luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2705 articole
Maria Pană

Internațional

Jill Biden vine în România

Jill Biden vine în România. Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, va întreprinde o vizită în România şi Slovacia în perioada 5-9 mai pentru a se întâlni cu membri ai personalului militar şi diplomatic american, cu refugiaţi ucraineni, lucrători umanitari şi profesori, a informat luni biroul Primei Doamne, transmite Reuters. Jill Biden vine în România Duminică, sărbătorită în Statele Unite ca Ziua Mamei, Jill Biden se va întâlni cu mame şi copii ucraineni care au fost forţaţi să-şi părăsească căminele din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a indicat sursa citată. Soţia preşedintelui Joe Biden se va întâlni la 6 mai cu militari americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, după care se va îndrepta spre Bucureşti, unde va avea întâlniri cu oficiali ai guvernului român, cu membri ai ambasadei Statelor Unite, cu lucrători umanitari şi cu profesori care lucrează cu copii ucraineni refugiaţi. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Călătoria Primei Doamne va mai include vizite în oraşele slovace Bratislava, Kosice şi Vysne Nemecke, unde Jill Biden se va întâlni cu oficiali guvernamentali, cu refugiaţi şi lucrători umanitari, a indicat biroul său. Vizita lui Jill Biden constituie cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor a Senatului SUA, Nancy Pelosi, s-a întâlnit duminică la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu prilejul unei vizite neanunţate. Jill Biden a fost la rândul său implicată îndeaproape în aceste demersuri. În martie, ea a lucrat împreună cu soţia preşedintelui polonez, Agata Kornhauser-Duda, pentru a accelera oferirea de asistenţă medicală refugiaţilor în criza declanşată de invazia rusă, menţionează Reuters. Până la 27 aprilie, mai mult de 3 milioane de ucraineni au trecut graniţa în Polonia, în jur de 817.000 în România şi aproape 372.000 în Slovacia, dintr-un total de aproape 5,5 milioane de refugiaţi, conform datelor ONU.

Jill Biden vine în România (sursa: Facebook/First Lady Dr. Jill Biden)
Bombardamente pe aerodromul din Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Bombardamente pe aerodromul din Odesa

Bombardamente pe aerodromul din Odesa. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică că a lovit arme furnizate Ucrainei de Statele Unite și de țări europene și a distrus o pistă de aterizare de pe un aerodrom militar din apropierea orașului ucrainean Odesa. Bombardamente pe aerodromul din Odesa Ministerul a declarat că a folosit rachete Onyx de înaltă precizie pentru a lovi aerodromul, după ce Ucraina a acuzat Rusia că a distrus o pistă nou-construită la aeroportul principal din Odesa. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko, a declarat că Rusia a folosit o rachetă Bastion, lansată din Crimeea, potrivit Reuters. Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două bombardiere ucrainene Su-24m deasupra regiunii Kharkiv în timpul nopții. Moscova a trimis o notă Washingtonului, cerându-i să înceteze livrarea de arme Ucrainei, a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-un interviu pentru televiziunea Rusia 24. Președintele american Joe Biden a anunțat că trimite un ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a echipa Ucraina cu artilerie grea, obuziere și drone tactice. Primul astfel de pachet, anunțat pe 13 aprilie, a inclus sute de vehicule blindate și elicoptere Mi-17.

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Sursă imagine: Captură video YouTube
Internațional

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina

Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina. Rusia nu caută să termine războiul din Ucraina la 9 mai, sărbătorită ca Ziua Victoriei, a spus ministrul său de externe, Serghei Lavrov, în timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a conflictului la acea dată, notează AFP. Eșecul războiului fulger duce la un război lung în Ucraina "Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei", a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică, referindu-se la această dată comemorând ziua de 9 mai 1945 şi capitularea naziştilor în faţa Aliaţilor, printre care Uniunea Sovietică. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” "Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi", a adăugat el, potrivit Agerpres. Rusia sărbătoreşte, de obicei, Ziua Victoriei cu mare fast, cu o uriaşă paradă militară prin centrul Moscovei şi un discurs al preşedintelui Vladimir Putin, salutând rolul principal al ţării în înfrângerea fascismului în Europa. Dar celebrările din acest an vor fi plasate pe fundalul campaniei militare a Moscovei în Ucraina, pe care Putin a justificat-o spunând, printre altele, că fosta republică sovietică trebuie "denazificată" şi făcând alte aluzii la cel de-Al Doilea Război Mondial. "Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist", a declarat Lavrov. Mii de civili au fost ucişi în Ucraina şi milioane au fost strămutaţi în urma invaziei ruse care a început la 24 februarie. Moscova a anunţat un bilanţ oficial de aproximativ o mie de morţi printre soldaţii săi. Ucraina susţine că pierderile Rusiei sunt mult mai mari, potrivit AFP.

Cine este ieșeanca Iulia Scântei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Cine este ieșeanca Iulia Scântei

Cine este ieșeanca Iulia Scântei. Laura-Iuliana Scântei – sau, aşa cum se prezintă ea, Iulia Scântei – are şanse mari să devină al şaselea judecător pe care Iaşul îl va avea la Curtea Constituţională în cei 30 de ani de când funcţionează această instituţie. Cine este ieșeanca Iulia Scântei Iulia Scântei a absolvit în anul 2000 Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza", dar din 2008 profesează ca notar public în Bucureşti. În 2021, a trecut în declaraţia de avere venituri nete de un milion de lei, respectiv 864 de mii din activitatea notarială şi 136 de mii din indemnizaţia de senator. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară În acelaşi an, cel mai mare venit declarat de un judecător al Curţii Constituţionale, respectiv de preşedintele Valer Dorneanu (care îşi va încheia mandatul pe 9 iunie), a fost de 391 de mii de lei. În Parlament, Iulia Scântei a intrat în 2016, iar de atunci a făcut parte din Comisia juridică, pe care a condus-o mai întâi ca vicepreşedinte, la sfârşitul mandatului trecut, apoi ca preşedinte, de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 până acum. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mareş promite să cucerească vârful Annapurna (sursa:
Eveniment

Mareş promite să cucerească vârful Annapurna

Mareş promite să cucerească vârful Annapurna. Laura Mareş, medic oftalmolog în Iaşi şi recent aleasă drept alpinista anului 2021 în România, va urca pe cel mai periculos vârf din lume: Annapurna I (8091 metri), din masivul Himalaya, Nepal. Temporar, ascensiunea a fost oprită din cauza unor probleme. Dar va fi reluată. Mareş promite să cucerească vârful Annapurna Laura Mareș și Justin Ionescu, cei doi alpiniști români care au încercat să ajungă pe vârful Annapurna din Nepal, au fost nevoiți să renunțe foarte aproape de de finalul traseului din cauza vremii foarte proaste. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară “Azi punem punct, temporar, aventurii Annapurna cu un track până la 7680m. Am decis să ne întoarcem pentru că vântul și temperatura extremă ne-au pus serioase probleme. Traseul din C4 a început ieri (27 aprilie) la ora 22, și s-a încheiat după 14 ore. Încălzitoarele din bocanci au funcționat doar 8 ore, cele chimice din mănuși mai puțin. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Amenzi uriașe pentru cei care parchează ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amenzi uriașe pentru cei care parchează ilegal

Amenzi uriașe pentru cei care parchează ilegal. Ieşenii care nu respectă regulamentul de parcare pot ajunge şi la sancţiuni de 10.000 de lei dacă ocupă locul destinat unei persoane cu handicap. Cei care parchează fără drept pe un loc rezervat pot fi sancţionaţi cu sume între 600 şi 1.500 de lei. Amenzi uriașe pentru cei care parchează ilegal Noul regulament privind parcările în Iaşi prevede amenzi usturătoare pentru cei care nu respectă normele locale. Documentul a fost aprobat ieri de plenul Consiliului Local (CL), iar sancţiunile minime au crescut de cel puţin zece ori faţă de cuantumul actual. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Pe raza oraşului, există acum circa 10.000 de locuri în parcări de reşedinţă şi parcări publice, dar numărul acestora poate creşte de cinci ori, conform estimărilor Primăriei. În prezent, preţul de pornire la o licitaţie pentru un loc într-o parcare de reşedinţă este de 33 lei/lună, cuantumul fiind stabilit anual prin decizia CL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Turcia este "cheia" de intrare în NATO (sursa: Facebook/Pekka Haavisto)
Internațional

Finlanda și Suedia braț la braț

Finlanda și Suedia braț la braț. Suedia și Finlanda și-ar putea aprofunda cooperarea militară dacă situația de securitate din regiunea Mării Baltice se deteriorează, de exemplu în timpul procesului de solicitare a aderării la NATO, a declarat vineri ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto. Finlanda și Suedia braț la braț "Dacă mediul nostru de securitate devine mai dificil, desigur că putem adăuga planificarea bilaterală… și aceasta include toate sectoarele privind cooperarea militară", a declarat Haavisto reporterilor. Rusia a amenințat cu consecințe grave în cazul în care Finlanda și Suedia vor decide să adere la NATO. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Niciuna dintre cele două țări nu a decis încă dacă va solicita aderarea la NATO. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a susținut joi dimineață o conferință de presă la Bruxelles alături de Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, în care a transmis că Finlandei și Suediei le revine sarcina de a decide dacă doresc sau nu să depună cerere pentru aderarea la NATO, potrivit Reuters. „Dacă vor decide să aplice, Finlanda și Suedia vor fi primite cu brațele deschise în NATO. Finlanda și Suedia sunt partenerii noștri cei mai apropiați”, a spus Stoltenberg.

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere

Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere. Rusia a acuzat vineri Ucraina că a efectuat atacuri cu mortiere asupra unui punct de trecere a frontierei în Kursk şi a unui sat din Briansk (regiuni situate în sud-vestul Rusiei), fără să producă victime sau pagube materiale, transmit EFE şi Reuters. Două regiuni din Rusia atacate cu mortiere "În această dimineaţă, zona de frontieră Rislk nu a fost liniştită. La ora 08:00 (05:00 GMT) pasul Krupeţ a fost atacat cu tiruri de mortiere", a scris pe contul său de Telegram guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, care a adăugat că agenţii de frontieră ruşi au răspuns atacului şi au distrus poziţiile din direcţia cărora a fost lansat atacul, potrivit Agerpres. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Regiunea Kursk se învecinează cu regiunea ucraineană Sumî, scena unor lupte intense de când Rusia a lansat, la 24 februarie, aşa-numita "operaţiune militară specială" în Ucraina. Totodată, guvernatorul regional din Briansk, Aleksandr Bogomaz, a declarat că un sat aflat în această regiune care se învecinează cu Ucraina a fost atacat cu mortiere provenite dinspre teritoriul ucrainean. În urma bombardamentului nu s-au înregistrat victime, a declarat oficialul rus.

România atacată cibernetic de hackerii ruși (sursa: Pixabay)
Internațional

România, atacată cibernetic de hackerii ruși

România, atacată cibernetic de hackerii ruși. Grupul de hackeri pro-rus Killnet a revendicat atacurile cibernetice asupra mai multor site-uri ale anumitor instituții din România. Site-urile Guvernului (gov.ro), al Ministerului Apărării (mapn.ro), al CFR (cfrcalatori.ro) și al unei instituții financiare (potrivit unor surse, ar fi vorba despre OTP Bank) au fost atacate cibernetic vineri dimineață. România, atacată cibernetic de hackerii ruși Grupul de hackeri Killnet a revendicat atacul și susține că acesta a venit în urma declarațiilor făcut de președintele PSD Marcel Ciolacu potrivit cărora acesta a promis că va trimite arme letale Kievului. „Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Răspunsul nostru oficial: Acesta va fi ultimul lucru pe care l-a făcut guvernul României”, a transmis grupul de hackeri pe Telegram. „Nu a fost decât un atac la site-ul nostru de prezentare, pentru transparenţă şi relaţii publice, deci, la o platformă exterioară, care nu are în spate nicio bază de date, nimic. Nu, este un atac simbolic mai degrabă, care încearcă să arate că nu funcţionează, sau să îţi plaseze ceva, un alt mesaj, contrar, aşa se face în această zonă. Nu este un atac care să afecteze să spunem baze de date sau sistemul de comandă sau control, deci nu este cazul. Este doar un atac simbolic”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, potrivit Digi24.

Exerciții militare NATO în Europa de Est (sursa: Pexels)
Internațional

Exerciții militare NATO în Europa de Est

Exerciții militare NATO în Europa de Est. Aproximativ 8.000 de soldaţi britanici vor participa în această vară la exerciţii în Europa de Est alături de alţi militari din NATO, într-o "demonstraţie de solidaritate şi forţă" în contextul continuării invaziei ruse în Ucraina, informează vineri France Presse. Zeci de tancuri şi 120 de vehicule de luptă blindate vor fi desfăşurate din Finlanda până în Macedonia de Nord în vara acestui an în cadrul acestui proiect, planificat de mai mult timp şi consolidat după începerea agresiunii ruse contra Ucrainei, în 24 februarie. Exerciții militare NATO în Europa de Est "Securitatea Europei nu a fost niciodată atât de importantă. În aceste exerciţii trupele noastre îşi vor uni forţele cu aliaţi şi parteneri ai NATO şi cu Forţa expediţionară comună, într-o demonstraţie de solidaritate şi forţă, care este una dintre cele mai mari desfăşurări comune după războiul rece", a declarat ministrul britanic al apărării Ben Wallace. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Forţa expediţionară comună (JEF) este o coaliţie formată din forţe armate din Regatul Unit şi din alte opt ţări: Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Suedia şi Ţările de Jos. Dintre acestea, Finlanda şi Suedia nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, dar sunt asociate la NATO de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului 'Parteneriat pentru Pace'. Soldaţi britanici sunt desfăşuraţi în Finlanda în această săptămână pentru a participa la un exerciţiu care "va îmbunătăţi capacitatea trupelor britanice şi finlandeze să lucreze împreună în cadrul JEF, descurajând agresiunea rusă în Scandinavia şi în statele baltice". În luna mai, alte trupe britanice vor fi desfăşurate la frontiera dintre Estonia şi Letonia, alături de 18.000 de soldaţi din NATO, printre care francezi şi danezi, care fac parte din ''prezenţa avansată consolidată'' a NATO, sub comandament britanic.

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA (sursa. Facebook/PopescuPiedone)
Internațional

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA. Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a fost ridicat, vineri, de procurorii anticorupţie de pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi dus la audieri la sediul central al DNA, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre un dosar deschis recent privind fapte de corupţie. Piedone urma să plece cu un avion cu destinația Germania. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Curtea de Apel Bucureşti urmează să pronunțe pe data de 3 mai sentința definitivă în dosarul „Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Procesul Colectiv s-a terminat în 21 decembrie 2021, iar Curtea de Apel București a amânat în 15 aprilie - pentru a patra oară - pronunţarea sentinţei. Următorul termen pentru pronunțarea deciziei finale a fost stabilit pentru 3 mai. Decizia ar urma să vină după mai bine de 5 ani de procese, timp în care instanța s-a încurcat în proceduri. Magistrații au invocat "complexitatea deosebită a cauzei" și au dat vina și pe avocați pentru amânările succesive. La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Ziua Veteranilor de Război

Ziua Veteranilor de Război. Sacrificiile şi devotamentul veteranilor de război sunt cea mai nobilă manifestare a dragostei de ţară, a onoarei şi demnităţii naţiunii noastre, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Veteranilor de Război. Preşedintele a adăugat că "tăria lor de caracter ne inspiră şi ne insuflă puterea de a înfrunta orice provocări viitoare". Ziua Veteranilor de Război "De Ziua Veteranilor de Război, pe care o sărbătorim astăzi, gândurile noastre se îndreaptă, cu apreciere şi recunoştinţă, către toţi cei care au apărat independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale României", a spus şeful statului, potrivit Agerpres. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Iohannis a afirmat că, în timpul marilor conflagraţii mondiale, "dârzenia şi curajul cu care au luptat veteranii noştri au dovedit relevanţa strategică a ţării noastre în dinamica internaţională şi au făcut posibile realizări politice, pavând drumul spre dezvoltarea României de astăzi, stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene". În context, şeful statului s-a referit la conflictul de la graniţă. "În această perioadă, când suntem martorii unui război nedrept şi ilegal la graniţele noastre, înţelegem cu atât mai bine rolul esenţial al veteranilor de război în apărarea ţării şi asigurarea securităţii României", a spus Iohannis. Şeful statului a adăugat că prezenţa a aproape 4.000 de militari aliaţi pe teritoriul ţării noastre, alături de forţele armate române, constituie "cea mai bună dovadă a solidarităţii şi unităţii NATO, precum şi a apartenenţei la aceleaşi valori democratice". "Militarii români, ghidaţi de exemplul înaintaşilor, au avut şi continuă să aibă o contribuţie crucială la apărarea şi consolidarea acestor valori care ne definesc", a adăugat preşedintele. Iohannis le-a transmis veteranilor de război că românii le sunt recunoscători şi îi admiră. "Reprezentaţi veritabile exemple demne de urmat şi vă îndemn să cultivaţi în rândul tinerelor generaţii principiile care v-au ghidat mereu în îndeplinirea cu succes a misiunilor încredinţate. Eroismul şi patriotismul dumneavoastră sunt repere esenţiale pentru tinerii care conştientizează astfel că libertatea trebuie întotdeauna preţuită şi protejată", a spus şeful statului.

A început rusificarea ucrainenilor (sursa: Pixabay)
Internațional

A început rusificarea ucrainenilor

A început rusificarea ucrainenilor. Trupele ruse au început să ceară ca proprietarii magazinelor din unele localităţi pe care militarii Moscovei le-au ocupat în sudul Ucrainei să renunţe la produsele ucrainene şi la folosirea monedei naţionale hrivna, folosind în schimb rubla, a informat vineri administraţia militară regională din Zaporojie, citată de agenţia locală Ukrinform, transmite EFE. Această stare de fapt se înregistrează în două sate de lângă oraşul Melitopol, în regiunea Zaporojie (sud), unde "ocupanţii ruşi cer ca oamenii de afaceri locali să-şi deschidă magazinele, cafenelele şi alte centre de alimentaţie şi petrecere a timpului liber", a explicat administraţia militară. A început rusificarea ucrainenilor Regiunea Zaporojie, unde se găseşte cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află la nord de Peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de ruşi în 2014, cu încălcarea tratatelor internaţionale, notează EFE. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Militarii ruşi care ocupă în prezent Zaporojie spun că "una dintre condiţiile pentru funcţionarea în siguranţă (a magazinelor) este renunţarea la produsele ucrainene. Totodată, proprietarii (magazinelor) sunt 'încurajaţi' să vândă produse fabricate în Crimeea ocupată şi să înceapă să introducă o 'zonă pentru ruble'", a mai anunţat administraţia militară regională într-un comunicat de presă. Potrivit locuitorilor din Vasilivka, unul dintre satele din regiune, numărul militarilor ruşi a crescut semnificativ în localitate. Militarii ruşi "staţionează în zone rezidenţiale, ascunzându-se în spatele civililor, folosindu-i pe aceştia pe post de scuturi umane. Se ştie totodată că invadatorii distribuie ajutoare umanitare şi medicamente doar acelora care sprijină făţiş ocupaţia şi promovează acţiunile lor criminale", a acuzat administraţia militară regională. În acelaşi timp, un număr semnificativ de locuitori din această regiune refuză să coopereze cu invadatorii ruşi, potrivit sursei citate.

Europa din nou în pragul războiului (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Internațional

Europa, din nou în pragul războiului

Europa, din nou în pragul războiului. Premierul Nicolae Ciucă a transmis, vineri, un mesaj veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial în care le-a mulţumit pentru tot ce au făcut pentru patrie şi pentru poporul român. Premierul a adăugat că în conflictul din Ucraina, "ilegitim şi neprovocat", case, blocuri, străzi, parcuri, amintiri, familii, vieţi au fost distruse de "gloanţele şi bombele ruseşti", iar "această ultimă formă a lipsei de umanitate nu poate rămâne nepedepsită". Europa, din nou în pragul războiului "Transmit salutul meu şi urările de bine, sănătate şi viaţă lungă celor care ne-au învăţat să preţuim libertatea, supravieţuind cumplitelor orori ale celui de-al Doilea Război Mondial, orori pe care noi, astăzi, cu greu ni le putem imagina. Cinstim memoria celor care au pus ţara mai presus de propria viaţă şi aducem un omagiu etern în această zi din Săptămâna Luminată celor care au scris cu sânge istoria recentă a României, potrivit Agerpres.. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Generaţia noastră are privilegiul de a învăţa aceste lecţii de viaţă direct de la veteranii de război, iar noi, la rândul nostru, vom transmite copiilor şi nepoţilor noştri că libertatea lor de a trăi, de a visa şi de a iubi poartă preţul plătit de înaintaşii noştri, cu libertatea, iubirea, visele şi viaţa lor", a afirmat prim-ministrul. Premierul s-a referit la conflictul din Ucraina, subliniind că nimeni nu şi-a închipuit că, la şapte decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, "pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă". "Conflictul din Ucraina trezeşte în noi oroarea şi suferinţa bunicilor noştri" "Conflictul din Ucraina, ilegitim şi neprovocat, trezeşte în noi oroarea şi suferinţa bunicilor noştri. Cine şi-ar fi închipuit, oare, că la peste şapte decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pacea Europei va atârna iarăşi de un fir de aţă. Am văzut la vecinii noştri cum arată case, blocuri, străzi, parcuri, amintiri, familii, vieţi - toate distruse de gloanţele şi bombele ruseşti. Această ultimă formă a lipsei de umanitate nu poate rămâne nepedepsită. Este datoria morală pe care o avem astăzi nu doar faţă de poporul ucrainean, ci şi faţă de generaţiile viitoare", a adăugat Ciucă. Potrivit prim-ministrului, solidaritatea necondiţionată a partenerilor europeni şi NATO, precum şi deschiderea cu care românii i-au primit în casele lor pe cei plecaţi din calea războiului au arătat încă odată că "pacea şi umanitatea vor răzbi de fiecare dată în faţa întunericului". "Dragi camarazi, predaţi aceste file de istorie copiilor voştri şi copiilor copiilor voştri. Viitorul lor depinde de alegerile noastre de astăzi. Distinşi veterani de război, invalizi şi văduve de război, vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut pentru Patrie şi pentru poporul român! De Ziua Dumneavoastră, personal şi în numele Guvernului României, vă salut camaradereşte şi vă urez sănătate şi viaţă lungă! La mulţi ani! Am onoarea să vă salut!", a transmis premierul.

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol (sursa: Pexels)
Internațional

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol

Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol. Mykhailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, a declarat că Rusia nu este interesată de negocierile de la Mariupol privind evacuarea în siguranță a celor care se află în prezent la uzina Azovstal și a ignorat până acum propunerea de a face schimb de prizonieri ucraineni cu Viktor Medvedciuk. Rusia refuză coridoarele umanitare în Mariupol Potrivit lui Podoliak: "Nu există nicio îndoială că există încă o posibilitate ca runda specială de negocieri să aibă loc. Pentru noi este o chestiune de principiu să ne putem evacua poporul: nu doar civilii, ci și militarii, care astăzi reprezintă invincibilitatea Ucrainei. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Obiectivul Federației Ruse este distrugerea completă a Mariupolului… Din păcate, Federația Rusă continuă să ignore toate acestea [adică propunerile Ucrainei de a evacua civilii și militarii din Mariupol], deoarece Rusia suferă în prezent pierderi de reputație. Așa că, din câte am înțeles, nu contează pentru ei dacă omoară 1.000 de civili sau 10.000." Podoliak a declarat că, deși unii oameni l-au "etichetat" pe Medvedciuk ca fiind un actor politic puternic și important pentru Federația Rusă, "s-a dovedit că nu au deloc nevoie de el".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră