marți 04 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Eveniment

Se dau lupte grele între ruși și ucraineni în zona Insulei Șerpilor, afirmă Londra

Luptele din Insula Șerpilor continuă. Luptele între forţele ucrainene şi cele ruse pe Insula Şerpilor continuă, Rusia încercând să-şi consolideze trupele, care sunt expuse, a anunţat miercuri Londra, informează Reuters. Luptele din Insula Șerpilor continuă "Dacă Rusia îşi consolidează poziţia pe Insula Şerpilor cu apărare antiaeriană strategică şi rachete de croazieră defensive, atunci ea ar putea domina nord-vestul Mării Negre", a menţionat Ministerul Apărării britanic pe Twitter, în buletinul său informativ zilnic. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Vasele de reaprovizionare ruse au o protecţie minimă în vestul Mării Negre, în urma retragerii forţelor navale ruse în Crimeea, după pierderea crucişătorului Moskva, a adăugat ministerul citat. https://twitter.com/Osinttechnical/status/1523194469771841538 La 13 aprilie s-a scufundat crucişătorul Moskva, nava-amiral a Flotei militare ruse din Marea Neagră. Kievul susţine că vasul s-a scufundat în urma lovirii cu două rachete Neptun, dar partea rusă a afirmat că incidentul s-ar fi produs în urma unei explozii şi a unui incendiu declanşat la bordul navei. În ultimele 24 de ore, în partea de sud a Ucrainei, apărătorii țării au ucis 79 de militari ruși și au distrus 12 unități de echipament militar, inclusiv două avioane fără pilot. "Unitățile noastre își mențin pozițiile de-a lungul liniei de contact în regiunile Kherson și Mykolaiv, pregătite să avanseze spre est", se arată în comunicat. https://twitter.com/UAWeapons/status/1522853902101667842

Se dau lupte grele între ruși și ucraineni în zona Insulei Șerpilor, afirmă Londra
Rusia a deportat peste 1.100 de copii din Ucraina în ultimele 24 de ore
Internațional

Rusia a deportat peste 1.100 de copii din Ucraina în ultimele 24 de ore

Peste un milion de ucraineni, deportați forțat în Rusia. Presa rusă a declarat că 8.787 de persoane au fost deportate din Ucraina în ultimele 24 de ore, dintre care 1.106 copii. Peste un milion de ucraineni, deportați forțat în Rusia "Șeful Centrului Național de Management al Apărării al Rusiei, generalul-colonel Mihail Mizintsev, a declarat că 8.787 de persoane au fost "evacuate" din zonele periculoase ale Republicilor Populare Donețk și Luhansk și din Ucraina în ultimele 24 de ore, fără participarea autorităților de la Kiev. 1.106 dintre persoanele deportate sunt copii". Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite TASS informează că, în total, 1.208.225 de persoane au fost deportate în Rusia de la începutul războiului rusesc din Ucraina. 210.224 dintre acestea sunt minori, potrivit Pravda.ua Potrivit Ministerului rus al Apărării, 156.651 de mașini au trecut frontiera rusă, dintre care 1.887 de mașini în ultimele 24 de ore. Șeful administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kyrylenko, a declarat că agresorii ruși au deportat cu forța în Rusia peste 30.000 de locuitori din Mariupol.

Ministrul Apărării spune că România trebuie să achiziționeze submarine: "Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de rechini"
Eveniment

Ministrul Apărării spune că România trebuie să achiziționeze submarine: "Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de rechini"

România vrea să cumpere submarine. România are nevoie să se înarmeze cu submarine, consideră ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Acesta susține că Marea Neagră s-a aglomerat şi "este plină de rechini", prin urmare România trebuie să achiziționeze submarine pentru că este important "să ai lucrul tău". România vrea să cumpere submarine "Delfino e singurul submarin-şcoală. Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de "rechini" şi este nevoie de asta", a declarat Vasile Dîncu la Realitatea Plus. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Ministrul Apărării a precizat că accidentele aviatice cauzate de prăbușirea MIG-urilor a știrbit încrederea Armatei Române în ultimii ani. "Pentru moment, fiind membri NATO, există o umbrelă care chiar funcţionează. Unii au spus că e bine, alţii au spus că nu e bine, să oprim de la zbor MIG-urile, MIG 21 Lancer. Au fost atâtea accidente, au fost 26 de accidente în ultimii 30 de ani. Au murit oameni şi încrederea în Armată a scăzut în acele moment", a declarat Dîncu.

Kievul a blocat tranzitul gazelor rusești către Occident în regiunea Lugansk
Internațional

Kievul a blocat tranzitul gazelor rusești către Occident în regiunea Lugansk

Ucraina a blocat gazele rusești. Ucraina a blocat tranzitul gazelor ruseşti către Europa Occidentală în regiunea Lugansk, afirmând marţi că ocuparea teritoriului estic de către forţele ruse face imposibilă supravegherea fluxurilor, transmite dpa. Decizia înseamnă că 32,6 milioane de metri cubi de gaz pe zi sunt pe cale să fie oprite, aproximativ o treime din exportul rusesc ce traversează zilnic teritoriul ucrainean, potrivit autorităţilor de reglementare ucrainene. Ucraina a blocat gazele rusești Ucraina a spus că ocupaţia a făcut imposibilă accesarea unui nod la Sohranovka şi direcţionarea gazului de-a lungul altor rute. A citat cel puţin un incident de "violenţă crescută". Gazprom a contestat explicaţia părţii ucrainene spunând că "nu are absolut nicio confirmare a unor cazurilor de violenţă crescută". A adăugat că nu există nicio modalitate tehnică de redirecţionare de-a lungul altor rute. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Europa este îngrijorată în legătură cu aprovizionarea cu gaze încă de la începutul invadării Ucrainei. Multe ţări vest-europene ar dori să pedepsească Rusia din punct de vedere economic pentru invazie, dar nu au o alternativă la gazul pe care Rusia îl furnizează; aceasta înseamnă că oferă finanţare unei ţări căreia îi impun sancţiuni economice, potrivit Agerpres. Mare parte din aprovizionarea cu gaze ruseşti a Europei se face prin conducta Nord Stream 1 ce traversează Marea Baltică. Conform contractelor, prin conductele ce traversează Ucraina este permis să circule maxim 109 milioane de metri cubi pe zi.

Terminalul 4 al Aeroportului Iași va fi gata în septembrie anul viitor, anunță constructorul
Eveniment

Terminalul 4 al Aeroportului Iași va fi gata în septembrie anul viitor, anunță constructorul

Construirea terminalului de pasageri va dura 16 luni. Șeful Strabag şi cel al Aeroportului au parafat contractul de extindere a aerogării. Proiectarea şi construirea uriaşului terminal de pasageri vor dura 16 luni. Construirea terminalului de pasageri va dura 16 luni Şase luni şi jumătate după lansarea licitaţiei pentru extinderea aerogării ieşene, directorul firmei câştigătoare şi omologul său de la aeroport au semnat contractul de atribuire a pachetului de proiectare şi execuţie a terminalului de pasageri şi a parcării extinse. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Romeo Vatră, directorul general provizoriu al Aeroportului Iaşi, a amintit că proiectarea va necesita patru luni, iar construirea propriu-zisă, un an. Johann Poelzl, liderul Strabag SRL, a confirmat că este vorba de o durată totală de 16 luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Se anunţă o criză majoră de personal cu calificare medie în spitalele ieşene
Eveniment

Se anunţă o criză majoră de personal cu calificare medie în spitalele ieşene

Salariile mici, principala problemă. Organizaţiile medicale din sistemul sanitar atrag atenţia asupra faptului că atât la nivel naţional cât şi la nivel local vom intra într-o zonă de risc sanitar. Salariile mici, principala problemă Deocamdată, cel mai mare deficit se constată la asistenţii medicali specializaţi, spune Iulian Cozianu, preşedinte SANITAS Iaşi. O altă categorie vizată este cea a personalului cu studii medii - infirmire, brancardieri - dar şi personal TESA, unităţile medicale riscând să rămână şi fără contabili. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara “Cine stă la un salariu de 2.000 de lei, semnând achiziţii de milioane de euro, ceea ce înseamnă răspundere?”, a mai spus Iulian Cozianu. Ce spitale şi domenii din Iaşi stau cel mai rău? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Urbanism la Iași pe modul incognito. Ședințe secrete, dosar penal pentru divulgare
Eveniment

Urbanism la Iași pe modul incognito. Ședințe secrete, dosar penal pentru divulgare

Urbanism secret la Iași. Excesul de zel în interpretarea legilor este contagios în Primăria Iaşi. O comisie de specialişti în urbanism, acolo unde ajung prima dată pentru avizare proiectele urbanistice din oraş, condiţionează prezenţa consilierilor locali (ca invitaţi) la dezbateri cu semnarea unui aşa-numit „acord de confidenţialitate”. Urbanism secret la Iași Sub sancţiunea falsului în declaraţii, consilierii sunt obligaţi să nu divulge informaţii din cadrul dezbaterilor. În alte oraşe din ţară, iar un exemplu în acest sens este de departe Clujul, informaţiile sunt disponibile publicului larg. La Iaşi, se consolidează secretomania în care domeniul urbanismului a intrat încă de acum peste cinci ani. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Situaţia de la Iaşi se află într-un contrast puternic cu alte cazuri din ţară: transparenţa decizională este o utopie în capitala Moldovei. În momentul în care un proiect urbanistic ajunge la Primărie, un prim pas în autorizare este emiterea unui aviz din partea Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU). Conform legii, CTATU este formată din specialişti din domeniu din afara Primăriei (arhitecţi, urbanişti, istorici etc.), iar principalul rol este de a analiza oportunitatea unui proiect în sensul fundamentării avizului dat de arhitectul-şef. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comisia Europeană propune emiterea de datorii comune pentru a sprijini Ucraina
Eveniment

Comisia Europeană propune emiterea de datorii comune pentru a sprijini Ucraina

Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE. Comisia Europeană ia în considerare emiterea de datorii comune de către blocul comunitar, pentru a acoperi deficitul de lichiditate al Ucrainei, de 15 miliarde de euro, în următoarele trei luni, au declarat pentru Reuters surse UE care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE Propunerea CE va fi publicată pe 18 mai. Noul mecanism, dacă va fi convenit, se va baza pe schema SURE a UE pentru finanţarea ajutoarelor de şomaj în timpul pandemiei, susţin sursele. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Astfel, Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE, iar guvernele celor 27 de state membre vor trebui să furnizeze garanţii că vor fi achitate împrumuturile comune, potrivit Agerpres. "Este unul din modelele luate în considerare, dar încă nu a fost nimic decis", adaugă sursele. UE se aşteaptă ca SUA să se alăture efortului şi să furnizeze aproximativ cinci miliarde de euro, astfel încât UE să obţină zece miliarde de euro prin emiterea de datorii comune. Ideea va fi discutată la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai G7, care se va desfăşura la Bonn, în perioada 18-20 mai, susţin sursele.

Rușii continuă să lanseze lovituri aeriene și de artilerie asupra uzinei Azovstal. Cel puțin 100 de civili sunt captivi în oțelărie
Internațional

Rușii continuă să lanseze lovituri aeriene și de artilerie asupra uzinei Azovstal. Cel puțin 100 de civili sunt captivi în oțelărie

Rușii continuă să bombardeze uzina Azovstal. Trupele rusești continuă să lanseze artilerie grea și lovituri aeriene asupra uzinei Azovstal din Mariupol, deși până la 100 de civili au rămas în continuare acolo, afirmă consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko. "Mariupol. Azovstal. În afară de militari, cel puțin 100 de civili au rămas în adăposturile antiaeriene. Dar, acest lucru nu reduce densitatea atacurilor din partea ocupanților ruși. În ultima zi, uzina a fost supusă în mod continuu artileriei grele și loviturilor aeriene. Încercările de asalt terestru sunt încă fără succes", a scris Andriușcenko. Rușii continuă să bombardeze uzina Azovstal El a postat un videoclip cu numeroase explozii în interiorul uzinei Azovstal. De asemenea, videoclipul prezintă steagul ucrainean fluturând în vârful uneia dintre structurile de producție din cadrul uzinei. https://twitter.com/DefenceU/status/1523732519203471360 Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Un memento care amintește că agresiunea armată rusă a provocat una dintre cele mai grave catastrofe umanitare în orașul Mariupol, potrivit CNN. Zeci de femei, copii și bătrâni au fost evacuați de la uzina Azovstal din Mariupol. Șeful Administrației militare regionale din Donețk, Pavlo Kyrylenko, a raportat că aproximativ 100 de civili au rămas în adăposturile antiaeriene din cadrul uzinei Azovstal. Regimentul Azov, Garda Națională a Ucrainei, pușcașii marini și pușcașii motorizați continuă să lupte împotriva invadatorilor ruși în interiorul uzinei Azovstal. Autoritățile ucrainene lucrează la opțiuni diplomatice pentru salvarea militarilor ucraineni rămași în Mariupol.

OMS a verificat 200 de atacuri rusești asupra unor unități sanitare din Ucraina
Internațional

OMS a verificat 200 de atacuri rusești asupra unor unități sanitare din Ucraina

Rusia a încălcat toate convențiile internaționale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a verificat 200 de atacuri asupra unor unități sanitare din Ucraina de la începutul războiului, a declarat marți directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus, îndemnând Rusia "să oprească acest război". Vorbind de la Kiev, după ce a petrecut două zile în Ucraina, Tedros s-a declarat "profund mișcat" de ceea ce a văzut și a auzit. Rusia a încălcat toate convențiile internaționale Tedros a spus că atacurile asupra unităților de asistență medicală "trebuie să înceteze", adăugând: "Există un medicament pe care OMS nu îl poate oferi și de care Ucraina are nevoie mai mult decât de oricare altul, și acela este pacea." "Așadar, continuăm să facem apel la Federația Rusă să oprească acest război", a spus el.Tedros a declarat că a discutat cu oficialii ucraineni despre situația sanitară din țară și a precizat că OMS va continua să sprijine sistemul de sănătate din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara "Mesajul meu pentru toți oamenii din Ucraina este că OMS este alături de voi", a spus el. Șeful OMS a spus că, în ciuda devastării, a văzut, de asemenea, "o rezistență extraordinară" în Ucraina, în timp ce oamenii încearcă să își refacă viața, potrivit CNN. "Timpul petrecut aici m-a afectat foarte personal", a spus el. Fiind eu însumi o persoană care a crescut într-o zonă de război, înțeleg prea bine ceea ce simt oamenii din Ucraina." "Cunosc impactul, cunosc la prima mână devastarea războiului și m-am simțit foarte, foarte trist atunci când Rusia a invadat Ucraina".

Cel de-al doilea booster mărește semnificativ protecția împotriva Covid-19 (studiu)
Internațional

Cel de-al doilea booster mărește semnificativ protecția împotriva Covid-19 (studiu)

A patra doza de vaccin anti-Covid-19. Cel de-al doilea booster (a patra doză de vaccin) împotriva COVID-19 oferă o protecţie mai ridicată decât cea provenită din inocularea cu trei doze, sugerează un nou studiu realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Southampton, relatează marţi dpa. Cercetările continuă pentru a evalua nivelurile de protecţie de care beneficiază persoanele vaccinate după inoculare şi pentru a se stabili perioada de timp în care această protecţie durează. A patra doza de vaccin anti-Covid-19 O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Southampton a analizat un grup de persoane şi nivelurile de anticorpi şi de celule T ale acestora, ambele indicând nivelul de protecţie al unei persoane împotriva unui virus. Studiul numit "CovBoost" a analizat, de asemenea, efectele secundare după o a patra doză de vaccin împotriva COVID-19. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Circa 166 de persoane au participat la studiu şi au oferit probe de sânge pentru ca oamenii de ştiinţă să poată examina concentraţiile de anticorpi din sânge, potrivit Agerpres. Acestea au fost examinate la diferite momente, inclusiv la 28 de zile după administrarea celei de-a treia doze; apoi chiar înainte de administrarea celei de-a patra doze - care a avut loc, în medie, la puţin peste 200 de zile; şi apoi la 14 zile după a patra doză. Nivelurile de anticorpi au scăzut în perioada dintre a treia doză şi cea de-a patra Însă, la două săptămâni după cea de-a patra doză de vaccin nivelurile de anticorpi au crescut chiar mai mult decât cele înregistrate după a trei doză de vaccin. Au existat chiar creşteri semnificative în comparaţie cu nivelurile înregistrate în ziua în care au primit a patra doză - participanţii au avut nivelurile de anticorpi cu 12 până la 16 ori mai mari după două săptămâni de la primirea celei de-a doua doze de booster, în comparaţie cu ziua în care au primit această doză de vaccin. S-au observat de asemenea creşteri şi la nivel celular, conform studiului publicat în revista The Lancet Infectious Diseases. Cercetătorii au examinat date despre persoane care au primit două doze de vaccin AstraZeneca, urmate de un booster Pfizer şi apoi fie un vaccin Pfizer, fie de jumătate de doză dintr-un vaccin Moderna pentru cel de-al doilea booster. Ei au analizat de asemenea date despre persoane care au primit trei doze de vaccin Pfizer, urmate de o a patra doză de Pfizer sau de o jumătate de doză de Moderna. Potrivit studiului, nu au fost înregistrate efecte secundare severe în rândul participanţilor, unii dintre ei raportând durere locală sau oboseală.

Macron spulberă speranțele Ucrainei privind o aderare rapidă la UE. Ar putea dura "decenii"
Internațional

Macron spulberă speranțele Ucrainei privind o aderare rapidă la UE. Ar putea dura "decenii"

Aderarea Ucrainei la UE ar putea dura decenii întregi. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat luni că o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea dura "decenii" şi a propus, în paralel, crearea unei "comunităţi politice europene" noi, care va putea primi ca membri ţări precum Regatul Unit, relatează AFP şi DPA. Această idee, pe care cancelarul german Olaf Scholz a considerat-o "foarte interesantă" în timpul unei întâlniri cu Macron la Berlin, este totuşi susceptibilă să creeze frustrări printre ţările deja candidate - declarate sau potenţiale - la aderarea la UE. Aderarea Ucrainei la UE ar putea dura decenii întregi Şeful statului francez şi-a prezentat viziunea în timpul primului său discurs privind Europa după realegerea sa, pronunţat la Strasbourg luni, de Ziua Europei. "Această organizaţie europeană nouă ar permite naţiunilor europene democratice să adere la baza noastră de valori, să găsească un nou spaţiu de cooperare politică, de securitate, de colaborare", a explicat Emmanuel Macron cu prilejul încheierii Conferinţei privind viitorul Europei. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Ucraina, dar şi ţări mai puţin avansate pe calea aderării, precum Bosnia, ar putea fi membre ale noii organizaţii, în aşteptarea finalizării procedurii extrem de lungi de aderare la UE, care "va dura de fapt câteva decenii", potrivit preşedintelui francez, potrivit Agerpres. Acesta a opinat că Regatul Unit, care a părăsit UE în 2020, ar putea face parte din noua structură. Propunerea relansează dezbaterea, deja veche şi controversată, cu privire la eventualitatea unei Uniuni Europene organizate în mai multe cercuri concentrice cu ţări care beneficiază de niveluri de integrare diferite. La Strasbourg, preşedintele francez s-a declarat favorabil şi ideii schimbării tratatelor europene pentru ca UE să devină mai "eficientă şi independentă", o propunere care întâmpină deja opoziţia a aproape jumătate dintre statele membre. Zelenski a predat rapid chestionarul privind aderarea la UE "Va trebui să ne reformăm textele, acest lucru este evident. Una dintre căile acestei reforme este o convenţie de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European şi eu o susţin", a declarat preşedintele Emmanuel Macron. Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie şi Macron doreşte ca această chestiune să fie abordată "cu curajul şi libertatea necesare" cu liderii celorlalte ţări membre la summitul din 23-24 iunie. Înaintea discursului lui Emmanuel Macron de la Strasbourg şi după o convorbire telefonică avută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina va primi un prim răspuns în luna iunie în legătură cu cererea sa de aderare la blocul comunitar. Zelenski a anunţat că Ucraina a predat răspunsurile la partea a doua a chestionarului pe care fiecare ţară aspirantă trebuie să îl completeze în vederea aderării. "De obicei acest lucru durează luni, dar noi l-am făcut în câteva săptămâni", a afirmat şeful statului ucrainean. "Astăzi am făcut încă un pas pe calea noastră către Uniunea Europeană - unul important şi nu doar unul formal", a explicat el, exprimându-şi speranţa că ţara sa va primi în iunie statutul de candidată la aderare.

Aderarea la NATO ar putea consolida apărarea regiuni nordice, afirmă ministrul Apărării din Suedia
Internațional

Aderarea la NATO ar putea consolida apărarea regiuni nordice, afirmă ministrul Apărării din Suedia

Suedia și Finlanda sunt așteptate să adere la NATO. Capacităţile de apărare ale regiunii nordice ar fi consolidate dacă Suedia şi Finlanda ar adera la NATO, ceea ce ar permite planificarea apărării comune în cadrul Alianţei, a declarat marţi ministrul apărării suedez Peter Hultqvist, pentru postul naţional de radio, informează Reuters. Suedia și Finlanda sunt așteptate să adere la NATO "Dacă Suedia şi Finlanda aderă la NATO, atunci ne vom folosi reciproc puterile şi avantajele, vom fi deplin complementari între noi şi de asemenea vom realiza planificarea operaţională", a spus Peter Hultqvist, membru al Partidului Social-Democrat suedez. "În acest caz, efectul va fi că devenim mai puternici împreună. Acest lucru este ceva care se poate întâmpla dacă optăm să intrăm în NATO", a explicat el. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Suedia are deja acorduri în domeniul apărării cu vecinii săi nordici. Social-democraţii suedezi vor decide pe 15 mai dacă renunţă la deceniile de opoziţie faţă de aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică, potrivit Agerpres. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Preşedintele finlandez Sauli Niinisto ar urma să anunţe în această săptămână sprijinul său pentru prezentarea unei cereri de aderare a ţării sale la NATO. Hultqvist, de mult timp un sceptic privind integrarea Suediei în structurile aliate, a refuzat să spună care este poziţia sa actuală. Danemarca, Norvegia şi Islanda sunt deja membre ale NATO, organizaţie din care fac parte alte 27 de state, inclusiv România.

BERD: Previziuni sumbre privind creșterea economiei românești în 2022 și 2023
Eveniment

BERD: Previziuni sumbre privind creșterea economiei românești în 2022 și 2023

Economia României, în cădere liberă. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2022 şi în 2023, după o redresare de 5,9% în 2021, determinată în principal de consumul privat solid, se arată într-un raport publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Economia României ar urma să înregistreze un avans de 2,5% anul acesta, comparativ cu o creştere de 2,8% previzionată în martie 2022, şi de 3% anul viitor, faţă de o estimare de 4,1%. Economia României, în cădere liberă Conform BERD, economia a intrat în 2022 cu o poziţie slăbită, PIB-ul înregistrând un declin de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, din cauza scăderii investiţiilor şi a încetinirii acumulării stocurilor. "Accelerarea inflaţiei din semestrul doi din 2021 a pus deja presiune pe firme şi consumatori. În timp ce salariile nete reale s-au redresat temporar la începutul acestui an şi ridicarea restricţiilor a îmbunătăţit încrederea, războiul din Ucraina a sporit dificultăţile legate de inflaţie şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare", se arată în raportul BERD. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Preţurile de consum au crescut în ritm anual cu 10,2% în martie 2022, în pofida plafonării preţurilor energiei. Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile şi firmele afectate de război. Astfel, consolidarea fiscală preconizată pentru acest an ar putea fi constrânsă de aceste cheltuieli şi de creşterea economică mai slabă, avertizează instituţia financiară internaţională, potrivit Agerpres. BNR a majorat până în aprilie 2022 rata dobânzii la 3% şi, confruntându-se cu o înăsprire a lichidităţii de la începutul războiului, a intervenit pe piaţa secundară a datoriei suverane pentru a calma pieţele datoriei. Creşterea economică ar urma să încetinească la 2,5% anul acesta, balanţa riscurilor fiind înclinată în sens negativ, depinzând de evoluţia războiului şi de alte presiuni legate de aprovizionare. În 2023, presiunile inflaţioniste persistente, reducerea cererii şi perturbările din lanţurile de aprovizionare ar urma să limiteze creşterea la un nivel estimat de 3%, se arată în raportul BERD.

Suntem datori să susținem și să apăram valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici, spune Iohannis
Internațional

Suntem datori să susținem și să apăram valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici, spune Iohannis

Zilei Independenţei Naţionale a României. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, un mesaj cu prilejul Zilei Independenţei Naţionale a României. El a reiterat faptul că țara noastră are datoria să apere valorile și principiile e care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici. "Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenţei României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal şi neprovocat declanşat de Federaţia Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina", spune şeful statului în mesaj. Zilei Independenţei Naţionale a României Preşedintele Iohannis afirmă că, alături de Marea Unire, Independenţa este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit pentru rememorarea evenimentelor definitorii pentru istoria naţiunii noastre. "În anul 1877 România îşi proclama independenţa, marcând astfel un pas important spre desăvârşirea unităţii naţionale şi spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Griviţa, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859. Marile puteri au luat act de naşterea unei ţări care îşi croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara România aniversează 145 ani de la declararea Independenţei Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor şi infrastructurii, precum şi dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale României, toate acestea au fost rodul imediat şi direct al dobândirii independenţei de stat. Modernizarea instituţională, economică şi legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii. Idealul unei naţiuni suverane şi libere urma să se desăvârşească doar o generaţie mai târziu, prin viziune politică şi prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire. Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate şi de cât de multă perseverenţă şi tărie de caracter au dat dovadă înaintaşii noştri", arată şeful statului, potrivit Agerpres. Preşedintele Iohannis subliniază că libertatea, dreptul naţiunilor de a-şi alege şi construi propriul destin, protejarea vieţii şi a demnităţii umane sunt repere fundamentale ale marii comunităţi democratice. "Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalităţi imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificaţia zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă. Libertatea, dreptul naţiunilor de a-şi alege şi construi propriul destin, protejarea vieţii şi a demnităţii umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunităţi democratice căreia îi aparţinem. Sacrificiile înaintaşilor noştri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susţinem şi să apărăm valorile şi principiile pe care le împărtăşim cu partenerii noştri euro-atlantici", conchide şeful statului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră