luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2705 articole
Maria Pană

Internațional

Oligarhii ruși vor plăti pentru război

Oligarhii ruși vor plăti pentru război. Peste 1 miliard de euro din activele rusești înghețate ar putea fi confiscate pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei, a declarat ministrul afacerilor externe Simon Coveney. Oligarhii ruși vor plăti pentru război Statul a înghețat deja 1,2 miliarde de euro în fonduri legate de Rusia în cadrul unui regim de sancțiuni extinse ale UE - dar, ca răspuns la o întrebare parlamentară, Coveney a indicat că statul ar fi deschis să facă un pas mai departe și să le confiște, potrivit Ukrinform. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Opoziția susține că aceste fonduri ar putea fi folosite și pentru a ajuta la plata ajutorului umanitar acordat refugiaților din Ucraina. Casa Albă propune joi să folosească averile confiscate oligarhilor ruşi, pentru a compensa pagubele provocate Ucrainei de către Rusia după invazie. O lichidare a acestor averi „cleprocratice” ar permite transferarea sumelor obţinute Kievului, ”în vederea compensării prejudiciului (cauzat Ucrainei) prin agresiunea rusă”, anunţă într-un comunicat Executivul american. Statele Unite au furnizat deja armament - în valoare de peste trei miliarde de dolari - Ucrainei, după invazia rusă, la 24 februarie. Casa Albă încearcă în prezent ă obţină o finanţare suficientă din partea Congresului, pentru a prelungi aceste ajutoare până în ocrtombrie.

Oligarhii ruși vor plăti pentru război (sursa: Pexels)
Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO (sursa: Facebook/Magdalena Andersson)
Internațional

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO

Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO. Guvernul Suediei nu intenționează să organizeze un referendum în cazul în care parlamentul său va decide să dea curs unei cereri de aderare la NATO, a declarat vineri premierul Magdalena Andersson. Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și Finlanda să revizuiască convingerile de lungă durată conform cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de asigurare a securității naționale, ambele țări urmând să ia o decizie în următoarele săptămâni. Suedia respinge referendumul pentru aderarea la NATO Andersson a declarat că un referendum este o "idee proastă". "Nu cred că este o chestiune potrivită pentru un referendum. Există multe informații despre securitatea națională care sunt confidențiale, așa că există probleme importante într-un astfel de referendum care nu pot fi discutate și fapte importante care nu pot fi puse pe masă", potrivit Reuters. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Parlamentul suedez revizuiește politica de securitate, un raport fiind așteptat la jumătatea lunii mai. Separat, propriul partid al lui Andersson, social-democrații, analizează dacă să renunțe la obiecțiile lor față de aderarea la NATO. Cu o majoritate în parlament care susține aderarea, social-democrații aflați la guvernare sunt văzuți ca fiind cel mai mare obstacol în calea solicitării Suediei de a adera la alianța de 30 de națiuni. Liderul Moderaților, cel mai mare partid de opoziție, a respins, de asemenea, apelurile pentru un referendum pe această temă. Amenințarea Rusiei a schimbat opțiunea de neutralitate a Suediei "Alegătorii … nu sunt naivi în ceea ce privește Rusia", a declarat Ulf Kristersson pentru cotidianul Aftonbladet la începutul acestei săptămâni, într-o dezbatere cu liderul Partidului de Stânga, Nooshi Dadgostar. "Este foarte clar că alegătorii suedezi au înțeles ce s-a întâmplat pe 24 februarie și au tras concluziile lor". Dadgostar, al cărui partid se opune aderării la NATO, a declarat pentru Aftonbladet că suedezii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această decizie. "Acest lucru … trebuie să se întoarcă la alegători, trebuie să existe un sprijin democratic foarte puternic în această chestiune", a spus ea. Suedia organizează alegeri generale în septembrie. Un sondaj de opinie realizat de Demoskop în cotidianul Aftonbladet, publicat la 20 aprilie, arăta că 57% dintre suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, față de 51% în martie.

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU

Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU. Oficialii ucraineni au condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra Kievului joi seara, care a avut loc în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, își încheia o vizită în capitala ucraineană. Rachetele rusești au lovit Kievul în timpul vizitei șefului ONU "Astăzi, imediat după încheierea discuțiilor noastre cu Guterres la Kiev, rachete rusești au zburat asupra orașului. 5 rachete. Acest lucru spune multe despre adevărata atitudine a Rusiei față de instituțiile globale, despre eforturile conducerii ruse de a umili ONU și tot ceea ce reprezintă organizația. Și, prin urmare, necesită un răspuns adecvat și puternic”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară "Loviturile cu rachete rusești asupra Ucrainei - asupra Kievului, Fastivului, Odesa, Khmelnytskyi și a altor orașe - dovedesc încă o dată că nu ne putem relaxa încă, nu putem crede că războiul s-a încheiat. Trebuie să luptăm în continuare, trebuie să-i alungăm pe ocupanți", a declarat Zelenski, potrivit CNN. Premierul ucrainean Denis Shmihal a declarat într-un tweet: "În timpul întâlnirii cu @antonioguterres la Kiev, am auzit explozii. Rusia a lansat un atac cu rachete asupra capitalei. Sunt sigur că un astfel de comportament sfidător al ocupantului va fi evaluat în mod corespunzător de către secretarul general al ONU. Războiul din #Ucraina este un atac la adresa securității mondiale!". Într-o declarație a Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev se precizează: "În acest moment, nu mai există nici un fel de amenințare: "La 28 aprilie, la ora 20:13, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev a primit un raport privind un incendiu în districtul Shevchenkivskyi din capitală. Ca urmare a bombardamentelor inamice, a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială de 25 de etaje, cu distrugerea parțială a etajelor 1 și 2. La ora 21:25, incendiul a fost stins pe o suprafață totală de 100 de metri pătrați … Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare. Potrivit datelor preliminare, 5 persoane au fost salvate și 10 au fost rănite. Informațiile sunt în curs de clarificare".

Proiectele autostrăzilor din Moldova mai mult blocate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate

Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate. Toate proiectele de autostradă din Moldova sunt întârziate, constată Adrian Covăsnianu, fostul secretar de stat al Iaşului la Ministerul Transporturilor până anul trecut. Proiectele autostrăzilor din Moldova, mai mult blocate Astfel, în ciuda finanţării generoase (3,6 miliarde de euro prin PNRR), a celor patru coridoare europene stabilite pe aici şi a prezenţei investiţiilor în Planul Investiţional 2020-2030, întârzierile pe fiecare tronson sau segment de drum este de până la 8 luni pe A7, respectiv 6 luni pe Autostrada Unirii. Nici drumul expres Tişiţa-Albiţa nu stă mai bine: 8 luni de când studiu de fezabilitate este suspendat. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Întârzierile sunt de la minim 3 luni (A7 Bacău-Paşcani) până la situaţia catastrofală de pe drumurile expres Tişiţa-Albiţa şi Suceava-Siret unde întârzierile contorizează 8 luni de zile", încadrează Covăsnianu limitele abaterilor de la termenele stabilite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scenariu groaznic pentru Republica Moldova (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Scenariu groaznic pentru Republica Moldova

Scenariu groaznic pentru Republica Moldova. Într-un interviu oferit pentru agenţia de presă italiană SIR, episcopul catolic din Chişinău, Preasfinţitul Anton Coşa, emite un scenariu foarte pesimist: dacă situaţia din Ucraina s-ar repeta în Republica Moldova, lucrurile se vor tranşa rapid fiindcă moldovenii nu ar opune rezistenţă. Scenariu groaznic pentru Republica Moldova „Văzând rezistenţa foarte puternică a poporului ucrainean, ne-am spus că probabil ruşii nu vor avea posibilitatea de a ajunge aici la noi. Însă şi dacă ar ajunge, nu s-ar replica aceeaşi situaţie din Ucraina pentru că moldovenii nu ar lupta. Nu ar opune rezistenţă. Mai degrabă ar fi ca o altă Crimeea”, a explicat PS Anton Coşa. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale El a explicat că motivele sunt simple: jumătate din populaţia din Republica Moldova îi susţine, din punctul său de vedere, pe ruşi dintotdeauna, chiar şi dinaintea începerii acestui conflict. „Era astfel înainte de acest conflict. Este astfel şi astăzi. Este un fenomen dificil de înţeles şi de gestionat. Jumătate este cu Rusia. Cealaltă jumătate cu ucrainenii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Locuințe sociale din PNRR  (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Locuințe sociale din PNRR

Locuințe sociale din PNRR . Primăria vrea să construiască blocuri din banii „gratis” oferiţi Iaşiului prin intermediul PNRR. Alte oraşe mari din ţară au optat pentru achiziţia de mijloace de transport: Timişoara cumpără troleibuze, Oradea tramvaie, iar Clujul autobuze electrice. Locuințe sociale din PNRR În cadrul unei componente a PNRR („fondul local”), fiecare localitate beneficiază de alocarea unei sume fixe pentru proiecte: în cazul Iaşului şi a celorlalte municipii reşedinţă de judeţ, alocarea este de 12,5 milioane euro, fără a fi un apel competitiv. Aceşti bani pot fi utilizaţi doar pentru proiecte ce ţin de mobilitate urbană, construirea de locuinţe şi reabilitarea clădirilor publice. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Este prima atragere de fonduri din PNRR pentru autorităţile locale, iar termenul de depunere a proiectelor este 30 mai. Astăzi, consilierii locali vor dezbate oportunitatea construirii de locuinţe sociale din banii prealocaţi. De precizat că PNRR are şi alte componente unde sunt depuse şi alte tipuri de proiecte de către autorităţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România se aliniază la legislația europeană (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

România se aliniază la legislația europeană

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, că Guvernul va lua măsuri de adaptare a legislaţiei naţionale cu cea europeană pentru siguranţa sporită a consumatorilor, menţionând că autorităţile cu responsabilităţi de control vor putea lua toate măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei şi, în mod deosebit, a drepturilor consumatorilor. România se aliniază la legislația europeană "Foarte important este să continuăm să îndeplinim obiectivele asumate prin programul de guvernare şi astăzi, pe ordinea de zi, un alt punct foarte important este cel legat de adaptarea legislaţiei naţionale la nivel european, în conformitate cu prevederile Directivei Omnibus pentru a putea să asigurăm acele elemente de siguranţă sporită a consumatorilor, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Este foarte important ca prin aceste demersuri să asigurăm ca autorităţile cu responsabilităţi de control, cum sunt Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorului, Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să poată să îşi desfăşoare activitatea şi să asigure toate măsurile necesare astfel încât să fie asigurată protecţia şi, în mod deosebit, drepturile consumatorilor. Ca atare, cetăţeanul rămâne în continuare în centrul preocupării Guvernului României", a afirmat Ciucă, la începutul şedinţei Executivului. Pe ordinea de zi a Guvernului se află un proiect de ordonanţă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor. Conform notei de fundamentare, actul normativ vizează transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE şi 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea acestor norme.

Șeful NATO îi cere lui Putin să oprească războiul Captură video Twitter Jens Stoltenberg
Internațional

Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia

Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia. Finlanda şi Suedia vor putea să adere la NATO rapid dacă ele decid să solicite statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice, a afirmat joi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters. ''Dacă ele decid să solicite (intrarea în NATO - n.r.), Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca procesul să se desfăşoare rapid'', a declarat Stoltenberg la Bruxelles, unde a avut joi dimineaţă o întrevedere cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Aderare simplificată pentru Finlanda și Suedia El a adăugat că intenţionează să discute în cursul zilei cu preşedintele Finlandei. Jens Stoltenberg s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Rusia a anunţat că va desfăşura arme hipersonice şi nucleare în exclava sa Kaliningrad - aflată între Polonia şi Lituania - dacă Finlanda şi Suedia decid să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Finlanda şi Suedia sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere masivă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare (sursa: Pexels)
Internațional

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare

În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare. Scrisoarea "Ministerului Apărării din Transnistria" adresată șefilor administrațiilor locale și primită de către Direcția principală de informații ucrainene, dezvăluie informații despre apelul de recrutare a cetățenilor pentru "pregătire specială", transmite Direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Data scrisorii este 21 aprilie. Adică înainte de începerea ultimelor provocări rusești pe teritoriul Transnistriei. În Transnistria au fost anunțate antrenamente militare Se menționează că scopul întâlnirii este "asigurarea în proporție de 100% a personalului Contingentului de menținere a păcii al Republicii Moldovenești Transnistrene, precum și asigurarea locurilor de muncă pentru populația activă a Republicii", potrivit Pravda. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale La instruire pot participa bărbați cu vârsta sub 55 de ani, cărora li se garantează "securitatea financiară și materială, cazare și hrană". Sprijinul financiar pentru cetățenii șomeri este promis începând cu 2.800 de "ruble transnistrene". Perioada de instruire va dura 90 de zile. Așa-zisul Minister de Interne din regiunea separatistă Transnistria a anunțat că două explozii au fost înregistrate marți dimineață în orașul Maiak din regiunea Grigoriopol. Misiunea OSCE în Moldova condamnă toate încercările de destabilizare a situației din Zona de Securitate și Transnistria și face apel către toate părțile să mențină calmul și să se abțină de la orice acțiune, care ar putea submina încrederea și stabilitatea pe ambele maluri ale Nistrului. urtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „știrile care vin” din Transnistria sunt „îngrijorătoare” și că Moscova urmărește „cu multă atenție ce se întâmplă acolo și cum evoluează situația”.

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent (sursa: Pexels)
Internațional

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent

Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent. Militarii ucraineni care sunt asediaţi de trupele ruse în oţelăria Azovstal, din oraşul Mariupol (sud-estul Ucrainei), au cerut să fie evacuaţi prin procedura "extracţiei", pe modelul folosit în 1940 la Dunkerque (Franţa), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, transmite EFE. Soldații din Mariupol cer să fie evacuați urgent Operaţiunea Dynamo, cunoscută şi sub numele de Miracolul Dunkerque sau evacuarea de la Dunkerque, a fost o operaţiune de evacuare a trupelor aliate de pe teritoriul francez în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, care a permis salvarea a mii de militari, aminteşte EFE. https://twitter.com/visegrad24/status/1519427618755465219 Apelul a fost făcut de comandantul Brigăzii 36 de Puşcaşi Marini ai Forţelor armate ucrainene (FAU), Serhii Volinski, unul dintre cei circa o mie de militari ucraineni care s-au refugiat în interiorul oţelăriei Azovstal, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Luptăm de 62 de zile într-o încercuire totală, acum ne aflăm în uzina Azovstal, efectuând operaţiuni împreună cu unităţi ale regimentului Azov şi cu alte unităţi care au fost încercuite din cauza ostilităţilor din Mariupol", a declarat Volinski într-o înregistrare video publicată pe pagina sa de Facebook, preluat de Interfax-Ukraina. Comandantul ucrainean a menţionat că, în prezent, în grupul său "sunt peste 600 de oameni răniţi", "cu diferite niveluri de gravitate. Chiar au nevoie de asistenţă medicală: nu există echipamente, nici medicamente, nici personal (medical) care să-i ajute". Sute de civili sunt blocați în ruinele oțelăriei Volinski a mai spus că există şi civili răniţi pe care îi ajută cum pot. "Sunt mai mulţi civili aici cu noi, sute (de civili), zeci de copii, multe persoane cu handicap, mulţi bătrâni. Situaţia este foarte grea, sunt mari probleme cu apa, hrana...", a explicat el. Comandantul ucrainean a amintit că a făcut deja apel la liderii lumii şi la papa Francisc pentru ca apărătorii Mariupolului să fie ascultaţi şi să se treacă la procedura de "extracţie", citând în acest sens exemplul Operaţiunii Dynamo. "Astăzi, principalul meu mesaj este să salvăm garnizoana din Mariupol, să trecem la procedura de extracţie. Astăzi nu suntem în 1940, suntem în 2022", a atras el atenţia. "Oamenii pur şi simplu vor muri aici. Răniţii vor muri, iar cei rămaşi în viaţă vor muri în luptă, civilii mor aici, împreună cu noi, în buncăre, case particulare şi blocuri, unde pur şi simplu se trage asupra lor... În oraş a murit foarte multă lume, oraşul este practic şters de pe faţa pământului", a avertizat comandantul ucrainean. Mariupol, care avea înainte de începerea războiului, la 24 februarie, circa jumătate de milion de locuitori, a fost practic distrus de atacurile Rusiei, ale cărei trupe susţin că deţin deja controlul asupra întregului oraş, cu excepţia uzinei siderurgice Azovstal. Autorităţile ucrainene afirmă la rândul lor că printre ruinele oraşului se mai află încă circa 120.000 de locuitori, fără acces la apă, la electricitate sau la produse de primă necesitate, şi acuză Moscova că blochează orice încercare a Kievului de a trimite ajutoare umanitare în zonă. Primarul Mariupolului, Vadim Boicenko, a estimat că, de la începutul invaziei ruse, şi-au pierdut viaţa circa 20.000 de civili în acest oraş.

Putin deranjat de "ambițiile imperiale" ale NATO(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina

Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin ar putea căuta să își consolideze ceea ce a reușit să cucerească în Ucraina și să se înfigă ca un "cancer" în interiorul țării, a declarat joi secretarul britanic al apărării Ben Wallace. Rusia vrea să "otrăvească" zonele cucerite din Ucraina "Cred că este cu siguranță cazul că Putin, după ce a eșuat în aproape toate obiectivele sale, ar putea căuta să consolideze ceea ce are, să se fortifice așa cum a făcut în 2014. Și doar să fie un fel de creștere canceroasă în interiorul țării Ucrainei și să facă foarte greu pentru oameni să îi mute din aceste poziții fortificate", a declarat el, potrivit CNN. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Puteți vedea în declarațiile sale actuale că, aproape în disperare, încearcă să extindă acest lucru fie cu amenințări, fie, într-adevăr, cu potențiale atacuri sub steag fals", a adăugat el. Asaltul inițial al Rusiei, lansat pe 24 februarie, a fost un eșec masiv pentru Putin, deoarece armata ucraineană a ținut piept forțelor invadatoare în timp ce acestea avansau spre Kiev. Cea de-a doua fază a Moscovei pare să se concentreze pe consolidarea prezenței sale în regiunile estice Donețk și Luhansk, părți ale cărora separatiștii susținuți de Rusia le controlează din 2014, și pe crearea unui pod terestru care să lege regiunea rusă Rostov de Crimeea, pe care Rusia a confiscat-o de la Ucraina în urmă cu opt ani.

Bombardamente puternice în estul Ucrainei (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente puternice în estul Ucrainei

Bombardamente puternice în estul Ucrainei. Forțele rusești "exercită un foc intens" în timp ce o ofensivă pe mai multe fronturi prinde contur în trei regiuni, potrivit conducerii militare ucrainene. Bombardamente puternice în estul Ucrainei Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat joi că rușii se concentrează pe încercarea de a face o breșă în zona Izium din estul Ucrainei. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Izium - în regiunea Harkov - a devenit o zonă de staționare pentru forțele rusești în timp ce acestea încearcă să avanseze prin regiunile vecine Donețk și Luhansk, potrivit CNN. "Pentru a întări grupul care avansează, ocupanții au mutat suplimentar unități aeropurtate în orașul Izium", a declarat Statul Major General în actualizarea sa operațională zilnică. Unul dintre obiectivele Rusiei este de a avansa asupra așezării Lyman, care se află în apropierea centrului industrial și de transport din Sloviansk, a precizat acesta. "Inamicul și-a îmbunătățit poziția tactică, încercând să dezvolte o ofensivă asupra satului Lyman", a precizat Statul Major General, și se pregătește să traverseze râul Seversky Donets.

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră (sursa: Pixabay)
Internațional

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră

Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră. Flota rusă din Marea Neagră încă deţine capacitatea de a lovi ţinte ucrainene şi de pe coastă, în pofida pierderii navelor Saratov şi Moskva, a anunţat joi dimineaţă Ministerul britanic al Apărării, potrivit Reuters. Aproximativ 20 de nave ruse, printre care submarine, se află în zona operaţională a Mării Negre, a menţionat ministerul într-o postare pe Twitter. Rusia încă are capacitate militară în Marea Neagră "Strâmtoarea Bosfor rămâne închisă pentru toate navele de război non-turce, ceea ce o face pe Rusia incapabilă să-şi înlocuiască crucişătorul Moskva, scufundat în Marea Neagră", a adăugat Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Crucişătorul Moskva s-a scufundat în urmă cu două săptămâni după ce fusese lovit de două rachete Neptun lansate de forţele ucrainene. Conform versiunii Rusiei, un incendiu izbucnit la bord ar fi provocat o explozie în magazia de muniţii. Nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră s-ar fi scufundat apoi în timp ce era remorcată spre portul Sevastopol în condiţii de furtună. Nava Moskva era echipată cu 16 rachete anti-navă Bazalt/Vulkan, cu rachete Fort (versiunea navală a rachetelor antiaeriene cu rază lungă de acţiune S-300), cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Ossa, cu tunuri, torpile şi alte tipuri de rachete. Rachetele Bazalt/Vulkan pot fi dotate şi cu focoase nucleare. Dat în exploatare la începutul anilor '80 ai secolului trecut, crucişătorul Moskva s-a mai evidenţiat în războiul cu Georgia, în 2008, şi în 2015-2016 în cel din Siria şi a participat la începutul invaziei ruse în Ucraina la operaţiunea de ocupare a Insulei Şerpilor.

Jurnalistă rusă arestată pentru știri reale (sursa: The Moscow Times)
Eveniment

Jurnalistă rusă, arestată pentru știri reale

Jurnalistă rusă, arestată pentru știri reale. Jurnalista rusă Maria Ponomarenko, care lucrează pentru portalul de ştiri RusNews, a fost reţinută după ce a informat despre "un presupus atac aerian rusesc" în martie asupra Teatrului Dramatic din oraşul ucrainean Mariupol (sud-est), unde se refugiaseră sute de civili, a informat miercuri agenţia Sputnik, citată de EFE. Jurnalistă rusă, arestată pentru știri reale Un comunicat difuzat de serviciul de presă comun al tribunalelor din Sankt-Petersburg, preluat de agenţia rusă, menţionează că "tribunalul din districtul Oktiabrski s-a pronunţat asupra impunerii măsurii preventive de reţinere a Mariei Ponomarenko". Jurnalista arestată este acuzată că a difuzat public informaţii false despre activităţile forţelor armate ale Federaţiei Ruse, mai scrie Sputnik, principalul organ de propagandă al Kremlinului, potrivit Agerpres. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Potrivit comunicatului citat, Ponomarenko a publicat informaţia pe canalul ei de Telegram, a fost reţinută la 24 aprilie şi va rămâne în arest până la 22 iunie. La 16 martie, Ministerul Apărării din Rusia a declarat că acuzaţiile Kievului cu privire la un atac aerian rus asupra teatrului din Mariupol "nu corespund realităţii", scrie Sputnik. În ceea ce le priveşte, autorităţile ucrainene i-au acuzat pe ruşi că au lansat o rachetă asupra teatrului, în subsolurile căruia se refugiau circa 1.500 de persoane, şi au provocat aproximativ 300 de victime. Mariupol se află în continuare sub asediul militarilor ruşi, notează EFE.

Primul summit la care participă Putin de la invazia în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință Occidentul cu "SATAN-ul"

Putin amenință Occidentul cu "SATAN-ul". Președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat cu privire la represalii fulgerătoare în cazul în care țările vor interveni în Ucraina, în timp ce liderii europeni au acuzat Rusia de "șantaj" în legătură cu reducerea livrărilor de gaze. Rusia a cerut Statelor Unite să înceteze să mai trimită arme în Ucraina, spunând că livrările mari de armament din Occident au inflamat conflictul. Putin amenință Occidentul cu "SATAN-ul" Adresându-se miercuri legislatorilor din Sankt Petersburg, Putin a declarat că Occidentul a vrut să taie Rusia în bucăți diferite și a acuzat-o că a împins Ucraina în conflict cu Rusia. "Dacă cineva intenționează să intervină din exterior în evenimentele în curs de desfășurare și să creeze amenințări strategice pentru Rusia care sunt inacceptabile pentru noi, ar trebui să știe că loviturile noastre de retorsiune vor fi fulgerătoare", a declarat Putin, potrivit unei înregistrări video a discursului său furnizate de mass-media ruse. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale "Avem toate instrumentele pentru acest lucru, lucruri cu care nimeni altcineva nu se poate lăuda că le are acum. Și nu ne vom lăuda, le vom folosi dacă va fi necesar. Și vreau ca toată lumea să știe asta". Invazia Rusiei în Ucraina a început la 24 februarie și a redus la ruine orașe și localități și a forțat peste 5 milioane de persoane să fugă în străinătate. Țările occidentale au răspuns cu sancțiuni și cu arme pentru ca Ucraina să lupte într-un război care a adus temeri de un conflict mai larg în Occident, nemaiîntâlnit timp de decenii. Războiul economic dintre Rusia și Occident În timp ce Rusia își presează asaltul militar în estul și sudul Ucrainei, bătălia sa economică cu Occidentul amenință aprovizionarea cu gaz a Europei și lovește economia rusă, care se luptă cu cea mai gravă criză de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. Ucraina a declarat că Europa ar trebui să înceteze să mai depindă de Rusia pentru comerț, după ce aceasta a oprit livrările de gaz către Bulgaria și Polonia pentru că nu au plătit în ruble. "Cu cât mai repede toată lumea din Europa recunoaște că nu poate depinde de Rusia pentru comerț, cu atât mai repede va fi posibilă garantarea stabilității pe piețele europene", a declarat miercuri seara târziu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Germania, cel mai mare cumpărător de energie rusă, speră să nu mai importe petrol rusesc în câteva zile, dar a avertizat că un embargo sau o blocadă a energiei rusești ar face ca cea mai mare economie a Europei să intre în recesiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră