Acoperișul s-a prăbușit "Pompierii combat un incendiu pe o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi în regiunea Moscovei", a anunţat pe Telegram Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, într-o primă fază. "Din cauza prăbuşirii acoperişului, focul s-a răspândit instantaneu pe o zonă vastă", a precizat acelaşi minister pe Instagram, evocând dificultăţi pentru pompierii care încearcă să stingă incendiul. The "Mega Khimki" shopping center in #Moscow is on fire. The fire area is about 7000 m². pic.twitter.com/GXxKB3vbxs— NEXTA (@nexta_tv) December 9, 2022 Incendiul face ravagii în centrul comercial Mega Himki, oraş din regiunea capitalei ruse Moscova, situat la şapte kilometri de aeroportul internaţional Şeremetievo. Media ruse au anunţat că incendiul a cauzat moartea unei persoane, însă autorităţile nu au confirmat deocamdată acest bilanţ provizoriu. Moscova: incendiu uriaș, posibil act criminal Serviciile ruse pentru situaţii de urgenţă suspectează că un "act criminal" este la originea acestui vast incendiu. "Acţiuni deliberate, precum un incendiu criminal, sunt luate în considerare", informează agenţia rusă Interfax. La rândul său, agenţia Sputnik a precizat că un act criminal este "una dintre principalele explicaţii" luate în considerare pentru uriaşul incendiu. Citește și: Putem înjura Austria, să ne răcorim, oricum îi doare la bască. Dar mai bine ne-am uita în oglindă, să vedem cum am dat-o în bară așa spectaculos și cum facem să nu repetăm greșelile Ulterior, agenţiile de presă de stat au evocat o încălcare a normelor de securitate drept posibilă cauză a incendiului. Imagini video publicate pe reţelele sociale arată un incendiu de mare anvergură, în timp ce oameni fug dintr-o clădire pradă flăcărilor în direcţia unei parcări.

Rusia l-a recuperat pe negustorul morții (sursa: Twitter/President Biden)
Internațional

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții"

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții". Statele Unite şi Rusia au efectuat un schimb de deţinuţi, în cadrul căruia baschetbalista americană Brittney Griner, încarcerată în Rusia pentru posesie de droguri, a fost predată către SUA în schimbul traficantului rus de arme Viktor Bout, au anunţat oficial Washingtonul şi Moscova. Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții" Schimbul a fost efectuat joi pe aeroportul din Abu Dhabi. Preşedintele american Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris au vorbit la telefon cu Brittney Griner. Liderul de la Casa Albă a declarat în faţa presei că baschetbalista este în drum spre SUA. Ea fusese condamnată în Rusia la nouă ani de închisoare pentru trafic cu droguri, după ce fusese arestată pe un aeroport din Moscova încercând să intre în Rusia cu cannabis asupra sa. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Viktor Bout, traficant de arme notoriu, supranumit "Negustorul Morţii" într-o biografie din 2007, era închis în SUA după ce fusese capturat în Thailanda în 2008 de agenţi americani ce i-au întins o capcană pretinzând că ar fi cumpărători de arme.

Prețurile pentru benzină, motorină se prăbușesc (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Prețurile pentru benzină, motorină se prăbușesc

Prețurile pentru benzină, motorină se prăbușesc. Toate companiile distribuitoare de carburanți au ieftinit benzina și motorina cu cel puțin 15 bani/l în ultimele 24 de ore, Lukoil efectuând reduceri de preț record, de 35 de bani/l la motorină și de 29 de bani/l la benzină, potrivit profit.ro. Prețurile pentru benzină, motorină se prăbușesc În urma acestor ieftiniri, prețul benzinei a ajuns la 6,26 lei, nivel nemaintâlnit din prima săptămână a lunii ianuarie a acestui an, iar motorina a coborât sub 7,5 lei/litru, cu cât se tranzacționa la începutul lunii martie, relevă datele analizate de Profit.ro. Este pentru prima dată când carburanții se ieftinesc atât de agresiv pentru 3 zile consecutiv, nu numai de la începutul invaziei Ucrainei, ci chiar în istorie, mai arată sursa citată. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă În Ungaria, țara care a plafonat prețurile carburanților, situația este complicată. Ca urmare, Budapesta a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, a anunțat, marți noapte, Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban. „Nu mai putem aştepta… deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi.

Sistemul de termoficare primește un ajutor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de termoficare primește un ajutor

Sistemul de termoficare primește un ajutor. Primăria Iași a început să-și reducă din pierderile cauzate de gestionarea sistemului. Sistemul de termoficare primește un ajutor De câteva zile, municipalitatea produce și vinde energie electrică la o capacitate de zece ori mai mare față de luna noiembrie. În cifre absolute, ziua de marți a însemnat încasări de peste 1,5 milioane lei din vânzarea de energie electrică. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații Creșterea capacității de producție a fost posibilă odată cu pornirea CET Holboca. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Austria refuză accesul României în Schengen (sursa: Facebook/Gemeng Schengen)
Internațional

Austria refuză accesul României în Schengen

Austria refuză accesul României în Schengen. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat marţi, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite. Austria refuză accesul României în Schengen "Ministrul de Interne a spus clar: Austria nu este de acord cu extinderea (spaţiului Schengen) cu România şi Bulgaria. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali neînregistraţi în Austria. Asta înseamnă că au trecut graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară fără ieşire la mare, cum este Austria. Trebuie să răspundem mai întâi acestor întrebări legate de securitate", a spus Nehammer. La rândul său, premierul olandez Mark Rutte a afirmat, tot la Tirana, că este în favoarea aderării Croaţiei şi României la Schengen, însă deocamdată nu şi a Bulgariei. "Am fost reticenţi în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la Schengen. În cazul Croaţiei şi României am reuşit să ajungem la un . În ceea ce priveşte Bulgaria, la acest moment, nu este vorba de un , ci de un . Avem nevoie de mai mult timp, din două motive: o nouă evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a Mecanismului de Verificare Schengen", a declarat Rutte în marja aceluiaşi summit, conform site-ului bulgar de ştiri BNR şi agenţiei italiene de presă ANSA. Resemnare în Bulgaria Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus că Sofia are şanse mari să adere la Schengen anul viitor şi că acest lucru "depinde în mare măsură" de ea. "Ştiu acest lucru din discuţiile cu cele două ţări care încă ezită (Olanda şi Austria - n.r.). Vom continua să lucrăm la toate nivelurile diplomatice, dar trebuie să ne facem treaba şi în Bulgaria. De aceea, fac apel la toate partidele politice să nu politizeze subiectul, să nu îl folosească în dispute personale între liderii de partide", a afirmat şeful statului bulgar, conform agenţiei bulgare de presă BTA. Iohannis vorbește fără să spună ceva Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la Spaţiul Schengen se va afla joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi că până la acel moment se poartă negocieri. "Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului - în format JAI - de miniştri de Interne şi de Justiţie, acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi", a spus şeful statului, marţi, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest de la Tirana. Bode insistă cu migrația Problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României, a precizat marţi ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Acesta a reiterat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. "În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook. Lucian Bode a menţionat că, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de Interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei "I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", a subliniat ministrul Afacerilor Interne. Comisia Europeană ne susține Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc "în totalitate toate cerinţele" pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun. Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care "se îndoiesc" de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce "în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine". "Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune" din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas. Oficial, ne merge bine Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei. Schinas a subscris "în totalitate" la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc "pe deplin" cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen. "Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen", a declarat Johansson, care a adăugat că, la cererea "unor state membre" care aveau "unele îndoieli" cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de "experţi la nivel înalt" pentru a elabora un raport. "Evaluarea (misiunii - n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii - n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe", a dat asigurări comisarul european. Johansson a subliniat că, prin urmare, "pe masa Consiliului (Afaceri Interne - n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi", a insistat ea. Unanimitate Comisia Europeană a recomandat acceptarea în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei, dar pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de Interne ai UE. România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007, iar aderarea lor la spaţiul Schengen a fost abordată până în prezent în tandem, însă Austria şi Suedia au exprimat rezerve la intrarea ambelor ţări, invocând probleme cu corupţia şi crima organizată. Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din spaţiul Schengen, la care au aderat patru ţări non-UE (Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia).

Statul român ne ține în sărăcie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statul român ne ține în sărăcie

Statul român ne ține în sărăcie. Potrivit unui raport realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, ale cărui concluzii au fost publicate recent, un adult singur poate trăi în România relativ decent cu un venit lunar de 3.275 de lei. Statul român ne ține în sărăcie Instituţiile statului spun, însă, că acelaşi adult se poate descurca rezonabil cu numai 999 lei. Este suma de la care poţi să plăteşti din datorii, în caz de insolvenţă personală. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Ce ne facem însă cu pensionarii, care ajung cu greu la acest venit, mulţi fiind departe sau foarte departe de el? Dar cu cei fără venituri? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marile depozite de sărbători și elfii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Marile depozite de sărbători și "elfii"

Marile depozite de sărbători și "elfii". După ce taifunul cumpărăturilor de Black Friday va fi trecut, vor rămâne în urmă, în depozitele magazinelor, vrafuri de produse cu defecte sau din mărimi extreme, greu de vândut, aparatură electronică, dulciuri, decoraţiuni. Marile depozite de sărbători și "elfii" Urmează însă Crăciunul, iar magazinele se grăbesc să-şi umple rafturile cu noi produse. Pentru ca, în noul an, şi acestea să ia calea spre depozite. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice Ce se întâmplă însă cu marfa nevândută? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin vrea să controleze strâns Yandex (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să controleze strâns Yandex

Putin vrea să controleze strâns Yandex. Un apropiat al lui Vladimir Putin, Aleksei Kudrin (foto), a anunţat luni că s-a alăturat grupului Yandex, gigantul rus în domeniul noilor tehnologii, într-un moment în care Kremlinul îşi întăreşte puterea asupra sectorului digital, în plin conflict cu Ucraina, potrivit Interfax. Părăseşte șefia Curții de Conturi "Am acceptat o ofertă a Yandex pentru a deveni consilier pentru dezvoltarea companiei", a declarat fostul ministru al finanţelor pe Telegram, adăugând că va avea drept misiune "asigurarea dezvoltării companiei pe termen lung, pe toate pieţele, inclusiv pe plan internaţional". Kudrin, 62 de ani, a anunţat săptămâna trecută că părăseşte șefia Curții de Conturi. Media ruse au informat că el se va alătura Yandex pentru a ocupa o funcţie importantă. Sectorul de noi tehnologii ruse a fost puternic afectat de sancţiunile occidentale adoptate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei sale împotriva Ucrainei, iar Kremlinul caută să dezvolte o strategie pentru a înlocui giganţii occidentali şi produsele lor. Putin vrea să controleze strâns Yandex Kudrin a fost ministru de finanţe între 2000 şi 2011. El a rămas un apropiat al lui Putin după ce a plecat din guvern. Numirea lui la Yandex ilustrează importanţa pe care Kremlinul o acordă acestui "portdrapel" al noilor tehnologii din Rusia şi dorinţa acestuia de a-l controla mai bine. Citește și: Macron, din nou de neînțeles: cere Occidentului să ofere Rusiei „garanții de securitate”, deși forțele Moscovei bombardează civili și rețele de utilități în Ucraina. Stupoare la Kiev Conştient de sarcinile care îi sunt trasate, Kudrin a dat asigurări luni că se va strădui să "ajute Yandex să-şi menţină cultura managerială şi tehnologică unică", pentru ca această companie să rămână "independentă" şi "cea mai bună în domeniul înaltelor tehnologii din Rusia". Yandex este înregistrată în Olanda şi dispune de filiale europene, britanice şi americane, însă esenţialul activităţilor sale este în Rusia şi în ţările rusofone. Compania Yandex a creat motorul de căutare din Rusia şi este totodată un actor dominant al serviciilor de taxi şi de livrare într-o bună parte din lumea rusofonă. Yandex a implementat acest serviciu și în România, sub numele Yango, dar s-a retras după acumularea de pierderi importante.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră