Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic. Peste un pod medieval din Franța a fost turnat ciment. Mai apoi, un muncitor a desenat, pe cimentul ud, linii care să imite piatra. În Germania, demolarea unui monument istoric a revoltat locuitorii din München, iar amenzile s-au înăsprit: cinci milioane de euro și închisoare pentru deteriorarea monumentelor istorice.
În Spania, Asociația restauratorilor de artă este îngrozită de numărul record de opere de artă distruse din cauza restaurărilor dezastruoase. Totuși, unele dintre acestea au ajuns chiar să atragă turiști. În Italia, Venus și Marte au primit „proteze” politice.
Ciment scrijelit pe pod medieval
În luna mai, în Franța, Podul Saint-Blaise (Najac, Aveyron), monument istoric clasificat, a fost deteriorat în urma unui exercițiu militar. Vehiculele blindate i-au distrus o bună parte din piatra și cărămida din construcția originară.
Podul, construit între 1259 și 1274, a intrat într-un proces de restaurare. Lucrările, comandate de primărie, au început și s-au încheiat rapid: au durat nouă zile, în loc de 20, cât era prevăzut în contract
Însă, când podul a fost redeschis, locuitorii au fost șocați să vadă că porțiunea avariată a fost acoperită cu ciment, peste care cineva trasase, manual, niște linii care imitau piatra.
Primarul din Najac, Gilbert Blanc, s-a declarat dezamăgit, iar reprezentanții Bâtiments de France au evaluat amploarea dezastrului. Concluzia: totul trebuia refăcut.
Armata a plătit despăgubirile
Comanda de refacere a lucrării a fost dată aceleiași companii. Monumentul a fost recondiționat, după două luni, respectând de data aceasta planurile inițiale.
Nu au fost făcute publice nici numele companiei, nici costurile lucrărilor.
Se știe doar că Armata franceză a plătit o parte din despăgubirea pentru noul șantier.
În Franța, distrugerea, deteriorarea sau deteriorarea unei clădiri sau a unui obiect mobil clasat sau înregistrat ca monument istoric constituie infracțiune pedepsită de codul penal. Pedeapsa maximă prevăzută este de șapte ani închisoare și amendă de 100.000 de euro, putând fi majorată la zece ani închisoare și de 150.000 de euro.
Casa Ceasornicarului, demolată cu excavatorul
„Șoc pentru München: proprietarul Uhrmacherhäusl nu este condamnat penal!”, a titrat recent presa germană, relatând decizia considerată absurdă a justiției în cazul unui proces care durează de câțiva ani.
Scandalul a pornit de la demolarea unei case monument construită în anii 1800: Uhrmacherhäusl (Casa Ceasornicarului).
În Germania, clădirile protejate nu pot fi demolate. Potrivit Legii protejării monumentelor, pot fi doar renovate, cu autorizații și cerințe stricte. În caz contrar, sancțiunile variază de la amenzi de peste un milion de euro, până la închisoare.
Însă, invocând renovarea și primind autorizațiile necesare, proprietarul Casei Ceasornicarului a demolat-o. Pe 31 august 2017, un excavator a lovit fațada casei. Locatarii au chemat poliția, care a impus oprirea lucrărilor.
Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic
Cu toate acestea, o zi mai târziu, excavatorul a dărâmat casa până la temelie. Imediat un proces a fost intentat proprietarului. Acest a negat acuzațiile, declarându-se „șocat” și, alături de șeful de șantier, au susținut că a fost doar o „neglijență” din partea muncitorilor.
Cazul, prea șocant pentru Germania, a provocat intervenția politicienilor, în frunte cu primarul orașului München, Dieter Reiter.
În urma lobby-ului făcut de aceștia, în primăvara anului 2022, Parlamentul statului bavarez a înăsprit Legea protejării monumentelor. Amenda pentru încălcarea legii a crescut la cinci milioane de euro.
Totuși, în cazul Casei Ceasornicarului, la finalul unui lung proces, terminat anul acesta în noiembrie, Tribunalul Regional München a decis ca proprietarul să nu fie acuzat penal, iar amenda a fost de 100.000 de euro. I s-a impus însă să reconstruiască Casa Ceasornicarului, după planurile inițiale.
Ecce maimuța!
În 2012, în Spania, o frescă din Sanctuarul Milei din Borja, Ecce Homo de Elías García Martínez, avea nevoie de restaurare, afându-se într-o stare gravă de degradare. O enoriașă, în vârstă de optzeci de ani, Cecilia Giménez, pictor amator, fără experiență în restaurare, s-a oferit s-o efectueze ea însăși.
Lucrarea a fost iremediabil distrusă. În Spania mulți au redenumit fresca, în mod ironic, Ecce Mono („Iată maimuța!”). Totuși, restaurarea dezastruoasă a devenit un fenomen viral, provocând un flux enorm de turiști la mănăstiea Borja. Nu au existat amenzi sau sancțiuni.
Tot în Spania, în 2018, biserica San Miguel, din centrul istoric al orașului Estella (Navarra) inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, a comandat o lucrarea de restaurare pentru o statuie din lemn.
Statuia, care îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe călare, datează din secolul al XVI-lea. Lucrarea își pierduse culoarea inițială și avea nevoie urgentă de restaurare. Restauratorul, neexperimentat, a fost numit direct de parohie. Însă, la finalul lucrării, Sfântul Gheorghe căpătase un chip de desen animat.
Povestea are un final fericit: administrația locală a dispus imediat o nouă intervenție, de data aceasta profesionistă, care a corectat erorile. Și a sancționat, atât autorul restaurării, cât și parohia, cu o amendă de 6.000 de euro.
Roz, verde și albastru fluorescente pe lemn de sec. VX
Tot în 2018, în nordul Spaniei, parohul bisericii din El Rañadoiro a cerut unei enoriașe să revitalizeze culorile unui grup statuar de lemn. Grupul datează din secolul al XV-lea și îi înfățișează pe Madona cu Pruncul și Sfânta Ana.
Pictorița, María Luisa Menéndez, în încercarea de a revitaliza culorile a folosit vopsea fluorescentă. Roz, verde, albastru. În ciuda criticilor, Menéndez a declarat că, atât ea, cât și consătenii sunt mulțumiți de vitalitatea culorilor. Nu a primit nici o sancțiune.
Reprezentanții Asociației spaniole a restauratorilor de artă au deplâns „jefuirea continuă a țării noastre”, făcând referire la scandalurile de restaurare care au zguduit Spania în ultimii ani.
Legea spaniolă privind protecția operelor de artă prevede ca „Orice persoană care provoacă pagube unor bunuri cu valoare istorică, artistică, științifică, culturală sau monumentală, ori unor situri arheologice, terestre sau subacvatice, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă de la 60.000 la 2 milioane de euro”.
Penisul lui Marte și brațul lui Venus
În 2010, Silvio Berlusconi a cerut ca un grup statuar care îi împodobea reședința să fie „restaurat”.
Grupul, care îi înfățișează pe Venus și Marte, datează din anul 175 d.Hr., și a fost descoperit lângă Roma în 1918.
Însă, pentru că Venus nu avea un braț, iar lui Marte îi lipsea penisul, Berlusconi decis ca acestea să fie adăugate. „Restaurarea”, care a îngrozit lumea artei, a costat la vremea respectivă peste 73.000 de euro.
Totuși, protezele, care erau fixate printr-un sistem de magneți, au fost înlăturate trei ani mai târziu, în 2013.
În 2022, Legea patrimoniului italian a înăsprit sancțiunile pentru distrugerea sau deteriorarea bunuri culturale sau peisagistice: închisoare de până la cinci ani și amendă de până la 15 mii de euro.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră