luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2705 articole
Maria Pană

Internațional

Rusia continuă să sufere pierderi majore în Ucraina

Rusia continuă să sufere pierderi majore în Ucraina. Rusia a pierdut deja aproximativ 24.500 de soldați în Ucraina, 300 de militari au fost uciși marți, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform. Rusia continuă să sufere pierderi majore în Ucraina Între 24 februarie 2022 și 4 mai 2022, pierderile totale de luptă ale inamicului au inclus, de asemenea: 1.077 de tancuri (+15 în ultima zi) 2.610 vehicule blindate de luptă (+43) 491 de sisteme de artilerie (+16) 163 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (+1) 81 de sisteme de luptă antiaeriană (+1) 194 de avioane (+0) 155 de elicoptere (+0) 1.867 de autovehicule și rezervoare de combustibil (+24) 10 nave de război 303 de vehicule aeriene fără pilot (+12) 38 de unități de echipamente speciale (+0) Au fost doborâte în total 87 de rachete de croazieră inamice (+3). Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională În ultima zi, trupele rusești au suferit cele mai mari pierderi în direcțiile Izium și Novopavlivka. Reamintim că, la 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a inițiat o invazie la scară largă a Ucrainei, începând un război. Trupele rusești bombardează și distrug instalațiile de infrastructură cheie, lansează atacuri aeriene și cu rachete asupra orașelor și satelor ucrainene, torturează și ucid civili.

Rusia continuă să sufere pierderi majore în Ucraina (sursa: Twitter/Defence of Ukraine )
Ungaria pe o pantă "alunecoasă" (sursa: Twitter/Ursula von der Leyen)
Internațional

Petrolul rusesc va fi interzis în Europa

Petrolul rusesc va fi interzis în Europa. Țările Uniunii Europene vor înceta să mai importe petrol și produse rafinate rusești, a declarat miercuri șefa Comisiei Europene, care propune o a șasea rundă de sancțiuni împotriva Moscovei pentru războiul purtat în Ucraina. Petrolul rusesc va fi interzis în Europa "Vom elimina treptat aprovizionarea cu țiței rusesc în termen de șase luni și cu produse rafinate până la sfârșitul anului", a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European, provocând aplauze din partea legislatorilor. "Aceasta va fi o interdicție completă de import pentru tot petrolul rusesc, maritim și prin conducte, brut și rafinat", potrivit Reuters. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională "Nu va fi ușor. Unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc. Dar pur și simplu trebuie să lucrăm la ea", a spus von der Leyen despre această propunere, care are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare.

Rușii acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina (sursa: Unsplash)
Internațional

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina

Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina. Oficiali ruşi au luat 400.000 de tone de cereale din teritoriul ucrainean ocupat, adică aproximativ o treime din stocurile de cereale de la Herson, din regiunile Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, a declarat viceministrul agriculturii de la Kiev, Taras Vîsoţki, marţi seară la televiziunea ucraineană, transmite DPA. Rușii, acuzați că au furat tone de cereale din Ucraina Înainte de război, acolo erau depozitate aproximativ 1,3 milioane de tone de cereale pentru aprovizionarea zilnică, dar şi pentru plantare. "Nu erau rezerve strategice", a spus el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Dacă stocurile de cereale se reduc, acele zone se confruntă cu riscul de foamete, a avertizat el. Luarea cerealelor cu forţa este istoric o problemă dureroasă între ucraineni şi ruşi. Aproximativ patru milioane de oameni au murit de foame în Ucraina când dictatorul sovietic Iosif Stalin a forţat ţăranii să intre în ferme colective şi a confiscat cerealele cu forţa în 1932-1933, aminteşte DPA, potrivit Agerpres. Morţi au fost înregistraţi de asemenea în sudul Rusiei şi Kazahstan. Ucraina consideră foametea creată artificial drept un genocid ordonat de Moscova pe care îl numeşte Holodomor sau Marea Foamete.

Exerciții militare ample în Belarus (sursa: Unsplash)
Internațional

Exerciții militare ample în Belarus

Exerciții militare ample în Belarus. Forţele armate belaruse au început miercuri exerciţii ample pentru a-şi testa capacitatea de luptă, a anunţat Ministerul Apărării din Belarus, vecin al Ucrainei, potrivit Reuters. Exerciții militare ample în Belarus "Este programat ca testul (privind capacitatea de luptă) să implice deplasarea unui număr semnificativ de vehicule militare, ceea ce poate încetini traficul pe drumurile publice", a transmis Ministerul Apărării într-un comunicat. În contextul invaziei ruse din Ucraina, Ministerul Apărării din Belarus a precizat că exerciţiul nu reprezintă nicio ameninţare la adresa vecinilor săi sau la adresa comunităţii europene în general. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Belarusul este un aliat apropiat la Rusiei. Moscova îşi numeşte acţiunile din Ucraina "operaţiune militară specială", potrivit Agerpres. Zone din Ucraina din apropierea Belarusului, inclusiv capitala Kiev, au fost sub asaltul rusesc în prima etapă a invaziei, care a început la sfârşitul lui februarie şi a urmat unor exerciţii militare comune desfăşurate de Rusia şi Belarus. Acum, în schimb, Rusia şi-a concentrat atacurile asupra regiunilor din estul şi sudul Ucrainei.

Trei centrale electrice bombardate în Lvov (sursa: Twitter/Anastasiia Lapatina)
Internațional

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov

Trei centrale electrice, bombardate în Lvov. Mai multe oraşe ucrainene au fost vizate marţi seară de un tir de rachete ruseşti care au produs distrugeri, în special la trei centrale electrice din Lvov, potrivit primarului acestui oraş important din vestul Ucrainei, lipsit acum parţial de electricitate, transmite AFP. Trei centrale electrice, bombardate în Lvov "Trei centrale electrice au fost avariate în urma unui atac cu rachete", a declarat pe Telegram primarul Andrii Sadovîi , adăugând că staţiile de pompare au rămas fără electricitate din cauza distrugerilor. Cel puţin o persoană a fost rănită, a adăugat el. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Potrivit presei ucrainene, întreruperile de curent au afectat mai multe cartiere din Lvov. Autorităţile locale au informat despre bombardamente şi în regiunile Viniţa (centru), Odesa (sud-vest) şi Kirovograd (centru), fără a indica dacă au existat pagube, potrivit Agerpres. Regiunea Transcarpatia, până acum cruţată, a fost afectată de război pentru prima dată de la începutul invaziei ruse. "O rachetă a căzut într-o zonă muntoasă din Transcarpatia. Serviciile lucrează la faţa locului, clarificăm informaţiile despre răniţi şi posibile victime", a indicat pe Telegram guvernatorul acestei regiuni, Viktor Mikita.

Walter Steinmeier vizită oficială la București (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Walter Steinmeier, vizită oficială la București

Walter Steinmeier, vizită oficială la București. Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi miercuri, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în ţara noastră, la invitaţia omologului său român, o atenţie specială urmând să fie acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Walter Steinmeier, vizită oficială la București Vizita preşedintelui Frank-Walter Steinmeier are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relaţiei bilaterale, a informat luni Administraţia Prezidenţială. Citește și: Putin izolează Rusia de restul lumii: învinuiește Ucraina de „atrocități” și cere Occidentului să nu mai trimită arme, anunță retragerea Roscosmos de pe Stația Spațială Internațională Astfel, consultările dintre preşedinţii român şi german se vor concentra pe modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane, care are caracter strategic, fiind definită de un dialog politico-diplomatic foarte activ, o dinamică economică în continuă creştere şi contacte interumane speciale, facilitate de minoritatea germană din România şi comunitatea românească tot mai numeroasă din Germania, potrivit Agerpres. Cei doi şefi de stat vor aborda, de asemenea, perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, în condiţiile în care Germania este primul partener comercial al României, cu schimburi însumând în anul 2021 peste 35 de miliarde de euro, şi al treilea investitor în economia românească. Vor fi discutate, totodată, stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectoriale, a precizat sursa citată. O atenţie specială va fi acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi şefi de stat vor aborda, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Totodată, agenda de discuţii va cuprinde aspectele legate de sprijinul activ şi cuprinzător de care au nevoie, în contextul regional actual, statele din Vecinătatea Uniunii Europene, în special Republica Moldova, Georgia şi statele din Balcanii de Vest, inclusiv susţinerea integrării europene a acestora, a mai precizat Administraţia Prezidenţială. De asemenea, preşedintele Germaniei va avea o întrevedere şi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria.

Infractor dovedit condamnat cu suspendare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Infractor dovedit, condamnat cu suspendare

Infractor dovedit, condamnat cu suspendare. Un tânăr şi-a încercat abilităţile de şofer de BMW făcând drifturi zgomotoase în rond Agronomie la miez de noapte. Fapta este considerată o simplă contravenţie, dar şoferul a ajuns totuşi în faţa judecătorilor pentru că nu avea permis. Deşi nu se află la prima încălcare a legii, a scăpat ieftin. Infractor dovedit, condamnat cu suspendare „Drifturile, şicanele sau agresivitatea la volan nu au relevanţă penală, fiind elemente care îi pot sluji judecătorului doar pentru individualizarea pedepsei, pentru orientarea spre minim sau spre maxim. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Modificările legislative recente menţin caracterul contravenţional al unui astfel de comportament, dar cel puţin oferă posibilitatea unei încadrări mai precise a faptei”, a precizat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătorie, Dragoş Bordianu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

City-managerul Iașiului, acuzat că a strâns de gât un fost coleg (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bătaie şi înjurături la sediul PMP Iaşi

Bătaie şi înjurături la sediul PMP Iaşi. Fostul lider al filialei, eliberat de mai bine de o lună din funcţie, refuză să predea sediul noilor şefi. Ieri, când un fost coleg a venit să-i amintească de somaţia de eliberare, a ieşit scandal cu pumni şi înjurături. S-au depus plângeri la Poliţie. Bătaie şi înjurături la sediul PMP Iaşi Scandal uriaş la sediul Partidului Mişcarea Populată de pe bulevardul Independenţei. City-managerul Iaşiului, Petru Movilă, fostul şef al filialei Iaşi a partidului, este acuzat că a bătut şi fugărit la propriu un fost coleg de partid. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Acesta venise să îl întrebe pe Movilă când eliberează sediul partidului, deoarece Cristian Diaconescu, preşedintele partidului, a schimbat conducerea de aici, noul şef fiind consilierul judeţean Adrian Acostoaiei. Omul acuză că a fost îmbrâncit, strâns de gât, şi a scăpat doar cu fuga din mâinile fostului deputat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Denunț uluitor la DIICOT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Denunț uluitor la DIICOT

Denunț uluitor la DIICOT. Unul dintre cei care au dat cu subsemnatul la DIICOT în dosarele ce gravitează în jurul primarului Iaşiului este şi un fost angajat al Primăriei Iaşi. Denunț uluitor la DIICOT Acesta a povestit în detaliu atmosfera tensionată din instituţie în ceea ce priveşte urbanismul. Denunţul a fost făcut vara trecută. În declaraţia dată, denunţătorul spune că i s-a sugerat că îşi va pierde locul de muncă dacă nu îşi pune semnătura pe o autorizaţie care nu avea actele în regulă. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Şi asta nu e tot. În acelaşi timp, denunţul trădează o metodă de lucru la compartimentul de urbanism: controlul unui şef din Primărie asupra unui anumit dosar de urbanism era menţinut prin repartizarea „pe bucăţi” a sarcinilor, astfel încât nici unul dintre angajaţi să nu aibă posibilitatea să-şi facă „o idee de ansamblu” asupra întregului proiect. Iar deplasările în teren, adesea obligatorii, erau interzise. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ungaria "dependentă" de Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, "dependentă" de Rusia

Ungaria, "dependentă" de Rusia. Guvernul ungar nu va aproba niciun fel de sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, deoarece acestea ar compromite securitatea energetică a ţării având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc, a declarat marţi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, transmite MTI. Ungaria, "dependentă" de Rusia Cu prilejul unei vizite în Kazahstan, Peter Szijjarto a spus că cele aproximativ 20.000 de tone de petrol rusesc care ajung zilnic în Ungaria prin conducta Druzhba sunt responsabile pentru aproximativ 65% din necesarul de petrol al Ungariei şi nu există rute alternative de aprovizionare care să înlocuiască aceste livrări. "Nu ne interesează ce cred oamenii din Est sau Vest. Aceasta este o problemă reală care ţine de securitatea energetică deoarece în prezent este fizic imposibil ca economia să funcţioneze fără petrol rusesc", a spus Peter Szijjarto, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Szijjarto a adăugat că Ungaria susţine diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Europei şi a făcut progrese în acest sens prin creşterea importurilor de petrol din Kazahstan, care în prezent acoperă 16% din consumul său total. Comisia Europeană ar urma să finalizeze marţi pregătirile pentru cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să includă şi o interdicţie cu privire la achiziţionarea de petrol rusesc, motivul fiind acela că exporturile petroliere reprezintă o sursă importantă de venituri în valută pentru Moscova. Doi oficiali europeni au declarat luni pentru Reuters că executivul comunitar ar putea acorda Ungariei şi Slovaciei o excepţie de la embargoul privind achiziţiile de petrol din Rusia, având în vedere dependenţa crescută a celor două state membre de ţiţeiul rusesc. Noul pachet de sancţiuni urmează să fie prezentat miercuri ambasadorilor statelor membre la Bruxelles.

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei (sursa: Pixabay)
Internațional

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei

Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei. Soldaţii ucraineni, care apără sudul ţării, unde trupele ruse şi-au intensificat ofensiva, au reuşit să contracareze o tentativă de ocupaţie a teritoriului şi să oprească avansarea forţelor ruse pe uscat, după ce au eliminat aproximativ 122 de soldaţi inamici, a declarat Comandamentul operativ de sud al armatei ucrainene pe pagina sa de Facebook, relatează marţi EFE şi Unian. Rușii s-au împotmolit în sudul Ucrainei "Inamicul, întărit în poziţii defensive ocupate dinainte, nu a efectuat nicio acţiune intensă în regiunile Herson şi Mikolaiv (/Nikolaev/, în sudul ţării, unde controlează zone vaste) în cursul ultimelor 24 de ore", asigură comandamentul ucrainean poziţionat în zonă. "Cu toate acestea, Mikolaiv şi împrejurimile sale au fost ţinta mai multor atacuri cu lansatoare de rachete. Inamicul a lovit încă o dată instalaţii industriale. Din fericire, nu au fost raportate victime", adaugă armata ucraineană. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity În regiunea Herson, potrivit acesteia, "o tentativă a unui grup de sabotaj şi recunoaştere inamic de a captura un post al nostru de observare a fost contracarată şi zădărnicită cu focuri mortier", potrivit Agerpres. "Unităţile noastre de rachete şi artilerie au efectuat peste 100 de lansări", care au provocat "pierderi de ordinul a 122 (soldaţi) în rândurile inamicului în ultimele 24 de ore", potrivit aceleiaşi surse. Aceste forţe grupate sub comandamentul operativ Sud (Pivden) au amintit că, în afară de două nave de asalt distruse luni dimineaţă lângă Insula Şerpilor, au mai scos din luptă mai multe vehicule blindate şi auto, precum şi o dronă de atac şi recunoaştere "Forpost" care încerca să intre în Odesa dinspre mare. După ce forţele ruse au atacat luni regiunea Odesa cu rachete de două ori, "agresorii au continuat să distrugă podul peste limanul Nistrului (şi aşa avariat), lovindu-l cu rachete de croazieră Yahont", mai adaugă armata ucraineană. O rachetă "Oniks" - lansată de sistemul "Bastion" din Crimeea ocupată - a distrus un imobil de locuit în Odesa, în urma atacului un adolescent de 15 ani a fost ucis, iar o fată a fost rănită. Un grup naval al Flotei Rusiei din Marea Neagră continuă să brăzdeze coasta de sud-est a Ucrainei, menţinând la un grad ridicat ameninţarea cu atacuri cu rachete, relevă Comandamentul forţelor ucrainene din sudul ţării. Separat, Statul Major al armatei ucrainene subliniază într-un comunicat postat pe Facebook că peste 400 de ocupanţi ruşi au fost eliminaţi în ultimele 24 de ore în Ucraina. În total, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie, forţele ucrainene au eliminat circa 24. 200 de militari ruşi, conform aceluiaşi comunicat, citat de media ucrainene.

Românul care ajută hackerii ruși arestat (sursa: Facebook/LucianBode)
Internațional

Românul care ajută hackerii ruși, arestat

Românul care ajută hackerii ruși, arestat. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat, marţi, că a fost identificat un cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi indicat hackerilor ruşi de la 'KillNet' ce site-uri din ţara noastră să atace. "A fost identificată o persoană, bănuită - cetăţean român, rezident în Marea Britanie -, care a susţinut activitatea grupării infracţionale, prin traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din România care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", a spus Bode, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. Românul care ajută hackerii ruși, arestat Ministrul de Interne a adăugat că cetăţeanul este în custodia autorităţilor şi este audiat. "Sperăm că în viitorul apropiat vom avea şi rezultate", a adăugat Bode. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity "În urma activităţilor comune desfăşurate, a fost identificată o persoană bănuită, cetăţean român, rezident în Marea Britanie, care ar fi susţinut activitatea grupării infracţionale, prin oferirea de sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracţională şi prin indicarea unor site-uri web din Romania care ar fi putut fi atacate prin acelaşi mod de operare", anunţă Poliţia Română. Din 29 aprilie, mai multe atacuri informatice de tip DDoS - Distributed Denial of Service - au afectat site-uri care aparţin unor instituţii publice şi organizaţii private din România. Atacurile ar fi fost revendicate de o grupare intitulată '˜KillNet', de origine rusă, iar activitatea acesteia ar fi promovată pe diferite canale de comunicare, fiind motivate de contextul conflictului militar Rusia - Ucraina.

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Eveniment

Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei

Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a condiţionat neutralitatea cerută ţării sale de către Rusia de eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv a regiunii Donbas (est) şi a peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, relatează EFE. Într-un interviu difuzat luni seara de canalul de televiziune saudit Al Arabiya, Zelenski a afirmat că "ruşii insistă asupra neutralităţii, iar pentru noi cel mai important este eliberarea Donbasului şi a tuturor teritoriilor ocupate temporar, precum şi a peninsulei Crimeea, şi ea ocupată". Zelesnki pune condiții pentru neutralitatea Ucrainei Zelenski a acuzat din nou Rusia, care somează Ucraina să se angajeze să nu adere la NATO şi să rămână neutră, că încearcă să fărâmiţeze ţara sa pe calea referendumurilor în teritoriile ocupate cu privire la independenţa acestora, după modelul celui desfăşurat în Crimeea în 2014, când a anexat peninsula, potrivit Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pe lângă eliberarea întregii ţări, preşedintele ucrainean a insistat că, pentru a accepta neutralitatea cerută de Moscova, sunt necesare "garanţii de securitate pentru ca Ucraina să nu mai facă obiectul unor atacuri similare pe viitor, precum şi alte tipuri de arme în cazul unui război ca cel de acum". În orice caz, el a reiterat că orice decizie în acest sens va fi supusă "unui referendum la care va participa întregul popor". Referitor la mersul negocierilor cu Rusia, Zelenski a spus că "negociatorii ruşi nu au capacitatea de a lua decizii, iar ultimul cuvânt îl va avea mereu (preşedintele rus Vladimir) Putin", motiv pentru care şi insistă asupra unui dialog direct cu şeful statului rus. În privinţa suspendării exporturilor din Ucraina, o problemă ce îngrijorează mai multe ţări arabe, dependente în mare măsură de produsele de bază din această ţară europeană, cum ar fi grâul sau floarea soarelui, el a afirmat că asediul impus de navele de război ruseşti porturilor ucrainene "ar putea provoca o criză alimentară" mondială anul acesta.

Criminali de război identificați (sursa: Pexels)
Internațional

Criminali de război identificați

Criminali de război identificați. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a comunicat că a stabilit identitatea a circa 900 de militari ruşi care sunt suspectaţi de comiterea de crime împotriva populaţiei civile în regiunea Kievului, în primele săptămâni ale invaziei ruse când au controlat suburbiile capitalei ucrainene, relatează marţi agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Criminali de război identificați "Serviciile speciale ucrainene dispun de toate informaţiile cu privire la respectivii ocupanţi ruşi, precum şi de dovezi ale abuzurilor comise", a indicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artiom Dehtiarenko, într-un comunicat postat luni după-amiază pe contul de Telegram al serviciului, Agerpres. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity La ora actuală, SBU verifică datele a peste 2.500 de militari ruşi privind posibila lor implicare în crime comise împotriva civililor ucraineni, ale căror unităţi au staţionat în luna martie în regiunea Kievului. Anchetatorii SBU continuă să colecteze date privind identitatea fiecărui ocupant rus, circa 7.000 de martori la crimele comise de forţele ruse fiind deja chestionaţi. În cadrul acestor cercetări, SBU a stabilit că aproximativ 100 de cetăţeni ucraineni au colaborat cu trupele ruse în regiunea Kiev ajutându-le în diferite moduri. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a dat publicităţii anterior zece nume de militari ruşi, care - potrivit părţii ucrainene - ar fi implicaţi în abuzurile comise asupra locuitorilor civili din Bucea, o suburbie a Kievului, localitate simbol al atrocităţilor comise de forţele ruse în cursul invaziei în Ucraina.

Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News
Internațional

Papa vrea să vorbească cu Putin

Papa vrea să vorbească cu Putin. Papa Francisc a declarat, într-un interviu publicat marți, că a cerut o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să oprească războiul din Ucraina, dar nu a primit niciun răspuns. De asemenea, papa a declarat pentru ziarul italian Corriere Della Sera că patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susținut războiul în totalitate, "nu poate deveni băiatul de altar al lui Putin". Papa vrea să vorbească cu Putin Francisc, care a făcut o vizită fără precedent la ambasada rusă atunci când a început războiul, a declarat că la aproximativ trei săptămâni de la începerea conflictului, i-a cerut diplomatului de top al Vaticanului să îi trimită un mesaj lui Putin, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity El a spus că mesajul a fost "că sunt dispus să merg la Moscova. Cu siguranță, era necesar ca liderul de la Kremlin să permită o deschidere. Nu am primit încă un răspuns și insistăm în continuare". "Mă tem că Putin nu poate și nu dorește să aibă această întâlnire în acest moment. Dar cum să nu poți opri atâta brutalitate?". Înainte de interviu, Francisc, în vârstă de 85 de ani, nu menționase în mod specific Rusia sau Putin în mod public de la începutul conflictului, la 24 februarie. Dar el a lăsat puține îndoieli cu privire la partea pe care a criticat-o, folosind termeni precum agresiune și invazie nejustificată și deplângând atrocitățile împotriva civililor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră