Decizie radicală în Republica Moldova

Decizie radicală în Republica Moldova: buletinele de vot vor fi tipărite doar în română. Noul Cod Electoral, aprobat joi, 28 iulie, în primă lectură, de Parlamentul Republicii Moldova, prevede tipărirea buletinelor de vot într-o singură limbă – cea română. În schimb, în limba rusă, dar și alte limbi vorbite de minoritățile etnice care locuiesc în Moldova, vor fi tipărite materialele electorale informative, a explicat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV. Totuși, codul trebuie aprobat și în a doua lectură. Decizie radicală în Republica Moldova Postică a susținut că buletinul de vot nu conține informații atât de complicate, încât să nu poată fi înțelese de orice cetățean al Republicii Moldova. Potrivit vicepreședintelui CEC, instituția electorală va avea grijă ca procesul de vot să fie explicat minorităților etnice prin materiale informative. De asemenea, instituția va asigura traducerea și asistență pentru persoanele care vor avea nevoie. „Eu cred că este destul de simplu pentru că orice cetățean al Republicii Moldova să citească numele și partidul care candidează și în limba română, pentru că alte informații în buletinul de vot nu este în afară că e buletin de vot, tipul alegerilor și data la care are loc scrutinul. Nu sunt niște informații foarte complicate, care nu ar putea fi analizate citite de alte persoane. (…) Nu cred că trebuie să facem tragedie din acest lucru”, a mai spus Postică. Citește și: Mesaj brutal al diplomaților ruși în Marea Britanie: trupele Azov merită o moarte umilitoare, trebuie spânzurați. Twitter n-a șters mesajul, întrucât publicul trebuie să știe La alegerile parlamentare anticipate din 2021, din tirajul total de peste 3,6 milioane de buletine de vot, în limba rusă au fost tipărite aproape 700 de mii de buletine, arată agora.md. Dacă Parlamentul va aproba în lectura a doua actuala formă a Codului Electoral, atunci la următorul scrutin nu va mai fi tipărit niciun buletin în limba rusă. Foto: realitatea.md Proiectul noului Cod Electoral mai prevede că, în situații excepționale, la unele secții, procesul de votare ar putea avea loc două zile consecutiv, sâmbătă și duminică. „

Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea uniunii

Politică

Iohannis cere „clarificări publice” din partea UDMR

Președintele Klaus Iohannis punctează faptul că liderii UDMR au aplaudat discursul lui Viktor Orban și cere „clarificări publice” din partea uniunii. Reacția sa vine după ce unii lideri PNL au cerut chiar ieșirea UDMR de la guvernare. Însă, ieri, președintele UDMR, Kelemen Hunor, l-a apărat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, apreciind că declarațiile sale au fost scoase din context și nu au fost rasiste. Iohannis cere „clarificări publice” din partea UDMR „Eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs, pe care l-au aplaudat, sau dacă nu au înţeles ce se vorbeşte, ei au aplaudat discursul şi personajul. Trebuie să existe oricare explicaţie”, a afirmat Iohannis. Acesta apreciază, însă, că nu este nevoie de o criză guvernamentală. ”A doua chestiune, şi aici vin mai aproape de întrebarea dumneavoastră cu UDMR, eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea şi din miniştrii UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înţeles despre ce se vorbeşte şi au aplaudat pur şi simplu generic personajul care a ţinut discursul. Oricare ar fi explicaţia, ea trebuie să existe şi cred că trebuie să existe o discuţie clarificatoare, inclusiv în coaliţia de guvernare. Pe de altă parte, nu-şi doreşte nimeni în România să provoace o criză guvernamentală, pentru că un înalt demnitar străin a avut un discurs eronat. Dar nu putem să ne facem că acele lucruri nu au fost spuse, cum nu putem să ne facem că acele spuse nu au fost aplaudate”, a afirmat șeful statului. Citește și: Relația China – SUA a ajuns în faza amenințărilor între președinți: Xi Jinping i-a transmis telefonic lui Joe Biden „să nu se joace cu focul” în privința Taiwanului Kelemen Hunor: nu a fost un discurs rasist „Dacă ne uităm la tot discursul lui Orban, putem vedea că nu a fost un discurs bazat pe rasism sau pe teoria speciilor. Există o singură specie de om, homo sapiens, restul e cancan”, a spus, ieri, Kelemen Hunor. „Îl cunosc pe Viktor Orban de foarte mult timp, am avut ocazia să vorbesc pe larg cu el de mai multe ori despre multe lucruri și îndrăznesc să spun cu tărie că nu există niciun pic de rasism în Orban”, a mai afirmat președintele UDMR. Referitor la faptul că președintele PSD, Marcel Ciolacu, a cerut o discuție despre discursul lui Viktor Orban în coaliția de guvernare, Kelemen a declarat că dacă vrea să pună acest lucru pe ordinea de zi, nu există niciun obstacol, deoarece oricare dintre liderii coaliției poate propune orice subiect politic.

Politică

Încă un pensionar special în Guvern

Încă un pensionar special în Guvern: Petre Daea, beneficiar al indemnizației de fost parlamentar. Aceasta fusese abrogată în 2021, dar, în 2022, Curtea Constituțională a decis că legea de aborgare a fost adoptată cu încălcarea legii fundamentale. Încă un pensionar special în Guvern Potrivit unei declarații de avere depusă de Petre Daea în iunie 2022, în calitate de membru al consiliului de administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, el a beneficiat, în 2021, de doar 19.200 de lei, pensie specială de parlamentar. Această sumă mică se explică, probabil, prin aborgarea acesteiu pensii, în acel an. În 2018, pensia de parlamentar i-a adus 111.624 de lei. Daea are și o pensie bazată pe contributivitate, de 62.400 de lei. În 2021, el a fost angajat la PSD, dar a primit de aici o sumă extrem de mică, de 17.000 de lei. Soția sa este angajată la o agenție a ministerului Agriculturii, APIA, având un salariu lunar de 12.000 de lei pe lună. Actualul ministru al Agriculturii deține nu mai puțin de cinci apartamente, în București, Mehedinți sau Vaslui, plus două case de vacanță. Citește și: PSD și UDMR din nou împotriva lui Bolojan: au blocat inelul rutier metropolitan Oradea, cu riscul pierderii a 40 de milioane de euro Petre Daea este celebru mai degrabă prin declarațiile sale hilare, decât prin performanțele ca ministru. Foto: captură video Joi seara, Daea a explicat, într-o emisiune la Antena 3, procedeul prin care agricultorii verifică starea culturilor de porumb: „Un știulete când l-a luat un agronom în mână se uită la trei lucruri: În primul rând dacă e cald. Și acela era fierbinte (din imaginea în care Daea verifica un știulete, n.red.) În momentul în care desfaci pănușile și ai luat ciocălăul în mână e temperatura atât de ridicată, aproape de încălzești”.

PSD și UDMR din nou împotriva lui Bolojan: au blocat inelul rutier metropolitan Oradea, cu riscul pierderii a 40 de milioane de euro Foto: Facebook

Politică

PSD și UDMR împotriva lui Bolojan

PSD și UDMR din nou împotriva lui Bolojan: au blocat inelul rutier metropolitan Oradea, cu riscul pierderii a 40 de milioane de euro. În mod constant, PSD și UDMR s-au aliat, în Consiliul Județean Bihor, împotrivs liderului local PNL. De exemplu, în august 2021, au respins vânzarea fostei vile de protocol a PCR, fără să explice votul contra. PSD și UDMR din nou împotriva lui Bolojan Acum, consilierii județeni PSD și UDMR s-au abținut de la votul privind exproprierile pe centura metropolitană, fără a motiva în niciun fel de ce determină, astfel, suspendarea proiectului, pentru care voturile consilierilor PNL au fost insuficiente, scrie ebihoreanul. Guvernul a aprobat deja 40 de milioane de euro pentru acest proiect. Șoseaua de 17 km ar urma să ocolească localitățile Oșorhei încă de la intrare, Băile Felix și Nojorid, legând astfel DN 1 Oradea – Cluj, DN 76 Oradea – Deva și DN 79 Oradea – Arad, scoțând o parte din trafic atât de pe centura Oradiei, cât și din oraș și din cele trei comune. Proiectul inelului rutier metropolitan este al doilea blocat dintre cele propuse de Bolojan, după ce la începutul lunii o judecătoare de la Tribunalul Bihor a decis suspendarea aplicării mai multor Hotărâri de Consiliu Județean pentru construirea șoselei de centură a comunei Sânmartin, cu fonduri europene de 30 milioane euro. Bolojan: dacă lucările nu încep în toamnă, se vor pierde banii UE „Suntem în situația în care la toate proiectele de infrastructă conectivă avem procese”, a declarat luni Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor. Pentru centura Aleșd, CJ Bihor are un proces care vizează suspendarea hotărârilor de guvern care se referă la proiectul centurii, la Beiuș procesul intentat de proprietarii de terenuri a ajuns la Curtea de Apel Oradea și Bolojan crede că se va ajunge cu procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar la Sânmartin, după primirea motivației instanței, CJ Bihor va face recurs. „Având în vedere că aceste lucrări sunt finanțate din bani europeni, pe Programul Operațional Infrastructură Mare, care are termen de finalizare anul 2023 și fiecare are durată de execuție de aproximativ un an de zile, dacă lucrările nu încep în această toamnă, cel târziu în toamnă, nu vom putea finaliza proiectele”, a subliniat președintele CJ Bihor în conferința de presă susținută astăzi, 25 iulie. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI „Cu toate că legislația, din punctul meu de vedere este destul de explicită dacă nu ai încălcat în mod clar o lege nu ai putea să ataci niște hotărâri de exproprieri sau să le suspenzi, decât dacă ai încălcat în mod flagrant o lege, totuși avem acest tip de sentințe. Ar fi păcat să ai finanțare, contractele de execuție finalizate și să câștigi peste șase luni de zile un proces care să îți permită să lucrezi, dar să nu mai ai finanțarea”, a mai spus președintele CJ Bihor.

Politică

Ciolacu, atac la Kelemen Hunor

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, atac la Kelemen Hunor: îi cere să aibă o reacție la discursul lui Viktor Orban. Ciolacu a anunțat că va exista o discuţie în Coaliţie cu privire la acest subiect. Ciolacu, atac la Kelemen Hunor „Sunt două lucruri diferite. În primul rând, cred că putea să urce şi pe Himalaya sa facă astfel de declaraţii, importantă este gravitatea declaraţiilor, faptul că un lider al unui stat membru al UE aduce anumite declaraţii împotriva NATO şi UE, cred că este cel mai în măsură să răspundă. Cealaltă declaraţie, este incalificabilă pentru un om politic, în anul 2022, să faci o astfel de declaraţie, cu atât mai neinspirată, să fie pe teritoriul României”, a declarat Marcel Ciolacu. În ceea ce priveşte participarea şefului UDMR la conferinţa de presă în cadrul căreia, premierul maghiar şi-a ţinut discursul, preşedintele PSD a spus că nu a discutat cu liderul UDMR. „Eu mă aşteptam de la domnul Kelemen Hunor, să aibă o reacţie, dânsul personală, imediată după o astfel de declaraţie”, a mai spus Ciolacu. „O să avem o discuţie în cadrul Coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare, a fost o jignire, în special adusă românilor, mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar, indiferent, efectele sunt aceleaşi”, a mai spus Ciolacu. Tanczos Barna, lider important al UDMR și ministrul Mediului în guvernul României, a refuzat marți orice comentariu despre declarațiile anti-europene și rasiste făcute de premierul maghiar Viktor Orban sâmbătă la Băile Tușnad. „Nu comentez”, a spus de mai multe ori Tanczos Barna la Digi24 când a fost întrebată de moderatoarea emisiunii. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI Orban: noi, maghiarii, nu suntem o rasă mixtă Premierul de extremă-dreapta al Ungariei, Viktor Orbán, s-a dezlănțuit sâmbătă la Băile Tușnad împotriva „amestecului” de rase europene și non-europene. „Noi (n.r. maghiarii) nu suntem o rasă mixtă … și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a declarat Orbán. El a adăugat că țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt „națiuni”. De asemenea, Viktor Orban a făcut o aluzie la camerele de gazare ale regimului nazist atunci când a criticat planul Bruxelles-ului de a reduce cererea europeană de gaze cu 15%. „Nu văd cum pot obliga statele membre să facă acest lucru, chiar dacă există know-how german în acest domeniu, așa cum a demonstrat trecutul”, a spus el ironic.

Politică

Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare

Deputata PSD Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI. Acum câteva zile, printr-o notificare transmisă prin avocat, a solicitat să ștergem informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol ne-a transmis că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale. Însă informația se regăsea azi pe site-ul ANI. Vicol, în calitate de președinte al comisiei juridice a Camerei Deputaților, ar fi trebuit să știe că și această agenție publică declarațiile de avere. Ea a făcut dreptul la Universitatea Titu Maiorescu și are un masterat la Spiru Haret. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni elementare La momentul publicării articolului „Familia „avocatei interlopilor”, deputata Laura Vicol, a făcut o avere uriașă în 2021. Vezi ce valoare impresionantă au noile ei bijuterii, cumpărate anul trecut”, pe site-ul Camerei Deputaților abia fusese publicată noua ei declarație de avere. În această declarație se găsea informația că se arăta că soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. „Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol”, mai menționa articolul. Însă, ulterior, Laura Vicol a modificat declarația și a secretizat această informație. „Apreciez că informația relevată de articolul dvs. nu prezintă interes pentru publicul larg, mai cu seamă că documentația a fost depusă la autoritățile relevante, sumele sunt trasabile în conturile bancare, iar ANI a admis anonimizarea pentru motive întemeiate. În schimb, vă rog să aveți în vedere faptul că divulgarea în spațiul public a unei informații confidențiale, cum ar fi suma tranzacționată, ne expune unui risc de răspundere contractuală față de cocontractantul nostru și plata unor despăgubiri față de acesta, mai ales dacă această informație se va propaga mai departe și prin alte canale media”, se arată în notificarea transmisă acum câteva zile către DeFapt.ro. Nici o probă că ANI i-a permis să secretizeze informații comerciale Însă, în această dimineață, 28 iulie, datele privind tranzacțiile soțului se găseau în declarația de avere publicată pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Ele nu erau secretizate, așa cum au fost pe site-ul Camerei Deputaților. Declaratia de avere a lui Vicol, pe site-ul ANI, la 28 iulie, cu informațiile nesecretizate Vicol pare să nu știe că toate declarațiile de avere sunt publicate, oficial, pe două site-uri: al instituției la care lucrează persoana care depune această declarație și pe site-ul ANI. Pe site-ul ANI se află în acest moment aproape 11 milioane de declarații de avere și de interese. Deși Vicol susține în notificarea transmisă DeFapt.ro că ANI a aprobat să secretizeze informațiile privind tranzacțiile soțului, această agenție le menține publice. Ea a susținuit că: „Odată ce chiar autoritățile statului au considerat de cuviință ca această informație să nu mai facă parte din spațiul public, apreciez că este de datoria dvs. să procedați în același sens prin îndepărtarea acestei mențiuni din cuprinsul articolului. În măsura în care nu veți proceda în sensul solicitării și în termenul indicat, mă voi vedea nevoită să recurg la instanțele judecătorești, solicitându-vă despăgubiri materiale și morale, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată”. Dar Vicol nu a prezentat nici o dovadă că ANI chiar a fost de acord să secretizeze o parte din declarația de avere.

Politică

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii. „Aveți tulburări de comportament?”, l-a întrebat exasperat un consilier după o nouă tiradă a președintelui CJ. Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii Costel Alexe nu a putut să explice de ce s-au cheltuit doar 16 la sută din bugetul de investiții al administrației județului. Cu o zi înainte, primarul Mihai Chirica a prezentat foarte clar și precis de ce administrația municipiului a cheltuit la rândul ei doar 15 la sută din bugetul de dezvoltare. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere Defapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei „Cu ce au greșit simpatizanții ăștia USR PLUS din județul Iași să trebuiască ca tu sau alții să-i reprezentanți? Cu ce au greșit, frate?”, a răbufnit Alexe.

Guvernul mai face un spital pentru beneficiarii pensiilor speciale Foto: Facebook

Politică

Guvernul face spital pentru beneficiarii pensiilor speciale

Guvernul mai face un spital pentru beneficiarii pensiilor speciale: două miliarde de lei va costa noul spital al Internelor. Azi, Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui sediu nou pentru Spitalul de Urgenţă ”Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Valoarea totală a investiţiei este de 2,04 miliarde lei (circa 400 de milioane de euro), cu TVA, iar durata de execuţie a obiectivului de 3 ani. În octombrie 2021, guvernul Cîțu a aprobat construirea unui spital de 569 de milioane de lei pentru SRI. Guvernul face spital pentru beneficiarii pensiilor speciale Potrivit notei de fundamentare, „construirea noului sediu pentru Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. Dimitrie Gerota se poate încadra în Pilonul V, Componenta V.1. – Sănătate, Investiția nr. 2 – Investiții în infrastructura spitalicească publică din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), având ca obiectiv consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România prin creșterea nivelului de acces, siguranță, calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare”. Nu este clar însă cum poate fi finanțat din PNRR, dat fiind că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că ministerul a stabilit ca proiectele propuse să nu depășească o investiție de 206 milioane euro, iar acest spital va costa peste 400 de milioane de euro. Rafila ar finanța prin PNRR doar spitale mai mici „Şi atunci noi am făcut o propunere, nu este nimic aprobat, există un set de criterii, unele dintre ele eliminatorii, am propus o sumă limită care să fie de 3 ori mai mare decât valoarea medie a unuia dintre obiective, vă spuneam că 1,7 miliarde dacă împărţim la 25 o să obţinem o sumă de 68 de milioane de euro, am înmulţit această sumă cu 3, şi am spus că suma, în jur de 206 milioane de euro, să fie limita de finanţare. Dar asta este o propunere pe care am pus-o în dezbatere publică, noi făcând diverse calcule şi înţelegând că doar în acest fel am putea să ne încadrăm în limita de buget şi în numărul minim de unităţi medicale nou construite sau complet reabilitate, adică de 25”, a explicat Rafila, la 26 iulie. Citește și: Olena Zelenska, pe coperta Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery”. Celebra fotografă Annie Leibovitz, la Kiev, la 72 de ani, pentru acest reportaj Viitorul spital al ministerului de Interne va avea un total de 400 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, 40 paturi în regim de spitalizare de zi și 50 paturi pentru anestezie și terapie intensivă. El va beneficia și de o unitate pentru primirea urgențelor (UPU). Spitalul SRI, mai mic, dar bine păzit În octombrie, guvernul Cîțu a aprobat indicatorii tehnici pentru un spital SRI în valoare de 579 de milioane de lei. SRI va achita doar 2,2 milioane de lei din acest buget. Unitatea va avea bariere de protecție și sistem de supraveghere video, cu camere speed dome. Spitalul ar urma să fie gata în 40 de luni. CNI a început din 2018 să finanțeze studiul de fezabilitate la acest spital al SRI.

Politică

Vicol ne cere să ștergem informația

Deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, ne cere să ștergem informația că soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei. Vicol, care conduce comisia juridică a Camerei Deputaților, a notificat site-ul DeFapt.ro, prin avocat, anunțând că, dacă informația nu va fi ștearsă, ne va da în judecată, solicitând despăgubiri materiale și morale. Vicol este unul dintre cei mai controversați parlamentari PSD, ea fiind, în trecut, avocata unor interlopi. În plus, numele ei apare în înregistrările parchetului, când discută amical cu personaje controversate, cu probleme penale. Cu toate acestea, PSD a propulsat-o în funcția de președinte a comisiei juridice a Camerei Deputaților. Vicol ne cere să ștergem informația DeFapt.ro a publicat, la 7 iunie, un articol despre ultima declarație de avere a deputatei Vicol. Toate datele erau publice, fiind postate pe site-ul Camerei Deputaților. Informația privind tranazacțiile soțului ei erau menționate în declarația de avere, semnată chiar de deputata Vicol. În declarație se arăta că soțul ei a vândut părți sociale la o firmă neprecizată, obținând suma de 25,38 milioane de lei. „Banii însă nu se regăsesc în conturile bancare declarate de deputata Vicol”, mai menționa articolul. Însă, ulterior, Laura Vicol a modificat declarația și a secretizat această informație. Acum, ea cere ca informația să dispară din spațiul public. „Apreciez că informația relevată de articolul dvs. nu prezintă interes pentru publicul larg, mai cu seamă că documentația a fost depusă la autoritățile relevante, sumele sunt trasabile în conturile bancare, iar ANI a admis anonimizarea pentru motive întemeiate. În schimb, vă rog să aveți în vedere faptul că divulgarea în spațiul public a unei informații confidențiale, cum ar fi suma tranzacționată, ne expune unui risc de răspundere contractuală față de cocontractantul nostru și plata unor despăgubiri față de acesta, mai ales dacă această informație se va propaga mai departe și prin alte canale media”, se arată în notificarea transmisă DeFapt.ro. ANI îi permite să anonimizeze informația. Temeiul legal, neclar Informația privind această tranzacție este însă publică pe mai multe site-uri, inclusiv G4Media, care arată că „la cererea deputatului PSD Laura Vicol-Ciorbă, Agenția de Integritate i-a blurat, în declarația de avere, suma de 25,3 milioane de lei încasată de soț dintr-o misterioasă tranzacție cu părți sociale”. Citește și: Olena Zelenska, pe coperta Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery”. Celebra fotografă Annie Leibovitz, la Kiev, la 72 de ani, pentru acest reportaj „Din verificările G4media.ro la Registrul Comerțului, singura cedare de părți sociale a soțului deputatei în 2021 a avut loc în luna februarie, atunci când acesta a cesionat 25% dintr-o firmă de arhitectură cu o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei. A fost, în fapt, o tranzacție ”in-house”, cumpărătorul părților sociale fiind Nordis Management SRL, firma-fanion a Grupului omonim, implicată în edificarea unor proiecte imobiliare și în care Ciorbă deținea 41%. Tot în 2021, datoriile Nordis Management SRL au crescut la 562,4 milioane lei, după cum rezultă din datele oficiale de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Societatea s-a confruntat, apoi, cu mai multe procese pentru diferite debite, precum și cu două cereri de insolvență”, mai arată G4Media.

PNL penalul Alexe ceartă incompetenții centrali (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Politică

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali

PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali. Şeful Consiliului Judeţean reproşează Guvernului Ciucă întârzierea alocării banilor din PNRR şi Programul „Anghel Saligny”. PNL: penalul Alexe ceartă incompetenții centrali „Dacă am avea regrete în ce priveşte implementarea proiectelor asumate de către CJ, singurele minusuri le-aş putea da celor care au implicare guvernamentală. Astăzi, nu din cauza Consiliului Judeţean nu avem PNRR în implementare. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin La fel cred că s-a întârziat nepermis de mult implementarea Programului Naţional de Dezvoltare «Anghel Saligny»”, a făcut preşedintele Consiliului Judeţean un scurt bilanţ la aproape doi ani de la preluarea frâielor judeţului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politică

Haosul la metrou continuă

Haosul la metrou continuă: trenurile vin la intervale de 18 minute, scrie G4media. Acum câteva zile, Ziarul Financiar arăta că perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești. Între timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care controlează Metrorex, nu a avut nici o reacție. Haosul la metrou continuă „Călătorii care au mers luni cu metroul în Capitală au așteptat și câte 18 minute sosirea unui tren, potrivit reporterilor G4Media și mai multor cititori. Întârzierile enorme sunt înregistrate atât dimineața, cât și în mijlocul zilei”, a arătat, azi, G4Media. „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune”, scria, la 22 iulie, Ziarul Financiar. Economedia a scris că Metrorex, compania deținută de statul român prin Ministerul Transporturilor, a ajuns la arierate de 160 de milioane de lei către firma care se ocupă de mentenanță. Creşterea timpilor de aşteptare în staţii este determinată de diminuarea serviciilor de mentenanţă şi salubritate prestate de Alstom, cu care Metrorex are un contract în vigoare, numărul trenurilor aflate în circulaţie fiind cu 38% mai mic decât în mod normal, se arată într-un comunicat al Metrorex. Alstom cere ca Metrorex să-și plătească datoriile Acum circa o lună, într-un interviu acordat News.ro, preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci, a declarat că Metrorex datorează Alstom peste 33 de milioane euro, adică peste 160 de milioane lei, sumă ce corespunde unui an de plăţi restante. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei „Metrorex ne datorează peste 33 de milioane euro. Această sumă corespunde unui an de plăţi restante. Între timp, am suportat toate costurile: ne-am plătit furnizorii la zi, am plătit salariile angajaţilor la zi. Din suma totală datorată, de peste 160 de milioane lei, echivalentul a 33 milioane euro, peste 140 de milioane lei provin din contractul anterior, pentru servicii prestate în cursul anului 2021, iar 20 de milioane lei pentru facturi restante în contractul început la 1 ianuarie 2022. Câte companii îşi permit să continue să lucreze fără să fie plătite timp de 1 an?”, a declarat pentru News.ro preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci.

Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună Foto: Facebook Lucian Bode

Politică

Pensiile Apărării Internelor 800 milioane lei/ lună

Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Pensiile Apărării și Internelor: 800 de milioane de lei/ lună Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei. Apărarea are în plată 82.135 de pensionari și plătește, lunar, circa 340 de milioane de lei. Datele au fost furnizate Parlamentului la 6 iunie 2022. Internele plătesc pensiile pentru 99.391 de persoane și, lunar, în medie achită, din bugetul de stat, circa 465 de milioane de lei. Datele au fost furnizate la finalul lunii mai 2022. Un calcul simplu arată că, în 2022, pensiile M.Ap.N. și MAI vor consuma, de la buget, puțin sub două miliarde de euro. Deputatul USR Claudiu Năsui a întrebat, în aprilie, SRI, care este situația pensiilor speciale plătite de această intsituție, dar pe site-ul Camerei Deputaților nu figurează vreun răspuns. Bugetul pe 2022 al SRI prevede cheltuieli cu asistența socială - care cuprind și pensiile acordate foștilor angajați - de 836 de milioane de lei. Citește și: Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin. Lavrov a confirmat, public, că Rusia vrea să schimbe regimul „absolut antipopular şi antiistoric” din Ucraina În iulie, ministrul de Interne Lucian Bode spunea: „Când vorbim de MAI, ieri aveam 100.222 de pensionari și am arătat că aproape jumătate dintre aceștia au pensie sub 4.000 de lei iar peste 13.000 de pensionari au pensie sub 2.000 de lei. Eu nu cred că putem vorbi despre pensii speciale pensii sub 2.000 de lei”. „Pensiile militare nu pot fi definite ca pensii speciale după niciun criteriu", a spus ministrul Apărării, Vasile Dîncu, pentru DC News.

Lider PNL, Romeo Dunca, critică modificările la Codul Fiscal Foto: Facebook

Politică

Lider PNL critică modificările la Codul Fiscal

Un lider PNL, Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș Severin, critică modificările la Codul Fiscal: „Să înțelegem că privatul, cel care efectiv aduce la buget bani din afara sistemului, ar trebui protejat”. El a scris pe Facebook și ce ar fi trebuit făcut. Romeo Dunca a venit în politică din mediul privat, el fiind proprietarul unei firme de transport, Dunca Expediții. Lider PNL critică modificările la Codul Fiscal „Diminuarea impozitului pe muncă, creșterea gradului de colectare prin lupta fermă cu evaziunea, respectul fata de drepturile celor care muncesc (intrând aici și eliminarea privilegiilor celor care nu au contribuit pe măsură dar trăiesc în lux nemeritat), reducerea aparatului bugetar, eliminarea căpușelor de pe lanțul de furnizare a energiei și resurselor naturale alături de reorganizarea teritorială administrativa sunt singurele masuri care ar putea însănătoși economia noastră”, a arătat șeful CJ Caraș Severin. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate El s-a întrebat, retoric: „Cum ar fi mai bine pentru a avea mai mulți bani necesari investițiilor sau pentru a rezistă situației tensionate din Europa și din întreaga lume care ne afectează indirect ? A reduce cu 30% numărul angajaților la stat, la diferite agenții, a reorganiza administrativ teritoriul astfel încât să dispară zeci de mii de slujbe la stat ori prin mărirea impozitării privaților? Cu atât mai mult cu tot ei au fost și până azi cai de bătaie?”. În toamna lui 2021, Romeo Dunca a fost un susținător al lui Ludovic Orban, în competiția pentru șefia PNL, și și-a mai exprimat dorința PNL să rămână la guvernare alături de USR și UDMR. Atunci, Dunca a postat pe Facebook un apel direct către Bolojan, căruia îi spune că a fost „un far in furtuna politică și administrativă in care am ales să ne sacrificam timpul si resursele personale pentru a aduce o viață mai bună celor care au crezut in noi”.

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, Kiril Budanov Foto: Twitter

Politică

Ucraina gata alunge militarii ruși din Transnistria

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, generalul Kiril Budanov, citat de RBC Ukraine. Ucraina, gata să alunge militarii ruși din Transnistria „Susțin aspirațiile Moldovei de a scăpa de trupele de ocupație de pe teritoriul său. Și noi, ca stat și ca serviciu special, vom face totul pentru a ajuta statul fratern să scape de invadatorii de pe pământul lor”, a spus Budanov. ⚡️Ukraine is ready to help Moldova get rid of Russian occupiers in 'Pridnestrovie', Budanov, head of the Main Intelligence Directorate of the Ministry of Defense of Ukraine. pic.twitter.com/3jucntqtdl— Flash (@Flash43191300) July 22, 2022 Declarația lui Budanov vine pe fondul unei afirmații a lui Vitaliy Ignatiev, șeful „Ministerului Afacerilor Externe” al nerecunoscutei „Republici Moldovenești Transnistrene”, care a anunțat că teritoriul caută să obțină independența față de Moldova cu anexarea ulterioară la Rusia. Dmitri Belik, membru al Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat același lucru. „Reprezentanții Chișinăului, au menționat că „toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale ale Moldovei pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”. Maia Sandu a reiterat determinarea Republicii Moldova de a găsi căi exclusiv pașnice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, arată newsmaker.md. „Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?” „Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim”, a declarat, acum câteva zile, Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean.

Perioada în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon, mai lungă decât București-Ploiesti Foto: captură video

Politică

Perioada mergi cu metroul Obor în Pantelimon

Perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești, susține Ziarul Financiar. Publicația arată că din Pantelimon în Obor sunt peste șase kilometri, în timp ce de la București Nord la Ploiești sunt circa 63 de kilometri. Perioada în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune. „Dacă te uiţi pe harta rutieră, distanţa dintre Bucur Obor şi zona Antilopa (cartierul Pantelimon) este de 6,5 kilometri. La traficul din Bucureşti, distanţa este parcursă, în traficul de suprafaţă, în cel mai rău caz, în 18 minute. Vă povestesc din ce-am trăit: staţia de metrou Pantelimon. Trenul a plecat de 4 minute, arată ceasornicul din staţie. Oamenii îl aşteaptă pe următorul. În 17 minute (plus cele 4) ajunge un nou tren. Oamenii din staţie urcă, se aşază pe scaune. După un minut sunt anunţaţi că trebuie să coboare, pentru că trenul se retrage pentru revizie”, povesteşte un bucureştean care a călătorit cu metroul la începutul acestei săptămâni”, arată Ziarul Financiar. Potrivit acestei publicații, de vină sunt datoriile Metrorex către Alstom, firma care asigură mentenanţa. Grindeanu vrea să taie subvenția La 21 iulie, Metrorex anunţa că „circulaţia la metrou se desfăşoară cu 35 de trenuri în loc de 57, cât este prevăzut în graficul aprobat”. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a criticat, joi, managementul Metrorex, subliniind că singura „strategie” pe care o avansează Guvernului de fiecare dată este aceea de a cere bani din bugetul statului pentru acoperirea pierderilor companiei. Grindeanu arată că cetățenii din țară nu au de ce să suporte permanent costurile transportului cu metroul din București. Ministrul a spus că trebuie să se termine cu subvenționarea Metrorex și a Tarom din bugetul statului.