miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Maria Pană

2749 articole
Maria Pană

Internațional

"Măreața Rusie" a ajuns să se umilească în fața Belarusului

Belarusul aprovizionează cu muniție efortul de război al Rusiei în Ucraina, ultimul transport de 20 de vagoane fiind trimis din Belarus în Federația Rusă, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei "Conform informațiilor disponibile, guvernul Republicii Belarus continuă să ofere sprijin militar Federației Ruse; în special, un alt lot de muniție - până la 20 de vagoane - a fost trimis în regiunea Belgorod." "Măreața Rusie" a ajuns să se umilească în fața Belarusului Anterior, Statul Major General a prezis anterior că Belarus ar putea furniza Rusiei echipamente militare și muniție la dispoziția sa și că Rusia ar putea desfășura aceste arme și echipamente pentru a-și întări unitățile de trupe de pe fronturile Donețk sau Kherson. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii din Belarusul vecin să nu se lase târâţi în războiul împotriva Ucrainei. "Kremlinul a decis deja totul pentru voi! Dar voi nu sunteţi sclavi sau carne de tun. Nu trebuie să muriţi!", a transmis Zelenski într-un mesaj video, adăugând că poporul nu trebuie să permită altora să ia decizii pentru Belarus. Zelenski a mai spus că Belarusul este atras în război într-un mod mai intens decât la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, informează Pravda.

Măreața Rusie a ajuns să se umilească în fața Belarusului (sursa: Unsplash)
Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Șefa CE vrea țările occidentale la G20

Șefa CE vrea țările occidentale la G20. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat în favoarea unei participări a ţărilor occidentale la viitorul summit al G20, preconizat să aibă loc în noiembrie în Indonezia, în pofida prezenţei probabile a preşedintelui rus Vladimir Putin şi a războiului dus de Rusia în Ucraina, potrivit AFP. "Cred că este mai bine să i se spună în faţă (lui Vladimir Putin), dacă vine, ceea ce credem şi ca el să ia o poziţie", a declarat duminică seară Ursula von der Leyen pentru postul german de televiziune ZDF. Șefa CE vrea țările occidentale la G20 Ea fusese întrebată despre ideea unui boicotări de către ţările occidentale a summitului G20 (grupul economiilor dezvoltate şi al marilor economii emergente) şi s-a exprimat în marja reuniunii G7 (grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii), care are loc în prezent în Germania. "G20 este prea important pentru ţările în curs de dezvoltare, ţările emergente, pentru ca noi să-l lăsăm pe Putin să-l distrugă", a adăugat şefa executivului european. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Un lucru este foarte clar: nu va exista o revenire la 'business as usual', adică la normalitate", în relaţia cu Putin, a spus şefa CE. Indonezia, care asigură în prezent preşedinţia G20, urmează să organizeze acest summit la Bali, în noiembrie. Această ţară a fost supusă unor puternice presiuni din partea Occidentului, cu SUA în frunte, pentru a exclude Rusia din cauza invaziei din Ucraina. Dar Jakarta a rezistat, argumentând că poziţia sa de gazdă o obligă să rămână "imparţială", potrivit preşedintelui său, Joko Widodo, care l-a invitat de asemenea şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dacă şefii de stat occidentali se vor deplasa la Bali, aceasta ar fi prima lor întâlnire fizică cu preşedintele rus după invadarea Ucrainei de către Moscova. "Trebuie să discutăm împreună" cu statele membre ale UE despre acest subiect, a afirmat totuşi Ursula von der Leyen. Întrebat la rândul său despre această problemă luni dimineaţă, cancelarul german Olaf Scholz, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia prin rotaţie a G7, a lăsat de asemenea deschisă posibilitatea unei participări la G20, chiar dacă Putin va fi prezent acolo. "Lumea poate încă să se schimbe considerabil până atunci, dar este foarte clar că G20 joacă un rol important", a declarat el pentru ZDF. "Toate statele din G7 sunt de acord asupra acestui punct", a adăugat şeful guvernului german, asigurând că există o "convingere comună de a nu se dori torpilarea G20", potrivit Agerpres. "Va trebui să luăm decizia corectă înainte de summit", a avertizat el totuşi. O reuniune a miniştrilor de externe din G20 este prevăzută în 7-8 iulie, iar Moscova ar putea deja să participe la ea, notează AFP.

Blocada Ankarei pusă pe masă la summitul NATOsursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni marţi la Madrid cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, blocate de Ankara, a anunţat preşedinţia de la Helsinki pe Twitter, potrivit AFP. Această primă reuniune la nivel înalt între Erdogan, Niinisto şi Andersson va avea loc în debutul summitului NATO, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a indicat preşedinţia finlandeză. Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO Noi negocieri vizând deblocarea veto-ului turc sunt prevăzute şi luni la sediul NATO din Bruxelles, a precizat Helsinki. Preşedinţia turcă a prevenit totuşi împotriva unui exces de optimism. Într-o declaraţie la televiziunea Haberturk, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan şi un apropiat al acestuia, a atenţionat că "a asista la un summit nu înseamnă că vom reveni asupra poziţiei noastre". "Mingea este în terenul lor acum", a adăugat el referindu-se la Suedia şi Finlanda. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Şefa guvernului suedez va merge la Bruxelles pentru a se întâlni cu Stoltenberg înaintea summitului de la Madrid, a anunţat cabinetul său. Magdalena Andersson a discutat prin telefon cu Erdogan sâmbătă, dar, potrivit Ankarei, nu s-a realizat niciun progres. Turcia a anunţat la mijlocul lunii mai blocarea candidaturilor Finlandei şi Suediei, iar subiectul urmează să ocupe o parte importantă a summitului NATO ce va avea loc de marţi până joi. Turcia acuză mai ales Suedia că găzduieşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara îi consideră "organizaţie teroristă". Turcia denunţă şi prezenţa unor adepţi ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl suspectează de orchestrarea tentativei de puci din iulie 2016, potrivit Agerpres. Ankara mai cere şi ridicarea blocajelor la exporturile de arme, decise împotriva sa de Stockholm şi Helsinki după intervenţia militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019, precum şi înăsprirea legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le descrie ca "terorişti".

Bilanțul războiului după 124 de zile (sursa: Twitter/ Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul războiului după 124 de zile

Bilanțul războiului după 124 de zile. 150 de soldați ruși au fost uciși de către forțele armate ucrainene într-o singură zi. Acest lucru ridică pierderile totale ale Federației Ruse la 35.000 de persoane. Bilanțul războiului după 124 de zile Forțele rusești au suferit cele mai mari pierderi pe fronturile Bakhmut și Kurakhivske. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Totalul pierderilor de luptă rusești din 24 februarie până la 27 iunie este estimat la (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi - n.r.): Aproximativ 35.000 (+150) de soldați.1.552 (+20) tancuri3.687 (+28) vehicule blindate de luptă771 (+7) sisteme de artilerie243 (+0) sisteme de rachete cu lansare multiplă101 (+2) sisteme de apărare aeriană217 (+0) aeronave184 (+0) elicoptere636 (+6) UAV de nivel operațional-tactic139 (+0) rachete de croazieră14 (+0) nave/ambarcațiuni2.575 (+11) vehicule și avioane-cisternă60 (+0) vehicule speciale Armata rusă îşi intensifică ofensiva în Ucraina şi încearcă în prezent să blocheze oraşul Lisiceansk, unul dintre puţinele bastioane ale rezistenţei ucrainene din regiunea estică Lugansk, după ce a preluat controlul asupra oraşului vecin Severodoneţk, informează EFE, potrivit Pravda. "Bombardează infrastructura civilă şi militară din zona Lisiceansk şi din vecinătate - Vovceaiarovka, Loskutovka şi Verhnekamenka. Un avion de asalt inamic a bombardat periferia Lisiceanskului", se detaliază într-un comunicat al armatei ucrainene.

Bombardamente intense la Lîsîchansk(sursa: Pexels)
Internațional

Bombardamente intense la Lîsîchansk

Bombardamente intense la Lîsîchansk . Forțele rusești continuă să bombardeze orașul Lîsîchansk și așezările de la sud și vest de oraș, în timp ce încearcă să taie o autostradă principală, potrivit oficialilor ucraineni. Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat luni că Lysychansk este atacat dinspre sud și a fost grav avariat. Bombardamente intense la Lîsîchansk Satele din împrejurimi au fost, de asemenea, bombardate, a spus el. Trei așezări din vestul și sud-vestul orașului, în apropierea autostrăzii spre Bakhmut, erau sub tir. "Rușii nu încetează să distrugă locuințe, facilități industriale și administrative. Nu există nicio oră în care artileria inamică să se calmeze", a declarat Hayday. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Ei încearcă să blocheze orașul dinspre sud. Noi apărăm Lîsîchansk ". Eforturile Rusiei de a încercui trupele care apără Lîsîchansk au continuat cu atacuri de artilerie și o tentativă de asalt terestru spre nord, spre Bakhmut, despre care Statul Major al armatei ucrainene a declarat că a fost respinsă. https://www.youtube.com/watch?v=8Ebwf6jbfxs&ab_channel=CRUX Statul Major General a declarat luni că bombardamentele grele au persistat în multe zone și că rușii au făcut progrese minore la nord de orașul Sloviansk, o țintă cheie în operațiunea lor ofensivă. Acesta a precizat că, în direcția Sloviansk, rușii își concentrau eforturile pentru a cuceri satul Dolnya și avansau spre un alt sat din zonă. Această zonă rurală din apropierea râului Siverskyi Donets a cunoscut lupte constante timp de mai bine de o lună, dar rușii nu au reușit să facă o breșă spre Sloviansk. În altă parte, bombardamentele transfrontaliere au continuat în regiunea Cernihiv, potrivit Statului Major General, și a avut loc un raid aerian împotriva Slavhorod în regiunea Sumî, potrivit CNN. Rușii au folosit tancuri, artilerie și mortiere pentru a bombarda zonele de la nord de orașul Harkov, dar un asalt la sol în apropierea așezării Dementiivka - la 20 de kilometri nord de Harkov - a eșuat, a declarat Statul Major General.

Rata de promovare la Bac - 73.3%(sursa: Facebook/Sorin Cîmpeanu)
Economie

Rata de promovare la Bac - 73.3

Rata de promovare la Bac - 73,3%Rata de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat este de 73,3% promoţie curentă şi promoţiile anterioare, cea mai bună din ultimii zece ani, a declarat luni ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă. Rata de promovare la Bac - 73,3% "Aş vrea să încep prin a felicita toţi cei 89.000 de candidaţi reuşiţi la examenul de Bacalaureat în această sesiune, înainte de contestaţie. Anul trecut am avut 86.000 de candidaţi reuşiţi, cu aproape 3.000 mai puţini. Mai exact 2.928, deşi anul trecut au fost mai mulţi candidaţi înscrişi cu 7.211. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Rata de promovare este de 73,3% promoţie curentă şi promoţii anterioare. Este cel mai ridicat nivel de promovare judecând după anii începând cu 2013, în ultimii zece ani, înainte de contestaţii", a spus Cîmpeanu. Potrivit acestuia, au promovat prima sesiunea a Bacalaureatului 78,3% din elevii din promoţia curentă şi 32,1% din promoţii anterioare, potrivit Agerpres.

Momente grele pentru economia rusă (sursa: Pixabay)
Internațional

Momente grele pentru economia rusă

Momente grele pentru economia rusă. Rusia este pe punctul de a intra în prima incapacitate de plată a datoriilor suverane din ultimele decenii, în condiţiile în care unii deţinători de obligaţiuni nu au primit dobânzile datorate până la termenul limită care a expirat luni, transmite Reuters. Plăţile respective vizează dobânzi în valoare de 100 de milioane de dolari pentru două emisiuni de obligaţiuni, una denominată în dolari şi cealaltă în euro, care trebuiau plătite de Rusia până la data de 27 mai. Plăţile aveau o perioadă de graţie de 30 de zile, care a expirat duminică. Momente grele pentru economia rusă Ministerul de Finanţe al Rusiei a declarat că a efectuat plăţile către Depozitarul Naţional de Reglementări (NSD), în euro şi dolari, adăugând că şi-a îndeplinit obligaţiile. Cu toate acestea, unii deţinători de obligaţiuni din Taiwan nu şi-au primit banii până luni, susţin sursele citate de Reuters. Pentru mulţi deţinători de obligaţiuni, neprimirea la timp a banilor datoraţi în conturile lor constituie un default. Însă, fără un termen limită exact specificat în prospect, avocaţii spun că Rusia ar putea avea timp până la sfârşitul zilei lucrătoare următoare să plătească deţinătorilor de obligaţiuni. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Moscova se străduieşte să continue plăţile pentru datoria sa externă în valoare de 40 de miliarde de dolari, după ce sancţiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei au scos practic Rusia în afara sistemului financiar mondial şi au făcut activele sale inacceptabile pentru mulţi investitori. Kremlinul a susţinut în repetate rânduri că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate, dând vina pe sancţiunile internaţionale pentru incapacitatea sa de a rambursa sumele datorate deţinătorilor de obligaţiuni ruseşti. Kremlinul, aproape de primul pas spre default internațional Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi primul său mare default internaţional de la Revoluţia Bolşevică din urmă cu un secol s-au lovit de un obstacol imposibil de depăşit la finele lunii mai, când Trezoreria americană a blocat efectiv capacitatea Moscovei de a face plăţi deţinătorilor de obligaţiuni. "Începând din luna martie, ne gândeam că un default al Rusiei este, probabil, inevitabil, singura întrebare fiind când anume va avea loc. Trezoreria americană a răspuns la această întrebare pentru noi, iar acum default-ul este iminent", a spus Dennis Hranitzky de la firma de avocatură Quinn Emanuel, potrivit Agerpres. Chiar dacă un default ar fi în mare parte unul simbolic, având în vedere că acum Rusia nu se poate împrumuta de pe pieţele internaţionale - şi nici nu are nevoie să se împrumute date fiind veniturile mari generate de exporturile de petrol şi gaze - stigmatul asociat cu incapacitatea de plată a datoriei externe ar urma să majoreze costurile cu împrumuturile în viitor.

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus (sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus

Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către cetăţenii din Belarusul vecin să nu se lase târâţi în războiul împotriva Ucrainei, potrivit DPA şi Unian. "Kremlinul a decis deja totul pentru voi!", a declarat duminică seara Zelenski într-o alocuţiune video. "Dar voi nu sunteţi sclavi sau carne de tun. Nu trebuie să muriţi!", le-a transmis el, adăugând că poporul nu trebuie să permită altora să ia decizii pentru Belarus. Apelul lui Zelenski pentru cetățenii din Belarus Zelenski a mai spus că Belarusul este atras în război într-un mod mai intens decât la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Putin a anunţat această decizie în cursul unei reuniuni cu liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la Sankt-Petersburg. Kievul a raportat recent atacuri ale trupelor ruse de pe teritoriul belarus. Regimul de la Minsk este un aliat apropiat al Rusiei. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Ştiu că poporul belarus ne susţine pe noi, nu războiul. Şi iată de ce conducerea rusă vrea să-l târască în război!", a afirmat Zelenski. Putin a anunțat sâmbătă ca intenționează să trimită arme nucleare în Belarus în următoarele luni. Regiunile de nord ale Ucrainei au fost eliberate de sub controlul ruşilor la începutul lunii aprilie, după care invadatorii s-au retras, inclusiv în Belarus, şi au fost transferaţi în Donbas. Rusia lansează periodic de pe teritoriul belarus rachete spre ţinte ucrainene şi au fost cazuri când avioane ruseşti au decolat de pe aerodromuri din Belarus pentru a bombarda Ucraina. La 25 iunie, ruşii au lansat pentru prima dată un atac aerian asupra Ucrainei din spaţiul aerian al Belarusului, au informat Forţele armate ucrainene, care au presupus că Rusia ar vrea să atragă astfel Belarusul în conflict. La 26 iunie, Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a comunicat că Rusia îşi sporeşte din nou prezenţa militară în Belarus. Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, ocupanţii ruşi pregătesc grupuri de sabotori pentru a fi trimise în Ucraina dinspre Belarus, potrivit Agerpres. Forţele ruse invadatoare au intrat în Ucraina la 24 februarie, inclusiv din Belarus, deşi cu câteva zile înainte de începerea invaziei pe scară largă a Federaţiei Ruse, ministrul apărării din Belarus îşi asigura omologul ucrainean că nu există ameninţări la adresa Ucrainei din partea Belarusului, aminteşte publicaţia Gordon.ua.

Nu este momentul să renunțăm la Ucraina(sursă: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

"Nu este momentul să renunțăm la Ucraina"

"Nu este momentul să renunțăm la Ucraina". Permiterea succesului președintelui rus Vladimir Putin în invazia sa în Ucraina ar avea consecințe "absolut catastrofale" pentru lume, a avertizat duminică premierul britanic Boris Johnson într-un interviu acordat la CNN. "Aș vrea doar să le spun oamenilor din Statele Unite că acesta este un lucru pe care America îl face și trebuie să îl facă în mod istoric, și anume să facă un pas înainte pentru pace, libertate și democrație", a spus Johnson. "Nu este momentul să renunțăm la Ucraina" "Și dacă îl lăsăm pe Putin să scape și să anexeze, să cucerească părți considerabile dintr-o țară liberă, independentă și suverană, ceea ce este pe cale să facă… atunci consecințele pentru lume sunt absolut catastrofale." Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Anterior, el a promis sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina - inclusiv alte 525 de milioane de dolari în garanții pentru împrumuturi de la Banca Mondială în cursul acestui an, potrivit Downing Street. Johnson a avertizat, de asemenea, împotriva oboselii în legătură cu războiul, spunând: "Nu este momentul să renunțăm la Ucraina", potrivit CNN. La câteva ore după ce rachetele rusești au lovit Kievul, Johnson i-a îndemnat pe americani, britanici și pe ceilalți occidentali să își mențină hotărârea de a pedepsi Moscova, în ciuda efectului pe care războiul l-a avut asupra prețului mondial al petrolului.

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7

Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7. Rusia a vizat capitala ucraineană Kiev cu o serie de atacuri cu rachete duminică, în timp ce liderii națiunilor G7 se întâlneau în Germania pentru prima zi a summitului lor anual. O persoană a murit și cel puțin șase au fost rănite în urma unui atac cu rachete rusești care a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Viceprimarul orașului, Volodymyr Bondarenko, a declarat că patru dintre răniți au fost internați în spital, în timp ce operațiunile de căutare și salvare continuă. Rușii au atacat Kievul în timpul summitului G7 Bondarenko a mai spus că o grădiniță a fost lovită în atacul cu rachete, dar nimeni nu a fost rănit, iar o înregistrare video a Ministerului ucrainean de Interne a arătat o pâlnie mare de rachete în curtea grădiniței. Printre persoanele rănite din blocul rezidențial se numără și o fetiță de 7 ani, a spus el. Mama ei, o femeie în vârstă de 35 de ani pe nume Katerina, a fost salvată din dărâmături și urcată într-o ambulanță. Ea este cetățean al Rusiei, dar locuia de mult timp în Kiev. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Nu este nimic mai rău decât să pierzi persoane dragi. De ce merităm asta?", a spus ea. O coloană uriașă de fum continua să iasă din clădire la două ore după atac, în timp ce aproape toate ferestrele de la ultimul etaj au fost aruncate în aer, iar solul era acoperit de resturi și metal răsucit. https://twitter.com/realzaidzayn/status/1541065452004093953 Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat că au fost folosite "bombardiere strategice" pentru a lovi capitala, fiind lansate "patru sau șase rachete". El a adăugat că, sâmbătă, Rusia a folosit pentru prima dată bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu22M3 din spațiul aerian al Belarusului într-un atac aerian ucrainean, potrivit CNN. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe Telegram că au avut loc mai multe explozii în cartierul Shevchenkivskyi din oraș și că au fost lansate operațiuni de căutare și salvare după ce un incendiu a izbucnit când o clădire rezidențială a fost lovită de o rachetă. Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)

Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început (sursa: Facebook/AntonyBlinken)
Internațional

Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat -duminică - că preşedintele rus Vladimir Putin a eşuat în ceea ce priveşte obiectivul său strategic în Ucraina, în pofida progreselor recente ale armatei ruse în Donbas, estul ţării, potrivit EFE. "Să nu confundăm tactica cu strategia. Putin a eşuat deja în obiectivul său strategic, care a fost să pună capăt suveranităţii şi independenţei Ucrainei, să o şteargă de pe hartă şi să o subjuge Rusiei", a declarat secretarul de stat într-un interviu pentru CNN. Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început Aici, Putin a eşuat deja, pentru că o Ucraină suverană şi independentă va exista mai mult decât Putin, iar NATO a devenit mai puternică. Şeful diplomaţiei americane a recunoscut, însă, că din punct de vedere tactic, forţele ucrainene se retrag în faţa avansului Rusiei în estul ţării, dar a reiterat că "cu adevărat important" este eşecul strategiei lui Putin. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Miliţiile autoproclamatei Republici populare Lugansk au anunţat sâmbătă că, împreună cu trupele ruse, au intrat în Lisiceansk, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în această regiune din estul Ucrainei, unde deja au loc lupte în interiorul oraşului. "Miliţia populară şi forţele aliate ale Federaţiei Ruse au intrat în oraşul Lisiceansk. Luptele se dau deja în zona urbană", a declarat pentru TASS Andrei Marociko, locotenent-colonel în cadrul miliţiei din Lugansk. Lisiceansk este situat în nord-vestul regiunii Lugansk, separat doar de râul Severodoneţ de oraşul său geamăn Severodoneţk, scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni şi de unde trupele ucrainene s-au retras vineri, potrivit Agerpres. Căderea Severodoneţkului şi eventuala capturare a Lisiceanskului vor permite Kremlinului să pretindă că a ocupat întreaga regiune Lugansk şi, astfel, şi-a îndeplinit o parte din obiectivul declarat de a "elibera" întregul Donbas, din componenţa căruia face parte şi regiunea Doneţk vecină, notează EFE.

Rezultate Bacalaureat 2022/(sursa: INQUAM PHOTOS/BOGDAN DANESCU)
Eveniment

Rezultate Bacalaureat 2022

Rezultate Bacalaureat 2022. Rezultatele primei sesiuni a examenului de Bacalaureat vor fi afişate luni, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Vezi aici rezultatele: bacalaureat.edu.ro Pentru depunerea contestaţiilor a fost alocat intervalul orar 12,00 - 18,00, în aceeaşi zi. Afişarea rezultatelor finale este prevăzută în data de 1 iulie. Rezultate Bacalaureat 2022 Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica nota inițială prin creștere sau descreștere, după caz. Președintele, împreună cu unul dintre vicepreședinți, cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestațiile și le înregistrează. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Conform datelor înregistrate şi transmise de comisiile judeţene/comisia ISMB de organizare a examenului de Bacalaureat, 126.454 de absolvenţi de liceu (111.329 din promoţia curentă şi 15.125 din seriile anterioare) s-au înscris pentru a susţine probele (integral sau parţial, în funcţie de rezultatele obţinute în sesiunile anterioare şi recunoscute ca atare). Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii studiilor liceale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au fost notaţi cel puţin cu 5 la fiecare dintre acestea, obţinând cel puţin media 6 la probele scrise. Nota definitivă, acordată la contestații nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă, potrivit Agerpres. Comisiile de bacalaureat din centrele de examen operează în catalogul electronic schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestații, recalculează, după caz, media generală de bacalaureat și rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului. Rezultatele la contestații se comunică celor în drept prin afișare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

Speranțe europene pentru Moldova Foto: Presedintia Republicii Moldova
Internațional

Speranțe europene pentru Moldova

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE

Kremlinul a calificat vineri drept o ''afacere internă a Europei'' decizia şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, relatează AFP. "Este o afacere internă europeană", le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că este "important" pentru Moscova ca "toate aceste procese să nu creeze mai multe probleme Rusiei şi (...) în relaţiile acestor ţări cu Rusia". Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE El a afirmat totodată că speră ca această decizie să nu conducă la o deteriorare a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, care în prezent sunt la un nivel atât de scăzut "încât este foarte dificil să fie şi mai mult deteriorate". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a denunţat, de asemenea, dorinţa Republicii Moldova "de a deveni mai europeană decât europenii înşişi". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” El a reamintit că Turcia, care este ţară candidată la UE de circa douăzeci de ani, "nu a reuşit niciodată să avanseze mai mult. Însă, în acelaşi timp, a devenit o ţară suverană şi independentă", a mai spus Peskov. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens. Această decizie marchează începutul unui proces lung şi complex în vederea aderării la forul comunitar, potrivit Agerpres. Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică (sursa: Facebook/Alexander De Croo)
Internațional

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să cumpere energie în mod colectiv și să implementeze plafoane de preț la gaze pentru a preveni ceea ce ar putea fi o iarnă grea, a declarat vineri premierul belgian Alexander De Croo. Ne îndreptăm spre o iarnă care ar putea fi dificilă. Putem trece peste această perioadă dificilă doar dacă lucrăm împreună", a declarat De Croo înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. UE caută soluții pentru a preveni criza energetică "Trebuie să formăm un bloc energetic, trebuie să cumpărăm energie în mod colectiv, trebuie să ne folosim de plafoanele de preț și trebuie să ne coordonăm mai bine între noi", a adăugat el. De Croo a continuat spunând că Comisia Europeană "ar trebui să preia cu adevărat conducerea în acest moment". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Dacă operăm fiecare pe cont propriu, nu vom putea ieși din această situație", a subliniat el.Europa a încercat să își reducă dependența de gazele naturale rusești de la invazia din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie. Criza energetică a Europei a escaladat luna aceasta, când Moscova a redus și mai mult livrările către Germania, Italia și alți membri ai Uniunii Europene. Douăsprezece țări UE au fost afectate până în prezent de reducerile de aprovizionare cu gaze rusești, a declarat joi șeful politicii climatice a blocului, Frans Timmermans. Aprovizionarea cu gaze în UE este "garantată în prezent", dar situația "trebuie luată în serios", a declarat joi Comisia Europeană, potrivit CNN. Joi, UE și Norvegia au convenit să își consolideze în continuare cooperarea în domeniul energetic, asigurând UE cu livrări suplimentare de gaze.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră