joi 26 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2750 articole
Maria Pană

Internațional

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor. Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează DPA. Şeful statului lituanian Gitanas Nauseda şi omologul său leton Egils Levits s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică. Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor "Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor", a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la "trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană". La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce "propuneri concrete" pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600, potrivit Agerpres. "Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare", a mai declarat preşedintele Lituaniei. Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor (sursa> Pixabay)
Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, "când va veni momentul", autorităţile Bulgariei şi Macedoniei de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral care să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea Skopje la UE, notează AFP. Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE până la 1 iulie, sprijină "de mai multe săptămâni" căutarea unei soluţii la diferendul dintre cele două ţări, a reamintit Palatul Elysée după discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevs. Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia În cursul acestor schimburi de opinii, Emmanuel Macron şi-a exprimat "sprijinul deplin pentru un acord între cele două ţări, care să contribuie la relaţii de bună vecinătate" şi "concretizarea perspectivei europene a Macedoniei de Nord". Sofia blochează din noiembrie 2020 aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană din cauza unor dispute legate de limbă şi istorie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Înaintea acestui blocaj bulgar, Macedonia de Nord s-a confruntat ani de zile cu dreptul de veto al Greciei care i-a refuzat numele de Macedonia, de asemenea numele provinciei sale de nord, văzând în ea o uzurpare a moştenirii ei istorice, potrivit Agerpres. Atena şi-a ridicat veto-ul abia în 2018, când menţiunea "de Nord" a fost adăugat la numele ţării. Ucraina, Georgia și Moldova au depus cererile de aderare la UE Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie, Ucraina, Georgia şi Moldova au trimis succesiv cererile de aderare la UE, în urma ofensivei ruse în Ucraina. Comisia Europeană urmează să emită în curând un aviz cu privire la candidatura ucraineană. Acesta va trebui apoi acceptat în unanimitate la summitul european din 23 şi 24 iunie, care va deschide apoi negocieri de lungă durată. Anticipând procesul îndelungat de integrare a ţărilor candidate, Emmanuel Macron a propus la 9 mai o primire accelerată a Ucrainei în familia europeană prin crearea unei comunităţi politice europene. În prezent, cinci ţări sunt candidate oficial la UE, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia. În 2019, Emmanuel Macron s-a opus prin veto, împreună cu alte două state membre, la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerând că nu erau îndeplinite condiţiile pentru o extindere a UE la aceste două ţări.

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei

Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei. Statele Unite au acuzat luni Rusia că ''intimidează'' corespondenţii media americane la Moscova, convocaţi de diplomaţia rusă care i-a ameninţat cu represalii din cauza sancţiunilor americane, scrie AFP. "Ministerul de Externe rus i-a convocat pe colegii voştri ca să le 'explice consecinţele în sfera media ale liniei ostile a guvernului lor'", a declarat presei la Washington purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Kremlinul desfăşoară un atac împotriva libertăţii presei "Să fim clari, Kremlinul desfăşoară un atac în regulă împotriva libertăţii presei, accesului la informaţie şi adevărului", a afirmat el, denunţând "un efort clar şi flagrant de intimidare a jurnaliştilor independenţi". Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a ameninţat la sfârşitul lui mai că va expulza media şi jurnalişti occidentali dacă platforma YouTube blochează, aşa cum a făcut deja, briefingurile ei săptămânale. Vineri, ea a acuzat din nou Washingtonul că "reprimă media ruse" în Statele Unite. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” "Ei fac tot posibilul ca munca presei ruse să fie imposibilă", "dacă nu normalizează activitatea presei ruse pe teritoriul american, vom riposta cu măsuri energice", a avertizat ea, anunţând că reprezentanţii media americane au fost "invitaţi" luni la Ministerul rus de Externe, potrivit Agerpres. Potrivit lui Ned Price, omologul său american, Moscova reacţionează în acest fel la includerea pe lista neagră, în urmă cu o lună, a trei posturi de televiziune ruse, Pervîi Kanal, Rossia-1 şi NTV, în cadrul sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Aceasta este o "falsă echivalenţă", a protestat oficialul american. El a dat asigurări că media sancţionate sunt "instrumente de propagandă ale guvernului rus" ale căror "venituri sprijină războiul" preşedintelui Vladimir Putin şi care nu pot fi puse "pe acelaşi plan" cu jurnalişti americani "independenţi" şi "imparţiali". "Statele Unite continuă să elibereze vize jurnaliştilor ruşi şi nu am revocat acreditarea vreunui jurnalist rus care lucrează în Statele Unite", a pledat el, citat de AFP.

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții (sursa: Twitter/BGMILITARY)
Internațional

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții

Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții. Grecia a declarat luni că va livra Ucrainei cele aproximativ 100 de vehicule de luptă ale infanteriei de concepţie sovietică provenind din fostele stocuri est-germane de îndată ce transportoare blindate de fabricaţie germană care i-au fost promise la schimb vor ajunge efectiv în Grecia, relatează dpa. Un anunţ în acest sens a fost făcut de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou, într-o conferinţă de presă la Atena. Grecia va trimite blindate în Ucraina în anumite condiții Problema este conflictul Greciei cu Turcia: Atena a anunţat în luna mai că ar putea livra Ucrainei arme grele numai dacă acestea vor fi înlocuite imediat, pentru că insulele elene nu pot rămâne neprotejate. Turcia testează în prezent suveranitatea mai multor insule din estul Marii Egee, ceea ce înseamnă că forţele armate greceşti sunt în stare de alertă. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Săptămâna trecută, premierul Kyriakos Mitsotakis a agreat în principiu schimbul de tancuri cu cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres. Forţele armate elene au în dotare vehicule blindate de tip sovietic BMP-1, în schimbul cărora ar putea primi transportoare germane Marder (Marten). Cu toate acestea, guvernul grec a fost ulterior atacat de opoziţie, care l-a criticat apreciind că insulele ar rămân neprotejate în timpul acestui schimb.

Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început (sursa: Facebook/AntonyBlinken)
Internațional

Rusia fură grâu din Ucraina

Rusia fură grâu din Ucraina. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a apreciat luni "credibile" informaţiile potrivit cărora Rusia "fură" exporturile de cereale ucrainene, blocate din cauza conflictului, "pentru a le vinde în propriul profit", notează AFP. "Totul este deliberat", a spus el în cursul unei conferinţe virtuale despre insecuritatea alimentară, acuzându-l pe preşedintele rus Vladimir Putin că recurge la "şantaj" pentru a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale împotriva invaziei Ucrainei. Rusia fură grâu din Ucraina Secretarul de stat american a estimat că Moscova a început, de asemenea, să-şi păstreze propriile exporturi de alimente, după ce a impus o "blocadă navală în Marea Neagră care împiedică transportul recoltelor ucrainene" în întreaga lume. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Cotidianul New York Times a raportat că Washingtonul a avertizat 14 ţări, în principal din Africa, la jumătatea lui mai, că nave de marfă ruseşti transportau "cereale ucrainene furate". Antony Blinken s-a referit la acest articol din cotidianul american, fără a confirma, însă, direct alerta adresată ţărilor africane, potrivit Agerpres. Ambasadorul ucrainean la Ankara a acuzat vineri Rusia că "fură" şi exportă cereale ucrainene, în special în Turcia. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus luni că 20 până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în prezent în Ucraina din cauza războiului, volum care s-ar putea tripla până în toamnă. "Avem nevoie de coridoare maritime şi discutăm acest lucru cu Turcia şi Marea Britanie", precum şi cu ONU, a afirmat el. Conflictul ruso-ucrainean opune de la 24 februarie cele două superputeri cerealiere - Rusia şi Ucraina asigură ele două 30% din exporturile mondiale de grâu. Acesta a provocat o creştere a cursului cerealelor şi uleiurilor, ale căror preţuri le-au depăşit pe cele atinse în timpul primăverii arabe din 2011 şi al "revoltelor foamei" din 2008.

Premierul britanic ar putea fi demis(sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

O moțiune de cenzură contra lui Boris Johnson va fi supusă șa vot luni seară. Cine i-ar putea lua locul

Premierul britanic ar putea fi demis. Premierul britanic Boris Johnson va face obiectul unei moţiuni de cenzură luni seară, după ce a fost atins pragul necesar de parlamentari conservatori, a anunţat luni Graham Brady, preşedintele Comitetului 1922 al Partidului Conservator, structură responsabilă pentru probleme de organizare internă, transmit Reuters, AFP şi DPA. "Pragul de 15% dintre parlamentari care solicită un vot de încredere în şeful Partidului Conservator a fost depăşit", a declarat Graham Brady într-un comunicat. Premierul britanic ar putea fi demis Procedura de vot se va desfăşura între orele locale 18:00 şi 20:00 (17:00 şi 19:00 GMT), iar rezultatul va fi anunţat la scurt timp. "În această seară există şansa de a se pune capăt lunilor întregi de speculaţii şi de a permite guvernului să tragă o linie şi să meargă mai departe. Prim-ministrul salută oportunitatea de a-şi prezenta cazul în faţa membrilor parlamentului şi a le aminti faptul că, atunci când sunt uniţi şi concentraţi pe chestiuni care contează pentru alegători, nu există o forţă politică mai impresionantă", a declarat un purtător de cuvânt al premierului Boris Johnson. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Şefa diplomaţiei britanice Liz Truss şi-a exprimat sprijinul pentru premierul Boris Johnson înaintea votului de luni seară. "Prim-ministrul are 100% susţinerea mea în votul de azi şi încurajez puternic colegii să îl sprijine. El a gestionat redresarea post-COVID şi sprijinul pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse şi a prezentat scuze pentru greşelile făcute. Acum trebuie să ne concentrăm pe creşterea economică", a scris Truss pe Twitter, potrivit Agerpres. Şi ministrul finanţelor Rishi Sunak a afirmat că îl susţine pe Johnson. "De la campania de vaccinare până la răspunsul nostru la agresiunea rusă, prim-ministrul a dat dovadă de leadershipul solid de care are nevoie ţara noastră", a explicat Sunak pe Twitter. Liz Truss și Sunak, posibilii succesori Truss şi Sunak sunt văzuţi drept potenţiali succesori dacă Boris Johnson va fi destituit. Acesta se confruntă cu o presiune în creştere pe plan intern, mai ales după dezvăluirile privind petrecerile desfăşurate la reşedinţa din Downing Street în plin lockdown la nivel naţional impus de pandemia de COVID-19. Boris Johnson chiar a primit o amendă de la poliţie pentru participarea la un eveniment de acest fel. Pentru destituirea şefului executivului britanic este necesar ca 180 de parlamentari conservatori să voteze contra lui, prag despre care unii membri ai Partidului Conservator afirmă că ar fi dificil de atins. În cazul în care moţiunea va trece, atunci Partidul Conservator va trebui să organizeze o competiţie internă pentru desemnarea unui succesor. Pe 21 aprilie, legislativul britanic a lansat o anchetă împotriva premierului Boris Johnson, acuzat că a indus în eroare legislativul de la Londra prin reacţiile sale iniţiale la informaţii conform cărora a încălcat măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus. Johnson a prezentat scuze în parlament pentru că a participat la o petrecere în grădina din Downing Street 10, în timpul primului lockdown determinat de criza COVID-19, declarând că regretă ce a făcut şi că a crezut că întâlnirea respectivă, desfăşurată în 20 mai 2020, era o reuniune de muncă. Conform mai multor media, petrecerea respectivă ar fi fost organizată în grădina din Downing Street pe 20 mai 2020 în prezenţa liderului conservator şi a soţiei sale, Carrie, într-o perioadă când interacţiunile sociale erau limitate drastic. În mai 2020, locuitorii din Marea Britanie nu se puteau întâlni decât cu o singură persoană în afara locuinţei, într-un loc public, în exterior şi cu condiţia de a păstra o distanţă de doi metri.

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7(sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Un nou ajutor britanic pentru Ucraina

Un nou ajutor britanic pentru Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu prim-ministrul britanic Boris Johnson despre intensificarea ajutorului privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Un nou ajutor britanic pentru Ucraina "Am discutat cu Boris Johnson. I-am povestit despre situația de pe front. A primit confirmarea unui nou pachet consolidat de sprijin pentru apărare pentru Ucraina. A ridicat problema intensificării activității privind garanțiile de securitate. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Împreună cu Marea Britanie, căutăm modalități de evitare a crizei alimentare & deblocarea porturilor", a postat Zelenski pe Twitter, potrivit Ukrinform. Blocada Rusiei asupra porturilor maritime ucrainene împiedică livrările de 7 milioane de tone de grâu, 14 milioane de tone de porumb boabe, 3 milioane de tone de ulei de floarea-soarelui și 3 milioane de tone de făină de floarea-soarelui pe piața mondială. Acest lucru a dus deja la creșteri record ale prețurilor pe piața mondială și va duce în mod inevitabil la o criză alimentară globală și la creșterea inflației.

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor (sursa: TASS.com/ Dmitri Peskov)
Eveniment

Rusia consideră necesare discuțiile cu SUA

Rusia consideră necesare discuțiile cu SUA. Kremlinul a declarat luni că este interesat de discuții cu Statele Unite privind armele nucleare, dar a precizat că este puțin probabil ca negocierile să aibă loc în acest moment. Rusia consideră necesare discuțiile cu SUA "Suntem interesați și credem că negocierile și discuțiile continue pe această temă, având în vedere schimbările tectonice la care asistăm… întreaga lume are nevoie de acest tip de discuții", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Ambasadorul american la Moscova, John J. Sullivan, a fost citat luni, afirmând că Rusia nu ar trebui să închidă ambasada SUA în pofida crizei declanșate de războiul din Ucraina, deoarece cele două mari puteri nucleare ale lumii trebuie să continue să discute, potrivit Reuters.

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Eveniment

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României

Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României. Ministerul rus de Externe nu a raportat niciun caz de persecuție împotriva vreunui cetățean rus în România, în anul 2021, dar reclamă ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei”, potrivit raportului anual al instituției. Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fragmente din raportul pentru 2021 al Ministerului rus de Externe privind ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”. Rusia acuză "atmosfera neprietenoasă" a României Din fragmentele evidențiate de ambasadă reiese că ”în 2021 instituțiile străine ruse nu au identificat cazuri de detenție politică și persecuție a cetățenilor ruși în România, privarea de copii, obstrucționarea și limitarea activităților jurnaliștilor și persoanelor ruse reprezentând interesele patriei, mass-media mainstream, precum și încălcarea drepturilor cetățenilor noștri în centrele de detenție”. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Reprezentanții Moscovei se plâng de ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei în discursul politic românesc, umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală în ansamblul ei”, care ”au un efect negativ asupra situației și condiției morale a unei părți a compatrioților ruși ce trăiesc de ceva timp în România”. ”În 2021, misiunile diplomatice ruse nu au descoperit niciun caz de detenție în România a cetățenilor ruși și persecutare a acestora din motive politice, îndepărtare a copiilor din familiile acestora, obstrucționare și restrângere a activităților jurnaliștilor ruși și a persoanelor care reprezintă interesele presei interne, precum și niciun caz de încălcare a drepturilor cetățenilor noștri în locurile de detenție”.

Bombardamente intense în Donbas (sursa: Pexels)
Internațional

Armata rusă a bombardat 22 de localități din Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore

Bombardamente intense în Donbas. Trupele ruse au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, ucigând opt civili, potrivit Ukrinform. "În ultimele 24 de ore, pe 5 iunie, trupele rusești au tras asupra a 22 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk. Avdiivka, Kramatorsk, Sloviansk, Khromove, Druzhkivka, Chasiv Yar (regiunea Donetsk). Bombardamente intense în Donbas Sevierodonetsk, Borivske, Lysychansk, Pryvillia, Novodruzhesk, Bilohorivka, Zolote, Hirske, Komyshuvakha, Toshkivka, Vrubivka, Syrotyne, Mykolaivka, Metiolkine (regiunea Luhansk)", se arată în comunicat. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Cel puțin opt civili au fost uciși și patru răniți de bombardamentele inamice. https://www.youtube.com/watch?v=RIfDSuhZf4Q&ab_channel=TheSun Trupele rusești au distrus și avariat 56 de obiecte civile, inclusiv 40 de clădiri rezidențiale. Salvatorii au evacuat 1.491 de persoane din zonele de ostilități. La 5 iunie, apărătorii ucraineni au respins șapte atacuri inamice în regiunile Donețk și Luhansk, distrugând patru tancuri, trei sisteme de artilerie, opt vehicule blindate de luptă și alte trei vehicule. Unitățile de apărare aeriană au doborât un elicopter de luptă Ka-52 și un vehicul aerian fără pilot.

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina

Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, armata rusă a pierdut 31.250 de soldați, iar în ultimele 24 de ore, 100 de ocupanți au fost uciși de luptătorii ucraineni, potrivit Statlui Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 103 zile de război în Ucraina Pierderile totale ale Rusiei în luptă din 24 februarie până la 6 iunie sunt estimate la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi), potrivit Pravda. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei 31.250 (+100) de militari uciși1.386 (+5) tancuri3.400 (+8) vehicule blindate de luptă690 (+4) sisteme de artilerie207 (+0) MLRS96 (+1) sisteme de apărare aeriană211 (+1) aeronave176 (+1) elicoptere551 (+3) UAV de nivel operațional-tactic125 (+3) rachete de croazieră13 (+0) nave/ambarcațiuni2.395 (+35) vehicule și avioane-cisternă53 (+0) piese de echipament special. Se precizează că cele mai mari pierderi au fost suferite de ruși pe frontul de la Sloviansk.

Prețul barilului de petrol în continuă creștere(sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul barilului de petrol, în continuă creștere

Prețul barilului de petrol, în continuă creștere. Preţul petrolului a crescut luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent depăşind 120 de dolari, după ce Arabia Saudită a majorat preţurile pentru ţiţeiul său vândut în iulie, indicând o ofertă restrânsă, transmite Reuters. Decizia surprinzătoare a Arabiei Saudite vine după ce săptămâna trecută grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a decis să majoreze în iulie şi august producţia cu 50% mai mult decât estimaseră anterior, respectiv cu până la 648.000 barili pe zi lunar. Prețul barilului de petrol, în continuă creștere În jurul orei 03:43, cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut cu 0,91 dolari, sau 0,8%, până la 120,63 dolari, după ce pe parcursul şedinţei de tranzacţionare atinsese chiar şi nivelul de 121,95 dolari, extinzând creşterea de 1,8% de vineri. De asemenea, cotaţia barilului de ţiţei U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 0,93 dolari, sau 0,8%, până la 119,80 dolari, după ce anterior atinsese nivelul de 120,99 dolari, extinzând creşterea de 1,7% de vineri. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Arabia Saudită a majorat preţul ţiţeiului Arab Light în Asia cu 6,50 dolari faţă de nivelul mediu al cotaţiilor de referinţă din Oman şi Dubai, a anunţat duminică compania de stat Aramco. Este cel mai ridicat nivel din mai, când piaţa era afectată de temerile privind întreruperea livrărilor de petrol din Rusia, potrivit Agerpres. Producătorii de ţiţei "bat fierul cât e cald", iar majorarea cererii de combustibil în SUA pe perioada verii şi atenuarea restricţiilor din China vor menţine probabil preţurile ridicate, susţine Avtar Sandu, director în cadrul Phillip Futures în Singapore. Separat, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că firma italiană Eni şi cea spaniolă Repsol ar putea începe luna viitoare transportul de petrol din Venezuela în Europa, pentru a compensa declinul livrărilor din Rusia.

Atacuri aeriene în Kiev (sursa: Twitter/@HaMuFa2020)
Internațional

Atacuri aeriene în Kiev

Atacuri aeriene în Kiev. Ministerul Apărării britanic a afirmat că rachete de croazieră aer-sol ruse au lovit duminică infrastructura feroviară din capitala ucraineană Kiev, transmite CNN. Atacul cu rachete rusesc asupra Kievului de duminică a fost probabil o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către unitățile ucrainene de pe linia întâi, a declarat luni Ministerul britanic al Apărării în cea mai recentă evaluare a serviciilor de informații. Atacuri aeriene în Kiev Una dintre rachete a fost interceptată de unitatea de apărare aeriană a Ucrainei, dar restul au lovit "facilități de infrastructură din nordul capitalei ucrainene", a declarat duminică Statul Major General al forțelor armate ucrainene. Vadym Denysenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne, a declarat că a fost lovită o țintă militară și una civilă. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Mai multe dintre rachete au lovit Uzina de reparații de vagoane din Darnytsia, rănind un lucrător feroviar, potrivit lui Oleksandr Kamyshin, directorul general al întreprinderii feroviare de stat ucrainene Ukrzaliznytsia. Dar trenurile de pasageri nu au fost întârziate de atacuri, a precizat el. https://twitter.com/HaMuFa2020/status/1533391642073366528 Kamyshin a negat rapoartele rusești potrivit cărora compania sa găzduia echipamente militare și a invitat jurnaliștii să verifice acest lucru vizitând uzina. De asemenea, Ministerul britanic al Apărării a declarat că lupte grele continuă în orașul Severodonetsk din estul țării și că forțele rusești continuă să împingă spre orașul Sloviansk din estul Ucrainei, în regiunea Donețk. Forțele rusești au mutat probabil mai multe mijloace de apărare aeriană pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, inclusiv sisteme SA-15 și SA-22 și este probabil ca aceste arme să fie destinate să asigure apărarea aeriană a navelor militare rusești care operează în jurul Insulei Șerpilor, a precizat ministerul. Activitatea Rusiei pe Insula Șarpelui contribuie la blocada pe care o impune pe coasta ucraineană și împiedică reluarea comerțului maritim, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene", a adăugat acesta.

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul

Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul. Coreea de Sud şi Statele Unite au lansat luni opt rachete balistice ca răspuns la lansarea de către Coreea de Nord a aceluiaşi număr de rachete cu o zi înainte, a informat armata sud-coreeană, scrie AFP. Şefii de stat major interarme au declarat că aliaţii au lansat, luni în zori, racheta sol-sol a sistemului de rachete tactice ale armatei (ATACMS) asupra unor ţinte situate în Marea de Est, cunoscută şi sub numele de Marea Japoniei. Opt rachete balistice lansate de Washington și Seul Această salvă de 10 minute vine la o zi după ce Phenianul a lansat opt rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, în urma unui exerciţiu militar comun între Coreea de Sud şi Statele Unite la care a participat un portavion american. "Armata noastră condamnă cu tărie seria de provocări cu rachete balistice din partea Nordului şi îl îndeamnă ferm să înceteze imediat actele care cresc tensiunile militare în peninsulă", a adăugat armata sud-coreeană în comunicatul său. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei https://www.youtube.com/watch?v=XgkFmVr5a6Q&ab_channel=WION Phenianul şi-a intensificat eforturile în acest an pentru a-şi îmbunătăţi programul de armament, în pofida unor sancţiuni economice dure. Responsabili şi analişti au avertizat că regimul lui Kim Jong Un se pregăteşte să efectueze un nou test nuclear, potrivit Agerpres. Tirurile de luni constituie a doua demonstraţie comună de forţă a aliaţilor sub conducerea noului preşedinte sud-coreean, Yoon Suk-yeol, care a promis că îşi va înăspri poziţia în faţa provocărilor Phenianului. Luna trecută, Seulul şi Washingtonul au efectuat lansări combinate, prima lor acţiune comună de acest fel din 2017, după ce Phenianul a tras trei rachete balistice, printre care una presupusă cu rază de acţiune intercontinentală.

Putin spune că Occidentul este de vină (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin spune că Occidentul este de vină

Putin spune că Occidentul este de vină. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat că acțiunile Moscovei nu au nicio legătură cu criza energetică și alimentară care se profilează în lume și a acuzat din nou politicile economice și financiare ale Occidentului pentru crearea unui astfel de scenariu. Actuali și foști oficiali din domeniul energiei au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, ca urmare a anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980. Putin spune că Occidentul este de vină Președintele SUA, Joe Biden, a acuzat invazia Rusiei de creșterea prețurilor interne și de lipsa de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossiya-1, realizat vineri și difuzat integral duminică, liderul rus a reproșat Statelor Unite că "au injectat sume mari de bani" în economia sa ca mijloc de combatere a consecințelor pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la inflație și la o "situație nefavorabilă pe piața alimentară, pentru că, în primul rând, prețurile alimentelor au crescut". Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei De asemenea, Putin a acuzat "politica mioapă a țărilor europene, și mai ales a Comisiei Europene, în sectorul energetic" ca fiind un alt motiv pentru criza de pe piața alimentară și energetică. "Printre altele, europenii nu au ascultat cererile noastre urgente de a păstra contractele pe termen lung de furnizare a aceluiași gaz natural către țările europene și, de asemenea, au început să (rezilieze contractele)… Acest lucru a avut un impact negativ asupra pieței energetice europene: Prețurile au crescut. Rusia nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat el. De îndată ce prețul gazelor a crescut, prețurile îngrășămintelor "au crescut imediat, deoarece o parte din aceste îngrășăminte sunt produse, inclusiv în detrimentul gazului. Totul este interconectat", a adăugat Putin. "Dar am avertizat în legătură cu acest lucru, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu vreo operațiune militară a Rusiei", a spus Putin. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să aducă o "contribuție semnificativă" pentru evitarea crizei alimentare prin exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul va ridica "restricțiile motivate politic" impuse Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră