miercuri 30 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Gabriela Iordache

2081 articole
Gabriela Iordache

Eveniment

Ajutorul UE pentru comunitățile afectate de incendii, secetă sau inundații trebuie continuat, cere Parlamentul European

Parlamentul European cere prelungirea inițiativei RESTORE, prin care pot primi sprijin imediat comunitățile afectate de inundații, incendii sau secetă, arată europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu.  Ajutor pentru 2026 și 2027 „Comunitățile afectate de inundații, incendii sau secetă au nevoie de sprijin imediat pentru a-și putea reface casele, infrastructura și economia locală. Am solicitat Comisiei Europene, împreună cu mai mulți colegi din Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European, prelungirea inițiativei RESTORE. Printr-o astfel de decizie, regiunile afectate de dezastre vor beneficia de sprijin european și în 2026 și 2027. ℹ️ Mecanismul RESTORE a fost aprobat în 2024 și a permis statelor membre să folosească mai rapid o parte din fondurile de coeziune pentru combaterea efectelor dezastrelor naturale. Am votat în favoarea acestor noi reglementări, atunci când au fost discutate în Parlamentul European. ℹ️ Finanțarea europeană poate ajunge până la 95%, iar banii pot fi folosiți pentru refacerea infrastructurii și a comunităților afectate și pentru diminuarea efectelor economice și sociale. ℹ️ În 2026, valurile de căldură, incendiile de vegetație și seceta au provocat pagube grave, iar unele regiuni s-au confruntat cu inundații. ℹ️ Prelungirea acestui mecanism ar fi extrem de importantă pentru România, oferind o alternativă la finanțarea din fonduri naționale sau locale. Prin prelungirea RESTORE, România ar avea în continuare posibilitatea de a redirecționa o parte din fondurile europene de coeziune către intervenții de reconstrucție și recuperare în zonele grav afectate de dezastre. ℹ️ În 2024, Europa a arătat că poate mobiliza rapid resurse și poate interveni atunci când apar situații dificile. Astăzi, avem nevoie de aceeași determinare pentru a veni în sprijinul regiunilor și al oamenilor afectați de fenomenele extreme.”, a scris Motreanu pe Facebook. Ce este RESTORE RESTORE, acronim pentru Regional Emergency Support to Reconstruction, este mecanismul creat de Uniunea Europeană pentru a accelera refacerea statelor membre afectate de dezastre naturale. Inițiativa, reglementată prin Regulamentul (UE) 2024/3236, a fost adoptată în decembrie 2024, după inundațiile și incendiile de vegetație care au provocat pagube în Europa Centrală, de Est și de Sud. RESTORE nu reprezintă un fond european nou și nu majorează bugetul Uniunii. Instrumentul permite statelor membre să redirecționeze o parte din resursele deja alocate prin politica de coeziune pentru perioada 2021–2027. Regulamentul modifică normele aplicabile Fondului european de dezvoltare regională, Fondului de coeziune și Fondului social european Plus. Mecanismul este destinat intervențiilor legate de dezastre naturale produse în anii 2024 și 2025. Statele pot reprograma fonduri pentru repararea infrastructurii și echipamentelor deteriorate, refacerea serviciilor esențiale și sprijinirea persoanelor și comunităților afectate. Sunt eligibile, în funcție de program, măsuri privind furnizarea de alimente și bunuri de bază, accesul la asistență medicală, sprijinul social și schemele temporare de muncă redusă. Una dintre principalele facilități este rata de cofinanțare europeană de până la 95%. Aceasta înseamnă că bugetele naționale sau locale trebuie să suporte o contribuție mai mică decât în cazul proiectelor obișnuite. RESTORE prevede și o prefinanțare suplimentară de 25%, astfel încât autoritățile să poată primi lichidități înaintea decontării cheltuielilor. Sumele reprogramate sunt însă limitate. Resursele alocate priorităților RESTORE nu pot depăși 10% din alocarea națională inițială relevantă pentru fondurile vizate. Fiecare stat trebuie să stabilească proiectele și cheltuielile necesare, să modifice programele de coeziune și să transmită schimbările Comisiei Europene pentru analiză și aprobare. Instrumentul completează Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, fără să îl înlocuiască. Fondul de solidaritate acordă ajutor după dezastre majore, în baza unei cereri și a unei evaluări a pagubelor. RESTORE oferă, în schimb, flexibilitate pentru folosirea rapidă a banilor existenți în programele de coeziune, inclusiv pentru nevoi sociale apărute imediat după dezastru. Prin această arhitectură, UE urmărește să reducă intervalul dintre producerea dezastrului și începerea reconstrucției. Autoritățile pot finanța atât intervenții materiale, cât și măsuri sociale temporare, adaptând programele existente la amploarea pagubelor și la nevoile populației, fără lansarea unui instrument bugetar complet separat. În același pachet legislativ, Uniunea a permis utilizarea fondurilor necheltuite din programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014–2020. Aceste resurse pot finanța ajutoare de urgență pentru fermieri, proprietari de păduri și întreprinderi afectate, însă măsura este reglementată separat de RESTORE. Avantajul mecanismului este viteza de mobilizare a resurselor și reducerea presiunii asupra bugetelor naționale. Limita sa principală rezultă din faptul că nu aduce bani suplimentari: fondurile mutate către reconstrucție pot diminua resursele disponibile pentru alte investiții planificate. Din acest motiv, statele trebuie să stabilească priorități și să evite afectarea proiectelor importante pentru dezvoltarea regională. Pentru România, RESTORE poate fi utilizat dacă autoritățile identifică operațiuni eligibile legate de dezastrele acoperite, creează priorități dedicate și obțin aprobarea Comisiei. Aplicarea depinde de deciziile autorităților de management, de fondurile disponibile și de respectarea condițiilor prevăzute de regulament.

Ajutorul UE pentru comunitățile afectate de incendii, secetă sau inundații trebuie continuat, cere Parlamentul European
Cum se scurg banii publici în cluburi-fantomă de fotbal: cazul ACS USV, echipă de liga a treia
Eveniment

Cum se scurg banii publici în cluburi-fantomă de fotbal: cazul ACS USV, echipă de liga a treia

CS USV CSM Iași 2020 este echipa locală de fotbal care evoluează la cel mai înalt nivel, în Liga a III-a. Denumirea este utilizată public, însă în evidențele Federației Române de Fotbal clubul figurează în continuare ca ACS USV Iași. Gruparea a ocupat locul lăsat liber în Copou de ACSM Politehnica Iași, care nu s-a înscris în Liga a II-a din motive financiare. Un milion de euro în sezonul 2026–2027 ACS USV nu se află în subordinea Universității de Științele Vieții, ci este o structură privată. Identitatea persoanelor care controlează clubul rămâne neclară, deși gruparea beneficiază de finanțări importante din bugetul municipiului Iași. Citește și: Nicușor Dan spune, la România TV și Antena 3, că își dorește ca guvernul Mureșan să treacă și cere „dialog” În ultimele cinci luni din 2026, proiectul ar urma să primească minimum 450.000 de euro din fonduri publice. Din această sumă, 350.000 de lei sunt alocați direct ACS USV, iar două milioane de lei sunt acordate prin CSM Iași 2020, clubul municipalității. Dacă ritmul finanțării continuă, cheltuielile bugetului local ar putea ajunge la aproximativ un milion de euro în sezonul 2026–2027. Cine deține și conduce clubul? Dumitru Rotaru, finanțatorul ACS Flacăra Erbiceni, declara în iulie că proprietarii clubului sunt el, Marius Apăvăloaie, Vasile Stoleru, Corneliu Florin Gorban și Alexandru Hagiu. Rotaru afirma că nu fusese consultat înaintea colaborării cu CSM Iași 2020, deși se considera membru fondator al ACS USV. Președintele Vasile Stoleru a contestat această variantă, susținând că gruparea are 11 membri fondatori, după cooptarea unor persoane din cadrul universității. El a promis că va comunica numele acestora, dar nu a răspuns solicitărilor ulterioare ale Ziarului de Iași. Surse citate de publicație susțin că ACS USV ar avea doar cinci persoane la nivelul conducerii supreme: Vasile Stoleru, Corneliu Florin Gorban, Dumitru Rotaru, Marius Apăvăloaie și Denis Constantin Țopa. Primarul Mihai Chirica a declarat, în Consiliul Local, că nu deține informații despre componența structurii de conducere. 38 de angajați la 100 de copii Semne de întrebare există și în privința organizării secției de fotbal a CSM Iași 2020. Clubul are cinci grupe cu aproximativ 100 de copii între 5 și 9 ani, pentru care au fost angajate 38 de persoane. Potrivit anchetei jurnalistice, recrutările ar fi fost făcute fără anunț de selecție și fără avizul Consiliului de Administrație, iar unele salarii ajung la 1.800 de euro net. În total, proiectul din Liga a III-a are aproape 80 de persoane înregimentate. Numărul celor 38 de angajați ai secției pentru copii a fost confirmat ulterior de conducerea CS USV CSM Iași 2020. 

Ministrul Educației cere ca profesorii să fie mai exigenți cu elevii, dar nu are soluții pentru problemele cadrelor didactice
Eveniment

Ministrul Educației cere ca profesorii să fie mai exigenți cu elevii, dar nu are soluții pentru problemele cadrelor didactice

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, susține că profesorii trebuie să fie mai exigenți în evaluarea elevilor, însă exigența trebuie însoțită de sprijin pentru copiii care rămân în urmă. Oficialul vorbește despre standarde clare, ore remediale și implicarea familiei, astfel încât lipsurile să fie recuperate înainte de a afecta întregul parcurs școlar. Date catastrofale Ministrul a analizat, pentru Ziarul de Iași, diferențele dintre notele obținute la clasă și rezultatele de la evaluările standardizate. Datele OECD arată că numai 48% dintre elevii români de 15 ani ating cel puțin nivelul 2 la matematică, același procent fiind înregistrat la lectură. La științe, ponderea ajunge la 54%. Citește și: BREAKING Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la „junk” dacă se prelungeşte criza politică „Nu mai poți să ajungi în clasa a VIII-a cu media peste 5 la matematică și tu să iei 2 la Evaluarea Națională”, a declarat Mihai Dimian. Potrivit acestuia, rezultatele examenului, completate cu situația elevilor care nu participă, indică faptul că aproximativ jumătate dintre copii nu dețin cunoștințele necesare nivelului minim. Activități remediale Ministrul afirmă că standardele de evaluare introduse în gimnaziu trebuie să devină repere clare pentru profesori și elevi. Școala are obligația să identifice dificultățile și să ofere activități remediale și sprijin individualizat pe parcursul anului. Dacă, după aceste intervenții, elevul nu atinge standardul stabilit, acesta ar trebui să repete materia înainte de a continua la nivelul următor. În viziunea ministrului, promovarea unui elev fără competențele necesare nu rezolvă problema, ci transferă lacunele către clasele următoare și face recuperarea mult mai dificilă pentru copil și profesorii implicați direct. Orele remediale există deja în învățământul primar și sunt incluse în norma învățătorilor. Mihai Dimian consideră că ele trebuie acordate tuturor elevilor care au nevoie de sprijin, nu doar unor categorii restrânse. Ce ar trebui să facă familia Responsabilitatea pentru rezultatele școlare nu aparține însă exclusiv profesorilor. Ministrul atrage atenția asupra absențelor, lipsei de motivație și participării reduse la ore. Familia trebuie să urmărească temele, prezența la școală și implicarea copilului, întrucât cea mai mare parte a timpului este petrecută acasă. Mihai Dimian a criticat și modul în care sunt organizate uneori programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”. În opinia sa, aceste perioade nu ar trebui transformate doar în excursii, ci folosite pentru activități aplicate, apropiate de viața reală și orientate către viitor. Ministrul consideră că asemenea activități pot răspunde mai bine nevoilor copiilor, pot explica utilitatea cunoștințelor predate și pot contribui la îmbunătățirea rezultatelor școlare, alături de evaluări corecte, intervenții remediale și colaborarea constantă dintre profesori și familie.

Fotbalul pe bani publici, din scandal în scandal: clona Politehnicii, plăți întârziate
Eveniment

Fotbalul pe bani publici, din scandal în scandal: clona Politehnicii, plăți întârziate

Primul salariu achitat de CS USV CSM Iași 2020 a provocat tensiuni în cadrul clubului local care evoluează în Liga a III-a de fotbal în locul ACS USV Iași. La termenul din 15 septembrie, doar o parte dintre cele aproximativ 80 de persoane înregimentate la structura instalată în locul ACSM Politehnica Iași în Copou și-au primit banii. Unele salarii au fost plătite Salariile au fost virate celor 38 de angajați ai secției de fotbal din cadrul CSM Iași 2020. Secția administrează cinci grupe de copii cu vârste cuprinse între 5 și 9 ani. Citește și: Nicușor Dan, consultări oficiale și posibilă desemnare a unui premier: pe cine pariază Polymarket Dintre persoanele plătite, 25 figurează în schema Centrului de Copii și Juniori, iar alte 13 ocupă diverse funcții în club. În schimb, jucătorii și antrenorii echipelor de seniori, legitimați la ACS USV Iași, nu își încasaseră salariile la data stabilită. Cele două cluburi sunt entități diferite în evidențele Federației Române de Fotbal și dețin certificate de identitate sportivă distincte. Colaborare între ACS USV Iași și CSM Iași 2020 Între ACS USV Iași și CSM Iași 2020 există un contract de colaborare aprobat prin vot de Consiliul Local Iași. Legalitatea plății angajaților ACS USV din fondurile CSM Iași 2020 a fost însă pusă sub semnul întrebării de mai multe persoane. Finanțarea provine din bani publici alocați de Primăria Iași. ACS USV a primit direct de la bugetul local 350.000 de lei pentru finalul anului, iar prin intermediul CSM Iași 2020 au fost alocate două milioane de lei pentru ultimele cinci luni din 2026. Semne de întrebare există și în privința utilizării finanțării acordate direct ACS USV. Suma a fost aprobată în a doua jumătate a lunii august, în timp ce salariile scadente la 15 septembrie acopereau întreaga lună august. De vină ar putea fi procedurile bancare Vasile Stoleru se numără printre persoanele asociate conducerii ACS USV, alături de reprezentanți ai ACS Flacăra Erbiceni, clubul care a cedat formației ieșene locul ocupat anterior în Liga a IV-a. Președintele ACS USV Iași, Vasile Stoleru, a fost întrebat de Ziarul de Iași despre motivul întârzierii, data achitării salariilor și sursa banilor. La aproximativ trei ore după transmiterea întrebărilor, acesta a declarat că, din informațiile sale, viramentele pentru drepturile salariale ale jucătorilor și antrenorilor fuseseră efectuate. Totuși, mai mulți angajați ai ACS USV au afirmat, sub protecția anonimatului, că banii nu ajunseseră încă în conturi. Întârzierea putea fi determinată de circuitele bancare, iar sumele ar fi putut deveni disponibile în ziua următoare. Conducerea clubului nu a oferit însă o explicație oficială privind sursa exactă din care sunt plătite salariile personalului ACS USV Iași.

Grădiniță de stat cu consumabile cumpărate de părinți: 550 de lei pentru fiecare copil
Eveniment

Grădiniță de stat cu consumabile cumpărate de părinți: 550 de lei pentru fiecare copil

Părinții copiilor înscriși în grupa mică de la Grădinița cu Program Normal din Lunca Cetățuii, comuna Ciurea, reclamă faptul că li s-a cerut să cumpere produse de igienă, rechizite și obiecte pentru dotarea sălii de grupă. Sesizarea transmisă redacției Ziarul de Iași vorbește despre o posibilă „colectare nelegală de fonduri și bunuri de la părinți”, iar cazul este prezentat ca exemplu al unui fenomen considerat mult mai răspândit în școli și grădinițe.  De la săpun, la hârtie creponată Potrivit documentelor primite de părinți, lista pentru grupa mică includea săpun lichid, șervețele pentru dispenser, hârtie igienică, șervețele nazale și șervețele umede. La acestea se adăugau materiale pentru activitățile educative: cărți de colorat și de povești, carton colorat, hârtie colorată, top de hârtie albă, biblioraft, dosar cu șină, 40 de folii, creioane colorate, creioane cerate, acuarele, pensoane, plastilină, lipici și hârtie creponată. Lista nu se oprea însă la consumabile și rechizite. Părinților li s-ar fi cerut și obiecte pentru sala de grupă, precum o păpușă sau o mașinuță, seturi de joacă de tip doctor, bucătărie sau cosmetică, puzzle-uri cu piese mari, LEGO, jocuri educative, cartonașe educative și pernuțe. 550 de lei de copil În sesizare, părinții susțin că astfel de solicitări transferă asupra familiilor costuri care ar trebui acoperite de unitatea de învățământ sau de autoritatea locală. Citește și: Sociologul Cătălin Stoica sugerează că ultimul sondaj INSCOP este o manipulare: „Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL” La o grupă de 25 de copii, solicitările ar însemna 50 de flacoane de săpun lichid, 100 de role de hârtie igienică, 50 de cutii de șervețele nazale, 50 de pachete de șervețele umede și 25 de topuri de hârtie A4, adică 12.500 de coli. Un părinte a transmis și bonul fiscal: rechizitele, jucăriile și jocurile au costat aproximativ 475 de lei, iar consumabilele încă 76 de lei. „Lăsați-mi timp să investighez” Totalul ajunge astfel la circa 550 de lei pentru fiecare copil, fără ghiozdan, haine sau încălțăminte. Pentru întreaga grupă, părinții estimează cheltuieli de aproximativ 13.750 de lei, echivalentul a 2.750 de euro. Contactată de Ziarul de Iași, directoarea Luminița Lungu, de la Grădinița cu Program Prelungit din Lunca Cetățuii, unitate de care aparține grădinița cu program normal, a spus că va verifica situația. „Lăsați-mi timp să investighez”, a declarat aceasta, susținând că instituția asigură consumabilele necesare. Ea a precizat că eventualele rechizite sau obiecte suplimentare nu sunt obligatorii și că părinții sunt cei care decid.

Guvernul nu mai are bani să construiască stadioane. Ce pretext penibil a găsit să refuze Iașiul
Eveniment

Guvernul nu mai are bani să construiască stadioane. Ce pretext penibil a găsit să refuze Iașiul

Proiectul Stadionului Municipal Iași nu mai figurează în evidențele Companiei Naționale de Investiții, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației la interpelarea deputatului ieșean Alexandru Muraru. Obiectivul fusese inclus inițial pe lista sinteză a CNI, în cadrul subprogramului „Complexuri sportive”, însă doar ca solicitare de principiu, fără depunerea documentației tehnico-economice necesare. Se invocă o întârziere birocratică Ministerul arată că menținerea proiectelor pe lista de așteptare a fost condiționată de reconfirmarea intenției ferme de realizare a investițiilor prin platforma digitală. În cazul stadionului de la Iași, beneficiarul nu ar fi făcut demersurile legale în termenele prevăzute, motiv pentru care proiectul a fost eliminat de pe lista sinteză. Citește și: Patriarhul Daniel, cu jet privat de la București la Suceava și retur Totuși, Primăria Iași poate solicita reintroducerea stadionului în programul CNI destinat complexurilor sportive. Chirica: „Nu ne-au ajutat cu nimic” Primarul Mihai Chirica s-a arătat nemulțumit de dispariția proiectului stadionului și a sălii polivalente de pe lista investițiilor, susținând că Iașiul are proiecte mature, dar nu a beneficiat de sprijin financiar de la buget. „Nu ne-au ajutat cu nimic”, a afirmat edilul, citat de Ziarul de Iași, criticând faptul că alte orașe primesc fonduri pentru arene sportive, în timp ce Iașul rămâne fără un stadion modern. Prezent la Iași, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a făcut o distincție între proiectul sălii polivalente și cel al stadionului. În cazul sălii polivalente, ministrul a spus că investiția nu este blocată, ci are nevoie de actualizarea indicatorilor tehnico-economici printr-o nouă hotărâre de guvern și de asigurarea contribuției naționale. Potrivit acestuia, Primăria Iași și-a asumat relansarea licitației pe baza documentației refăcute și posibilitatea unei cofinanțări inițiale. Nouă stadioane finanțate de stat, în construcție În privința Stadionului Municipal Iași, Cseke Attila a precizat că, în prezent, în România sunt în construcție nouă arene sportive, aflate în diferite stadii de execuție, majoritatea la început. „Dacă se vor găsi soluții financiare, se pot include și alte stadioane”, a declarat ministrul. Cseke Attila a susținut necesitatea investițiilor în infrastructură sportivă, arătând că sportul are nu doar o dimensiune competițională, ci și una socială și comunitară. Pentru astfel de proiecte, autoritățile locale trebuie să asigure o cofinanțare de 25%.

Ample mișcări de trupe la vârful Inspectoratelor Școlare Județene. Urmează reorganizarea sistemului
Eveniment

Ample mișcări de trupe la vârful Inspectoratelor Școlare Județene. Urmează reorganizarea sistemului

Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași are un nou director interimar. Irina Zamfirescu, fost inspector școlar pentru disciplina Fizică în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași, a preluat conducerea instituției până la organizarea concursului pentru ocuparea postului. Aceasta a anunțat că intenționează să participe la concurs pentru a rămâne director, arată Ziarul de Iași. Profesoară de olimpici Schimbarea a avut loc după ce Mihaela Pîrpîlă-Gotcu, fosta directoare a colegiului, a decis să nu mai continue în funcție și să nu candideze pentru un nou mandat, invocând motive personale. Irina Zamfirescu este profesor titular la Colegiul Național „Emil Racoviță” din 2018, după ce a predat aici prin detașare în perioada 2015-2018. Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Din 2020, a ocupat funcția de inspector școlar pentru Fizică. Anterior, a fost timp de șase ani director adjunct al Liceului Tehnologic „Mihail Sturdza” din Iași. Noua directoare a declarat că vrea să păstreze tradiția, excelența și seriozitatea care definesc colegiul. Ea a subliniat că legătura sa cu școala este una puternică, fiind profesor al instituției și părinte al unor foști elevi. De-a lungul anilor, a pregătit și elevi cu rezultate la olimpiade. Concurs pentru sute de posturi de director Postul de inspector școlar pentru Fizică, rămas vacant după plecarea Irinei Zamfirescu, a fost preluat de Ana Gabriela Machiu. Aceasta este profesoară la Liceul Teoretic „Miron Costin”, formator la Casa Corpului Didactic „Spiru Haret” și profesor metodist în cadrul ISJ Iași. Numirea face parte dintr-un val mai amplu de schimbări în învățământul ieșean. În total, 17 unități școlare din județ au directori interimari la începutul anului școlar 2026-2027. ISJ Iași pregătește concursuri pentru 305 funcții de conducere: 175 de directori și 130 de directori adjuncți. Concursul este programat pentru finalul anului, după expirarea mandatelor actuale, iar numirile interimare asigură continuitatea conducerii în unitățile ieșene afectate de schimbări. În celelalte 165 de unități cu personalitate juridică, actualii directori vor rămâne în funcție până la finalizarea concursurilor.

Interlopi din clanul Corduneanu, piese grele ale mafiei naționale a jocurilor de noroc. Cum era terorizată concurența
Eveniment

Interlopi din clanul Corduneanu, piese grele ale mafiei naționale a jocurilor de noroc. Cum era terorizată concurența

Un lot de inculpați dintr-un amplu dosar de criminalitate organizată, în care apar și membri ai clanului Corduneanu din Iași, a fost trimis în judecată la Curtea de Apel București. Printre cei acuzați se numără Adrian Corduneanu, Bogdan Corduneanu și Maria Grațiela Corduneanu, alături de alte persoane despre care procurorii susțin că au făcut parte dintr-o rețea construită în jurul afacerilor cu jocuri de noroc și pariuri, arată Ziarul de Iași. „Paza internă” DIICOT – Structura Centrală a dispus, prin două rechizitorii întocmite în august 2026, trimiterea în judecată a 88 de inculpați: 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale. Un dosar a fost înaintat Curții de Apel București, iar celălalt, Tribunalului București. Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită în 2018 și ar fi acționat la nivel național pentru protejarea intereselor economice ale unor firme din industria jocurilor de noroc. Membrii rețelei ar fi încercat să împiedice extinderea concurenței și să impună anumite condiții proprietarilor altor săli de jocuri. Procurorii susțin că gruparea dispunea de o structură de forță denumită „paza internă”, formată din peste 40 de persoane. Aceasta ar fi intervenit în conflictele cu clienții, împotriva concurenților sau pentru recuperarea unor presupuse datorii. Notorietatea și reputația violentă a unor membri ar fi fost folosite ca instrumente de intimidare. Bani, arme, droguri În dosar este inculpată și avocata ieșeană Ioana Laura Gherghe, acuzată de favorizarea făptuitorului. DIICOT susține că aceasta ar fi transmis membrilor grupării informații despre declarația unei persoane audiate la IPJ Iași. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier Gruparea a fost destructurată în noiembrie 2022, după peste 120 de percheziții efectuate în București și în mai multe județe. Anchetatorii au ridicat atunci bani, arme, săbii, arbalete și droguri. Acuzațiile includ constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, tentativă de omor, lipsire de libertate, violențe, favorizarea făptuitorului și infracțiuni privind drogurile. Inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)
Eveniment

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)

Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, este acuzat de Recorder că minte grosolan în legătură cu evenimentele de la baricada de la Inter din 21-22 decembrie 1989, respectiv de la mineriada din 13-14 iunie din Piața Universității din București. A fost sau nu a fost la mineriada din 1990? Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, a transmis un punct de vedere după acuzațiile formulate în investigația Recorder privind rolul său la Revoluția din 1989 și la mineriada din 13-14 iunie 1990.  Acesta respinge acuzațiile și afirmă că „afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament”. Recorder susține, însă, că documente din arhive și declarațiile unor foști militari îl contrazic pe actualul șef al SPP. Cea mai importantă dispută vizează evenimentele din iunie 1990. Pahonțu afirmă că, în acele două zile, el și militarii din subordinea sa au rămas în cazarmă, „conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române”. În schimb, trei foști subordonați ai săi din UM 0305 Băneasa – Ianțuc Cristian Gheorghe, Ianțuc Daniel Ioan și Spătariu Iulian – au declarat în fața procurorilor militari, în Dosarul Mineriadei, că au participat la evenimentele din București, fiind prezenți la Televiziune și în Piața Universității. O altă mărturie este cea a ofițerului Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu, care a afirmat că acesta a acționat în zona Universității în 13-14 iunie 1990. Recorder precizează că Grigoraș și-a reconfirmat declarația. La baricadă sau la 100 m de aceasta? Și în privința Revoluției din decembrie 1989 apar contradicții, potrivit publicației citate. Citește și: Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș Pahonțu admite că a făcut parte din trupele de Securitate și că a fost prezent pe străzi în noaptea de 21-22 decembrie, dar susține că dispozitivul său se afla la aproximativ 100 de metri de baricada de la Intercontinental. Dar declarațiile maiorului Gheorghe Rădulescu și ale lui Radu Grigoraș indică prezența unității în zona baricadei. În finalul punctului de vedere, Lucian Pahonțu invocă activitatea actuală a SPP și cooperarea instituției cu structuri din NATO, ONU și Uniunea Europeană.

O pădure de blocuri, blocată de consilierii locali ieșeni: orașul se dezvoltă accelerat, infrastructura nu mai face față
Economie

O pădure de blocuri, blocată de consilierii locali ieșeni: orașul se dezvoltă accelerat, infrastructura nu mai face față

Primăria Iași a retras de pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local toate proiectele majore de urbanism, după dezbaterile tensionate din Comisia de Urbanism. Astfel, niciun PUZ pentru locuințe colective nu a mai ajuns la vot, în condițiile în care proiectele analizate anterior stârniseră controverse și obiecții din partea consilierilor locali, arată Ziarul de Iași. Proiectele vor fi reanalizate Anunțul a fost făcut de primarul Mihai Chirica la începutul ședinței, înainte ca acesta să părăsească sala pentru a-l întâmpina pe ambasadorul Indiei, aflat în vizită la Iași. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Soluția anunțată este una provizorie: proiectele vor fi reanalizate, iar o parte dintre ele ar putea reveni pe ordinea de zi la următoarea ședință. Printre proiectele retrase se află și unul mai vechi al companiei Conest, care vizează construirea unui complex de blocuri de până la 60 de metri înălțime, echivalentul a aproximativ 20 de niveluri, pe un teren de peste trei hectare situat pe șoseaua Iași-Hlincea, dincolo de Târgul de Cherestea. Bloc înalt de 100 de metri Cel mai disputat proiect a fost cel de pe strada Gălățeanu, în Tătărași, unde era propusă construirea a trei blocuri cu șase niveluri, cu o înălțime maximă de 15 metri, pe un teren viran. Pe ordinea de zi urma să intre și proiectul imobiliar de la Capăt Dacia, dintre Depoul de tramvaie și COMAT, care include cel mai înalt bloc propus până acum în Iași, de peste 100 de metri. Proiectul fusese completat cu o funcțiune educațională, creșă sau grădiniță, și modificări privind accesul în ansamblu, dar nu a primit sprijin suficient în comisie.

Cel mai SF mall din România, proiectat de o mare companie internațională, va fi la Iași
Economie

Cel mai SF mall din România, proiectat de o mare companie internațională, va fi la Iași

Palas Iași intră într-un amplu proces de remodelare, după un concept realizat de Foster + Partners, una dintre cele mai cunoscute case de arhitectură din lume. Proiectul vizează atât interiorul centrului comercial, cât și spațiile exterioare din jurul Palatului Culturii, parcul Palas și zona Teatrului Luceafărul. Lucrările, estimate să fie finalizate în 2029, presupun o investiție de aproximativ 80 de milioane de euro, potrivit Ziarul de Iași. 18.000 mp în plus Noul concept urmărește transformarea Palas dintr-un centru comercial într-un „Lifestyle Center”, cu mai multe funcțiuni dedicate petrecerii timpului liber, evenimentelor, recreerii și activităților pentru familii. Parcul va deveni mai verde, cu zone umbrite, spații de joacă inspirate din natură, restaurante, cafenele, piațete tematice și spații pentru evenimente. Zona esplanadei Teatrului Luceafărul va fi reconfigurată. La suprafață va fi amenajat un amfiteatru în aer liber, iar sub esplanadă vor apărea noi spații comerciale, care vor continua până spre zona Hotelului Ramada. Potrivit reprezentanților Iulius, prin regândirea unor clădiri și spații existente vor fi obținuți aproximativ 18.000 de metri pătrați suplimentari. Fațadă de sticlă către Palatul Culturii Schimbări majore vor avea loc și în interiorul Palas. Aproximativ 80% din suprafața de retail va fi remodelată, atriumul va fi refăcut radical, iar printr-o fațadă mare de sticlă va fi deschisă o perspectivă directă către Palatul Culturii. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 În noul design vor fi integrate elemente inspirate din identitatea Iașiului, inclusiv cele șapte coline, bujorul și motive tradiționale. Proiectul prevede aproximativ 40 de branduri noi, magazine mai mari, un spațiu de joacă interior de peste 2.000 de metri pătrați și o librărie prezentată drept cea mai mare din Moldova. Palas va rămâne deschis pe durata lucrărilor.

Cum fac afaceri românii: împrumuturi dese fără contracte și procese nesfârșite pentru restituire
Economie

Cum fac afaceri românii: împrumuturi dese fără contracte și procese nesfârșite pentru restituire

Patronul complexului „La Castel” din Iași, Constantin Rădeanu, și investitorul imobiliar Cristian Delcea, foști prieteni și asociați de afaceri timp de peste un deceniu, se confruntă acum în instanță într-un litigiu financiar de peste un milion de lei. Disputa a ajuns la Tribunal, unde fiecare dintre cei doi oameni de afaceri ieșeni a susținut că celălalt îi datorează bani, arată Ziarul de Iași. Ca la Radio Erevan Constantin Rădeanu a cerut obligarea lui Cristian Delcea la plata sumei de 1,187 milioane de lei, bani pe care afirmă că i-ar fi împrumutat în august 2019, prin două contracte. Potrivit acestuia, suma trebuia restituită în august 2022, însă termenul a trecut fără plată. În noiembrie 2022, Rădeanu l-a notificat pe Delcea, iar în martie 2023 s-a adresat instanței. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Cristian Delcea nu a negat existența contractelor și nici primirea banilor, însă a susținut că sumele reprezentau, de fapt, restituirea unor împrumuturi anterioare acordate lui Rădeanu. Cei doi fuseseră asociați în mai multe afaceri, cel mai cunoscut parteneriat fiind Egros Trade SRL, unde au deținut câte 50% între 2012 și 2022. Toată lumea are dreptate Delcea a formulat și o cerere reconvențională, solicitând 155.000 de euro, diferență despre care spune că ar proveni din împrumuturi mai vechi. În apărare, Rădeanu a invocat prescripția unor pretenții și faptul că o parte dintre sumele reclamate de Delcea ar fi fost deja restituite. Totodată, el a arătat că declarația semnată la ieșirea din Egros Trade SRL viza doar raporturile societare, nu împrumuturile personale dintre cei doi. Judecătorii au analizat contractele, plățile și corespondența dintre cei doi, stabilind că Delcea trebuie să achite 1,187 milioane lei către Rădeanu, în timp ce Rădeanu îi datorează lui Delcea 50.000 de euro. Cum ambii au câștigat parțial, cheltuielile de judecată au fost compensate. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel, următoarea etapă probabilă a disputei dintre foștii parteneri ieșeni.

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat
Eveniment

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat

Atacul lui Edmond Niculușcă, „fața” de la „La Mița Biciclista”, împotriva patiseriei din Piața Amzei se suprapune peste o situație financiară foarte proastă a restaurantului de lângă Ambasada Franței. Pierderi anuale de milioane de lei Restaurantul „La Mița Biciclista” este operat de Amzei District SRL, firmă în care sunt asociați Aurel Iancu, Alberto Mihai Groșescu și Edmond Jean Niculușcă Drangă. Amzei District SRL funcționează din 2022 și nu a avut profit în nici un an. Mai mult, datoriile sunt uriașe: de la peste 236.000 de lei în 2022, la mai mult de 13,5 milioane de lei în 2025. Anul trecut, veniturile firmei au fost mai mici decât datoriile de 13,5 milioane de lei: au ajuns la 12 milioane de lei. Și tot anul trecut, firma care operează „La Mița Biciclista” a avut pierderi de 4,3 milioane de lei. Datorii și la stat Că situația firmei este dezastruoasă o arată și neplata taxelor către stat. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Potrivit portalului ANAF, la data de 30 iunie 2026, Amzei District SRL avea obligații restante la buget de peste 186.000 de lei, aproape 170.000 de lei - datorii la asigurările sociale și peste 67.000 de lei - la asigurările de sănătate. În total, firma care operează „La Mița Biciclista” avea taxe restante de aproximativ 423.000 de lei la finalul lunii iunie a.c. Margarina din merdenele a luat foc Un clip publicat de Edmond Niculușcă a provocat un val de reacții pe rețelele sociale după ce acesta a ironizat clienții unei patiserii vechi din Piața Amzei, cunoscută pentru merdenelele sale. În material, Niculușcă a comparat produsele patiseriei cu oferta localului pe care îl reprezintă și a vorbit despre consumatorii de merdenele pe un ton considerat de mulți utilizatori drept ironic, elitist și nepotrivit. Reacțiile au apărut rapid. Numeroși internauți au criticat mesajul, acuzând lipsă de bun gust, snobism și atacarea unui comerț de cartier cu tradiție. Alții au transformat episodul într-o glumă virală, folosind formule precum „Je suis merdenea” și anunțând susținere pentru patiseria din Piața Amzei. În urma criticilor, Edmond Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că mesajul a rănit oameni, amintiri și un simbol al locului. Și pagina „La Mița Biciclista” a publicat un mesaj, recunoscând că materialul video a fost o greșeală de comunicare.

Avea cea mai bună cocaină, de 100 de euro doza. S-a ales cu opt ani de închisoare
Eveniment

Avea cea mai bună cocaină, de 100 de euro doza. S-a ales cu opt ani de închisoare

Trei bărbați acuzați că alimentau piața de cocaină din Iași au fost condamnați de Tribunal pentru trafic de droguri de mare risc, după o anchetă care a vizat o rețea cu profil internațional. Un albanez la Iași Principalul inculpat, Lek Colaj, cetățean albanez stabilit de mai mulți ani în România, a primit o pedeapsă de opt ani de închisoare. Complicii săi, Sergiu Cătălin Cozma, zis „Mondialu”, și Constantin Roșca, au fost condamnați la șase ani, respectiv cinci ani și patru luni de detenție. Colaj locuia în Lunca Cetățuii, era căsătorit cu o ieșeancă și mai intrase în atenția autorităților în dosare de trafic internațional de droguri, potrivit Ziarului de Iași. Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august În 2020, autoritățile italiene îl căutau într-o anchetă privind importul unor cantități mari de cocaină din America de Sud, prin Amsterdam. Anchetatorii ieșeni au monitorizat timp de aproape trei ani gruparea, folosind inclusiv investigatori sub acoperire. Măsuri de precauție Traficanții erau prudenți, schimbau des mașinile, evitau discuțiile telefonice despre droguri și vindeau cocaină doar unor persoane de încredere, la prețuri mai mari decât media pieței. Momentul decisiv a venit în septembrie anul trecut, când Colaj ar fi intenționat să plece din România după o ceartă cu soția. Mașina în care se afla împreună cu ceilalți doi inculpați a fost oprită în apropierea Aeroportului Iași. Perchezițiile au dus la descoperirea a aproape 800 de grame de cocaină și a unor sume importante de bani. La Colaj au fost găsite 642 de grame de cocaină, 471.550 de lei, 15.360 de euro, 1.200 de dolari și 310 lire sterline. Toți trei și-au recunoscut vinovăția, însă au contestat sentința. Dosarul va fi reanalizat de Curtea de Apel Iași pe 15 septembrie.

Statul nu i-a oferit tratament, apoi i-a reproșat că a murit într-o clinică din străinătate fără să fi făcut cerere de decontare
Eveniment

Statul nu i-a oferit tratament, apoi i-a reproșat că a murit într-o clinică din străinătate fără să fi făcut cerere de decontare

Un ieșean a obținut în instanță decontarea parțială a tratamentului urmat de soția sa într-o clinică privată din Austria, după ce femeia, mamă a doi copii mici, a murit în urma complicațiilor provocate de mielom multiplu, o formă de cancer al sângelui. Terapia aprobată în UE, nevalidată în România Femeia fusese diagnosticată în martie 2021 și tratată la Institutul Regional de Oncologie, apoi la Institutul Clinic Fundeni. Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE După patru linii de tratament, medicii români au indicat o posibilă soluție: terapia cu Teclistamab, aprobată la nivel european, dar nevalidată încă în România. În ianuarie 2023, pacienta a plecat de urgență în Austria, la recomandarea medicului curant. A murit pe 1 martie 2023, din cauza insuficienței renale și septicemiei, potrivit Ziarului de Iași. Tribunalul acuză o birocrație excesivă Soțul său, Cristian M., a cerut decontarea a 50.825 de euro pentru servicii medicale și 6.500 de euro pentru transport. DSP Iași, Ministerul Sănătății, CJAS Iași și CNAS au refuzat plata, invocând lipsa aprobării prealabile pentru tratamentul în străinătate și faptul că facturile erau emise pe numele pacientei. Tribunalul a apreciat că legislația românească impune o birocrație excesivă în cazuri de viață și de moarte și a reținut că lipsa autorizării prealabile nu poate bloca automat rambursarea. Instanța a obligat inițial CNAS la plata a 197.500 de lei. Ulterior, Curtea de Apel a redus suma la 125.410 lei, reprezentând costul medicamentelor și al rezervelor de sânge, nu și cheltuielile de transport sau onorariile clinicii private. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră