luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2705 articole
Maria Pană

Internațional

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie.Președintele rus Vladimir Putin ar putea trece la declararea oficială a războiului împotriva Ucrainei chiar pe 9 mai, ceea ce ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei în încercarea de a cuceri estul și sudul Ucrainei, cred oficialii americani și occidentali. Data de 9 mai, cunoscută ca "Ziua Victoriei" în Rusia, comemorează înfrângerea rușilor în fața naziștilor în 1945. Oficialii occidentali au crezut mult timp că Putin va profita de semnificația simbolică și de valoarea propagandistică a acestei zile pentru a anunța fie o realizare militară în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților - sau ambele. Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie Oficialii au început să se concentreze asupra unui scenariu, și anume că Putin declară oficial război Ucrainei pe 9 mai. Până în prezent, oficialii ruși au insistat asupra faptului că conflictul a fost doar o "operațiune militară specială" cu obiectivul central de "denazificare". "Cred că va încerca să treacă de la "operațiunea sa specială"", a declarat săptămâna trecută secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, la postul de radio LBC. "A rulat terenul, a pregătit terenul pentru a putea spune 'uite, acesta este acum un război împotriva naziștilor, iar ceea ce am nevoie sunt mai mulți oameni'. Am nevoie de mai multă carne de tun rusă'", potrivit CNN. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Wallace a adăugat că "nu ar fi surprins, și nu am nicio informație în acest sens, că probabil va declara în această zi de 1 Mai că 'acum suntem în război cu naziștii din lume și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus'". O declarație oficială de război pe 9 mai ar putea galvaniza cetățenii ruși și ar putea crește opinia populară pentru invazie. De asemenea, în conformitate cu legislația rusă, i-ar permite lui Putin să mobilizeze forțele de rezervă și să recruteze recruți, despre care oficialii spun că Rusia are nevoie disperată pe fondul unui deficit tot mai mare de forță de muncă. Oficialii occidentali și ucraineni au estimat că cel puțin 10.000 de soldați ruși au fost uciși în război de când Rusia a invadat în urmă cu puțin peste două luni. Statele Unite au informații "foarte credibile" potrivit cărora Rusia va încerca să anexeze Luhansk și Donețk "undeva la mijlocul lunii mai", a declarat luni ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter. Există, de asemenea, indicii că Rusia ar putea plănui să declare și să anexeze o "republică populară" în orașul Kherson din sud-estul țării. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat luni că există "motive întemeiate pentru a crede că rușii vor face tot ce pot pentru a folosi" ziua de 9 mai în scopuri propagandistice. "Sunt destul de încrezător că vom auzi mai multe de la Moscova în perioada premergătoare datei de 9 mai", a adăugat Price. "Sunt destul de încrezător că veți auzi mai multe de la Statele Unite, de la partenerii noștri, inclusiv de la partenerii noștri din NATO, în perioada premergătoare datei de 9 mai, de asemenea."

Putin ar declara război Ucrainei la 75 de zile după invazie
Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul

Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul. Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz, care a adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters. Rusia poate scăpa de sancțiuni dacă oprește războiul Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. "El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă Vladimir Putin nu ajunge la un acord cu Ucraina", a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse. "Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii", a explicat el, adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze "prudent şi cu mintea limpede". Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui "este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor". Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el. Rusia îşi numeşte agresiunea asupra Ucrainei drept "operaţiune specială pentru denazificarea" ţării vecine şi pentru protejarea comunităţii rusofone din estul acesteia, acuzaţie considerată de Kiev şi Occident ca neîntemeiată.

Noi sancțiuni la adresa Rusiei (sursa: Facebook/Josep Borrell)
Internațional

Noi sancțiuni la adresa Rusiei

Noi sancțiuni la adresa Rusiei. Uniunea Europeană speră să adopte a şasea rundă de sancţiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE), a declarat luni Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, transmite Reuters. Noi sancțiuni la adresa Rusiei Josep Borrell a declarat într-o conferinţă de presă organizată în Ciudad de Panama, unde se află într-o vizită oficială, că UE speră să reducă exporturile de energie din Rusia ca parte a eforturilor sale de a sancţiona Moscova pentru invadarea Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Comisia Europeană este de aşteptat să propună pachetul de sancţiuni în această săptămână, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc, o măsură ce ar priva Moscova de un flux mare de venituri, dar care a divizat până acum statele membre, potrivit Agerpres. Josep Borrell, care prezidează reuniunile Consiliului Afaceri Externe, a spus că speră că UE va putea să adopte "măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri", dar a recunoscut că până acum nu s-a ajuns la un acord din partea tuturor ţărilor membre."Dar sunt încrezător că, cel puţin în ceea ce priveşte importurile de petrol, acest acord va fi posibil până la următoarea reuniune a Consiliului", a adăugat el. Consiliul are două reuniuni programate pe 10, respectiv 16 mai.

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Internațional

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Cum să îți iei banii înapoi de la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum să îți iei banii înapoi de la stat

Cum să îți iei banii înapoi de la stat. Cum să îți iei banii înapoi de la "taxa auto" de mediu. Acesta a reuşit să obţină de la Fisc în instanţă cei peste 5.000 de lei pentru care nu a depus la timp cererea. Maşina, adusă din Franţa, fusese înmatriculată în 2016, iar termenul pentru depunerea cererii era 31 august 2018. Cum să îți iei banii înapoi de la stat Statul e obligat să dea înapoi taxele încasate nejustificat de la cetăţeni. După şase ani de când fusese obligat să plătească timbrul de mediu pentru un automobil la mâna a doua adus din străinătate, un ieşean a reuşit să-şi obţină banii înapoi. Sentinţa nu este însă definitivă, Fiscul având posibilitatea recursului. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În ianuarie 2016, Gersi D. şi-a adus din Franţa un Volkswagen 1F fabricat în 2007. Pentru înmatricularea sa, a trebuit să plătească o taxă de mediu de 5.156 lei. Un an mai târziu, Ordonanţa de Urgenţă 52/2017 a permis plătitorilor taxei pentru emisiile poluante ale autovehiculelor să-şi ceară banii înapoi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Secția de arși de la Sf. Spiridon este 120% ocupată (sursa: Pixabay)
Internațional

Secția de arși de la Sf. Spiridon este 120% ocupată

Secția de arși de la Sf. Spiridon este 120% ocupată. Secţia Arşi de la Spitalul „Sfântul Spiridon” Iaşi este în acest moment plină în proporţie de 120%. Ultimul pacient ars, un sinucigaş care s-a stropit cu benzină şi şi-a dat foc, a trebuit pus pe un pat adus din altă secţie. Aseară nu era loc la ”Arşi” nicăieri în ţară, deşi nu s-a întâmplat nicio tragedie colectivă. Ce ne-am face în cazul uneia? Secția de arși de la Sf. Spiridon este 120% ocupată Clinica de Chirurgie Plastică şi Recuperatorie (CCPR) din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Sfântul Spiridon este ocupată 120%. Pentru internarea unui pacient cu arsuri severe după ce s-a stropit cu benzină şi şi-a dat foc, în weekend, a fost efectiv necesară suplimentarea capacităţii secţiei ATI-Arşi cu un pat adus din exterior. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Situaţia este similară la nivelul întregii ţări, astfel că orice nou caz grav ar trebui transferat în acest moment într-o clinică din străinătate. Continuarea, În Ziarul de Iași.

Topul spitalelor din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Topul spitalelor din Iași

Topul spitalelor din Iași. Fiecare al zecelea pacient care ajunge la un spital din judeţul Iaşi nu înţelege din explicaţiile medicului de ce suferă şi ce tratament trebuie să urmeze. Iar din fiecare o sută de pacienţi din Spitalele de Copii şi cel de Neurochirurgie din Iaşi 22 pleacă bombănind: sunt nemulţumiţi de serviciile medicale. Topul spitalelor din Iași Aceleaşi spitale sunt fruntaşe în topul insatisfacţiei pacienţilor, atunci când aceştia sunt rugaţi să aprecieze activitatea şi implicarea medicilor. În ce priveşte curăţenia, Spitalul de Copii înregistrează un procent ruşinos: 26,5% dintre pacienţi (sau aparţinători), nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenia din acest spital. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Datele menţionate mai sus provin din chestionarele de satisfacţie completate de pacienţii din judeţul Iaşi în ultimul an întreg, şi publicate online pe pagina Guvernului României, sub denumirea “mecanismul de feedback al pacientului”. „Topul” realizat de Ziarul de Iaşi include însă şi alte date din chestionare. Inclusiv valoarea şpăgilor sau atenţiilor oferite în spitale la Iaşi, un clasament cu adevărat plin de surprize. Continuarea, în Ziarul de Iași.

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" (sursa: koreaherald.com)
Internațional

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți"

25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți". Un sfert din grupurile de batalioane rusești care au invadat Ucraina au devenit probabil acum "ineficiente", potrivit Ministerului britanic al Apărării. Potrivit cifrelor acestuia, Rusia a angajat peste 120 de grupuri tactice de batalioane, aproximativ 65% din întregul său efectiv de luptă terestră, la începutul invaziei. 25% din soldații ruși din Ucraina sunt "ineficienți" "Este probabil ca mai mult de un sfert din aceste unități să fi fost acum făcute ineficiente în luptă", a declarat Ministerul Apărării în ultima sa actualizare. "Unele dintre cele mai de elită unități ale Rusiei, inclusiv Forțele Aeropurtate VDV, au suferit cele mai mari niveluri de uzură. Probabil că va dura ani de zile pentru ca Rusia să reconstituie aceste forțe". Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului, raportează Statul Major al Ucrainei. Forțele rusești exercită o presiune intensă pe liniile de front din Luhansk, cea mai estică regiune din Ucraina, ca parte a noii sale ofensive. Luptele au făcut ravagii în weekend în Luhansk, cu schimburi intense de focuri de armă izbucnind stradă după stradă și orașe lovite de bombardamente de artilerie. Armata ucraineană a declarat duminică că a continuat să consolideze estul pe fondul unor atacuri grele și în timp ce Rusia își continuă ofensiva de două săptămâni în centrul industrial al țării - turnând mai multe arme și echipamente militare. Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat luni la televiziunea ucraineană că forțele rusești au devastat sate de-a lungul liniilor de front din regiune și apoi au înaintat.

Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Internațional

Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier

Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier. Germania ar fi capabilă să facă față unui embargou al UE asupra importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul acestui an, chiar dacă o oprire ar putea duce la penurie, a declarat luni ministrul german al Economiei, Robert Habeck, părând să se pronunțe în favoarea unei interdicții. Doi diplomați ai Uniunii Europene au declarat anterior că blocul comunitar înclină spre o interdicție a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, ca parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina. Miniștrii energiei din UE vor discuta propunerea de interzicere a petrolului în cursul zilei de luni la Bruxelles. Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier "Am reușit să ajungem la o situație în care Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier", a declarat Habeck într-o conferință de presă. "Acest lucru înseamnă că nu va fi fără consecințe". Luna trecută, Germania a redus cota de petrol rusesc la 25% din totalul importurilor, de la 35% înainte de invazie, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Habeck a declarat că principala provocare pentru Germania este de a găsi livrări alternative de petrol către o rafinărie din Schwedt, operată de compania de stat rusă Rosneft, care aprovizionează regiunile din estul Germaniei, precum și zona metropolitană a Berlinului. Aceste zone s-ar putea confrunta cu o penurie de aprovizionare în cazul unui embargo al UE, dacă Germania nu poate asigura importuri alternative de petrol până la sfârșitul anului, a declarat Habeck. "Încă nu avem o soluție pentru rafinăria din Schwedt", a declarat Habeck. "Nu putem garanta că aprovizionarea va fi continuă. Cu siguranță vor exista creșteri de prețuri și vor fi unele întreruperi. Dar asta nu înseamnă că vom aluneca într-o criză a petrolului". Un consilier al cancelarului Olaf Scholz a declarat pentru Financial Times, în comentarii publicate duminică, că Germania a susținut embargoul planificat de UE asupra petrolului rusesc, dar a dorit câteva luni în plus pentru a asigura alternative.

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Eveniment

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina

Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina. Federația Rusă a pierdut peste 23.800 de oameni, 1.048 de tancuri și 2.519 vehicule de luptă de la începutul războiului. Rușii au pierdut aproape 24.000 de soldați în Ucraina Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 2 mai 2022 cuprind aproximativ: 23.800 (+300) militari1.048 (+22) tancuri2.519 (+48) vehicule blindate de luptă459 (+8) sisteme de artilerie152 (+1) lansatoare de rachete multiple80 (+0) unități de echipamente de apărare aeriană194 (+2) avioane155 (+0) elicoptere1.824 (+28) unități de echipamente auto și rezervoare de combustibil8 (+0) nave/ambarcațiuni271 (+26) UAV operaționale-tactice38 (+6) unități de echipamente speciale84 (+0) rachete de croazieră În 1 mai, trupele rusești au suferit cele mai dramatice pierderi pe frontul de la Izium. În aproape nouă săptămâni de război în Ucraina, Rusia a pierdut la fel de mulți militari cât în cei 9 ani de război în Afganistan, potrivit Ukrinform. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” https://twitter.com/UAWeapons/status/1521047600065036291 Războiul sovietic din Afganistan a început în 1979 și a luat sfârșit în 1989. Aproximativ 14.500 de soldați sovietici au murit atunci. Peste 300 de ofițeri ruși ar fi fost uciși în Ucraina, potrivit datelor publice analizate de site-ul de știri independent din Rusia Mediazona, citat de The Moscow Times.

Rusia vorbește de "noile" granițe ale Ucrainei(sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Moldova, următoarea victimă a lui Putin

Moldova, următoarea victimă a lui Putin. Rusia caută să deschidă un nou front împotriva Ucrainei, dinspre Republica Moldova, iar mai multe "indicii" arată că într-un viitor apropiat este posibil un atac asupra acestei foste republici sovietice, afirmă surse militare ucrainene citate de cotidianul britanic The Times, preluat luni de EFE. Moldova, următoarea victimă a lui Putin Dacă o astfel de incursiune ar avea succes, ea le-ar permite forţelor ruse să pătrundă în portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, dinspre vest, adaugă The Times. "Credem că la Kremlin a fost luată deja decizia de a ataca Republica Moldova. Soarta Republicii Moldova este crucială. Dacă ruşii încep să obţină controlul, din punct de vedere militar suntem un obiectiv mai uşor (de cucerit - n.r.) şi ameninţarea la adresa Ucrainei va fi existenţială", a declarat pentru cotidianul britanic o sursă militară ucraineană, potrivit Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Tensiunile au sporit în Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, după o serie de explozii misterioase atribuite "teroriştilor". Analiştii occidentali cred că obiectivul Kremlinului este de a crea o legătură terestră dinspre Rusia de-a lungul întregii coaste a Ucrainei către Transnistria, tăind accesul Ucrainei la Marea Neagră, scrie The Times. Potrivit unei surse militare, serviciile de informaţii ucrainene atrag atenţia asupra activităţii de la aerodromul principal din Tiraspol, "capitala" Transnistriei, ceea ce sugerează că ruşii se pregătesc pentru conflict, cu avioane de transport Iliuşin-76 şi, posibil, elicoptere care ar urma să ajungă aici. Potrivit funcţionarilor occidentali, circa 1.500 militari ruşi ar fi staţionaţi în Transnistria. Rusia ar putea crea un "pretext" pentru a interveni în Republica Moldova care să se suprapună cu defilarea de 9 mai, când ruşii sărbătoresc Ziua Victoriei, care marchează înfrângerea naziştilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO (sursa: dw.com)
Internațional

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO

Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO . Invazia Rusiei în Ucraina a forțat atât Suedia, cât și vecinul său estic, Finlanda, să revizuiască convingerile potrivit cărora neutralitatea militară este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea națională. "Știm mai mult sau mai puțin că ei (Finlanda) vor solicita aderarea la NATO. Iar asta schimbă întregul echilibru… Dacă una dintre țările noastre aderă, știm că tensiunile vor crește", a declarat Linde pentru postul public de televiziune SVT. Finlanda și Suedia sunt așteptate în NATO Întrebată dacă ea crede că Finlanda va adera la NATO, Linde a spus: "Cred că se poate spune asta cu siguranță". Atât Suedia, cât și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie cu privire la aderarea la alianța militară în următoarele săptămâni, potrivit Reuters. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat vineri că speră ca Finlanda și Suedia să ia decizii similare în același timp. Șeful NATO a declarat că Finlanda și Suedia ar putea adera "rapid" la alianța militară formată din 30 de națiuni, deoarece sondajele de opinie arată că ambele țări sunt favorabile aderării. "Este decizia lor", a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Dar dacă vor decide să depună cererea, Finlanda și Suedia vor fi primite cu căldură și mă aștept ca acest proces să se desfășoare rapid"." Rusia a avertizat Suedia și Finlanda prin canale diplomatice bilaterale cu privire la consecințele aderării la NATO, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova: „Nu vor avea de ce să fie surprinși de consecințe, au fost informați”. „Am emis toate avertismentele noastre atât public, cât și prin canale bilaterale. Ei știu (Suedia și Finlanda - n.r.) despre asta, nu vor avea de ce să fie surprinși. Au fost informați despre tot, la ce va duce asta”, a declarat Zakharova pentru postul de televiziune Russia-24, potrivit BBC.

Cîțu: "Opriţi comerţul cu Rusia" (sursa: Facebook/Florin Citu)
Internațional

Cîțu se uită din nou înspre USR

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, afirmă că în perioada Alianţei PNL-USR a învăţat "foarte mult", deşi maturitatea politică nu era deplină la niciunul dintre parteneri, şi speră ca această colaborare să se reia în viitorul apropiat. "Era complicat cu USR. Şi eu, şi USR am învăţat câteva lucruri. Cred că a doua oară o s-o facem mai bine amândoi. Dacă nu încerci şi nu greşeşti şi nu ai putea să o iei din nou de la capăt... Românii au arătat, prin votul din 2020, că doresc dreapta la putere. Acum e clar că maturitatea politică poate - şi la unii, şi la alţii - nu era la cele mai înalte cote, dar am învăţat din această experienţă. Eu am învăţat foarte mult. M-am dus la USR să refac coaliţia. Cred că şi USR a învăţat. Poate în viitorul apropiat vom putea din nou...", a declarat Cîţu, luni, la Digi FM. Cîțu se uită din nou înspre USR Preşedintele Senatului a amintit că are o "relaţie foarte bună" cu şeful statului pentru că există o relaţie de parteneriat între PNL şi Klaus Iohannis. Întrebat de ce nu mai este preşedintele PNL, Cîţu a spus: "Nu se mai vrea gâlceavă. Am înţeles la Congresul extraordinar acest lucru (...). Nu trebuie să explic eu, mai multe trebuie să explice colegii care au luat decizia. Eu mi-am dat demisia când am văzut că s-a creat un anumit val, deşi s-au folosit în partid şi informaţii false, atunci când s-a încercat să se strângă nişte semnături. Peste asta trece. Este această obsesie că puterea este la premier şi premierul trebuie să fie preşedintele partidului. Asta este una dintre explicaţii. Problema este că asta funcţionează când eşti sigur că ai un premier 4 ani, pentru că apoi apar şi alte probleme", potrivit Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Cîţu a explicat că a încercat să refacă alianţa cu USR şi a discutat, punându-şi "cenuşă în cap". "Pentru mine, cu PSD a fost un compromis. Nu era ceva ce era natural şi poate de aceea lucrurile nu au funcţionat până la urmă şi eu a trebuit să fac un pas în lateral. Pentru mine această coaliţie nu e naturală. (...) După trei ani de măsuri antieconomice şi antiromâni, putem acum să stăm la masă cu aceeaşi oameni şi să credem că nu vor fi la fel?! Şi deja am câteva exemple că mergem în aceeaşi direcţie. Dar este o decizie a PNL. Sunt sigur că îşi vor asuma rezultatele, la final, pentru că aşa se face. Eu am considerat că nu pot să fiu în această coaliţie cu PSD, pentru că mi se părea că orice măsură venea din partea PNL nu era susţinută. În ultimii 5 ani, PNL a fost cel care a livrat creştere economică, venituri la buget şi a eliminat taxe, nu PSD. Dacă cineva avea ascendent în modul în care administrezi o economie în criză era PNL şi, totuşi, în această coaliţie, orice măsură venea din partea PNL sau a mea era sabotată", a mai afirmat fostul lider al liberalilor. El a susţinut că are "puterea" să revină în politică "la vârf, în Executiv", dar depinde şi de români. "Dacă românii vor inflaţie, dobânzi şi poate şi taxe, bineînţeles că nu o să pot să revin, pentru că nu este un mediu în care eu pot să activez foarte bine. Dacă românii vor locuri de muncă bine plătite, să nu aibă taxe şi să aibă creştere economică şi reforme (...), eu voi reveni la vârf în politică. Voi reveni în Executiv la un moment dat (...). În politică voi accepta orice poziţie în care pot să-i ajut pe români. De asta intri în politică, nu intri pentru tine, intri pentru români. Şi aici, de la Senat, dacă pot să-i ajut pe români reprezentându-i în alte ţări şi ducând mai departe agenda României, asta voi face. Voi fi în altă poziţie şi de acolo îi voi reprezenta pe români. Atât timp cât sunt în politică, asta voi face. Ies din politică, bineînţeles că mă gândesc la mine", a adăugat Cîţu. Referitor la viitoarele alegerile prezidenţiale, Cîţu îşi doreşte "ca PNL să dea preşedintele României".

Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Eveniment

Atacuri cibernetice repetate asupra României

Atacuri cibernetice repetate asupra României. Serverele care gestionează website-urile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au fost supuse la atacuri cibernetice repetate în ultimele zile, dar nu au fost înregistrate pierderi de informaţii, a anunţat luni CNAB. Atacuri cibernetice repetate asupra României "În cursul ultimelor zile, serverele care gestionează website-urile CN Aeroporturi Bucureşti au fost supuse la atacuri cibernetice repetate. Atacurile au fost de tip DDoS (distributed denial of service), ultimul dintre acestea afectând, în primele ore ale zilei de 2 mai 2022, funcţionarea website-ului bucharestairports.ro. Pentru câteva ore, acest site a fost inaccesibil publicului dar, începând cu dimineaţa aceleiaşi zile, funcţionarea normală a fost restabilită prin colaborarea între specialiştii CNAB şi cei ai firmei care asigură găzduirea şi mentenanţa lui", informează compania, informează Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Potrivit sursei citate, nu s-au înregistrat pierderi de informaţii şi nu a fost afectat serverul de e-mail. "Se observă o diversificare a atacurilor prin utilizarea unor noi metode care vizează infectarea cu aplicaţii malware de tip ransomware a sistemelor informatice ale organizaţiilor deja atacate prin DDoS. În acest context, tehnicile utilizate de atacatori includ spear phishing şi spoofing", a transmis duminică într-un comunicat al DNSC. Potrivit sursei citate, atacatorii cibernetici transmit mesaje pe email, WhatsApp, Signal, Telegram, Messenger, Slack, etc. pretinzând că sunt o sursă / persoană de încredere, pentru a convinge victimele potenţiale să divulge informaţii confidenţiale, date personale sau să efectueze acţiuni care permit preluarea controlului unor infrastructuri sau dispozitive informatice de către atacatori. "Pentru a încerca să inducă în eroare potenţialele victime şi pentru o rată de succes mai ridicată, atacatorii intenţionează să utilizeze inclusiv adrese de email sau conturi de utilizator falsificate ca aparţinând unor instituţii publice sau organizaţii cunoscute din România", se sublinia în comunicat. Specialiştii DNSC recomandă prudenţă în cazul în care se recepţionează mesaje ce au următoarele caracteristici: sunt prezentate ca fiind solicitări urgente, inclusiv din partea autorităţilor; sunt ciudat formulate şi apar ca provenind de la o sursă sau persoană "de încredere"; includ linkuri sau ataşamente care nu au fost solicitate; cer furnizarea unor date cu caracter personal sau tehnice (parole, PIN, IP etc.). Pentru a limita riscul infectării cu ransomware şi a evita criptarea sau distrugerea datelor, este obligatorie şi realizarea de copii de siguranţă (backup) pentru site-uri, baze de date sau orice alt tip de date expuse în mediul Internet, precum şi stocarea acestor copii în locaţii separate.

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale
Internațional

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni în şedinţă de criză, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters. Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele, sursa Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace crăpături în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns. În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble. În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble. După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare. Rusia cere plata gazelor în ruble Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie. Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei. Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE. Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii. Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră