joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1986 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană. SUA au anunţat vineri un nou ajutor militar destinat Ucrainei, în valoare de 820 de milioane de dolari format din rachete, obuze şi echipamente de apărare aeriană pentru a face faţă armatei ruse în confruntările din sudul şi estul ţării, transmite AFP. Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană Acest al 14-lea set de echipamente include două sisteme antiaeriene, patru radare de contra-baterie, rachete pentru lansatoarele de rachete multiple americane Himars, recent sosite pe câmpul de luptă, şi până la 150.000 de obuze de 155 mm. Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, care pot lansa rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune, sunt produse de compania americană Raytheon şi de grupul norvegian Kongsberg. Operate de la distanţă, acestea vor permite armatei ucrainene să lupte împotriva aviaţiei ruse, inclusiv a dronelor, precum şi a rachetelor de croazieră. SUA au livrat ajutoare militare de 6,9 miliarde de dolari "Statele Unite continuă să colaboreze cu aliaţii şi partenerii noştri pentru a oferi Ucrainei echipamentul necesar unui câmp de luptă în evoluţie", a afirmat într-un comunicat Todd Breasseale, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Acesta a subliniat "cooperarea Norvegiei pentru a permite livrarea istorică de către SUA a sistemelor moderne de apărare aeriană care vor ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor aeriene brutale ale Rusiei". Acest nou lot de echipamente, preluat din stocurile militare existente, creşte suma totală a asistenţei SUA pentru Kiev la 6,9 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

Pentagonul livrează Ucrainei obuze, rachete, antiaeriană (sursa: Agerpres)
Primăria, amendată pentru distrugerea spaţiului verde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primăria, amendată pentru distrugerea spaţiului verde

Primăria, amendată pentru distrugerea spaţiului verde. Municipalitatea ieșeană este acuzată oficial că distruge spațiul verde. Primăria, amendată pentru distrugerea spaţiului verde Garda de Mediu a aplicat două amenzi a 60.000 de lei pentru lucrări demarate de Primărie și care au dus la distrugerea unei zone etichetate chiar de edili ca spațiu verde. Inspectorii de mediu ar mai fi putut aplica o sancțiune de peste trei milioane lei, dar s-au mulțumit cu un avertisment. Citește și: Cum scapă Ciucă de acuzațiile de plagiat: cu ajutorul unui judecător apropiat de liberali și al unei decizii de instanță absolut bizare Cazul a ajuns în instanță, Primăria încercând să demonstreze că iarba și copacii pot fi înlocuiți fără probleme cu beton. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trotinetele sunt un coșmar în trafic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Trotinetele sunt un coșmar în trafic

Trotinetele sunt un coșmar în trafic. Pe străzi au loc aproape zilnic accidente în care sunt implicate acest tip de vehicule. Trotinetele sunt un coșmar în trafic Tineri şi copii sunt văzuţi pe trotinete gonind pe şoselele aglomerate, cu slalom printre maşini. Şoferii şi poliţiştii sunt exasperaţi, deoarece tinerii cu trotinetă apar de nicăieri şi taie calea autovehiculelor. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 Mai grav: mulţi dintre cei de pe trotinete nu au habar de noţiuni elementare de Cod rutier. Continuarea, în Ziarul de Iași.

NATO trimite România în prima linie (sursa: nato.int)
Internațional

NATO trimite România în prima linie

NATO trimite România în prima linie. Rusia reprezintă pentru Alianță "cea mai semnificativă şi directă ameninţare", în timp ce "politicile coercitive" ale Chinei reprezintă provocări pentru "interesele de securitate şi valorile" Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP. NATO trimite România în prima linie Conform acestui nou concept strategic, valabil pentru următorii zece ani, NATO nu mai vede Rusia ca pe un partener strategic, dar Alianţa "nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare" pentru Rusia. Acest document, care nu a mai fost revizuit din 2010, include acum în premieră şi referiri la China, menţionând despre această ţară că foloseşte "o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare" pentru a-şi proiecta puterea. "Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre", scrie NATO în acelaşi document în care critică şi "parteneriatul strategic" între Beijing şi Moscova împotriva "ordinii internaţionale". Creștere de șapte ori a prezenței militare active Liderii statelor NATO au mai aprobat la summit consolidarea prezenţei militare pe flancul estic, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi suplimentarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO de la 40.000 la 300.000 de militari. O dată cu conceptul strategic, liderii prezenţi au aprobat şi documentul denumit "Declaraţia de la Madrid". Ei au promis Ucrainei sprijin politic şi militar pe termen lung, inclusiv arme, muniţii şi instrucţie pentru armata ucraineană. Intervenind prin legătură video la acest summit, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut în special artilerie cu rază lungă de acţiune şi finanţare, susţinând că, pentru a rezista în faţa agresiunii ruse, armata ucraineană are nevoie de circa 5 miliarde de dolari pe lună. Noi trupe în România Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane. În România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară compusă în total din 5.000 de persoane, vor exista de asemenea desfăşurări americane suplimentare în statele baltice. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de un magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 vor fi dislocate în Regatul Unit şi vor fi poziţionate capacităţi suplimentare de apărare aeriană în Germania şi Italia.

CCR închide dosarele penale ale infractorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR închide dosarele penale ale infractorilor

CCR închide dosarele penale ale infractorilor. Câțiva evazionişti vor fi, foarte probabil, primii beneficiari ieşeni ai deciziei recente a Curţii Constituţionale referitoare la prescripţie. CCR închide dosarele penale ale infractorilor Trimişi în judecată după trecerea a opt ani de la comiterea faptelor, evazioniştii au cerut constatarea prescrierii răspunderii penale şi în faţa Tribunalului, dar solicitarea le-a fost respinsă. Între timp, CCR a dat un nou sens principiului prescrierii, iar magistraţii Curţii de Apel au ajuns la concluzia că cererea trebuie luată în considerare. Citește și: DNA: Fostul deputat PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei. Excursii de 110.000 euro pe banii partidului și ai contribuabililor Cazul a fost repus pe rol, iar o decizie va fi luată la jumătatea lunii septembrie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSD și PNL, scenete pe dosare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

PSD și PNL, scenete pe dosare

PSD și PNL, scenete pe dosare. Consilierii PNL şi PMP au votat împotriva constituirii Consiliului Judeţean Iași ca parte civilă în procesul şefului CJ. PSD și PNL, scenete pe dosare Acesta din urmă este acuzat de procurori că l-a impus ilegal pe Vlad Baba ca director la Şcoala Populară de Arte. Deşi colegii lor de la PSD au votat „pentru”, liberalii s-au opus în mod asemănător şi în cazul dosarului consilierei PSD Lăcrămioara Ursu. Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Consiliera a fost trimisă în judecată pentru înşelăciune şi uz de fals. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bloc de videochatiste, autorizat drept casă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bloc de videochatiste, autorizat drept casă

Bloc de videochatiste, autorizat drept casă. În 2015, Primăria Iași a autorizat împrejmuirea unui teren din Moara de Vânt şi construirea pe acesta a două locuinţe individuale de către SC Vixen SRL. Bloc de videochatiste, autorizat drept casă Firma are printre obiectele de activitate şi videochat-ul. După patru ani, în preajma Crăciunului, reprezentanţii municipalităţii, aflaţi la faţa locului, au propus admiterea recepţiei. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev În februarie 2020, a fost emis şi certificatul de atestare a edificării construcţiei, constatându-se că ea a fost realizată conform autorizaţiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni (sursa: tass.com)
Internațional

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni

Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni. Forţele ucrainene au atacat duminică o platformă de foraj în Marea Neagră deţinută de o companie de petrol şi gaze din Crimeea, a transmis agenţia oficială rusă de presă TASS, citând responsabili locali, potrivit Reuters, care remarcă faptul că acesta ar fi al doilea atac asupra al unui astfel de obiectiv în decurs de o săptămână. Platforme petroliere rusești, bombardate de ucraineni Platforma este operată de Chernomorneftegaz, pe care responsabili susţinuţi de Rusia au confiscat-o de la operatorul naţional de gaze ucrainean Naftogaz, în urma anexării peninsulei Crimeea de către Moscova în 2014. "A fost un bombardament al forţelor armate ucrainene, nu există victime", a declarat pentru TASS un reprezentant al serviciilor de urgenţă din Crimeea, care nu a oferit alte detalii. Responsabili proruşi din Crimeea au declarat luni că trei persoane au fost rănite, iar şapte au fost date dispărute, după un atac al ucrainenilor, care a forţat suspendarea lucrărilor la trei platforme, aşa-numitele "turnuri Boiko". Chernomorneftegaz se află sub incidenţa sancţiunilor SUA şi ale Uniunii Europene. "Turnurile Boiko" apărau de rachetele Neptun Duminică, un proiectil a lovit heliportul ocupanţilor, lăsând o gaură cu un diametru de aproape cinci metri, transmite agenţia de presă Unian, citând canalul "Baza" din Telegram. Potrivit acestuia, se pare că a fost lansată o rachetă în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică împotriva instalaţiei plutitoare "Taurida". Ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că ruşii îşi amenajaseră platformele de foraj în Marea Neagra ("turnurile Boiko") în scopuri militare pentru a-şi proteja navele de sistemul ucrainean de rachete Neptun. Stații de război electronic pe platforme Într-un interviu publicat pe pagina sa web de postul ucrainean ICTV vineri, Reznikov a remarcat că, cu ajutorul acestor platforme furate în 2014, Rusia nu numai că fura gaze din Ucraina, ci şi-a plasat acolo staţii de război electronic. Anterior, reprezentantul administraţiei militare din Odesa, Serhii Bratciuk, afirmase că ocupanţii utilizau aceste platforme de foraj ca baze militare pentru blocarea portului Odesa şi controlul unei părţi a Mării Negre. Comandamentul militar ucrainean nu a confirmat deocamdată oficial atacul, potrivit media de la Kiev. Odesa, atacată de ruși cu rachete anti-navă În acelaşi timp, autorităţile ucrainene afirmă că ocupanţii ruşi au lansat duminică două rachete antinavă de tipul Onix asupra regiunii Odesa. Acestea au fost lansate de sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate, transmite Unian, citând comandamentul operaţional "Sud" al forţelor de apărare ucrainene. Citește și: VIDEO Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS: o bază rusească în Donețk, serios afectată "Sub acoperirea unei furtuni, inamicul a atacat regiunea Odesa cu două rachete antinavă de tip Onix, lansându-le din sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate temporar. Dar forţele de apărare aeriană sunt pregătite în orice moment şi pe orice vreme: ambele rachete au fost distruse la apropierea lor de Odesa", a informat comandamentul operaţional "Sud".

La țară, zece la Evaluarea Națională (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

La țară, zece la Evaluarea Națională

La țară, zece la Evaluarea Națională. Vasile Amăriuţei a demonstrat că elevii din mediul rural pot face perfomanţă. La țară, zece la Evaluarea Națională Tânărul a absolvit clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială „Ioanid Romanescu” din Voineşti şi a reuşit să obţină media 10.00 la examenul de Evaluare Naţională. Este singurul elev din mediul rural ieşean care a obţinut un astfel de rezultat. Citește și: VIDEO Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS: o bază rusească în Donețk, serios afectată Vasile are două surori mai mari, în care a avut de-al lungul anilor modele demne de urmat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin și-a bătut joc de Macron (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin și-a bătut joc de Macron

Putin și-a bătut joc de Macron. "Ca să nu-ţi ascund nimic, am vrut să mă duc să joc hochei pe gheaţă (..) Acum vorbesc cu tine de la sală", îi răspunde Vladimir Putin lui Emmanuel Macron, care îi propune o întâlnire la vârf cu Joe Biden, un final suprarealist de conversaţie telefonică, care a avut loc cu patru zile înaintea începerii ofensivei ruse în Ucraina, transmite AFP. Conversația de pe 20 februarie 2022 Cele nouă minute de conversaţie, pe cât de inedite, pe atât de fascinante, se află în centrul documentarului "Un preşedinte, Europa şi războiul", realizat de Guy Lagache, care prezintă culisele diplomatice de la Elysée din ultimele şase luni şi care va fi difuzat pe postul de televiziune France 2. Duminică dimineaţa, 20 februarie. Camera se opreşte asupra consilierului diplomatic al preşedintelui francez, Emmanuel Bonne, înconjurat de trei colaboratori, în biroul acestuia din Palatul Elysée. Preşedintele francez, care se deplasase cu câteva zile înainte la Moscova şi Kiev, a început o mediere de ultimă oră pentru a încerca să evite declanşarea unui război. Cei patru membri ai celulei diplomatice din Palatul Elysée urmăresc de la distanţă conversaţia telefonică dintre cei doi preşedinţi. Putin și-a bătut joc de Macron Emmanuel Macron pare ferm, ofensiv, categoric, chiar dur. Vladimir Putin nu cedează, devine agasat. "Ascultă-mă", îi spune el. Din spatele câtorva expresii ruseşti de politeţe răzbat ironia şi chiar cinismul. Preşedintele francez este cel care iniţiază conversaţia, fără ocolişuri: "Aş dori să îmi oferi mai întâi viziunea ta despre situaţie şi dacă se poate destul de direct, aşa cum facem amândoi, să-mi spui care îţi sunt intenţiile". "Ce as putea să spun? Vezi şi singur ce se întâmplă", îi răspunde Vladimir Putin, referindu-se la acordurile de la Minsk care ar trebui să aducă pacea în estul Ucrainei, unde separatiştii pro-ruşi sunt activi după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. El îl acuză pe Volodimir Zelenski că a spus că vrea să să doteze cu arme nucleare. "Nu, baliverne", comentează Emmanuel Bonne. "De fapt, dragul nostru coleg, domnul Zelenski, nu face nimic (pentru a le pune în aplicare). Te minte", atacă Putin, potrivit traducerii documentarului. Liderul francez încerca să pară dur Liderul de la Kremlin îl acuză apoi pe omologul său francez că vrea să "revizuiască acordurile" şi cere să fie luate în considerare propunerile de pace ale separatiştilor. Emmanuel Macron protestează: "Nu ştiu unde a învăţat consilierul tău juridic. Eu doar mă uit la texte şi încerc să le aplic!", spune el. Vladimir Putin revine asupra acuzaţiei şi deplânge faptul că separatiştii nu sunt ascultaţi. "Nu ne interesează propunerile separatiştilor!", tranşează preşedintele francez, adăugând că acestea nu sunt prevăzute în acord. Citește și: Schizofrenie la Moscova în legătură cu deschiderea ușii UE pentru Ucraina și Moldova: Putin spune că nu are nimic împotrivă, MAE rus denunță o „abordare agresivă” Macron se manifestă însă şi ca mediator şi propune o întâlnire a tuturor părţilor. "Voi cere imediat asta de la Zelenski", insistă el. "Situaţia pe linia de contact este foarte tensionată. Chiar am făcut apel la calm ieri cu Zelenski. Îi voi spune din nou să-i calmeze pe toţi, să calmeze reţelele de socializare, să calmeze forţele armate ucrainene", promite el. Îl invită apoi pe interlocutorul de la Kremlin să facă acelaşi lucru cu forţele ruse poziţionate la graniţa cu Ucraina. "Nu ceda provocărilor de niciun fel în orele şi zilele următoare", mai avertizează el. "Acord de principiu" pentru o întâlnire Putin - Biden Emmanuel Macron ajunge apoi, în cele din urmă, la scopul apelului său, acela de a-l convingă pe Vladimir Putin să accepte o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la Geneva pentru a încerca o dezescaladare. Vladimir Putin nu pare încântat de propunere, cu atât mai puţin de stabilirea unei date. "Mai presus de orice, trebuie să pregătim această întâlnire în avans", insistă el. Emmanuel Macron ajunge să-i smulgă un "acord de principiu". "Păstrăm legătura în timp real. De îndată ce apare ceva, mă suni", îi transmite pe finalul conversaţiei Emmanuel Macron. "Mulţumesc, domnule preşedinte", conchide Putin în franceză. Rusul a făcut ce face de obicei La scurt timp, Palatul Elysée anunţa un viitor summit Biden-Putin, care nu va avea loc. Peste patru zile, constatarea realităţii va lăsa un gust amar."Nu l-am convins, a invadat Ucraina", afirmă Emmanuel Macron în fata camerei lui Guy Lagache. "M-am gândit că putem găsi prin (...) încredere, printr-o discuţie intelectuală, o cale cu Putin", declară Emmanuel Macron pe 16 iunie, în trenul care îl duce la Kiev, unde se va întâlni cu Volodimir Zelenski. După abuzurile comise de armata rusă, în special la Bucea, s-a depăşit un prag "ireversibil" la "nivel moral", spune Macron. "Ulterior, am vorbit cu el mult mai puţin". https://www.youtube.com/watch?v=jMPc4jBmnbo&feature=emb_title

Condamnare la indigo nume, faptă, pedeapsă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Condamnare la indigo: nume, faptă, pedeapsă

Condamnare la indigo: nume, faptă, pedeapsă. Doi ieșeni purtând același nume au fost condamnați în aceeași zi, pentru aceeași faptă, la aceeași pedeapsă. Condamnare la indigo: nume, faptă, pedeapsă Doar instanțele au fost diferite. Unul a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Celălalt mai are însă șansa apelului, condamnarea sa fiind doar în primă instanță. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că la summitul NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Madrid vor fi luate "decizii importante" la cinci capitole "cheie", printre care sprijinul pentru Ucraina, consolidarea prezenţei militare şi aprobarea noului Concept Strategic, documentul care va orienta strategiile Alianţei în anii următori, relatează agenţia EFE. Un nou concept strategic al Alianței Vorbind la o conferinţă de presă comună cu premierul ceh Petr Fiala, secretarul general al NATO a amintit despre acest Concept Strategic că reprezintă "planul cardinal pentru viitorul Alianţei noastre" şi "va stabili poziţia noastră comună faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi asocierea noastră cu UE, care a atins niveluri fără precedent". Acest document, revizuit ultima dată în anul 2010, descrie obiectivele NATO, identifică trăsăturile esenţiale ale mediului de securitate şi oferă orientări pentru adaptarea forţelor armate. Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO "Intensificăm descurajarea şi apărarea, ne consolidăm prezenţa, capacităţile şi disponibilitatea, în special în partea estică a Alianţei", a adăugat Stoltenberg. Vor fi de asemenea adoptate măsuri de susţinere a Ucrainei şi a "altor parteneri în situaţie de risc", NATO având prevăzut să aprobe pentru Ucraina "un pachet exhaustiv de asistenţă". La summitul NATO va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va interveni prin legătură video. Liderii statelor NATO vor aborda de asemenea la summit problema bugetelor alocate apărării şi "vor ameliora repartizarea cheltuielilor, cu mai multe investiţii în apărare care să fie făcute împreună". Disputa Finlanda & Suedia vs Turcia Summit-ul de la Madrid va lua în discuţie şi cererile Finlandei şi Suediei de aderare la Alianţă, blocate însă de veto-ul Turciei, care solicită celor două ţări să-şi schimbe radical atitudinea faţă de organizaţiile politice kurde. "Turcia are preocupări legitime pentru securitatea sa şi lucrăm la soluţionarea lor împreună cu Suedia şi Finlanda", a declarat Stoltenberg despre acest subiect. Summit-ul de săptămâna viitoare, a mai spus el, este "o oportunitate de a ne angaja din nou faţă de legătura vitală între Europa şi America de Nord". Consiliul UE, alături de NATO La rândul său, premierul ceh Petr Fiala a subliniat că războiul rus împotriva Ucrainei va fi în centrul summit-ului de la Madrid şi al preşedinţiei semestriale a Consiliului UE care va fi preluată de Republica Cehă pe 1 iulie. Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor El şi-a manifestat speranţa că în timpul acestei preşedinţii va fi semnată la Praga o nouă declaraţie comună asupra cooperării între UE şi NATO.

Un refugiat ucrainean, 70 lei/zi (sursa: gov.ro)
Eveniment

Un refugiat ucrainean, 70 lei/zi

Un refugiat ucrainean, 70 lei/zi. Guvernul de la București, condus de premierul Nicolae Ciucă, va plăti persoanelor fizice câte 20 de lei pe zi pentru a asigura mâncarea fiecărui refugiat din Ucraina pe care îl găzduiește. În plus, vor mai primi 50 de lei pentru fiecare zi de cazare. În acest sens, Guvernul Ciucă urmează să adopte o Hotărâre de Guvern prin care va scoate 95 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru a-i da Ministerului de Interne pentru a asigura hrana și cazarea pentru 15.000 de refugiați din Ucraina. Un refugiat ucrainean, 70 lei/zi Pe masa Guvernului Ciucă să află un proiect de Hotărâre de Guvern prin care urmează să se scoată 95 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru a deconta masa și cazarea a 15.000 de refugiați din Ucraina. În Nota de Fundamentare se menționează că „Ucraina trăiește în război de peste 100 de zile, iar conflictul militar cu Federația Rusă se preconizează a fi unul de lungă durată”. Aceasta este una dintre justificările la care a apelat Guvernul Ciucă pentru a scoate banii din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. ISU județene vor deconta banii Banii vor ajunge în bugetele inspectoratelor județene pentru situații de urgență pentru a deconta persoanelor fizice cu „cheltuielile cu hrana și cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina”. Citește și: Ministerul Apărării va cumpăra blindate 4X4 de 750 milioane de euro. Americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, favoriți Guvernul a luat în calcul acordarea unui sprijin financiar de 20 de lei/persoană găzduită/zi pentru „acoperirea cheltuielilor necesare asigurării hranei”. Totodată, se va mai acorda un sprijin financiar de 50 de lei pe zi pentru fiecare persoană găzduită. Întreaga sumă de 95 de milioane de lei acoperă cheltuielile pe o perioadă de 90 de zile pentru un număr mediu de 15.000 de refugiați din Ucraina.

Alocaţia de hrană în spitale, dublată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Alocaţia de hrană în spitale, dublată

Alocaţia de hrană în spitale, dublată. De pe 1 iulie, cuantumul alocaţiei de hrană în spitalele de stat nu va mai fi de 11 lei. Alocaţia de hrană în spitale, dublată Practic, valoarea unei mese urmează să fie de 22 de lei pe zi. Până acum, pacienţii din spitale aveau mese zilnice în medie în valoare de 11 lei, din care administraţia unităţilor medicale trebuia să asigure cele trei mese, ţinând cont şi de necesarul zilnic de calorii, pe categorii de regimuri. Citește și: Ministerul Apărării va cumpăra blindate 4X4 de 750 milioane de euro. Americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, favoriți Managerii spitalelor din Iaşi văd această modificare ca „o gură de oxigen”, având în vedere scumpirile din ultima perioadă, atât pentru alimentele de bază, cât şi scumpirile pentru alte produse şi servicii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Accidentul cu patru morți coșmarul răniților (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Accidentul cu patru morți: coșmarul răniților

Accidentul cu patru morți: coșmarul răniților. Bărbatul care a ajuns direct în sala de operaţie după ce a fost adus de echipajele medicale se află în continuare la Terapie Intensivă. Accidentul cu patru morți: coșmarul răniților A trecut printr-o splenectomie (îndepărtarea chirurgicală a splinei - n.r.) şi urmează să mai treacă printr-o operaţie la mână. „Pacientul va avea nevoie de intervenţie chirurgicală pentru fractura de humerus, deci de braţ. Citește și: Birta, primarul din Oradea: Până în Budapesta faci două ore și jumătate, până în Viena, cinci ore, iar până în Bucureşti, aceeaşi distanţă până la Viena, faci nouă-zece ore Va fi realizată de către Clinica de Ortopedie împreună cu colegii din Terapie Intensivă şi este nevoie în continuare de sânge şi pentru această intervenţie”, a precizat prof. dr. Diana Cimpoeşu, medic şef UPU-SMURD Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră