joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Gabriela Iordache

1986 articole
Gabriela Iordache

Internațional

Fără gaz rusesc în iarna viitoare

Fără gaz rusesc în iarna viitoare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri Uniunea Europeană să se pregătească pentru "întreruperea completă" a gazelor din Rusia, transmite dpa. Fără gaz rusesc în iarna viitoare Şefa executivului european a declarat că Comisia intenţionează să anunţe planuri de urgenţă la nivelul UE, la jumătatea lui iulie, pentru a asigura transportul gazelor "acolo unde este cea mai mare nevoie de ele", în cazul sistării complete a furnizării de gaz rusesc. Ea a informat la zi Parlamentul European, la Strasbourg, despre progresele realizate de UE în eliminarea dependenţei de importurile de energie din Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Invazia rusă din această ţară a declanşat sancţiuni europene împotriva Moscovei, care a reacţionat prin blocarea unor livrări. Ca urmare, importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA s-a triplat, pe ansamblul UE, faţă de anul 2021, în timp ce importurile medii lunare prin conductele de gaze din Rusia a scăzut cu o treime, a arătat von der Leyen. Energia regenerabilă, în cărți Preşedinta CE a respins apelurile la temporizarea tranziţiei Uniunii către energia regenerabilă, deşi Europa se confruntă cu o criză energetică tot mai acută. "Noul mediu de securitate este cel mai bun argument pentru accelerarea dezvoltării regenerabilelor", a susţinut ea, adăugând că aceste surse de energie "ne asigură independenţa faţă de combustibilii fosili ruseşti". Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Concurenţa continuă pentru resursele limitate de combustibili fosili nu va face altceva decât să crească preţurile şi să îl finanţeze pe preşedintele rus Vladimir Putin, a arătat von der Leyen. "Este evident că Putin continuă să folosească energia ca pe o armă", a declarat ea, precizând că Rusia a sistat deja livrările de gaze către 12 state membre ale Uniunii Europene.

Fără gaz rusesc în iarna viitoare (sursa: Facebook/European Commission)
Dacia, vânzări duble în Marea Britanie (sursa: dacia.ro)
Eveniment

Dacia, vânzări duble în Marea Britanie

Dacia, vânzări duble în Marea Britanie. Vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 24% în iunie, la 140.958 unităţi, a anunţat Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Automobile din Regatul Unit (SMMT), transmite Reuters. Dacia, vânzări duble în Marea Britanie Este cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în luna iunie din 1996, deficitul de componente continuând să afecteze noile achiziţii şi realizarea comenzilor existente, a apreciat SMMT. În iunie, Dacia a vândut 2.372 de vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 120,86% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 1.074 de unităţi. În topul celor mai bine vândute modele în iunie se află Vauxhall Corsa, Tesla Model Y, MINI, Nissan Qashqai şi Volkswagen Golf. Electricele, la 16% Cota de piaţă a vehiculelor electrice s-a situat la 16,1% în iunie (de la 10,7% în perioada similară din 2021), în timp ce pentru vehiculele pe benzină a scăzut la 44%, iar la cele diesel la 5,7%. Din 2030, vânzările de maşini noi pe benzină şi motorină vor fi interzise în Marea Britanie. "Deficitul de semiconductori afectează înmatriculările de maşini noi mai mult decât restricţiile din 2021", a apreciat directorul general al SMMT, Mike Hawes. Luna trecută, SMMI a înrăutăţit estimările privind vânzările de maşini noi în Marea Britanie în acest an la 1,72 milioane, faţă de prognoza precedentă, de 1,89 milioane. Vânzările generale de mașini noi au scăzut În primele şase luni din acest an, vânzările de maşini noi în Marea Britanie au scăzut cu 12%, la aproximativ 802.000 unităţi. Este al doilea cel mai redus nivel al înmatriculărilor de maşini noi în Marea Britanie în primul semestru din 1992. În perioada ianuarie-iunie 2022, Dacia a vândut 12.111 vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 75,52% faţă de perioada similară din 2021, când a înmatriculat 6.900 unităţi. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul În topul celor mai bine vândute modele în primele şase luni din acest an se află Vauxhall Corsa, Ford Puma, Nissan Qashqai, MINI şi Kia Sportage. Marea Britanie rămâne a doua mare piaţă auto din Europa, în urma Germaniei, dar înaintea Franţei, Italiei şi Spaniei.

Putin, furios că Macron a "turnat" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că Macron a "turnat"

Putin, furios că Macron a "turnat". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a condamnat miercuri difuzarea la televiziunea France 2 a unei convorbiri între preşedinţii Franţei şi Rusiei, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin, informează AFP. Putin, furios că Macron a "turnat" "Eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor (astfel de) înregistrări", a spus Lavrov, după ce a ajuns public un dialog de nouă minute între liderul de la Elysee şi cel de la Kremlin. Discuţia foarte tensionată a avut loc cu patru zile înainte de invazia rusă în Ucraina şi a fost difuzată în cadrul unui documentar al postului francez de televiziune France 2 despre medierea lui Macron în încercarea de a împiedica războiul. El l-a acuzat atunci pe Putin că se pregăteşte de o ofensivă militară, în ciuda dezminţirilor venite de la Moscova. Lavrov: "Spunem întotdeauna ce gândim" Aflat într-o vizită în Vietnam, Lavrov a apreciat că Rusia nu are de ce să fie jenată de conţinutul convorbirii între cei doi şefi de stat. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul "Negociem întotdeauna astfel încât să nu trebuiască să ne fie ruşine niciodată. Spunem întotdeauna ce gândim, suntem gata să răspundem pentru cuvintele noastre şi să ne explicăm poziţia", a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme!

Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat apelul pentru mai multe livrări de arme din Occident, insistând în special asupra sistemelor de apărare antirachetă, pentru a putea apăra oraşele ucrainene, informează miercuri dpa. Zelenski, apel disperat: ne trebuie arme! Potrivit lui Zelenski, a se reuşi apărarea naţiunii ucrainene împotriva atacurilor de rachetă ruse înainte de sfârşitul acestui an constituie un obiectiv esenţial al conducerii Ucrainei. "Însă realizarea acestui obiectiv depinde nu doar de noi, ci şi de înţelegerea nevoilor noastre fundamentale de către partenerii noştri", a spus Zelenski, în noua sa intervenţie video realizată în timpul nopţii. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Chiar dacă nu s-a mai auzit de ceva vreme sunetul sirenelor în capitala Kiev şi în multe alte oraşe ale Ucrainei, ucrainenii "nu trebuie să caute logică în acţiunile teroriştilor, pentru că armata rusă nu face pauze", a atenţionat Zelenski. Forţele militare ruse au o singură sarcină: "să ia viaţa oamenilor, să intimideze poporul. Astfel, chiar şi câteva zile fără alarmă antiaeriană par deja parte din teroare", a subliniat preşedintele Ucrainei. 24 februarie 2022, data fatidică Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. După cucerirea Luganskului şi a unei părţi din regiunea vecină Doneţk, care împreună alcătuiesc provincia Donbas, teritoriu ucrainean revendicat de Moscova, ruşii şi-au creat un culoar care uneşte estul cu sudul şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal şi controlată de Kremlin încă din 2014.

Moldova, exporturi fără taxe în UE (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

Moldova, exporturi fără taxe în UE

Moldova, exporturi fără taxe în UE. Parlamentul European a aprobat marţi, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, liberalizarea exporturilor de produse agricole din R. Moldova în Uniunea Europeană, informează deschide.md. Moldova, exporturi fără taxe în UE Decizia a fost luată cu 572 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 32 de abţineri, notează sursa citată. Legislativul comunitar a adoptat astfel propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se aplică taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate contingente tarifare: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. UE a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina, care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est. Recolta din 2022 poate fi exportată "Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către UE, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că ţara poate să exporte recolta din acest an. În acest mod noi putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti", a declarat raportoarea Marketa Gregorova, europarlamentar ceh. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane "Prin votul de astăzi arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. (...) Vreau ca măsura votată astăzi să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană", a pledat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Republica Moldova, într-un comunicat de presă. Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile moldoveneşti având ca destinaţie piaţa europeană.

Călcat de trei mașini, pedeapsă unică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Călcat de trei mașini, pedeapsă unică

Călcat de trei mașini, pedeapsă unică. Cazul ieşeanului călcat de trei maşini una după alta în 2015, la Metro, s-a încheiat cu o singură condamnare. Călcat de trei mașini, pedeapsă unică A fost pedepsit, simbolic, doar primul şofer care l-a lovit pe pieton. Magistraţii Curţii de Apel au decis admiterea apelului declarat de unul dintre ceilalţi doi şi l-au achitat. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane L-au achitat şi pe al treilea, deşi acesta nici măcar nu făcuse apel. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean (sursa: Facebook/Ministerul rus al Apărării)
Internațional

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean. Rusia a anunţat marţi că anchetează presupuse torturi la care bănuieşte că au fost supuşi soldaţi ruşi luaţi prizonieri de forţele ucrainene şi eliberaţi în urma unui schimb cu Ucraina, informează AFP. Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean "Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse verifică faptele de tratamente inumane aplicate unor soldaţi ruşi prizonieri ai Ucrainei", a anunţat instituţia într-un comunicat. Rusia şi Ucraina au făcut mai multe schimburi de prizonieri de război de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie; cel mai recent a avut loc pe 29 iunie şi a vizat 144 de combatanţi de fiecare parte. Unii dintre ruşii eliberaţi cu această ocazie au acuzat "numeroase fapte de violenţă la care au fost supuşi" în timpul detenţiei, printre care lovituri, torturi cu electricitate sau privare de apă şi de hrană. Rușii care s-au predat, mister Rusia a anunţat săptămâna trecută că deţine mai mult de 6.000 de prizonieri de război ucraineni, fără a preciza câţi ruşi s-au predat în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Kievul acuză Moscova de numeroase crime de război, pe care autorităţile ruse le neagă sistematic, chiar dacă sunt documentate. La rândul său, Rusia acuză forţele ucrainene de abuzuri şi de înscenare a unor crime atribuite armatei ruse.

4 iulie: morți, zeci de răniți (sursa: Agerpres)
Internațional

4 iulie: morți, zeci de răniți

4 iulie: morți, zeci de răniți. Atacatorul de la parada de 4 iulie din suburbia Highland Park a oraşului Chicago pare să fi tras în mulţime de pe acoperiş, au declarat oficiali locali, precizând că acesta este încă în libertate dar că nu există indicii că acesta s-a baricadat şi a luat ostatici, citaţi de NBC Chicago. 4 iulie: morți, zeci de răniți Potrivit unor oficiali locali, bilanţul atacului armat a crescut la şase morţi şi 24 de răniţi. Suspectul, descris de poliţie drept un bărbat alb în vârstă de 18-20 de ani, a fugit şi este "considerat înarmat şi periculos". https://www.youtube.com/watch?v=_Si5BoGy6jQ&feature=emb_title Oficialii locali au declarat în cadrul unei conferinţe de presă că o armă a fost recuperată la faţa locului. "Agenţiile de impunere a legii îl caută pe suspect; au fost găsite dovezi privind existenţa unei arme de foc", a postat municipalitatea pe site-ul său. Oamenii, sfătuiți să stea în case "Numeroşi poliţişti au fost deplasaţi la faţa locului şi au instituit un perimetru de securitatea în jurul centrului Highland Park", se precizează în comunicatul citat. În acelaşi timp, primarul localităţii a făcut apel la populaţie să rămână în locuinţe, întrucât situaţia este încă activă, precizând că mai multe agenţii, între care şi FBI; cooperează cu autorităţile locale. Citește și: Hocheist rus campion, înrolat cu forța și trimis la o bază militară din Arctica. Sportivul semnase un contract cu o echipă din SUA Incidentul armat are loc într-un context în care violenţa provocată de arme este proaspătă în minţile multor americani, după masacrul de pe 24 mai în care au fost împuşcaţi mortal 19 copii şi doi profesori la o şcoală elementară din Uvalde, Texas, şi atacul armat de pe 14 mai în care au fost ucişi zece oameni într-un magazin din Buffalo, New York.

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari (sursa: Facebook/EC)
Internațional

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari

Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari. UE va crea o platformă care să coordoneze reconstrucţia Ucrainei după războiul acesteia cu Rusia, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că reconstrucţia Ucrainei este "sarcina comună a întregii lumi democratice'', iar premierul său, Denis Şmigal, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile acestei reconstrucţii, relatează agenţiile Reuters şi AFP. Reconstrucția Ucrainei, 750 miliarde de dolari Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă dedicată reconstrucţiei Ucrainei, care se desfăşoară în oraşul elveţian Lugano. Platforma anunţată de Ursula von der Leyen va fi folosită pentru schiţarea nevoilor de investiţii, coordonarea acţiunii şi orientarea resurselor. "De la începerea războiului, UE a mobilizat în jur de 6,2 miliarde de euro ca asistenţă financiară" pentru Ucraina. Și "vor mai veni (fonduri). Ne vom angaja într-o reconstrucţie substanţială pe termen mediu şi lung", a promis preşedinta Comisiei Europene. Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Pe respectiva platformă se vor regăsi ţări, instituţii, sectorul privat şi societatea civilă. Banca Europeană pentru Investiţii a propus crearea unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei în valoare de circa 100 de miliarde de euro, pe modelul planului european de redresare post-COVID. Enorma sumă estimată de Șmigal Însă premierul ucrainean Denis Şmigal, prezent la conferinţa din Elveţia, a estimat la circa 750 de miliarde de dolari costurile unui plan de redresare a ţării sale după invazia rusă, el subliniind că numai costurile directe ale distrugerilor provocate infrastructurii în urma agresiunii ruse sunt până în prezent de peste 100 de miliarde de dolari. "Cine va plăti pentru planul de redresare, estimat deocamdată la 750 de miliarde de dolari?", a întrebat premierul ucrainean. Încercând să dea un răspuns parţial acestei întrebări, el a menţionat că, în opinia guvernului de la Kiev, o sursă de bază a acestei finanţări ar trebui să fie resursele obţinute prin confiscarea activelor statului rus şi ale oligarhilor ruşi îngheţate în prezent de Occident în cadrul sancţiunilor instituite împotriva Rusiei. Cele trei etape ale reconstrucției Acest plan, a continuat Şmigal, ar trebui să cuprindă trei etape: prima, axată pe restabilirea serviciilor esenţiale, precum furnizarea apei, fază aflată deja în desfăşurare, a doua ar trebui să conţină o componentă de "redresare rapidă" şi care să fie lansată cât mai rapid după încetarea ostilităţilor militare şi să includă construirea de spitale, de spaţii locative temporare pentru persoanele strămutate şi lansarea de proiecte în sectorul educaţiei, iar ultima etapă ar avea rolul să transforme ţara pe termen lung. Într-un discurs prin legătură video adresat responsabililor ţărilor aliate Ucrainei şi ai instituţiilor internaţionale reuniţi la Lugano, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că "reconstrucţia Ucrainei este sarcina comună a întregii lumi democratice" şi "contribuţia cea mai importantă pentru pacea în lume". Zelenski: Dacă lăsăm armele, nu mai existăm La rândul ei, Ursula von der Leyen a mai spus că "obiectivul Kremlinului este distrugerea militară, politică şi economică a Ucrainei". "Ei doresc să submineze existenţa fundamentală a Ucrainei ca stat. Nu putem şi nu vom permite să se întâmple acest lucru", a adăugat ea. În aceeaşi zi, când Rusia a ocupat şi oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei şi aproape a încheiat astfel cucerirea provinciei Lugansk, preşedintele Zelenski a mai susţinut, într-o intervenţie online în faţa studenţilor japonezi ai unei universităţi din Tokyo, că "dacă lasă armele, Ucraina va înceta să mai existe". "Ucraina are pământul său şi suveranitatea sa şi noi luptăm pentru pace. Acesta este un paradox al secolului al XXI-lea, acela că dacă lăsăm armele, Ucraina dispare şi încetăm să mai existăm", a spus Zelenski, potrivit agenţiei EFE.

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin

Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin. Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, în cadrul angajamentului mai vechi privind un "stat unional", a transmis Reuters duminică. Lukașenko rămâne lacheu al lui Putin Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei. La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină cu toată energia ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie. Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el. Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea". El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat. Zelenski: Un semnal periculos Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei". Citește și: Ucraina, foarte aproape să piardă estul țării: forțele de la Kiev s-au retras din Lisiciansk, orașul cel mai important strategic din Lugansk. Scholz: Putin poate duce mult acest război Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare.

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk

Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk. Moscova a acuzat naţiunile occidentale că blochează negocierile de pace cu Ucraina, prelungind astfel războiul, informează duminică dpa. Putin vrea Crimeea, Lugansk și Donețk "Acum este momentul când ţările occidentale pariază totul pe continuarea războiului", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea rusă. Potrivit lui Peskov, sub conducerea SUA, Occidentul nu le permite ucrainenilor "să se gândească la pace, nici să vorbească sau să discute despre aceasta". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a referit la afirmaţii ale unor politicieni occidentali care au spus că nu vor să facă presiuni asupra Ucrainei pentru negocieri. Însă momentul pentru negocieri va veni, şi-a exprimat convingerea Peskov. Pentru pace, Ucraina trebuie să accepte cererile Rusiei, care includ recunoaşterea Peninsulei Crimeea de la Marea Neagră drept teritoriu rus şi cedarea regiunilor Doneţk şi Lugansk, a subliniat Peskov. Fără negocieri față în față de peste trei luni Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Rusia a acuzat Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi presupune că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor (sursa: euronews.com)
Internațional

Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor

Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor. Oraşul Sloviansk din estul Ucrainei a fost duminică ţinta unor bombardamente puternice cu lansatoare de rachete, bombardamente în timpul cărora au fost ucise şi rănite numeroase persoane, a anunţat primarul acestui oraş, Vadim Leah, informează Reuters. Sloviansk, Kramatorsk: atacuri furibunde ale rușilor "Au fost 15 atacuri. Mulţi morţi şi răniţi", a scris Leah pe Telegram. El a subliniat că această serie de bombardamente a fost cea mai puternică dintre cele care au vizat în ultimul timp oraşul Sloviansk. Tatiana Ignatcenko, o purtătoare de cuvânt a administraţiei regionale Doneţk de care aparţine Sloviansk, a precizat pentru mass-media ucraineană Suspilne că aceste atacuri s-au soldat cu "şase morţi şi 15 răniţi" şi a reiterat apelul autorităţilor către locuitori ca aceştia să părăsească regiunea, în condiţiile în care linia frontului este deja la numai câţiva kilometri de Sloviansk. Potrivit mass-media ucrainene, una dintre pieţele din oraş a fost de asemenea incendiată de aceste bombardamente. Lugansk și Donețk, țintele principale Mai la sud, oraşul Kramatorsk, centrul administrativ al Donbasului controlat de ucraineni, a fost lovit pentru a doua zi consecutiv de rachete Smerci, potrivit primarului oraşului, Oleksandr Goncearenko. Aceste atacuri, care au lovit un cartier rezidenţial şi un hotel în care nu se afla nimeni, nu s-au soldat cu victime, a precizat el. Citește și: Ce știe Zelenski? Președintele ucrainean prezintă la Lugano planul de reconstrucție a Ucrainei după război Duminică, Rusia a declarat că a cucerit oraşul Lisiciansk, din estul Ucrainei, şi întreaga regiune Lugansk. Ocuparea oraşului Lisiciansk ar permite armatei ruse să avanseze spre Sloviansk şi Kramatorsk, două mari oraşe din regiunea industrială Donbas, pe care Moscova încearcă să o cucerească. Rusia s-a concentrat pe alungarea forţelor ucrainene din regiunile Lugansk şi Doneţk din Donbas, unde separatişti susţinuţi de Moscova luptă împotriva Kievului de la prima intervenţie militară a Rusiei în Ucraina, în 2014.

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri

Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a ameninţat sâmbătă cu represalii militare împotriva oricui ar ataca Belarusul, în contextul tensiunile ridicate generate de războiul din ţara vecină, Ucraina, transmite duminică dpa. Lukașenko amenință țările occidentale cu atacuri Într-un discurs pronunţat în ajunul Zilei Independenţei, preşedintele Lukaşenko a spus că a ordonat forţelor sale armate să vizeze "centrele de decizie" din capitalele occidentale în cazul unui atac asupra Belarusului, adăugând: "Nu vă atingeţi de noi şi nu ne vom atinge de voi", potrivit agenţiei de presă Belta. În pofida faptului că Rusia a invadat Ucraina, Moscova şi aliatul său devotat, Minsk, au încercat în mod repetat să se prezinte drept victime ale politicilor presupus ostile ale Occidentului şi ale NATO. Au existat temeri că Belarusul ar putea intra oficial în război alături de Rusia după declanşarea războiului din Ucraina pe 24 februarie. Finlanda și Suedia, în NATO Preşedintele Lukaşenko a recunoscut că în primele săptămâni de invazie au fost lansate rachetele ruseşti în direcţia Ucrainei de pe teritoriul său. La summit-ul NATO de la Madrid, desfăşurat la începutul acestei săptămâni, Alianţa Nord-Atlantică a decis să îşi consolideze în mod semnificativ flancul estic şi să înceapă procesul de aderare pentru Finlanda şi Suedia. Citește și: Germania, năucită de stoparea importurilor de gaz rusesc: costuri suplimentare de un miliard de euro lunar. Guvernul, gata să introducă o nouă taxă în facturile tuturor consumatorilor Ulterior, preşedintele Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a răspunde posibilului transfer al soldaţilor NATO în Finlanda cu desfăşurari proporţionale de trupe ruseşti în regiune.

Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă (sursa: Agerpres)
Internațional

Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă

Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă. Armata ucraineană a transmisă sâmbătă că Lisiciansk, oraş-cheie din estul Ucrainei aflat în centrul unor lupte intense în ultimele zile, "nu este încercuit", contrar unor afirmaţii făcute de separatiştii susţinuţi de armata rusă, potrivit AFP. Ultimul bastion al ucrainenilor, Lisiciansk, rezistă "Luptele fac ravagii în jurul Lisicianskului. Din fericire, oraşul nu este încercuit şi se află în continuare sub controlul armatei ucrainene", a declarat la televiziunea ucraineană Ruslan Muzitciuk, purtător de cuvânt al Gărzii Naţionale a Ucrainei, dezminţind o informaţie transmisă anterior de un reprezentant al armatei separatiste din Lugansk. Separatiştii susţinuţi de armata rusă au transmis sâmbătă că au încercuit "total" oraşul Lisiciansk. "Astăzi, miliţiile populare din Lugansk (armata separatistă - n.r.) şi forţele armate ruse au ocupat ultimele înălţimi strategice, ceea ce ne permite să afirmăm că localitatea Lisiciansk este complet încercuită", a precizat un reprezentant al armatei separatiste din Lugansk, Andrei Marociko, citat de agenţia rusă de presă TASS. Lisiciansk, cheia pentru Donbas Lisiciansk este ultimul mare oraş din regiunea Lugansk controlat de armata ucraineană. El este înfrăţit cu Severodoneţk, cucerit săptămâna trecută de Moscova după retragerea forţelor ucrainene la finalul unor confruntări de mai multe săptămâni. Cele două oraşe sunt separate de râul Doneţk. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Ocuparea oraşului Lisiciansk ar permite armatei ruse să avanseze spre Sloviansk şi Kramatorsk, alte două mari oraşe din regiunea industrială Donbas, pe care Moscova încearcă să o cucerească.

New York fără arme în public (sursa: Facebook/Governor Kathy Hochul)
Internațional

New York: fără arme în public

New York: fără arme în public. Legiuitorii din statul american New York au adoptat vineri o lege care interzice armele în numeroase spaţii publice, inclusiv în Times Square, şi cere ca solicitanţii de permise de portarmă să-şi dovedească abilităţile de a folosi o armă şi de a-şi pune la dispoziţie conturile de social media pentru a fi evaluate, transmite Reuters. New York: fără arme în public Legea, aprobată în cadrul unei sesiuni de urgenţă a legislativului, a fost impusă după o decizie de referinţă a Curţii Supreme, de săptămâna trecută, care a afectat legislaţia restrictivă din statul New York privind acordarea permiselor de portarmă. Majoritatea conservatoare din Curtea Supremă a decis pentru prima dată că actul fundamental al SUA, Constituţia, acordă unui individ dreptul de a avea asupra sa arme în public pentru autoapărare în orice loc din ţară. Liderii democraţi ai statului New York au deplâns decizia, declarând că va creşte violenţa provocată de armele de foc dacă mai mulţi oameni vor putea purta arme. Ei au recunoscut totodată că vor trebui să relaxeze reglementările privind permisele de portarmă, în vigoare de un secol, pentru a se conforma deciziei Curţii Supreme, dar au încercat să menţină cât mai multe restricţii cu putinţă în numele siguranţei publice. Curtea Supremă a amendat o lege din 1911 Curtea Supremă a SUA a decis că regimul anterior de acordare de permise de portarmă din New York, în vigoare din 1911, oferea oficialităţilor locale prea multe pârghii pentru a refuza emiterea unui astfel de permis.Însă guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, o democrată care a cerut organizarea sesiunii extraordinare a legislativului, a amintit că reglementările privind permisele de portarmă din acest stat au făcut ca New Yorkul să aibă cea de-a cincea cea mai scăzută rată de decese provocate de armele de foc dintre cele 50 de state ale SUA."Statul nostru va continua să-i protejeze pe new-yorkezi, chiar în pofida acestei piedici din partea Curţii Supreme. Poate că-şi închipuie că ne pot schimba vieţile din vârful pixului, dar avem şi noi pixuri", a declarat ea, în cadrul unei conferinţe de presă în capitala statului, Albany, în timp ce congresmenii dezbăteau legea. Unde nu pot fi purtate arme Conform legislaţiei adoptate vineri de statul New York, este considerată o infracţiune purtarea armelor într-o serie de locuri considerate sensibile, precum: clădiri guvernamentale, centre medicale, centre religioase, biblioteci, locuri de joacă, parcuri, grădini zoologice, şcoli, universităţi, tabere de vară, centre pentru diverse tipuri de dependenţă, centre pentru persoanele fără adăpost, cămine de bătrâni, transportul public, inclusiv în metroul new-yorkez, locuri unde se consumă alcool sau marihuana, muzee, teatre, stadioane, centre de votare şi Times Square. Citește și: Frustrare uriașă la Kremlin după ce forțele ucrainene i-au forțat pe ruși să părăsească Insula Șerpilor: Moscova a ripostat cu bombe cu fosfor și cu atacuri asupra civililor din Odesa Legea adoptată vineri - căreia i s-au opus reprezentanţii republicani, însă democraţii deţin majoritatea - urmează să intre în vigoare la 1 septembrie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră