luni 18 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Alex Preda

2062 articole
Alex Preda

Internațional

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. "Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor.", a spus Biden, printre altele. Lista completă a instituțiilor sancționate La puțin timp după anunțul președintelui american, Trezoreria americană a anunțat lista completă a sancțiunilor. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice "OFAC designated two financial institutions that are crucial to financing the Russian defense industry, as well as 42 of their subsidiaries. These financial institutions play significant roles in the Russian economy, holding combined assets worth tens of billions of dollars. VEB and PSB are state-owned institutions that play specific roles to prop up Russia’s defense capability and its economy. VEB’s $53 billion asset portfolio makes it large enough to be among Russia’s top five financial institutions. VEB occupies a unique role in Russia’s financial system as the servicer of Russia’s sovereign debt, financier for exports, and a funding source for investment projects with a loan portfolio of over $20 billion. VEB finances Russia’s national economic development, including large-scale projects to develop domestic infrastructure and other industries that are critical to Russia’s generation of revenue. Currently Russia’s 8th largest bank, PSB was earmarked by the Russian government to finance Russia’s Ministry of Defense and the Russian defense sector. It services nearly 70 percent of Russia’s defense contracts and provides banking and personal finance to Russian military personnel. Today’s designation of PSB exposes the Russian government’s scheme to minimize sanctions risk exposure through PSB’s illicit sanctions evasion activity.", potrivit Trezoreriei SUA. Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA Trei foarte importanți apropiați ai lui Putin au fost de asemenea sancționați. "Elites close to Putin continue to leverage their proximity to the Russian President to pillage the Russian state, enrich themselves, and elevate their family members into some of the highest positions of power in the country at the expense of the Russian people. Sanctioned oligarchs have used family members to move assets and to conceal their immense wealth. The following designations target powerful Russians in Putin’s inner circle believed to be participating in the Russian regime’s kleptocracy and their family members. Denis Aleksandrovich Bortnikov, son of Aleksandr Vasilievich Bortnikov Aleksandr Vasilievich Bortnikov (Aleksandr Bortnikov) is the Director of the Federal Security Service (FSB) of the Russian Federation and a permanent member of the Security Council of the Russian Federation. Aleksandr Bortnikov was previously designated in March 2021 for being an official of the GoR, and for acting or purporting to act for or on behalf of, directly or indirectly, the FSB. Aleksandr Bortnikov’s son, Denis Aleksandrovich Bortnikov (Denis Bortnikov), is currently a Deputy President of Russian-state owned financial institution VTB Bank Public Joint Stock Company (VTB Bank) and a Chairman of the VTB Bank Management Board. Today, OFAC redesignated Aleksandr Bortnikovand designated his son DenisBortnikov pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Denis Bortnikov was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Aleksandr Bortnikov, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. Petr Mikhailovich Fradkov (Petr Fradkov) is the Chairman and CEO of PSB. Petr Fradkov is also the son of Mikhail Efimovich Fradkov (Mikhail Fradkov), former Prime Minister of Russia and former Director of the Russian Foreign Intelligence Service (SVR). Mikhail Fradkov was designated by OFAC in April 2018 for being an official of the GoR. Since 2018, Petr Fradkov has worked to transform PSB into a bank that services the defense industry and supports state defense contracts. In his role as Chairman and CEO of PSB, Petr Fradkov has held working meetings with Putin and participated in roundtable discussions in international forums in which he forecasts the PSB’s long-term strategic plans for supporting the Russian defense industry. Petr Fradkov is also the General Director of Joint Stock Company Russian Export Center, which was blocked today as a subsidiary of VEB. Today, Petr Fradkov was designated pursuant to E.O. 14024 for operating or having operated in the defense and related materiel and financial services sectors of the Russian Federation economy. Vladimir Sergeevich Kiriyenko, son of Sergei Vladilenovich Kiriyenko Sergei Vladilenovich Kiriyenko (Sergei Kiriyenko) is the First Deputy Chief of Staff of the Presidential Office. Sergei Kiriyenko is reported to be Putin’s domestic policy curator. Previously, Sergei Kiriyenko served as the Prime Minister of the Russian Federation and as the General Director of Rosatom State Atomic Energy Corporation. Sergei Kiriyenko was previously designated in March 2021for being an official of the GoR. Sergei Kiriyenko’s son, Vladimir Sergeevich Kiriyenko (Vladimir Kiriyenko), previously worked as a vice president at the Russian state-controlled company, Rostelecom, and is presently the CEO of VK Group, the parent company of Russia’s top social media platform, VKontakte. Today, OFAC redesignated Sergei Kiriyenko and designated his son Vladimir Kiriyenko pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Vladimir Kiriyenko was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Sergei Kiriyenko, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. As a result of today’s blocking actions, all property and interests in property of persons mentioned above that are in the United States or in the possession or control of U.S. persons are blocked and must be reported to OFAC. In addition, any entities that are owned, directly or indirectly, individually or in the aggregate, 50 percent or more by one or more blocked persons are also blocked. Unless authorized by a general or specific license issued by OFAC, or exempt, all transactions by U.S. persons or within (or transiting) the United States that involve any property or interests in property of blocked persons are generally prohibited. The prohibitions include the making of any contribution or provision of funds, goods, or services by, to, or for the benefit of any blocked person, or the receipt of any contribution or provision of funds, goods, or services from any such person. In addition, financial institutions and other persons that engage in certain transactions or activities with the sanctioned individuals may be subject to an enforcement action.", potrivit comunicatului Trezoreriei SUA (integral, aici).

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. În imagine, Aleksandr Bortnikov, în dreapta, în 2010 (sursa: kremlin.ru)
Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei

Joe Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei. Președintele SUA a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei "Este începutul unei invazii ruse în Ucraina. Voi impune sancțiuni ca răspuns, mult mai dure decât în 2014. Ne-am coordonat cu aliații, i-am spus-o și lui Putin, în față. Azi anunț primele sancțiuni, în coordonare cu aliații și partenerii. Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor. Nord Stream 2 nu va continua, repet, nu va continua, am decis cu Germania. Vom continua să asigurăm ajutor militar Ucrainei. Vom întări aliații baltici. Sunt mișcări defensive din partea noastră. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică Pleșoianu și Severin acțiunile președintelui rus Credem că Rusia va lansa un atac masiv asupra Ucrainei. Sper să mă înșel. Forțele Rusiei au rămas în Belarus ca să lovească in Nord, vasele rusești sunt amplasate pentru a lovi din Sud. Armata rusă a dus la graniță rezerve mari de sânge, de care are nevoie doar într-un război. Nici unul dintre noi nu se va lăsa păcălit: nu există justificare pentru acțiunile Rusiei. Doar Rusia va suporta consecințele. Administrația mea va apăra cetățenii de efectele economice ale sancțiunilor. Vom lua măsuri robuste. Ieri, lumea a auzit cum Putin a rescris istoria. A atacat dreptul Ucrainei de a exista. A amenințat explicit cu războiul. Nu există nici o îndoială că Rusia e agresorul. Dar încă mai e timp pentru a evita războiul. Orice face Rusia, suntem gata să răspundem cu unitate și claritate."

Dîncu din pix 500.000 de refugiați (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați

Vasile Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați. Ministrul Apărării a declarat, marţi, că România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina. Dîncu, din pix: 500.000 de refugiați "Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (...) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor", a spus ministrul Apărării la Parlament. El a arătat că România nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia. "Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică", a afirmat ministrul Apărării. Românii din Ucraina ar putea fi "extrași" Întrebat care ar putea fi cel mai rău scenariu pentru România, el a răspuns: "În momentul în care ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre şi ar fi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, care nu are graniţe şi se poate extinde, deci tot ceea ce ar însemna o situaţie de urgenţă am simulat interarme, interinstituţional. Există un comitet care funcţionează, tot timpul se întâlnesc, în fiecare zi, pe această temă cu nivelul pregătirii. Acest lucru a fost pentru prima dată când a fost un fel de cronică a unei morţi anunţate, ca să folosesc o sintagmă literară, şi atunci de săptămâni întregi ne pregătim". Vasile Dîncu a precizat şi că România este pregătită să-i extragă pe românii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie. "Suntem pregătiţi ca, în cazul în care este nevoie, să fie extraşi din teritoriu", a spus acesta, arătând că nu ştie să existe astfel de solicitări. Nu va fi un război pe teritoriul românesc Ministrul a punctat că există condiţiile pentru un conflict armat, dar şi speranţa unei dezescaladări în regiune. "Există condiţii şi pentru un conflict armat, foarte multe condiţii, dar nu se ştie. Să sperăm că încă vor continua să vorbească diplomaţii, nu militarii. (...) Federaţia Rusă foloseşte diplomaţia şi în scopul de a influenţa, de a manipula, pentru că în acelaşi timp se declară că se retrag forţe şi că există aproape un calendar de retragere şi se acţionează şi militar, dar există speranţă pentru că s-a convocat, încă nu ştim chiar data, dar în scurt timp va avea loc şi un comitet NATO-Rusia, care nu era programat pentru că este ca urmare a discuţiei din ultima vreme. Din perspectiva aceasta, diplomaţii încă pot să vorbească", a afirmat Dîncu. Întrebat dacă un eventual conflict ar putea ajunge şi în România, el a răspuns că "populaţia poate să stea liniştită". "În acest moment nu există nicio prognoză în acest sens. Eu cred că populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru".

Ai provocat un accident, plătești spitalizarea (sirsa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ai provocat un accident, plătești spitalizarea

Ai provocat un accident, plătești spitalizarea. Cel puțin asta i s-a întâmplat unei şoferiţe "şifonate" într-un accident pe care îl provocase: spitalul i-a trimis nota de plată. Cele patru zile de spitalizare au fost evaluate la 3.400 lei, iar spitalul a cerut în instanţă obligarea femeii să plătească. Ai provocat un accident, plătești spitalizarea La începutul lui septembrie 2017, aflată la volanul unui VW Polo, C.L.C. nu a respectat semnificaţia indicatorului "STOP" şi nu a acordat prioritate de trecere unui Opel Astra. A urmat o coliziune, din care cea mai afectată a fost tocmai şoferiţa neatentă. Aceasta a fost internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" din Botoşani, fiind diagnosticată cu hematom hepatic, contuzie toraco-abdominală şi litiază veziculară. După externare, spitalul şi-a cerut înapoi banii cheltuiţi. Cazul a ajuns în faţa magistraţilor Judecătoriei ieşene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Complicii din Poliție ai primarului Chirica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Complicii din Poliție ai primarului Chirica

Complicii din Poliție ai primarului Chirica, protejați de șefi. Ancheta DNA în dosarul "Flux" a devoalat o situaţie neverosimilă la Poliţia Locală. Complicii din Poliție ai primarului Chirica Un angajat al instituţiei este ţinut în braţe de conducere cu toate că implicarea sa în dosar arată grave nereguli în modul în care şi-a pus semnătura pe acte urbanistice. Poliţistul local Adrian Hriţcu a făcut recepţia blocului Flux, apoi a amendat investitorul, pentru ca, în final, să se numere printre semnatarii primului certificat de edificare a construcţiei care confirma că imobilul ar fi respectat autorizaţia de construire. Deşi întreaga afacere a ajuns la DNA, acest ultim act, emis în iulie 2017, nu ar fi provocat efecte juridice, dar important este conţinutul său, întrucât arată că investitorul a intenţionat să intabuleze blocul cu 16 luni înainte de emiterea celorlalte documente problematice de la nivelul Primăriei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cât se câștigă în universitățile românești? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cât se câștigă în universitățile românești?

Cât se câștigă în universitățile românești? Cât câştigă un cadru universitar? Răspunsul este însă greu de oferit. Doar la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi au fost înregistrate diferenţe de aproape trei ori între salariile de bază ale cadrelor didactice de facultăţile "mai sărace", care au mai puţini studenţi, şi cele "mai bogate", care au mai multe surse de venit. Cât se câștigă în universitățile românești? Deşi e vorba de persoane cu aceeaşi vechime şi aceleaşi norme didactice. Conform unor documente care analizează salarizarea la nivel naţional, unele anomalii sunt surprinzătoare: pot fi profesori universitari (cel mai înalt grad didactic) ale căror salarii de bază (fără niciun spor adăugat sau vreo gradaţie) să pornească de la puţin peste 3.300 de lei net. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE scoate Rusia din piața financiară

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

când intră trupele rusești în Ucraina? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Când intră trupele rusești în Ucraina?

Când intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform BBC News. Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca "forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul" "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. Când intră trupele rusești în Ucraina? În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia. Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora. Citește și: Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene. Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun. Acordurile, cu o durată de zece ani, creează "temeiul legal pentru prezenţa" în aceste teritorii a "unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi", potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte. Documentele "prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac" şi "prevăd protecţia comună" a frontierelor. Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei. Amenințări directe la adresa Ucrainei În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor "planuri militariste" din partea Kievului. Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas. După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea "consecinţe extrem de periculoase", a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție El a spus că "refuzul categoric" al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcând referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas. Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt "provocărilor". Sancțiunile impuse de SUA, ridicole Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP. "Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ", a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe. Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei. Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice "atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare", a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului. Sunt așteptate sancțiuni mai dure Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Alte măsuri" vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii. O listă a tuturor măsurilor, aici. În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona "pe cei care sunt implicaţi" în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene. Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi. Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt "distincte" şi "se vor adăuga" măsurilor economice "rapide şi severe" pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii. Aceste sancţiuni ar face din Moscova un "paria pentru comunitatea internaţională", a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american. Rusia ar fi "izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice", a ameninţat el. Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina. Marea Britanie ia măsuri marți Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui "pachet important de sancţiuni", după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP. Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că "crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare", a indicat Downing Street într-un comunicat separat. "El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine", potrivit documentului. "Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei", a adăugat comunicatul. Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie "să caute în continuare o soluţie diplomatică până în ultimul moment posibil", mai scrie AFP. ONU a condamnat decizia lui Putin Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", notează AFP. Este "incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", a adăugat şeful ONU în comunicatul său. "ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional", a adăugat Antonio Guterres. Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind "ocupaţia temporară" a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat "pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor" şi "protecţia civililor şi a infrastructurii civile", făcând din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei. Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cât mai curând posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întâmplător, această întâlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurând în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate. NATO cere o rezolvare diplomatică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei "să aleagă calea diplomaţiei", notează AFP. "Condamn decizia Rusiei", a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat. "Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale", a subliniat el. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. În imagine, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik (sursa: veridica.ro)
Internațional

Donețk și Lugansk, armele lui Putin

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o "cooperare în materie de apărare", informează AFP. Donețk și Lugansk, armele lui Putin Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii "Republicii Populare Doneţk" şi "Republicii Populare Lugansk", Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik. Marţea trecută, deputaţii ruşi au votat la rândul lor un apel către preşedintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei de opt ani. Citește și: Moscova continuă să toarne gaz pe foc: Putin reunește Consiliul Securității Rusiei Miercuri, Kremlinul a admis că recunoaşterea celor două autoproclamate republici populare Lugansk şi Doneţk nu ar fi conformă cu Acordurile de la Minsk privind reglementarea conflictului din Donbas, a căror respectare Rusia o cere. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că recunoaşterea celor două regiuni separatiste de către Moscova va însemna denunţarea Acordurilor de la Minsk, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

Angajații demisionează mai ușor, vor altceva (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Angajații demisionează mai ușor, vor altceva

Angajații demisionează mai ușor, vor altceva. Conform datelor oficiale, anul trecut, au fost înregistrate în judeţ un număr de 21.695 de demisii, cu 10% mai mult faţă de anul trecut. Angajații demisionează mai ușor, vor altceva "Îmi voi deschide o afacere în acelaşi domeniu de activitate", ne-a spus un bărbat care tocmai a ales să plece de la vechiul loc de muncă. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA "În faţa acestui trend, angajatorii trebuie să îşi reconsidere atât ofertele de angajare, cât şi sistemele de retenţie a angajaţilor actuali", explică un profesor de la FEAA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Casieria CFR Iași, ușor de spart. Directorul Pipa, amendat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Casieria CFR Iași, ușor de spart

Casieria CFR Iași, ușor de spart. Unităţile care manipulează valori monetare, inclusiv CFR, sunt obligate prin lege să respecte o serie de prevederi menite să garanteze reducerea riscului de furt sau jaf. Casieria CFR Iași, ușor de spart În februarie anul trecut, inspectorii poliţiei au verificat sediul Regionalei CFR, condusă de Radu George Pipa. De la intrare, au constatat o primă încălcare a legii: paznicul femeie T.T. nu purta decât sacoul uniformei, în loc de pantaloni având blugi. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA În plus, ecusonul său nu conţinea fotografia persoanei şi nici nu menţiona numele ori datele obligatorii referitoare la atestatul profesional, ci doar inscripţia generică "PAZĂ". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj. Ca şi cum cele cinci dosare penale pe care le are deja nu i-ar fi adus destulă bătaie de cap şi nopţi nedormite, primarul s-a ales pe deasupra cu un nou proces în instanţă. Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj Cea care ar trebui să-i fie cel mai apropiat colaborator în activitatea edilitară, secretarul general al municipiului, i-a făcut acestuia plângere la instanţă. Juristul Denisa Ionaşcu cere judecătorilor să îl oblige pe primar să-i respecte demnitatea în muncă şi să înceteze hărţuirea morală asupra ei. În sesizare, aceasta răspunde şi acuzaţiilor formulate în ultima vreme de Chirica la adresa sa. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Totodată, secretarul vorbeşte de acţiuni de filaj făcute cu scopul de a fi intimidată, dar nu atribuie acestea direct primarului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina. Casa Albă a confirmat că preşedintele american Joe Biden a fost de acord în principiu să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin, aşa cum a propus preşedintele francez Emmanuel Macron, cu condiţia ca Rusia să nu invadeze între timp Ucraina, transmite luni AFP. Statele Unite "s-au angajat să continue diplomaţia până în momentul în care începe o invazie", a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina "Preşedintele Biden a fost de acord în principiu cu o întâlnire cu preşedintele Putin (...) dacă nu are loc o invazie", a continuat Psaki. "Suntem, de asemenea, pregătiţi să impunem consecinţe rapide şi severe dacă, în schimb, Rusia alege războiul", a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA "În prezent, Rusia pare să îşi continue pregătirile pentru un atac la scară largă asupra Ucrainei foarte curând", a avertizat Jen Psaki. Agenda summitului va fi pregătită de secretarul de stat american Antony Blinken şi de ministrul rus de externe Serghei Lavrov în cadrul unei întâlniri programate să aibă loc joi, potrivit informaţiilor furnizate de administraţia prezidenţială franceză.

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina. Statele Unite ale Americii au avertizat ONU că deţin informaţii credibile cu privire la existenţa unei liste negre, întocmită de Moscova. Aceasta ar conţine numele unor ucraineni care să fie eliminați în caz de invazie a ţării vecine, potrivit unei scrisori oficiale, consultată duminică de AFP. Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina Ambasadoarea americană la ONU, Bathsheba Nell Crocker, i-a scris lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniind detaliile despre "informaţii perturbatoare" colectate de SUA, relatează luni DPA. "Suntem profund îngrijoraţi în legătură cu continuarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului de către Rusia în părţi din Ucraina pe care deja le ocupă şi avem toate motivele să credem că aceste preocupări se vor multiplica în urma unei noi ofensive militare", se arată în scrisoare. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO În documentul citat se afirmă că Rusia plănuieşte asasinate ţintite, răpiri, detenţii nejustificate şi utilizarea torturii, vizându-i pe cei care se opun acţiunilor ruseşti, inclusiv disidenţi ruşi şi belaruşi în exil în Ucraina, jurnalişti şi activişti anticorupţie, precum şi populaţii vulnerabile. Lista neagră a Kremlinului "Mai exact, avem informaţii credibile ce indică faptul că forţele ruse alcătuiesc liste cu ucraineni identificaţi pentru a fi ucişi sau trimişi în lagăre în urma unei ocupaţii militare", potrivit acestei scrisori citate de agenţia germană de presă. Statele Unite au avertizat de asemenea că ele cred că forţele ruse vor folosi măsuri letale de dispersare a protestelor paşnice sau pentru a contracara ceea ce ele vor percepe drept rezistenţă din partea civililor. SUA nu şi-au dezvăluit sursele de informaţii, notează DPA. La jumătatea lunii februarie, Kremlinul a acuzat SUA de "isterie" pe subiectul Ucraina, aminteşte AFP. Totodată, potrivit DPA, Moscova a respins în repetate rânduri planurile de a invada teritoriul ucrainean, în ciuda faptului că a concentrat aproximativ 150.000 de soldaţi de-a lungul graniţei cu această ţară, potrivit serviciilor de informaţii occidentale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră