luni 03 august
Login Contact
DeFapt.ro

Maria Pană

2832 articole
Maria Pană

Eveniment

VIDEO Iohannis: "Avem de plină încredere în capacitatea NATO de a față oricăror amenințări"

România are încredere în NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, că Alianţa Nord Atlantică are capacitatea de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare. România are încredere în NATO "Dragi militari, voi sunteţi expresia concretă a hotărârii noastre, ca aliaţi, de a colabora şi de a ne coordona pentru a îmbunătăţi securitatea noastră comună. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Avem deplină încredere în dumneavoastră şi în capacitatea Alianţei de a face faţă oricăror ameninţări şi provocări, prezente sau viitoare!", a spus Iohannis, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu", unde l-a primit pe regele Belgiei, Philippe. https://www.youtube.com/watch?v=7WJtcsWvOwE&feature=emb_imp_woyt&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 Şeful statului a mulţumit pentru contribuţia importantă a militarilor belgieni la prezenţa NATO din România. "Împreună suntem mai puternici şi mai eficienţi în efortul nostru comun de a consolida securitatea spaţiului euroatlantic şi siguranţa cetăţenilor noştri!", a afirmat Iohannis.

VIDEO Iohannis: "Avem de plină încredere în capacitatea NATO de a față oricăror amenințări"
Condițiile din Mariupol sunt acum "medievale". Oamenii își spală rufele în bălțile de pe stradă, spune un oficial ucrainean
Internațional

Condițiile din Mariupol sunt acum "medievale". Oamenii își spală rufele în bălțile de pe stradă, spune un oficial ucrainean

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală. "Mariupol este acum în Epoca Medievală", a declarat Petro Andriușcenko la televiziunea națională. "Alimentarea cu apă este disponibilă doar în 2-3% din gospodăriile din oraș. Oamenii își spală hainele în bălțile de pe străzi". "Riscul de răspândire a bolilor crește pe zi ce trece. Există informații potrivit cărora oamenii vin la medici cu simptome asemănătoare dizenteriei sau holerei", a mai spus el. Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală Organizația Mondială a Sănătății a declarat luna trecută că și ea este îngrijorată de riscul de holeră în Mariupol, calificând situația igienică de acolo drept "un pericol uriaș". Andriușcenko nu se află în oraș, dar a fost un canal de încredere pentru informații din Mariupol. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://twitter.com/Mariia_Zolkina/status/1537734721710575619 El a declarat că Rusia este în curs de a construi o "tabără militară" în oraș. "Plecarea din Mariupol este posibilă doar către Rusia", a declarat Andriușcenko. "Îi sfătuim pe oameni să plece, dar pe cont propriu și nu în coloane oficiale, iar apoi să se îndrepte spre țările baltice sau Georgia. Îi sfătuim pe oameni să conducă fără oprire și să treacă granița cât mai repede posibil". Traversarea din Mariupol, ocupat de ruși, spre teritoriul ucrainean, a spus el, este imposibilă. https://twitter.com/andrewofpolesia/status/1534874503695802370 La 20 mai, uzina siderurgică Azovstal din Mariupol - ultima rezistență și un simbol puternic al rezistenței ucrainene într-un oraș ocupat de altfel de ruși - a căzut în mâinile trupelor rusești după aproape trei luni de lupte brutale. Cel puțin 1.348 de civili au fost uciși în timpul bătăliei de la Mariupol, inclusiv 70 de copii, a declarat joi un înalt oficial al Națiunilor Unite, potrivit CNN. "Bilanțul real al ostilităților asupra civililor este probabil cu mii de morți mai mare", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.

Șeful fiscului anunță controale masive din 1 iulie pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice
Eveniment

Șeful fiscului anunță controale masive din 1 iulie pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice

ANAF demarează controale masive din 1 iulie. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat vineri preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă. "Începând cu 1 iulie, ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe, şi ei nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. ANAF demarează controale masive din 1 iulie Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici, care majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc niciun impozit în viaţa lor. Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente", a declarat Lucian Ovidiu Heiuş. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a spus că în aceste zone se vor concentra controalele pentru a verifica dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute. Persoanele fizice sunt vizate Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. "Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro. Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat", a afirmat şeful ANAF, potrivit Agerpres. Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu
Internațional

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

Kremlinul a pierdut în plan strategic războiul din Ucraina, consideră șeful Satului Major britanic
Internațional

Kremlinul a pierdut în plan strategic războiul din Ucraina, consideră șeful Satului Major britanic

"Rusia nu va prelua controlul Ucrainei". Rusia şi-"a pierdut deja pe plan strategic" Războiul în Ucraina şi "nu va prelua niciodată controlul" asupra Ucrainei, este de părere şeful Statului Major Interarme britanic, amiralul Tony Radakin, relatează AFP. "Preşedintele (rus Vladimir) Putin a folosit 25% din puterea armatei sale pentru a realiza cuceriri teritoriale minuscule", declară militarul britanic cu cel mai înalt grad, citat vineri de agenţia britanică de presă Press Association (PA). "Rusia nu va prelua controlul Ucrainei" Moscova "poate că va înregistra succese tactice în viitoarele săptămâni", recunoaşte el. "Însă Rusia a pierdut deja pe plan strategic. NATO este mai puternică" decât Rusia, iar "Finlanda şi Suedia vor să adere la organizaţie", subliniază amiralul Tony Radakin. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Amiralul Tony Radakin consideră că Kievul "nu va pierde niciodată controlul Ucrainei". La aproape patru luni de la lansarea invaziei Ucrainei de către Putin, armata rusă "va duce în curând lipsă de oameni şi de rachete sofisticate", estimează şeful Statului Major britnic. Tony Radakin face aceste declaraţii în timp ce forţele Kievului se află în dificultate în Donbas (est), iar Ucraina le cere neîncetat aliaţilor săi "armament greu suplimentar". Adjuncta ministruui ucrainean al Apărării Anna Maliar declara marţi că Ucraina a primit "abia 10%" din armamentul de care are nevoie, potrivit Agerpres. "E greu pentru Ucraina, dar va fi o luptă îndelungată", declară Tony Radakin. Amiralul reiterează susţinerea Ucrainei de către Regatul Unit, care este ”pregătit pe termen lung”.

Enel şi-a vândut întreaga participaţie din Rusia către Lukoil şi Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia
Eveniment

Enel şi-a vândut întreaga participaţie din Rusia către Lukoil şi Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia

Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia. Grupul energetic Italian Enel a anunţat că vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, după ce a semnat acorduri de vânzare cu PJSC Lukoil şi cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia ”Enel S.p.A. informează că a semnat astăzi acordurile de vânzare a întregii sale participaţii la PJSC Enel Rusia. Mai exact, Enel a semnat două contracte separate cu PJSC Lukoil şi, respectiv, cu Fondul Mutual Închis de Investiţii Gazprombank-Frezia pentru vânzarea întregii sale deţineri la Enel Rusia, reprezentând 56,43% din capitalul social al acestei din urmă companii, pentru o valoare totală de circa 137 de milioane de euro, care va fi plătită la finalizarea tranzacţiei”, anunţă Enel. Enel și-a vândut toate unitățile de producție din Rusia Prin această tranzacţie, Enel vinde toate unităţile sale de producţie de energie electrică din Rusia, care include centrale convenţionale cu o capacitate de aproximativ 5,6 GW şi proiecte eoliene de circa 300 MW aflate în diverse stadii de dezvoltare, asigurând astfel continuitatea activităţii pentru clienti şi angajaţi. ”Tranzacţia este în conformitate cu politica grupului de a-şi concentra activităţile în special în ţările în care deţinerea unei poziţii integrate pe tot lanţul valoric poate genera creştere şi obţinerea de valoare adăugată din oportunităţile oferite de tranziţia energetică. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Este important de menţionat că Enel a adoptat şi promovat deja măsuri care au avut ca rezultat încetarea activităţilor de management şi coordonare în relaţia cu Enel Rusia. Aceste măsuri includ: (i) numirea de către Enel, cu ocazia recentei reînnoiri a Consiliului director al companiei, doar a unor directori independenţi, de naţionalitate rusă, ii) numirea unui nou director general, de asemenea de naţionalitate rusă, care răspunde exclusiv consiliului director; (iii) încetarea, în toate situaţiile în care a fost posibil, a contractelor intra-grup; (iv) modificarea structurii organizaţionale a Grupului Enel pentru a reflecta încetarea subordonării ierarhice a personalului si funcţiilor de business ale Enel Rusia către cele ale Enel”, anunţă Enel. Tranzacţia, inclusiv efectul pierderii controlului asupra Enel Rusia, este de aşteptat să genereze un efect pozitiv de aproximativ 550 de milioane de euro asupra datoriei nete consolidate a grupului şi un efect negativ asupra venitului net raportat de aproximativ 1,3 miliarde de euro, în principal ca urmare a eliberării unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1,1 miliarde de euro la 31 mai 2022. Un astfel de efect contabil nu va avea impact asupra rezultatelor economice curente. Finalizarea tranzacţiei, aşteptată în al treilea trimestru al acestui an, este supusă unei serii de pre-condiţii, inclusiv aprobarea Comisiei guvernamentale ruse de monitorizare a investiţiilor străine şi a Serviciului Federal Rus Antimonopol.

Maia Sandu răspunde amenințărilor venite de la Kremlin: "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția de a obține statut de țară candidată la UE"
Eveniment

Maia Sandu răspunde amenințărilor venite de la Kremlin: "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția de a obține statut de țară candidată la UE"

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu răspunde amenințărilor venite din partea lui Serghei Lavrov cu privire la faptul că liderii de liderii de la Chișinău vor să transforme Moldova într-o nouă Ucraină prin dorința acerbă de a candida la UE. Maia Sandu a mai amintit, la TV8, că Republica Moldova a anunțat cu mulți ani în urmă intenția de aderare la Uniunea Europeană. Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE. Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare", a spus șefa statului, Maia Sandu. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Declarațiile acesteia vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o "a doua Ucraină", spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene. "Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: "Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente". Și alte declarații: "Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul rusesc NTV, potrivit Digi24.

Ucraina amenință să distrugă Podul lui Putin peste peste Strâmtoarea Kerci
Internațional

Ucraina amenință să distrugă Podul lui Putin peste peste Strâmtoarea Kerci

"Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu". Ucraina a lăsat impresia joi că ameninţă să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci, care face legătura cu peninsula Crimeea, prin publicarea unor detalii ale acestei construcţii, transmite vineri dpa. "Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu" Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat detalii despre construcţia podului despre care susţin că sunt informaţii oficiale ruseşti, deşi nu a fost imediat posibil să se stabilească autenticitatea documentului de aproape 300 de pagini. Acesta a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko a declarat că podul va fi "ţinta numărul unu" dacă Kievul va obţine armele necesare. El a spus că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Din 2018, acest pod, cu o lungime de 18 de kilometri, leagă peninsula Crimeea de partea continentală a Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei. Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul, a adăugat Peskov. Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ameninţarea generalului ucrainean Marcenko contravine promisiunilor făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski partenerilor occidentali de a nu folosi arme cu rază lungă de acţiune pentru a ataca teritoriul rus, potrivit Agerpres. Kievul continuă însă să se raporteze la Crimeea ocupată ca la un teritoriu ce aparţine Ucrainei.

Zelenski spune că Ucraina este gata să lucreze pentru a adera la UE, dar are nevoie de arme mai puternice pentru a-i învinge pe ruși
Internațional

Zelenski spune că Ucraina este gata să lucreze pentru a adera la UE, dar are nevoie de arme mai puternice pentru a-i învinge pe ruși

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca obiectiv "să rupă Ucraina și să rupă întreaga Europă prin Ucraina". În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe. Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE "Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și… unită", a spus el. Zelenski a declarat că cel mai bun mod de a demonstra "poziția noastră comună și puternică" este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE "poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE. "Înțelegem că drumul către Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și că nu este un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale", a declarat el. Președintele ucrainean a cerut liderilor UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar printr-o procedură mai scurtă pentru a contracara agresiunea rusă. Zelenski a declarat că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina "a ajuns deja la 3.000 în această lună", adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rusești. "Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

Vitali Klitschko îi transmite cancelarului german că Ucraina "are nevoie de ajutor astăzi"
Internațional

Vitali Klitschko îi transmite cancelarului german că Ucraina "are nevoie de ajutor astăzi"

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, s-a întâlnit joi în capitala ucraineană cu cancelarul german Olaf Scholz și i-a cerut ajutorul "astăzi" pentru ca țara sa să poată rezista în fața Rusiei. Klitschko a declarat că au discutat despre nevoia urgentă a Ucrainei de "arme, asistență economică și financiară" și a cerut Europei să impună "sancțiuni mai puternice și mai eficiente împotriva agresorului rus". Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi" "Este important ca liderii mondiali să viziteze Ucraina și să vadă consecințele acțiunilor barbare ale Rusiei, care ne distrug orașele și ucid cu brutalitate ucraineni pașnici", a declarat Klitschko într-o postare pe Telegram-ul său. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a avertizat că liniștirea agresiunii rusești "nu va face decât să-i deschidă apetitul, iar războiul se va extinde în țările UE". Klitschko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistență imediată pentru a învinge invazia Rusiei. "De aceea, Ucraina, care a încasat lovitura răului imperial și se apără eroic, are nevoie de ajutor astăzi și acum!", a spus el, potrivit CNN.

CE urmează să anunțe vineri acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova
Internațional

CE urmează să anunțe vineri acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova. Se aşteaptă ca, în cursul zilei de vineri, Comisia Europeană să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează DPA. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat agenţia germană de presă din cercurile Comisiei. Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova Cu toate acestea, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil, chiar dacă li se acordă statutul de candidat. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din februarie. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină La scurt timp după aceea, Republica Moldova şi Georgia şi-au depus şi ele propriile cereri. Statele UE au însărcinat apoi Comisia Europeană să analizeze această chestiune şi să facă o recomandare cu privire la modul în care să procedeze. Potrivit unor surse din cercurile Comisiei, este posibil ca Georgiei să i se acorde statutul de ţară candidată numai după îndeplinirea anumitor condiţii. La fel ca în cazul Bosniei şi Herţegovinei şi Kosovo, este de aşteptat ca Georgia să primească pentru moment statutul de "potenţial candidat la UE". Odată ce recomandările Comisiei Europene vor fi făcute publice, guvernele celor 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă cum să procedeze, o decizie privind statutul de candidat al Ucrainei fiind aşteptată încă de săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit, potrivit Agerpres.

Macron spune că este pregătit să meargă la Moscova pentru discuții cu Putin, în anumite circumstanțe
Internațional

Macron spune că este pregătit să meargă la Moscova pentru discuții cu Putin, în anumite circumstanțe

Marcron, gata de noi discuții cu Putin. Preşedintele francez Emmanuel Macron se declară pregătit să călătorească la Moscova pentru discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin, însă în anumite condiţii, transmite dpa. "Cred că o călătorie în Rusia astăzi necesită condiţii prealabile, adică gesturi din partea preşedintelui Putin. Nu voi merge acolo pur şi simplu", a declarat preşedintele Macron pentru postul TF1 în timpul vizitei de joi la Kiev. Marcron, gata de noi discuții cu Putin El a spus că va vorbi cu Vladimir Putin despre probleme umanitare, protecţia prizonierilor şi securitatea alimentară pentru a găsi o soluţie."Nu voi exclude nimic, dar o voi face mereu în mod transparent faţă de preşedintele ucrainean şi ori de câte ori are sens". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Întrebat dacă crede că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale Rusiei, Macron a spus că este la latitudinea Kievului să decidă. "Cred că astăzi este de datoria noastră să fim de partea valorilor noastre, a dreptului internaţional şi, prin urmare, a Ucrainei". Este nevoie de ajutor pentru a permite Ucrainei să persevereze, a spus el."Dar nu este sarcina noastră să decidem în locul ucrainenilor asupra condiţiilor pentru încheierea acestui război". La un moment dat, trebuie să existe fie o victorie militară, fie negocieri, a spus preşedintele Franţei, adăugând că orice decizie referitoare la teritorii şi posibile concesii ar trebui luate de conducerea ucraineană, potrivit Agerpres.

Rusia și SUA trebuie să discute prelungirea tratatului START privind armele nucleare, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului
Internațional

Rusia și SUA trebuie să discute prelungirea tratatului START privind armele nucleare, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor. Rusia și Statele Unite trebuie să discute prelungirea tratatului de reducere a armelor nucleare START, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Peskov a declarat că discuțiile privind prelungirea ar fi trebuit să înceapă deja, deoarece această chestiune este importantă pentru securitatea globală. Discuțiile de orice fel dintre SUA și Rusia au fost tensionate în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor "Acesta este un subiect care nu poate fi evitat", a declarat Peskov într-un interviu acordat joi agenției ruse de știri de stat RIA Novosti. "Această discuție este importantă nu doar pentru popoarele celor două țări, ci și pentru întreaga lume, pentru securitatea globală", a adăugat el. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe SUA și Rusia au convenit anterior să prelungească până la 4 februarie 2026 tratatul istoric New START, care limitează numărul de arme strategice ofensive pe care ambele țări le pot avea, până la 4 februarie 2026. Acordul istoric a fost semnat pentru prima dată pentru o perioadă de 10 ani de către fostul președinte american Barack Obama și fostul președinte rus Dmitri Medvedev în 2010. Acesta este ultimul tratat dintre SUA și Rusia care impune limite privind creșterea celor mai mari două arsenale nucleare din lume, după ce SUA s-au retras dintr-un acord separat de control al armelor nucleare cu Rusia, Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF), sub administrația Trump, în 2019, potrivit CNN.

FOTO Liderii europeni au vizitat unul din locurile cele mai devastate de ruși din suburbiile Kievului
Internațional

FOTO Liderii europeni au vizitat unul din locurile cele mai devastate de ruși din suburbiile Kievului

Liderii europeni au mers în vizită la Irpin. Preşedintele Klaus Iohannis, liderul francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi au vizitat joi dimineaţă Irpin, unul dintre oraşele de la periferia Kievului, devenit un simbol al distrugerilor şi atrocităţilor comise în timpul ocupării regiunii de către armata rusă în martie, potrivit AFP. Liderii au fost conduşi de militari ucraineni înarmaţi, înconjuraţi de un puternic dispozitiv de securitate şi de o mulţime de jurnalişti. Liderii europeni au mers în vizită la Irpin Ca şi alţi lideri străini care au venit la Kiev înaintea lor, Macron, Scholz, Draghi şi Iohannis s-au plimbat pe străzile din Irpin, unde urmele bombardamentelor sunt omniprezente. Oficialii i-au pus întrebări ghidului lor cu privire la întoarcerea locuitorilor în oraş şi la lucrările de reconstrucţie planificate, înainte de a viziona câteva minute de înregistrare video cu Irpin în urmă cu trei luni, la apogeul luptelor. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Pe pereţii unei clădiri distruse era scris "Make Europe Not War" ("Faceţi Europa, nu război"). O inscripţie pe care Macron a văzut-o şi a comentat: "Este un mesaj corect (...) este foarte emoţionant să vezi asta". Irpin, la periferia de nord-vest a Kievului, a fost scena unor ciocniri violente între ruşi şi ucraineni în primele zile ale agresiunii ruseşti de la sfârşitul lunii februarie. Armata rusă a preluat rapid controlul asupra acestei suburbii bogate, care avea 60.000 de locuitori înainte de război, şi a ocupat-o pe tot parcursul lunii martie. De atunci, Kievul a acuzat forţele ruse de comiterea de crime de război în Irpin şi în oraşele învecinate Bucea şi Borodianka, după ce aproape 300 de cadavre de civili au fost găsite în aceste localităţi după retragerea armatei ruse la sfârşitul lunii martie. Anchete internaţionale sunt în curs de desfăşurare pentru a determina vinovaţii pentru aceste crime de război, atribuite de ucraineni forţelor ruse. Cei patru lideri urmează să discute ulterior cu preşedintele Volodimir Zelenski despre continuarea sprijinului militar şi financiar pentru această ţară şi despre dorinţa Ucrainei de a fi admisă în Uniunea Europeană. Vizita la Kiev este un "mesaj de unitate europeană, adresat ucrainenilor (...), pentru că ştim că următoarele săptămâni vor fi foarte dificile", a declarat Macron după ce a coborât din tren în capitala ucraineană. "Nu vrem doar să demonstrăm solidaritate, ci şi să ne asigurăm că ajutorul pe care îl organizăm - financiar şi umanitar, dar şi când vine vorba de arme - va continua", a declarat la rândul său cancelarul german Olaf Scholz, potrivit Agerpres.

Armata rusă se aștepta să preia controlul asupra Kievului în 12 ore de la invazie, afirmă ministrul ucrainean al Apărării
Internațional

Armata rusă se aștepta să preia controlul asupra Kievului în 12 ore de la invazie, afirmă ministrul ucrainean al Apărării

Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore. Armata rusă se aștepta ca Kievul să cadă în termen de 12 ore de la invazia din 24 februarie, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, într-un interviu exclusiv la Bruxelles. Rușii aveau ordine să cucerească Kievul în 12 ore A fost găsit un document asupra unui ofițer militar rus care a fost ucis în timpul invaziei, în care erau precizate obiectivele militare rusești, a spus Reznikov. "Au crezut că vor ajunge în centrul Kievului în 12 ore", a spus el, se arată în document. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe Rușii au anticipat în mod naiv că în 72 de ore de la invazia lor, guvernul ucrainean va fugi din capitală, a spus Reznikov. "Sincer vorbind, și partenerii noștri din diferite capitale ale lumii au fost naivi. Ei ne-au spus că invazia este iminentă și că veți cădea. Aveți la dispoziție doar 72 de ore. De aceea nu ne-au dat armament greu". Abia după ce Ucraina a eliberat regiunea Kiev, la sfârșitul lunii martie, partenerii occidentali au început să furnizeze Ucrainei arme mai grele, a spus el, potrivit CNN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră