sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2008 articole
Alex Preda

Economie

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a dat publicităţii miercuri mai multe detalii legate de podul suspendat peste Dunăre, care va fi inaugurat joi, la ora 11,00 şi va fi dat în trafic începând cu ora 13,00, fiind un obiectiv proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 de ani. Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat "Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre - Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi - Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră", a scris Irinel Ionel Scrioşteanu pe contul său de Facebook, cu precizarea că "nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani". Secretarul de stat a prezentat şi un rezumat al volumului de lucrări realizate la podul suspendat peste Dunăre, dar şi alte informaţii legate de acest obiectiv de investiţii, cel mai mare din România de după 1989. "Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi; pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori", mai arată Scrioşteanu. Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km. "Drumul principal Brăila - Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin", potrivit lui Scrioşteanu. Principalele lucrări prevăzute în contractul de realizare a Podului suspendat peste Dunăre sunt: 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, 9 noduri rutiere şi sensuri giratorii, 1 Centru de întreţinere şi coordonare, 1 staţie de taxare. "Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp", spune Scrioşteanu. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor precizează că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale publice, trotuarele urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu "Valoarea iniţială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd. În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede. La puţin timp de la preluarea mandatului de secretar de stat, în data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizită pe acest şantier şi am coborât 40 metri în pământ, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat şi m-am implicat permanent în evoluţia lucrărilor şi mă bucur că am făcut echipă cu colegii din minister şi CNAIR, dar şi cu antreprenorul şi ceilalţi factori implicaţi, ajungând astfel la punctul în care acest obiectiv major al României va fi dat în trafic", a completat Scrioşteanu.

Podul suspendat Brăila:Galați - Tulcea, inaugurat (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scriosteanu)
Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Serviciul Român de Informaţii nu se va implica în viaţa politică din România, fiind întrebat pe tema demisiei lui Eduard Hellvig de la şefia Serviciului şi despre faptul că, în prezent, conducerea instituţiei este asigurată de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu. Premierul nu știe ce va face Hellvig Şeful Executivului a fost întrebat într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României de la Berlin, în cadrul vizitei de lucru de două zile pe care o efectuează în Republica Federală Germania, dacă Eduard Hellvig va intra în politică după demisia de la şefia SRI. "Cred că domnul Hellvig este cel mai în măsură să vă răspundă", a afirmat Marcel Ciolacu. Cu privire la momentul când vor începe "negocierile" pentru numirea unui nou şef al Serviciului Român de Informaţii, premierul a precizat: "Momentan a făcut, am înţeles, preşedintele României, a informat Parlamentul, aşa e procedura constituţională". Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI Despre ipoteza în care prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu, ar trebuie să rămână la şefia Serviciului până la alegerile din 2024, Ciolacu a spus: "E o hotărâre care se va lua în primul rând în CSAT, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru". Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu În context, prim-ministrul a subliniat că nu crede că SRI se va implica în vreun fel în viaţa politică din România, fiind întrebat, în perspectiva alegerilor de anul viitor, cum este mai sănătos pentru democraţia din România: ca la conducerea SRI să se afle un general sau un civil. "Nu cred că Serviciul Român de Informaţii, mai ales după transformările din ultimii ani, se va implica în vreun fel în viaţa politică din România", a mai declarat Marcel Ciolacu.

Tudorel Toader vrea un nou mandat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tudorel Toader vrea un nou mandat

Tudorel Toader vrea un nou mandat. Cu permisiunea Mitropolitului Moldovei și cu acordul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași trece Prutul. Tudorel Toader vrea un nou mandat La Chișinău, acolo unde există, așa cum a constatat rectorul universității ieșene, un "real interes față de această specializare", viitorii studenți din Republica Moldova ai universității ieșene vor putea frecventa cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă Pastorală. Prof. Tudorel Toader a făcut și o trecere în revistă a multiplelor proiecte pe care universitatea ieșeană le dezvoltă. Citește și: ANALIZĂ Ciolacu, avalanșă de ieșiri populiste care arată că vrea la Cotroceni: plagiază mesajele AUR și descoperă bucuria de a circula cu metroul, în secret, dar atent fotografiat și mediatizat Și și-a reconfirmat deviza pe care vrea să o mențină și în următorul mandat, dacă va fi reales la conducerea UAIC. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cordunenii, bau-bau într-o ceartă de concubini (sursa: Facebook/Adrian Corduneanu)
Eveniment

Cordunenii, "bau-bau" într-o ceartă de concubini

Cordunenii, "bau-bau" într-o ceartă de concubini. O ieşeancă a cerut emiterea unui ordin de protecţie împotriva fostului său concubin, afirmând că acesta ar fi ameninţat-o cu moartea şi cu Cordunenii. Cordunenii, "bau-bau" într-o ceartă de concubini Povestea nu i-a convins pe judecători, care au apreciat că de fapt femeia încerca să obţină evacuarea concubinului din locuinţă pe o cale mai rapidă decât procedura standard. Femeia ceruse evacuarea lui C.I. din locuinţă pentru o perioadă de şase luni şi obligarea bărbatului la menţinerea unei distanţe de minim 100 de metri. Citește și: Ziariștii români despre demisia lui Hellvig: ode deșănțate, teorii conspiraționiste, zero informații verificabile despre proiectul fostului șef al SRI Ea a afirmat că în cursul acestui an bărbatul devenise agresiv verbal, jignind-o în mod repetat şi, în cele din urmă, ameninţând-o că îi va tăia capul cu cuţitul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum furi cu cleștișorul de gheare (sursa: zooplus.ro)
Eveniment

Cum furi cu cleștișorul de gheare

Cum furi cu cleștișorul de gheare. O ieşeancă a apelat la o modalitate ingenioasă pentru a fura din magazine: tăierea sistemelor antifurt cu un cleşte de unghii. Cum furi cu cleștișorul de gheare Metoda nu a fost însă infailibilă, iar tânăra a ajuns în faţa instanţei. Fata şi-a recunoscut vina, ceea ce a condus şi la o sentinţă mai uşoară. De la data comiterii faptelor, se angajase în străinătate, având un loc de muncă stabil. Citește și: Ziariștii români despre demisia lui Hellvig: ode deșănțate, teorii conspiraționiste, zero informații verificabile despre proiectul fostului șef al SRI Aşa că judecătorii au avut încredere că îşi poate schimba comportamentul, mai ales că fata nu avea antecedente penale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Acuzată de DIICOT, donații de milioane (sursa: economica.net)
Investigații

Acuzată de DIICOT, donații de milioane

Acuzată de DIICOT, donații de milioane. Ioana Timofte a pierdut funcția de director general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor după ce a fost arestată la domiciliu pentru 30 de zile în dosarul DIICOT privind delapidarea cu două milioane de euro a societății deținută de Ministerul Energiei. Trei ani de contracte fictive Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, împreună cu subalternii ei de la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), ar fi format un grup infracțional organizat pentru a devaliza societatea deținută de Ministerul Energiei. Procurorii DIICOT susțin că, începând din mai 2020 până în mai a.c., grupul infracțional condus de Ioana Timofte a organizat 485 de achiziții publice fictive prin care au devalizat compania statului de 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte a fost reținută inițial pentru 24 de ore pentru infracțiunile de delapidare și constituire a unui grup infracțional organizat. Judecătorii au decis ulterior să fie arestată la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, i s-a impus o serie de restricții. De exemplu, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, nu are voie să comunice cu ceilalți inculpați și nu are voie să părăsească domiciliul. Acuzată de DIICOT, donații de milioane Foarte interesant, tot în luna mai, dar a anului 2022, Ioana Timofte a simțit nevoia să renunțe la aproape toate proprietățile sale: două terenuri, două case și două apartament. Mai jos, lista terenurilor și clădirilor, înainte de înstrăinare. Terenurile și clădirile Ioanei Timofte, înainte de înstrăinare (sursa: integritate.eu) Unul din apartamentele înstrăinate este un penthouse de 250 de metri pătrați situat în nordul Bucureștiului. Acesta, ca și casele și terenurile, a fost donat către Lucreția Timofte, mama Ioanei. Un al doilea apartament a fost vândut de către Ioana Timofte. Imobilele donate/vândute de Ioana Timofte (sursa: integritate.eu) Așadar, la doi ani de la debutul activității infracționale de la CNCIR, potrivit DIICOT, directoarea generală de la Cazane a scăpat de foarte multe proprietăți imobiliare. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR Sumele cu care era plătită Ioana Timofte la CNCIR arată că era foarte performantă: aproape 340.000 de lei salariu anual, dar o primă și mai mare, de aproape 380.000 de lei. În total, peste 716.000 de lei anual, adică o medie lunară de 60.000 de lei, echivalentul a peste 12.000 de euro. Prima (jos) Ioanei Timofte, mai mare decât salariul (sursa: integritate.eu)

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale. Eduard Hellvig a anunţat, luni, că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale "Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură, şi la analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să-l slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă (textul complet, aici) la sediul SRI.

Mercenarii Wagner au dispărut, sunt incontrolabili (sursa: ctvnews.ca)
Eveniment

Mercenarii Wagner au dispărut, sunt incontrolabili

Mercenarii Wagner au dispărut, sunt incontrolabili. Preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat că mulţi dintre mercenarii Grupului Wagner, grup care s-a revoltat la sfârşitul săptămânii trecute, vor continua să servească Rusia. Mercenarii Wagner au dispărut, sunt incontrolabili Preşedintele rus, Vladimir Putin, le-a propus membrilor Wagner care vor să apere Rusia să "îşi continue serviciul cu arma în mână", a scris duminică Volodin pe contul său de Telegram. "Din câte ştiu, mulţi dintre ei au acceptat", a adăugat el. Faptul că Volodin nu oferă nici un fel de date concrete subliniază inconsistența afirmației sale. Mai mult, nici Ministeru Apărării de la Moscova, instituția care ar fi trebuit să preia mercenarii "cu arma în mână", nu a oferit date în acest sens la o săptămână de la dispariția lui Prigojin. Volodin a subliniat că rebeliunea din 23-24 iunie a Grupului Wagner sub conducerea şefului său, Evgheni Prigojin, care a fost stopată prin intermediul unui acord în timp ce mercenarii se apropiau de Moscova, "a arătat cât de mare este prestigiul preşedintelui (Putin) în societatea civilă şi în rândul militarilor". Laude deșănțate pentru Putin Liderul de la Kremlin, potrivit lui Volodin, "a ieşit din această situaţie extrem de dificilă cu poziţiile mai întărite, atât în ţară, cât şi în lume". "Dacă în 1917 şi în 1991 în fruntea statului s-ar fi aflat oameni ca Putin, nu ar fi avut loc o revoluţie şi nici Uniunea Sovietică nu s-ar fi dezintegrat", a conchis liderul Dumei de Stat. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Mercenarii Wagner au oprit rebeliunea după ce preşedintele rus a promis că dosarul penal împotriva lor va fi abandonat, că Prigojin va pleca în Belarus şi că membrii grupării se vor putea întoarce la casele lor sau se vor putea alătura oficial forţelor armate. Obiectivul declarat al lui Prigojin, pe care nu l-a atins, era demiterea ministrului Apărării, Serghei Şoigu, şi a şefului Statului Major General al Forţelor Armate, Valeri Gherasimov, pe care îi învinuia de luni de zile pentru eşecurile militare din Ucraina şi pentru numărul mare de pierderi în rândul forţelor ruse.

Protestele din Franța, ecouri în România (sursa: Facebook/Adrian Papahagi)
Eveniment

Protestele din Franța, ecouri în România

Protestele din Franța, ecouri în România. Manifestațiile, declanșate de uciderea adolescentului Nahel de către un polițist, au suscitat un interes mare și în rândul publicului românesc. Protestele din Franța, ecouri în România Cunoscut pentru opiniile sale conservatoare, Adrian Papahagi (foto) a avut un punct de vedere foarte tranșant. "Tânărul Nahel fura mașini, le conducea fără permis, și făcea puțin trafic de droguri. Asta era activitatea lui la 17 ani. Optimiștii vor obiecta că după majorat ar fi condus cu permis mașinile furate. Pesimiștii se pot teme că ar fi adăugat frumoasei cariere de traficant și hoț activitatea de proxenet, bătăuș și poate chiar ucigaș. Nahel a avut însă ghinion: s-a întâlnit cu doi polițiști care au insistat să-și facă datoria. După ce l-au fugărit prin tot cartierul (din fericire, promițătorul june Nahel n-a ucis niciun pieton în cursa lui), l-au somat să oprească motorul și să se predea. Cum Nahel refuza, ba chiar se pregătea de o nouă cursă, unul dintre polițiști s-a temut că junele infractor va sfârși omorând pe cineva cu mașina, și l-a împușcat. Ghinion, cum spuneam: Nahel a uitat că nu pățea mare lucru dacă se preda. Mai fusese interpelat de 12 ori, dar justiția franceză e mereu clementă cu cei ca el. În Franța, ești amendat dacă spui ceva rău despre infractori ca Nahel, nu dacă faci ce face Nahel. "Micul Inchizitor de Cluj" De altfel, presa stângistă s-a grăbit să ne explice că Nahel nu fusese condamnat formal, ci doar interpelat, deci era inocent ca un prunc (nu și dacă pruncul e alb și i se atribuie la naștere, după examinarea superficială a anatomiei, sexul masculin — în care caz moștenește automat păcatul strămoșesc al sexismului, rasismului, colonialismului și suprematismului alb, cel puțin până când își alege alt gen, promovând astfel în categoria discriminaților).", a scris Papahagi pe Facebook (postarea integrală, aici). Citește și: Buhnici lovește iar – profețește că ce vedem azi în Franța se va întâmpla și în România peste zece ani: Vom avea un milion de imigranți din Asia și Africa, vor apărea cartiere din altă lume Părerile lui Papahagi au primit multe replici. Printre acestea, una de la Pavel Lucescu, jurnalist. "Circulă prin feed-ul meu o mizerie rasistă de-a lui Papahagi, în care acesta susține sus și tare că polițistul care l-a împușcat mortal în piept, din față, pe puștiul ăla din Paris, ”și-a făcut datoria”. Că, cine știe, dacă nu-l ucidea, poate ar fi ucis el pe alții cu mașina aia. Deci l-a o(morât) preventiv. Așa cum, spre exemplu, ar putea fi și Papahagi, la un moment dat, pentru că, cine știe, poate se găsește un nebun într-o bună zi care să creadă că și Micul Inchizitor de Cluj ar ucyde pe rug niște necreștini, dacă i s-ar da voie.", a scris Lucescu, tot pe Facebook.

Diplomații ruși expulzați din România, afară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Diplomații ruși expulzați din România, afară

Diplomații ruși expulzați din România, afară. Personalul diplomatic rus expulzat de România a părăsit țara la bordul unei aeronave Ilyushin IL-96 care a aterizat sâmbătă dimineața la București. Aeronava aparținând unei companii aeriene rusești. Diplomații ruși expulzați din România, afară Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis anterior că 40 de angajaţi ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, împreună cu membrii de familie, urma să părăsească teritoriul României la bordul unei aeronave civile aparţinând unei companii aeriene ruseşti. "Această măsură reflectă punerea în aplicare a deciziei părţii române în termenul indicat, conform procedurilor utilizate de alte state membre UE în situaţii similare", preciza MAE. Ministerul român menţiona că această cursă aeriană este autorizată în baza legislaţiei privind relaţiile diplomatice. De asemenea, MAE reamintea că decizia României de reducere a personalului misiunii diplomatice a Federaţiei Ruse la Bucureşti "reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, în contextul declanşării de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei". 11 diplomați și 29 de angajați tehnico-administrativi La începutul acestei luni, MAE a anunţat că Federaţia Rusă trebuie să reducă numărul de posturi din România cu 51 de poziţii - adică cu 21 poziţii de diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în ţara noastră cu 40 de persoane - adică cu 11 diplomaţi şi cu 29 de persoane aparţinând personalului tehnico-administrativ. Citește și: Managerul „Spitalului Frankenstein”, unde se puneau stimulatoare cardiace din cadavre și o șefă de secție își interna părinții cu anii, demis în sfârșit. Dar fără nici o acuzație Ddiferenţa între numărul de posturi şi numărul personalului aflat efectiv la post se explică prin faptul că nu toate poziţiile de pe schema personalului rus din România sunt în prezent ocupate. Alegerea posturilor reduse şi a persoanelor care vor părăsi România a aparţinut, în această fază, Federaţiei Ruse, cu respectarea limitărilor aferente fiecărei categorii (diplomaţi, respectiv personal tehnico-administrativ). Astfel, numărul total de posturi diplomatice şi tehnico-administrative ale Federaţiei Ruse din România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5%, explica MAE la momentul respectiv.

Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat

Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat. Acuzațiile de dopaj cu Roxadustat au survenit în septembrie 2022, imediat după eliminarea prematură de la US Open, în urma cărora Simona Halep a fost suspendată provizoriu, pe perioadă nedeterminată de către ITF. Sportiva confruntat, în urmă cu câteva săptămâni, cu noi acuzații de dopaj, legate de niște posibile nereguli privitoare la "pașaportul său biologic". Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat ITIA au solicitat ca Simona Halep să fie supusă unor teste amănunțite. Dintre toate, atenția a fost atrasă de așa-numitul "Scor HB-OFF", care a prezentat în cazul ei valori considerate atipice de către specialiștii angajați de către ITIA, potrivit ProSport. Iar concluzia farmacologilor, biochimiștilor și toxicologilor care au făcut parte din acest "grup de lucru" a fost că această iregularitate nu putea fi provocată de factori naturali sau de probleme medicale deja existente, ci mai degrabă de introducerea în organism a unor substanțe care ar face parte din lista celor interzise. Această valoare neobișnuită a acestui parametru nu poate fi decât influențată într-o oarecare măsură de factori precum antrenamentul la altitudine sau dormitul într-un cort hipoxic, perioada recentă de pregătire intensivă, exercițiile cu repetitivitate solicitantă, sângerarea abundentă (pierdere recentă de sânge în cazul ciclului menstrual) sau transfuzia, deshidratarea extremă sau expunerea la frig (temperaturile scăzute, inclusiv criogenia), mai arată ProSport. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi Așadar, acești specialiști susțin că acest Scor HB-OFF neobișnuit de ridicat ar fi dovada clară că Halep s-ar fi dopat de mai multe ori și în mod conștient. În baza acestui raport, jucătoarea din România ar putea primi o pedeapsă exemplară, sinonimă, cel mai probabil, cu încheierea carierei sale de jucătoare profesionistă de tenis.

"Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România

"Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România. În cele 16 luni de când a început războiului, copiii din Ucraina s-au instruit pe două mari "fronturi". "Luptele" elevilor ucraineni refugiați în România Pe de o parte, sunt cei care au trecut integral în sistemul românesc de învăţământ, echivalându-şi studiile, învăţând limba şi trecând toate greutăţile birocratice: nu erau nevoiţi, dar au vrut să demonstreze că s-au integrat. Pe de altă parte, sunt elevi ucraineni stabiliţi la Iaşi ai căror familii au făcut tot posibilul ca micuţii să nu piardă legătura cu şcoala ucraineană. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Au apelat la tutori de la distanţă, au înscris copiii la ore online ţinute de şcolile pe care le-au abandonat sub tirul de rachete ruseşti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Planul lui Prigojin, capturarea șefilor armatei (sursa: Telegram/Concord Press)
Internațional

Planul lui Prigojin, capturarea șefilor armatei

Planul lui Prigojin, capturarea șefilor armatei. Şeful grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin, dorea să captureze înalţi responsabili ruşi din domeniul apărării, însă planurile lui au fost dejucate, ceea ce explică revolta sa de săptămâna trecută, susţine miercuri publicaţia americană Wall Street Journal. Planul lui Prigojin, capturarea șefilor armatei Potrivit Wall Street Journal, care citează responsabili occidentali fără a le dezvălui numele, Prigojin dorea să-i captureze pe ministrul rus al apărării Serghei Şoigu şi pe şeful Statului Major rus Valeri Gherasimov în timpul unei deplasări a acestora din urmă în sudul ţării. Însă Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) a aflat despre acest plan şi cei doi responsabili şi-au modificat deplasarea, potrivit publicaţiei americane. Acest lucru l-a constrâns pe Prigojin să-şi extindă planurile şi vineri forţele sale au cucerit fără a întâmpina prea mare rezistenţă cartierul general al armatei ruse în Rostov-pe-Don, crucial în comandamentul războiului din Ucraina, înainte de a întreprinde un "marş" asupra Moscovei. Sâmbătă, după o înţelegere mediată de preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, Prigojin le-a ordonat combatanţilor Wagner să revină la bazele lor temporare din Ucraina. El a explicat luni, într-un mesaj audio, că dorea să-şi salveze organizaţia, nu să cucerească puterea. Unii generali ar fi știut Patronul grupării Wagner, care se află de marţi în Belarus, îi acuză de mai multe luni pe ministrul rus al apărării şi pe şeful Statului Major de incompetenţă şi de sacrificarea a zeci de mii de soldaţi în Ucraina. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde La rândul său, publicaţia americană New York Times, care citează surse din serviciile secrete americane, afirmă că generalul Surovikin, şi probabil şi alţi generali ruşi de rang înalt, ar fi ştiut despre intenţia lui Prigojin de a lansa o rebeliune contra conducerii militare ruse, dar nu a raportat mai departe. Şeful Gărzii Naţionale ruse, Viktor Zolotov, un locotenent apropiat preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat marţi, citat de agenţia de presă Interfax, că rebeliunea a fost "pregătită şi inspirată de serviciile de informaţii occidentale", care "erau la curent de săptămâni de zile înainte ca aceasta să înceapă".

Polițiști la Imigrări, nu știu legea (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițiști la Imigrări, nu știu legea

Polițiști la Imigrări, nu știu legea. Venită în România pentru a munci, o bengaleză a ajuns în situaţia de a i se cere expulzarea sub escortă. Polițiști la Imigrări, nu știu legea "Vina" femeii a fost aceea că angajatorul ieşean a trimis-o temporar să muncească în altă parte şi pe altă poziţie decât cea contractată. Faptul că Serviciul de Imigrări a scos-o responsabilă pe bengaleză în loc să se îndrepte împotriva firmei care o angajare i-a surprins şi pe judecători. Citește și: EXCLUSIV Halucinant: 11 din BMW-urile electrice cu care se lăuda Firea la Primărie au fost abandonate prin oraș, alte patru au fost vândute pentru plata salariilor. Au costat peste 500.000 EUR dar nu a existat nici un plan de business Fără a cunoaşte limba română, cu atât mai puţin legislaţia noastră, femeia semnase ce i se pusese în faţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră