miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

622 articole
Investigații

EXCLUSIV Românul Ciorbă din Negrești-Oaș a înființat o firmă de exploatare a aurului în Congo. Firma e pomenită într-un raport ONU referitor la traficul de metale prețioase

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU. În august 2017, Grupul de experți angajat de Consiliul de Securitate al ONU să analizeze situația din Republica Democratică Congo a trimis raportul final. Capitolul al III-lea din acest raport viza resursele naturale ale țării. Subcapitolul B, aurul. De la paragraful 106 la paragraful 109 al acestui raport, experții au vorbit despre "tipare de traficat aur" din RD Congo. Doamna Chibalonza, cu 150 kg de aur în valize la Dubai Paragraful 108 îi este dedicat unei congoleze pe nume Elysée Kanini Chibalonza. Potrivit raportului, "în octombrie 2016, agenții vamali din Dubai i-au descoperit acesteia în bagaje 150 de kilograme de aur nedeclarat. Doamna Chibalonza venea din Lubumbashi (...). Grupul de experți a descoperit că Chibalonza a zburat regulat între Lubumbashi și Dubai între ianuarie 2015 și ianuarie 2017, cel puțin o dată pe lună. Grupul de experți ai ONU a făcut o vizită în Lubumbashi ca să verifice dacă Chibalonza avea legături cu vreuna din companiile autorizate să exporte aur. De la autoritățile miniere, Grupul a aflat că, în 2016, Romineral Congo SARL a fost singura companie care a exportat oficial aur din Lubumbashi în Dubai, în trei rânduri. În mai 2017, într-o conversație telefonică, administratorul Romineral a negat orice legătură cu Chibalonza". La începutul paragrafului 109, experții concluzionează că "doamna Chibalonza este o traficantă, dar este neclar de unde provine aurul pe care l-a transportat din Lubumbashi". Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU Pe 21 martie 2016, Romineral Congo SARL a depus documente pentru a iniția o colaborare cu banca BGFI. Din documentele pe care compania a trebuit să le depună la bancă reiese că Romineral Congo SARL fusese înființată pe 5 octombrie 2015 de către doi asociați. Deținătorul a 10% din companie era Fadi Abu Khadrah, un iordanian. Restul de 90% din părțile sociale erau în proprietatea lui Ciorbă Ionel Nicușor, un român născut la Negrești Oaș în 1968. Document depus de Ciorbă la BGFIBank Potrivit documentelor din arhiva BGFI, Romineral Congo SARL estima că urma să transfere aproximativ un milion de dolari anual prin BGFI. Suma ar fi provenit din exportul de aur. Pe 25 martie 2016, Modeste Yuma, director de agenție BGFI, și-a dat acordul ca Romineral Congo SARL să lucreze cu banca. Ciorbă, rezident într-un depozit, nu administra Romineral Printre documentele depuse la bancă de românul Ciorbă, omul cu 90% din părțile sociale ale unei companii de exploatare artizanală a aurului din Republica Democratică Congo, se numără și câteva acte care atestă rezidența sa și a asociatului său. Potrivit acestor documente, emise de autoritățile din Lubumbashi pe 22 martie 2016, Ciorbă și asociatul său iordanian locuiau la aceeași adresă: bulevardul Maniema, numărul 40. Unde spunea Ciorbă că locuiește în Lubumbashi La adresa respectivă, însă, nu se găsesc clădiri rezidențiale, ci doar depozite și sedii de companii. Nu e clar nici de ce mai avea nevoie Ciorbă să demonstreze că are rezidență în RD Congo pe 22 martie 2016, câtă vreme, încă de pe 1 martie, îi cedase atât gestionarea companiei, cât și a tuturor operațiunilor bancare, asociatului său, Fadi Mahmoud Shaban Abu Khadrah. Ciorbă avea 90% din firmă, dar i-a cedat-o, practic, asociatului minoritar Procura specială emisă de Romineral Congo SARL a fost autentificată de notarul Kasongo Kilepa Kakondo din Lubumbashi, după cum arată actele din arhiva BGFI. Firma asociaților italieni, acuzată de evaziune fiscală Cine este Ionel Nicușor Ciorbă, omul de afaceri implicat în afaceri cu aur în Republica Democratică Congo? Potrivit Registrului Comerțului din România, Ciorbă a fost implicat în mai multe firme și a deținut inclusiv o PFA (Persoană Fizică Autorizată) pentru a face afaceri. PFA a fost radiată în 2019, după mai mulți ani de inactivitate. Companiile în care Ciorbă a deținut părți sociale, integral sau în asociere, au sfârșit identic: prin faliment. Și nu neapărat din motive comerciale. În Saci Internațional SRL, Ciorbă a fost asociat cu niște cetățeni italieni. Care au fost făcuți celebri de chiar șeful Fiscului, Neculae Plăiașu, în anii 2000, inclusiv printr-o conferință de presă ținută la Guvern. Potrivit lui Plăiașu, Saci Internațional SRL era pe atunci unul "dintre agenții economici care pun în aplicare metode și tehnici de evaziune fiscală". Metoda favorită a firmei: "s-au verificat documentele contabile ale firmei și s-a sesizat o cotă foarte mare a cheltuielilor cu serviciile executate de terți". ANAF, însă, a constatat că acele servicii aparent executate de terți erau fictive. "Prin aceste mecanisme ingenioase, societatea a reușit, pe de o parte, diminuarea obligațiilor de plată către bugetul de stat cu 33,4 miliarde lei (3,34 milioane lei noi – n.r.),iar pe de altă parte și scoaterea din gestiunea societății, aparent legal, a sumei totale de 25,32 miliarde lei (2,53 milioane lei noi – n.r.) destinată satisfacerii nevoilor personale ale celor implicați". Firme falimentate cu vinovăție În cazul Fin Construct, societate radiată în 2012 după o insolvență de câțiva ani, lichidatorul judiciar a „formulat acţiune de răspundere materială împotriva administratorului debitoarei, Ciorbă Ionel-Nicușor”, arată Buletinul Procedurilor de Insolvență în 2009. Acţiunea de răspundere materială împotriva administratorului societății debitoare aflate în insolvență se formulează atunci când lichidatorul judiciar constată că firma a ajuns în insolvență din vina administratorului. A bătut un șef de post venit la un accident rutier În alte situații, Ciorbă s-a remarcat prin acte de violență brută. În 2002, de exemplu, cel care 13 ani mai târziu avea să deschidă o firmă în Congo a lovit repetat un polițist. Conform unui articol de presă, "Viorel Sarca, administrator al SC Construct SA Negrești-Oaș, a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea și a derapat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers. În momentul în care plutonierul adjutant-șef Ioan Cionca, șeful Postului de poliție din localitate (Vama, județul Satu Mare – n.r.), a sosit la fața locului, Sarca a izbucnit într-o tiradă de înjurături la adresa acestuia, iar când polițistul a scos procesul-verbal de constatare, a sărit să-l lovească cu pumnii și picioarele. În timp ce patronul îl snopea în bătaie pe șeful de post, lângă cei doi a oprit o altă mașină, din care a coborât Ionel Ciorbă din Negrești-Oaș, administrator al SC SACI International SRL Brașov. Prieten bun cu Sarca, Ciorbă a sărit imediat în ajutorul acestuia, pentru a-l pune la respect pe subofițer. Cei doi au fost reținuti ieri de IJP Satu Mare, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești-Oaș a emis pe numele lor mandate de arestare preventiva pentru 5 zile sub acuzația de ultraj". Ciorbă, falit: "nu realizează venituri, nu are bunuri" În ultimii ani, Ciorbă domiciliază, oficial, în Râșnov. În calitate de locuitor al acestui oraș din Brașov, amenzile pe care le primește trebuie plătite la primăria localității. O amendă de 500 de lei luată în ianuarie 2017, de exemplu, pentru nerespectarea Codului Rutier, nu a fost plătită niciodată iar primăria nu a putut să-l execute. Motivul, după cum arată o hotărâre judecătorească prin care amenda a fost transformată în 17 ore de muncă în folosul comunității: "din referatul întocmit de Primăria Râșnov rezultă că petentul nu a achitat amenzile aplicate și nu a putut fi executat silit, deoarece nu realizează venituri și nu are bunuri care pot fi urmărite și executate silit". Această decizie judecătorească arată două lucruri: la începutul lui 2017, Ciorbă se afla în România; Ciorbă are o situație materială precară, în ciuda faptului că patronează o companie de exploatare a aurului în Republica Democratică Congo. "Ne-a spus că pleacă în Africa să caute aur" Un agent de la Poliția Locală Râșnov, responsabil de cazurile de muncă în folosul comunității, a spus pentru defapt.ro că Ionel Ciorbă nu s-a prezentat pentru a executa cele 17 ore de muncă în folosul comunității. "Nu îmi spune nimic numele. Nu am avut nici un Ciorbă Ionel la muncă în folosul comunității. Până în momentul de față, nu am avut nici o persoană cu acest nume", a spus agentul. Defapt.ro a verificat și domiciliul oficial al lui Ionel-Nicușor Ciorbă din Râșnov, strada Brândușelor. Aici locuiește familia Zinca. Cențiu Zinca a spus că nu mai știe nimic Ionel Ciorbă de aproximativ patru-cinci ani. Atunci când au vorbit ultima dată, Ionel Ciorbă a spus familiei care l-a luat în spațiu că pleacă în Africa să caute aur. (a contribuit Petru Zoltan) _______________________________________ Articol documentat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și partenerii din proiectul „Congo Hold-up”, bazat pe 3,5 milioane de documente confidențiale ale băncii BGFI, obținute de către Mediapart și ONG-ul Platforma pentru Protecția Avertizorilor de Integritate din Africa (PPLAAF) și împărțite cu 19 instituții media și cinci ONG-uri de către rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) ________________________________________ Realizarea acestei investigații a fost sprijinită cu fonduri de tip grant de către Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

EXCLUSIV Românul Ciorbă din Negrești-Oaș a înființat o firmă de exploatare a aurului în Congo. Firma e pomenită într-un raport ONU referitor la traficul de metale prețioase
EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu
Investigații

EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală. România se confruntă cu o criză de securitate fără precedent la Marea Neagră, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. În paralel, afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, refuză să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, câștigat în asociere cu francezii de la Naval Group. Damen sau acord guvernamental? Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, le-a cerut public celor două firme să semneze contractul până la sfârșitul lunii aprilie, atunci când expiră oferta depusă de acestea. Citește și: Încă o lună de suspans în afacerea corvetelor MApN. Naval Group și SNC încă nu se înțeleg În cazul în care cele două companii nu vor ajunge la o înțelegere, contractul ar putea fi atribuit olandezilor de la Damen, companie clasată pe locul secund la licitație. Totodată, Ministerul Apărării Naționale analizează și varianta atribuirii contractului direct guvernului francez printr-o procedură de tipul "Guvern la Guvern", în urma căreia contractul ar urma să ajungă la Naval Group. Bosânceanu nu ar mai fi mulțumit de profit Francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au câștigat la finalul anului 2018 o licitație de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-a clasat compania olandeză Damen, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Grupul olandez a contestat în instanță procedura de licitație, dar și rezultatul acesteia. Fără succes. Ulterior, la finalul anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, de data aceasta, afaceristul Gheorghe Bosânceanu a refuzat să semneze contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii de la Naval Group și-ar fi asumat integral riscurile și ar fi mărit marja de profit care ar fi urmat să ajungă la Șantierului Naval. Dar Gheorghe Bosânceanu nu a fost mulțumit. Ziua în care francezii s-au rugat de Gheorghe În seara zilei de 28 februarie 2022, la orele 24.00, oferta depusă de francezii de la Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța urma să expire. Motiv pentru care trebuie reînnoită, astfel încât asocierea să nu fie scoasă din joc. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, partea franceză și oficialii români au intrat în alertă pentru că Bosânceanu refuza să semneze prelungirea ofertei. De abia în jurul orelor 22.00, cu două ore înainte de expirarea termenului limită, afaceristul român și-a dat acordul pentru prelungirea ofertei cu încă două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Aprilie, ultima strigare Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a spus în emisiunea "Talk News" că România nu mai are răbdare în privinţa semnării contractului pentru construcția celor patru corvete. "Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câştigat această licitaţie sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi. Dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluţie", a spus ministrul Vasile Dîncu. La jumătatea lunii martie, ministrul Vasile Dîncu a declarat că așteaptă răspunsul pentru semnarea contractului din partea asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care mai are câteva lucruri "minime" de negociat. "Probabil că finalul lunii aprilie este momentul când vom putea lua o decizie finală", a precizat Vasile Dîncu la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală De atunci și până în prezent, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța nu s-au deblocat. Surse apropiate de această afacere susțin că este foarte puțin probabil ca cei doi asociați să ajungă la o înțelegere, din cauza pretențiilor ridicate ale afaceristului Gheorghe Bosânceanu. În acest context, au fost luate în calcul mai multe variante pentru dotarea Forțelor Navale Române cu corvete și modernizare celor două fregate românești. Cea mai plauzibilă variantă ar fi atribuirea contractului companiei olandeze Damen, cea care s-a clasat pe locul doi la licitație. "O altă variantă luată în calcul este semnarea unui contract de tipul G2G (Guvern la Guvern - n.r.) între România și Franța, în urma căruia corvetele ar urma să fie produse într-un timp record de Naval Group", susțin sursele citate. În acest caz, însă, contractul ar putea fi atacat în instanță de compania Damen, a cărei filială din România este condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției de Informații a Armatei. Șantierul Naval Constanța din Insulele Marshall Șantierul Naval Constanța este controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu prin intermediul companiei off shore Resource International SA, înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Marshall. Ceilalți acționari sunt SIF Moldova cu 2,02% din acțiuni și SIF III Transilvania, cu 0,73%. Ministerul Apărării Naționale, prin Romtehnica, a cerut la un moment dat numele acționarilor reali din spatele companiei Resource International. Nu le-a primit, dar a acceptat o declarație dată pe propria răspundere de Gheorghe Bosânceanu, din care rezultă că el ar controla firma din Insulele Marshall, susțin surse din MApN.

EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar
Investigații

EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar

România, în banca finanțistului lui Putin. Țara noastră nu are de gând să se retragă din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dmitri Pankin. Acesta este fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și ex-coleg cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, la primăria din Sankt Petersburg. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, susține că activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei, dar și că există mecanisme care permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei. România, în banca finanțistului lui Putin Defapt.ro a dezvăluit că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de 40 de milioane de euro producătorului de aluminiu ALRO Slatina, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a fost fondată de 11 state membre în Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte 16,5% din numărul total de acțiuni. România - 14%, Ucraina și Bulgaria - câte 13,5%, Azerbaidjan - 5%, Albania - 2%, Armenia - 1%, Georgia și Moldova - câte 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski La conducerea BCDMN se află rusul Dmitri Pankin, fostul ministru adjunct al Finanțelor din Rusia, a cărui carieră este strâns legată de cea a președintelui Vladimir Putin. Mai mult, o investigație a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare a SUA a scos la iveală că Deutsche Bank a angajat-o pe fiica lui Dmitri Pankin pentru ca acesta să accepte ca Rusia să cumpere obligațiuni de 2,2 miliarde de dolari. O afacere clasică de corupție care nu a mai ajuns în instanță pentru că Deutsche Bank a acceptat să plătescă o amendă de 16,2 milioane de dolari astfel încât autoritățile americane să închidă cazul. Ministrul Câciu se ascunde în spatele ministrului Aurescu Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe să comunice care sunt motivele pentru care România nu se retrag din această bancă. Adică nu face la fel cum a anunțat că va face în cazul Băncii Internaționale de Investiții și cel al Băncii Internaționale pentru Cooperare Economică. Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă. "Aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională este o decizie de politică externă, care, în cazul memorandumurilor menționate de dumneavoastră a reprezentat poziția comună a mai multor acționari care sunt și state membre UE (România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia)", a transmis Biroul de presă al Ministerului Finanțelor la solicitarea Defapt.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, președinția BCDMN va fi deținută din iulie 2022 de Turcia pentru o perioadă de patru ani. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Afacerilor Externe, la conducerea căruia se află fostul pesedist Bogdan Aurescu, susține că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). "În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei", susține MAE. De la Ministerul Afacerilor Externe mai aflăm că "România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate".

Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro
Investigații

Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro

Piranha V, întârzieri mari la livrare. Ministerul Apărării Naționale trebuia să primească nu mai puțin de 141 de blindate Piranha V până la finalul anului trecut, dar a recepționat doar 68 de bucăți. Transportoarele Piranha V fac parte dintr-un lot de 227 de mașini de luptă contractate pentru suma de 895 milioane de euro. Culmea, Ministerul Apărării a mai și plătit un avans de peste 114 milioane de euro pentru a primi blindatele în regim de urgență. Piranha a tocat dosarul de la DNA Defapt.ro a dezvăluit că afacerea "Piranha V" a ridicat suspiciuni de corupție ofițerilor din Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN care au sesizat DNA. Alte nereguli din care rezultă că contractul a fost semnat în devafoarea statului român au fost constatate de Curtea de Conturi a României, care a secretizat subit raportul de control. Citește și: EXCLUSIV Afacerea „Piranha 5”, girată de generalul Nicolae Ciucă, clasată de DNA. Documente În urmă cu câteva zile, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunțat că blindatele Piranha V urmează să fie construite la Uzina Mecanică București în urma unui contract de tip joint-venture semnat cu General Dynamics European Land Systems. În realitate, vor fi doar asamblate. Premierul Ciucă plătește greșelile generalului Ciucă Afacerea "Piranha V" a fost demarată la începutul anului 2017. Atunci, generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României din partea PNL, se afla la comanda Statului Major al Apărării. În subordinea lui se afla Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major, care a aprobat înzestrarea a două batalioane ale Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Culmea, în caz de intervenție militară, militarii au nevoie de transportoare flotabile pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de apă. Ulterior, pe 4 decembrie 2017, a fost emisă Hotărârea de Guvern 852 prin care contractul pentru achiziția a 227 de transportoare neeflotabile în valoare de 895 milioane de euro a fost atribuit "în regim de urgență" direct firmei General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Conform documentului citat, GDELS urma să livreze 30 de transportoare Piranha V. Pentru restul de 197, o parte din componente trebuia să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Hotărârea de Guvern mai prevedea că GDELS va realiza transferul tehnologic către operatorul economic desemnat din România, respectiv Uzina Mecanică București, pentru fabricarea, dotarea și mentenața tranportoarelor. Piranha V, întârzieri mari la livrare Compania elvețiană Mowag, filiala americanilor de la General Dynamic European Land Systems, și-a asumat prin contract că va livra 36 de transportoare în anul 2018, 32 în 2019, 26 în 2020 și 47 până la finalul anului 2021. În total, 141 de transportoare. Dar GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS – Mowag a continuat să tergiverseze contractul pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Astfel, la finalul anului 2021, în dotarea Armatei Române se aflau doar 68 de Piranha V, din cele 141 prevăzute în graficul de livrare. Radio Erevan: blindate produse în România După patru ani de la semnarea contractului, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Florin Spătaru, de la Economie, susțin oficial că restul de blindate vor fi produse în România. În realitate, însă, acestea vor fi doar asamblate în țara noastră. În acest sens, s-a semnat un contract de tip joint-venture între Uzina Mecanică București (UMB) și GDELS. Prezent la semnarea noului contract, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că, prin această asociere, România devine una din primele ţări în care se localizează producţia de tehnică şi echipamente militare moderne şi că acest proiect poate să reprezinte catalizatorul pentru relansarea industriei de apărare româneşti. Carcasa, turela și muniția „E important să subliniem că valoarea obligaţiilor de compensare e de circa 297 de milioane de euro, sumă din care până acum s-a realizat implementarea a 55-56%, valoare specifică primului contract subsecvent. Urmează derulearea celui de-al doilea şi a procesului pentru realizarea celorlalte 133 de transportoare”, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Dar relansarea industriei de apărare românești nu depinde de contractul dintre UMB și GDELS. De exemplu, turela este furnizată de companie israeliană Elbit, care o importă pe bucăți și doar o asamblează în România. Sistemul de comunicații este importat de către firma Interactive Software din Canada și integrat la București. Nici măcar muniția nu este produsă în România.

EXCLUSIV Firma care a pus pe butuci două MiG-21 LanceR a livrat kerosen Armatei cât OMV Petrom și Rompetrol la un loc
Investigații

EXCLUSIV Firma care a pus pe butuci două MiG-21 LanceR a livrat kerosen Armatei cât OMV Petrom și Rompetrol la un loc

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly. Forțele Aeriene Române au cumpărat kerosen în valoare de 90 de milioane de euro în ultimi șapte ani, de la OMV Petrom, Jetfly Hub și Rompetrol Rafinare. OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly Cea mai mare sumă, adică în jur de 42 de milioane de euro a ajuns la firma Jetfly Hub, patronată de controversatul afacerist Dan Berendel, fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță. Defapt.ro a dezvăluit că firma lui Dan Berendel a livrat kerosen neconform din cauza căruia două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au fost scoase din circuit. Culmea, kerosenul neconform a fost recepționat de ofițerii Forțelor Aeriene Române ca fiind în standarde. Procurorii DIICOT Ploiești au cerut arestarea lui Dan Berendel și a fratelui acestuia, Cristian Angel Berendel, dar judecătorii au constatat că probele nu sunt concludente. Avocatul fraților Berendel susține că în spatele acestei afaceri controversate se ascund interese de afaceri ale concurenței. OMV Petrom, livrări de 170 de milioane de lei În perioada ianuarie 2015 - decembrie 2017, Forțele Aeriene Române au achiziționat o cantitate de 53.179 tone de kerosen de la compania OMV Petrom. Valoarea întregii cantități a fost de 170 de milioane de lei. Acționarul majoritar al OMV Petrom este grupul austriac OMV Aktiengesellschaft cu puțin peste 51%, statul român cu peste 20,6%. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane fizice și juridice. Compania austriacă OMV este deținută, la rândul, ei de un consorțiu format din ÖBAG și Mubadala Petroleum, filiala companiei de investiții Mubadala, controlată de guvernul din Abu Dhabi. Jetfly, kerosen din Turcia, Grecia și Rompetrol Ministrul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, a organizat o nouă licitație pentru kerosen la începutul anului 2018. Licitația a fost câștigată de firma Jetfly Hub, controlată de afaceristul Dan Berendel. Contractul cadru a fost semnat pe o perioadă de patru ani, cu o valoare finală de peste 420 de milioane de lei. Forțele Aeriene Române au comandat doar 66.400 tone de kerosen, în valoare de aproximativ 207 milioane de lei. Adică în jur de 42 de milioane de euro. Kerosenul a fost adus și vândut Forțelor Aeriene Române de la companiile Hellenic Grecia, Tupraș Turcia și Rompetrol Petromidia, cu un preț de 3.117,5 lei pe tona de kerosen. Misterul recepției de către Armată Defapt.ro a dezvăluit că Jetfly Hub, firma lui Dan Berendel, a livrat pentru avioanele militare kerosen neconform. Cu toate acestea ofițerii Forțelor Aeriene au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul, deși acesta nu îndeplinea standardele asumate prin caietul de sarcini. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei În urma alimentării cu kerosen neconform, două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au avut nevoie de reparații. Paguba estimată de Forțele Aeriene Române a fost de 6,5 milioane de euro. Avocatul afaceristului Dan Berendel, Florin Șurghie, susține că unul din cele două avioane s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să înceapă livrarea kerosenului. Iese Jetfly, intră OMV și Rompetrol După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract, pe 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță
Investigații

EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul. Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat sub protecția anonimatului că unui avion de vânătoare MiG 21 LanceR, în timp ce se rula pe pistă pentru a decola, i s-a oprit brusc motorul. MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul Așa s-a aflat că sunt probleme cu calitatea kerosenului, cum a dezvăluit Defapt.ro în exclusivitate. În urma incidentului de zbor, toate avioanele MiG 21 și elicopterele Puma au fost oprite de zbor. Acesta a fost incidentul care a făcut ca procurorii de la DIICOT Ploiești să deschidă un dosar penal pe numele lui Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub, dar și pe numele fratelui său, Cristian Angel Berendel, fost administrator al societății. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Procurorul a cerut judecătorilor să-i aresteze preventiv pentru înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, i-au atras atenția procurorului că nu a dovedit necesitatea cererii. Mai mult, spun judecătorii, fapta de înșelăciune nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Avocatul fraților Berendel: Au fost eliminați de pe piață Avocatul Florin Șurghie susține că în spatele acestui dosar s-ar afla și interese companiilor din industrie care voiau să obțină contractul pentru furnizare de kerosen Forțelor Aeriene. "Au fost eliminați de pe piață, drept dovadă a câștigat OMV următoarea licitație. Securitatea e peste tot", a spus avocatul Florin Șurghie. După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract la data de 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract, s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone de kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei
Investigații

EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen. Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub și fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță și al generalului SRI în rezervă Dan Grigoriu, este anchetat de procurorii DIICOT Ploiești pentru că a vândut kerosen neconform Forțelor Aeriene Române. MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen Carburantul cu probleme a dus la deteriorarea a două avioane MiG 21 LanceR din dotarea Armatei Române. Valoarea pagubei a fost stabilită de procurori la aproximativ 6,5 milioane de euro. Judecătorii au refuzat să îi aresteze preventiv pe frații Berendel pentru că probele procurorilor DIICOT Ploiești nu au fost considerate concludente. Mai mult, judecătorii le-au atras atenția procurorilor că recepția calitativă a carburantului a fost făcută de reprezentanții Forțelor Aeriene Române, fără de care nu se puteau comite infracțiunile. Ministerul Apărării Naționale nu a vrut să răspundă dacă viața piloților români a fost pusă în pericol după ce aeronavele Forțelor Aeriene Române au fost alimentate cu carburantul cumpărat de la firma Jetfly Hub. Contract de 100 de milioane de euro Forțele Aeriene Române, printr-o unitate de logistică din Baza 90 Transport Aerian, a semnat în data de 27 februarie un acord-cadru pe patru ani cu compania Jetfly Hub SRL. De la care urma să cumpere 120.000 de tone de combustibil turboreactor, adică kerosen pentru avioane, în valoare de 420 de milioane de lei fără TVA. Până pe 31 iulie 2021, Forțele Aeriene Române au achiziționat 66.400 tone de kerosen, pentru care s-a plătit în jur de 207 milioane lei. Adică aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Potrivit informațiilor de la Registrul Comerțului, firma Jetfly Hub este deținută de o altă societate, Master Chem Oil DMCC, înregistrată în Dubai, și este administrată în prezent de Claudiu Marian Ghizdăvescu. Firma Master Chem Oil își are sediul în clădirea de birouri Platinum Tower, o clădire cu 44 de etaje, situată în portul artificial Jumeirah Lake Towers. Societatea a fost înființată în baza unei licențe speciale acordată de Guvernul din Dubai în octombrie 2015. Licența expiră în octombrie 2022. Datele guvernului din Dubai arată că Master Chem Oil este deținută direct de Dan Berendel. DIICOT: Produse neconforme cu standardele NATO Firma controlată de Dan Berendel a achiziționat kerosenul pentru Forțele Aeriene Române din Grecia, Turcia și România. O cantitate de 50.000 de tone de kerosen au fost cumpărată de la Rompetrol Petromidia. De la compania elenă Hellenic a fost achiziționată o cantitate de 15.000 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș a vândut firmei controlate de Dan Berendel nu mai puțin de 1.400 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș este controlată de grupul Koç, deținut de familia Koç, considerată cea mai bogată familie din Turcia. Grupul Koç deține și compania Otokar, producătorul turc de autobuze și vehicule militare. Procurorii DIICOT Ploiești susțin, potrivit newsonline.ro, că firma lui Dan Berendel ar fi livrat "produse necorespunzătoare" atât sub aspectul parametrilor din caietul de sarcini, cât și sub aspectul eficienței în conformitate cu standardele NATO. Parametrii ceruţi prin caietul de sarcini sunt prevăzuţi în specificaţia comercială ASTM D 1655 -20d, pentru combustibilul pentru turbomotoare de aviaţie tip JET A1, utilizat în aviaţie la nivel mondial, cu următoarele cerinţe suplimentare/mai restrictive: conţinut de hidrocarburi aromatice - max. 20%, conţinut de sulf mercaptanic - maxim 0,001 % şi temperatura de început de cristalizare - max. -53°C. MApN a băgat kerosenul la toate aparatele sale Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "combustibilul turboreactor tip JET A1 achiziţionat de către UM 01836 Otopeni este utilizat la alimentarea tuturor tipurilor de aeronave militare din dotarea Forţelor Aeriene". Carburantul cu probleme a dus la deterioarea unor avioane MiG 21 LanceR care au ajuns la reparații la Aerostar Bacău. Prejudiciul imputat firmei Jetfly Hub a fost estimat de procurori la peste 32,5 milioane lei. Adică în jur de 6,5 milioane euro. Avocatul Florin Șurghie, cel care îl reprezintă pe afaceristul Dan Berendel, a spus că unul dintre avioanele militare s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să furnizeze primele cantități de kerosen. "Două avioane MiG nu au mai putut să zboare. Unul s-a defectat înainte să livreze și celălalt a avut probleme cu instalația de alimentare", a declarat avocatul Florin Șurghie. Biroul de Presă al MApN nu a comunicat câte avioane MIG 21 LanceR au avut nevoie de reparații după ce au folosit kerosenul de la Jetfly Hub și nici dacă viața piloților români a fost pusă în pericol. Reprezentanții ministerului au invocate în acest sens ancheta procurorilor de la DIICOT Ploiești. Procurorii nu prea pot proba ce susțin, spun judecătorii Procurorii de la DIICOT Ploiești au cerut în acest caz arestarea preventivă a fraților Dan Berendel și Cristian Angel Berendel în vara anului 2021. Ei au fost acuzați de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar dosarul a picat la instanță. Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au constatat că "în ciuda vastului material de urmărire penală care formează până în prezent dosarul cauzei, în realitate lipsesc acele probe sau indicii temeinice din care să rezulte acea suspiciune rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile ce le sunt imputate". Mai mult, judecătorii atrag atenția cu privire la faptul că înșelăciunea nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Adică cei care au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul. Contestația făcută de procurori la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă. "Au fost trimiși la arestare, dar cererea de arestare a fost respinsă pentru că nu s-a constatat nici o infracțiune. Hotărârea a rămas definitivă la Curtea de Apel. Nu s-a dispus respingerea propunerii de arestare, nu sunt infracțiunile săvârșite. Asta e autoritate de lucru judecat", a declarat avocatul Florin Șurghie. Recepția MApN, foarte dubioasă Kerosenul neconform nu putea ajunge în rezervoarele avioanelor de vânătoare MiG 21 LanceR dacă firma lui Dan Berendel nu beneficia de complicitatea ofițerilor din cadrul Forțelor Aeriene Române. De la Ministerul Apărării Naționale aflăm că "recepţia cantitativă şi calitativă a fost efectuată de către comisiile unităţilor, numite prin ordin de zi pe unitate, compunerea acestor comisii fiind atributul fiecărei unităţi militare care a recepţionat combustibil turboreactor". Mai mult, combustibilul contractat „a fost livrat în toate unităţile militare de aviaţie (acolo unde există un aerodrom militar şi aeronave militare), în livrări succesive, conform necesităţilor şi a graficului de livrare”. Întrebat ce măsuri au fost luate împotriva ofițerilor care au recepționat kerosenul neconform și dacă a fost sesizat Parchetul Militar în acest caz, Direcția de Comunicare a MApN a transmis că nu poate furniza aceste informații pentru că se află în curs ancheta de la DIICOT Ploiești. Șurghie: Ministerul verifica kerosenul, au proceduri Avocatul Florin Șurghie afirmă că acel combustibil era verificat: "Ei verificau kerosenul, erau laboaratoare. Știi cum era procedura? Spunea că are nevoie de kerosen, venea lotul, veneau reprezentanții ministerului, se luau trei probe. Una pentru minister, una pentru vânzător și una pentru laborator. Sigilau vagoanele, cinsternele. Când ajungeau la poarta celorlalte unității, se desigilau și mai luau o dată probe. Apoi le resigilau". Șurghie a mai precizat că o parte din carburant a ajuns inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu pentru avioanele F-16 ale militarilor americani. Armata s-a constituit parte civilă cu valoarea kerosenului livrat. "Păi, dacă au primit kerosenul și l-au consumat, acum vor banii înapoi pe el? Ei au zis . Dacă avioanele lor au consumat kerosenul… Nu e nimic spectaculos. E rușinea parchetului acolo", a adăugat avocatul. Întrebat dacă avionul MiG 21 LanceR care s-a prăbușit în județul Constanța este unu dintre cele două avioane militare defecte, avocatul Florin Șurghie a spus că "nu, în nici un caz!". Berendel, partener cu Sebastian Ghiță în dosarul "Tracia - Asesoft" Controversatul afacerist Dan Berendel a fost partener de afaceri cu Sebastian Ghiță și generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu în afacerea "Tracia – Asesoft". Dosarul a fost plimbat timp de aproape 14 ani între instanțe, până când faptele s-au prescris. La începutul anilor 2000, firma lui Sebastian Ghiță, Asesoft Com, a luat 510.340 litri de motorină de la SNP Petrom, fără să plătescă taxa de drumuri aplicată la prețul carburantului. Motorina a fost trecută prin mai multe firme fantomă deținute în acte de cetățeni irakieni, apoi a fost vândută în benzinăriile din România. Capii acestei controversate afaceri au fost generalul SRI Dan Constantin Grigoriu, patronul firmei Tracia Internațional, Dan Berendel, Romulus Gheorghe și Gheorghe Ioan Lalu. Sebastian Ghiță s-a declarat în timpul anchetei ca fiind o victimă a lui Dan Berendel, pentru că ar fi fost forțat să facă un contract dezavantajos. Dosarul a fost închis de Curtea de Apel București în anul 2016, când s-a constatat că faptele s-au prescris.

România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular
Investigații

România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. O dronă care a plecat din Ucraina și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb a trecut pe deasupra României timp de trei minute. Timp în care nu s-a întâmplat absolut nimic ca aceasta să fi fost interceptată. Ministerul Apărării nu doar că a confirmat trecerea dronei, dar și-a arătat și neputința. România, complet expusă atacurilor aeriene joase "Cu privire la informațiile referitoare la evoluția în spațiul aerian al României, în cursul nopții de joi, 10 martie, al unei aeronave fără pilot, facem următoarele precizări: Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria. Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian", a arătat MApN într-un comunicat. AN-2 ucrainean contrabandist, la plimbare prin România În august 2021, un aparat AN-2 ucrainean, cel mai probabil folosit pentru contrabanda cu țigări, s-a plimbat prin România timp de aproape o oră. La întoarcerea în Ucraina, a fost interceptat de grănicerii vecini. Și în acel caz, scuzele MApN au fost execrabile. "În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România. Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune. Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă", spunea MApN. Fraza "Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă" se traduce, simplu, prin aceea că radarele Forțelor Aeriene nu au detectat aparatul de zbor ucrainean. MApN admite: Aeronave dificil de detectat Cum a fost, totuși, posibil? A explicat tot Ministerul Apărării. "Supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN). Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române, destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional. Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire. În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici." Apărarea a promis că se pregătește mai bine În finalul comunicatului MApN menționat, se arăta că lucrurile urma să stea mai bine în viitor: "În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum: repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire, intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat şi suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici." Faptele, însă, contrazic, din nou, un minister al Apărării din NATO. Misterul dronei sovietice Drona militară ce probabil aparține armatei ucrainene a trecut joi noapte prin spațiile aeriene ale României, Ungariei și Croației, prăbușindu-se în Zagreb, unde a provocat o explozie care a speriat locuitorii capitalei croate, fără a exista vreo victimă. "A venit în Croația din direcția Ungariei, iar în Ungaria din direcția României. A zburat timp de câteva minute în Croația, apoi a căzut", a spus premierul croat Andrej Plenkovic, citat de Hotnews.ro. Potrivit unui expert al site-ului The Drive, "imaginile apărute public sugerează că a fost vorba de o dronă de recunoaștere Tu-141 'Strizh'", de fabricație sovietică. Drona ar avea o viteză de croazieră de circa 1.000 de km/h și o rază de operare de 1.000 de km.

Trei hidrocentrale în construcție, blocate, ar putea fi scoase din pix, prin lege, din ariile protejate în care se află. Se invocă penuria de energie. Activiștii de mediu contestă vehement proiectul
Investigații

Trei hidrocentrale în construcție, blocate, ar putea fi scoase din pix, prin lege, din ariile protejate în care se află. Se invocă penuria de energie. Activiștii de mediu contestă vehement proiectul

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

EXCLUSIV Premierul Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. De fapt, nu sunt trei firme și două persoane, ci doar trei firme. De fapt, nici un activ nu a fost înghețat
Investigații

EXCLUSIV Premierul Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. De fapt, nu sunt trei firme și două persoane, ci doar trei firme. De fapt, nici un activ nu a fost înghețat

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

Fondurile de pensii private din România au investit în compania ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. La fel, frații Pavăl (Dedeman)
Investigații

Fondurile de pensii private din România au investit în compania ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. La fel, frații Pavăl (Dedeman)

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO. Fondurile de pensii private din România dețin peste 8% din compania ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Un alt acționar important al companiei din Slatina este societatea Paval Holding, controlată de frații Adrian și Dragoș Pavăl, patronii Dedeman. Primii doi: Machitski și frații Pavăl La finalul anului 2021, acționarul majoritar al ALRO era compania Vimetco PLC Cipru, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Acesta a fost făcut cetățean de onoare al orașului Slatina în 2010 de Darius Vâlcov, atunci primar al urbei. Între timp, Vâlcov a fost trimis în judecată în două dosare de corupție. Pe locul secund, cu peste 23,21% din numărul total de acțiuni, se află firma Paval Holding SRL Bacău, controlată de frații Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, patronii lanțului de bricolaj Dedeman. Fondul Proprietatea deține peste 10,21% din acțiuni. Pensiile românilor, investite parțial în ALRO Pe lista acționarilor se află și fondurile private de pensii din România care administrează pilonul II de pensii private obligatorii și pilonul III de pensii facultative. Cele mai multe acțiuni sunt deținute de Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii S.A.F. P.A.P. SA, desprins din grupul olandez ING. Acesta deține o cotă de 4,4131% din numărul total de acțiuni. Citește și: Trei ruși din conducerea ALRO și-au dat demisia, inclusiv fiul oligarhului Machitski Tot olandezii, prin Fondul de Pensii Facultative NN Activ/Asigurări de Viață SA, mai dețin 0,2122% din acțiunile ALRO. Totodată, prin Fondul de Pensii Facultative NN Optim/ Asiguări de Viață SA, aceștia mai dețin 0,2872% din acțiunile producătorului de aluminiu. Fondul de Pensii Administrat Privat AZT Viitorul Tău deține 3,0929% din numărul total de acțiuni. Acest fond este administrat de Allianz – Țiriac Asigurări. Tot Allianz -Țiriac, prin fondurile de pensii facultative AZT Vivace și AZT Moderato, mai deține 0,0514%, respectiv 0,0113% din compania controlată de oligarhul rus Vitali Machitski.

EXCLUSIV Câciu a "uitat" să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski
Investigații

EXCLUSIV Câciu a "uitat" să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski

România, în banca finanțistului lui Putin. Dmitri Pankin, fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și coleg cu președintele rus Vladimir Putin la primăria din Sankt Petersburg, conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. La care România deține 14% din acțiuni. Reprezentantul statului român în această bancă este liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Numele lui Dmitri Pankin apare într-unul din scandalurile de corupție în care a fost implicată Deutsche Bank, bancă care voia să facă afaceri cu Rusia. Pentru a parafa afacerea în numele guvernului rus, Pankin a cerut ca fiica sa să fie angajată la Deutsche Bank. România, în banca finanțistului lui Putin La o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că România se retrage din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Cooperare Economică. Dar nu a scos nici un cuvânt despre Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu sediul în Salonic, este o instituție financiară internațională fondată în anul 1994 de 11 state membre în organizația de Cooperare Economică Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte un procentaj de 16,5% din numărul total de acțiuni. România 14%, Ucraina și Bulgaria, câte 13,5%, Azerbaidjan, 5%, Albania, 2%, Armenia, 1%, Georgia și Moldova, câte 0,5%. România a semnat acordul de înființare în decembrie 1994, însă banca a devenit operațională în iunie 1999, cu o lună înainte ca Vladimir Putin să fie numit premier al Rusiei. Capitalul autorizat al băncii este de 3,45 miliarde de euro. Alin Chițu (Finanțe) aruncă pisica la ME Conform acordului de înființare, România este reprezentantă în Consiliul Guvernatorilor, forul suprem al băncii, de ministrul Finanțelor. Ministrul Adrian Câciu a decis ca în locul său să fie ocupat de liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Membru supleant este Boni Florinela Cucu, directorul general al Direcției Generale pregătire ECOFIN, asistență comunitară și relații financiare internaționale din cadrul Ministerului Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Secretarul de stat Alin Chițu a precizat la solicitarea Defapt.ro că nu primește nici o renumerație pentru postul de la BSTDB. Întrebat dacă România se va retrage și din această bancă, condusă de rusul Dmitr Pankin, Alin Chițu a declarat: "Deciziile acestea se iau peste nivelul meu de decizie. Pentru celelalte bănci, MAE a inițiat memorandumul avizat de Ministerul de Finanțe. Apoi memorandumul a fost aprobat în Guvern și apoi de către Președintele României.". Cariera lui Pankin, strâns legată de cea a lui Putin Cariera lui Dmitri Pankin, actualul președinte și director general al Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, este strâns legată de cea a președintelui rus Vladimir Putin. Amândoi au lucrat la începutul anilor 1990 pentru primăria Leningrad, actualul oraș Sankt Petersburg din Rusia. Pankin a fost șeful departamentului pentru reformă al Comitetului executiv al Sovietului de la Leningrad, apoi a preluat șefia Centrului internațional de cercetări sociale și economice "Leontievski" al primăriei din Leningrad. În aceeași perioadă, Vladimir Putin era adjunctul secund al primarului Anatoly Sobchhak, considerat părintele Constituției Federației Ruse din 1993. În 1992, Pankin a fost numit vicepreședinte al comitetului financiar al primăriei Sankt Petersburg, iar ulterior a fost vicepreședinte al Comitetului pentru ecoonomie și finanțe al primăriei din Sankt Petersburg. Din decembrie 1994 până în noiembrie 1999, a fost președintele Consiliului de Administrație al Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare Sankt Petersburg. În toată această perioadă, Vladimir Putin a condus Comisia pentru relații externe a primăriei și avea ca atribuții principale promovarea relațiilor internaționale și a investițiilor străine. În 1994, Putin a devenit viceprimar al orașului Sankt Petersburg. Putin - premier, Pankin - în guvern În data de 4 februarie 1999, o comisie de anchetă a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a deschis dosarul penal 144.128. În acest dosar se investiga transferul a patru miliarde de ruble (aproximativ 4,5 milioane de dolari la acea vreme) din banii primăriei Sankt Petersburg către firma de construcții Dvadtsati Trest. Potrivit actului de inspecției, citat de OCCRP, Vladimir Putin a decis ca banii să fie dați companiei sub pretextul organizării unor centre de recreere pentru veteranii de război. Documentele prin care au fost transferați banii către firma de construcții au fost semnate de Aleksei Kudrin, iar ordinele de plată, de Nadezhda Savolaynen și Dmitri Pankin. În timpul anchetei, Vladimir Putin avea să ajungă premier al Rusiei sub președintele Boris Elțîn, apoi președintele Rusiei. Însă nu și-a uitat colegii din primăria Sankt Petersburg. Aleksei Kudrin a primit funcția de ministru al Finanțelor, funcție pe care a deținut-o din 2000 până în 2011. Din anul 2018, este președintele Camerei de Conturi. Nu a fost uitat nici Dmitri Pankin. Acesta a fost numit director al Departamentului de relații financiare internaționale, al datoriei publice și al activelor financiare de stat ale Federației Ruse. În ianuarie 2008, Pankin a fost numit ministru adjunct la Finanțe și reprezentant al Rusiei în Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Din aprilie 2011, a preluat conducerea Serviciului Federal al Piețelor Financiare. Deutsche Bank i-a angajat fiica lui Pankin Deutsche Bank a fost investigată de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare (SEC) a SUA după ce au fost identificate cinci cazuri de angajări ilegale ale unor rude de politicieni. Trei în China și două în Rusia. Unul dintre cazurile din Rusia l-a avut în centrul investigației pe Dmitri Pankin. În anul 2009, atunci când era ministru adjunct al Finanțelor, Pankin i-a cerut directorului din Rusia al Deutsche Bank să-i angajeze fiica la unul dintre birourile băncii din Moscova, Londra sau New York. Anterior, Deutsche Bank "a încercat în mod repetat și fără succes" să facă afaceri cu Rusia. De această afacere răspundea Dmitri Pankin. Fiica oficialului rus a fost angajată temporar la Moscova, apoi a fost angajată definitiv la Londra. La câteva zile după obținerea postului permanent, Dmitri Pankin a cerut Deutsche Bank să trimită o propunere privind vânzarea de obligațiuni în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Ulterior, oficialul rus și fiica acestuia, au plecat într-o vacanță de lux cu șefii băncii din Rusia, au fost la vânătoare, la pescuit și s-au plimbat cu elicopterul. Deutsche Bank a falsificat deconturile cu costurile vacanței, pe care le-a considerat legitime pentru a încheia tranzacția cu obligațiuni. Pentru a scăpa de investigația Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliarea a SUA, Deutsche Bank a acceptat să plătească 16,2 milioane de dolari. Astfel, Deutsche Bank a scăpat de acuzațiile de corupție. 40 de milioane de dolari pentru ALRO Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de peste 600 de milioane de euro pentru companiile din România. În fruntea listei se află producătorul de aluminiu ALRO Slatina, parte a grupului Vimetco, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Firma oligarhului rus a primit în iunie 2021 un credit corporativ de 40 de milioane de dolari. Finanțarea pe șapte ani va fi utilizată în principal pentru îmbunătățirea performanței energetice a companiei, precum și a capacității de producție cu valoare adaugată, potrivit informatiilor transmise de BSTDB într-un comunicat de presă. "Având în vedere perspectivele pozitive pentru economie, suntem de părere că ALRO va putea răspunde cererii interne crescute și va avea un impact substanțial asupra dezvoltării economiei românești, inclusiv prin crearea de locuri de muncă, creșterea exporturilor și a veniturilor pentru bugetul de stat", spunea atunci Dmitri Pankin. 50 de milioane de euro pentru One Floreasca City Compania One United, controlată de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, a obținut un credit de 50 de milioane de euro de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Dezvoltatorul de birouri și locuințe de lux va folosi banii pentru finanțarea proiectului de birouri One Tower, parte din proiectul mixt One Floreasca City.

EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon "Landromat rusesc"
Investigații

EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon "Landromat rusesc"

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE. Asito Kapital, firma de asigurări înființată de compania rusească Lukoil, a vândut polițe de asigurare Băncii Naționale a României, Transgaz și Ministerului Afacerilor Externe. Firma de asigurări a fost preluată de la ruși de Moldasig, cea mai mare societate de asigurări din Republica Moldova. Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE Pachetul majoritar de acțiuni al Modasig este disputat de Comisia Națională a Piețelor Financiare și controversatul afacerist Veaceslav Platon, implicat în "Landromatul rusesc", cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est. Compania de asigurări Asito Kapital a fost înființată în iulie 1998 sub numele de Lukoil Asito, parte a grupului petrolier rusesc Lukoil, controlat de oligarhul Vagit Alekperov, unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin. Asito Kapital, de la oamenii lui Putin la moldoveni În anul 2011, Asito Kapital a fost preluată de liderul pieței de asigurări din Republica Moldova, Moldasig. Cu trei ani înainte de această preluare, societatea Moldasig era controlată de cea mai mare companiei de asigurări din Rusia, Rosgosstrakh, prin subsidiara cipriotă Linekers. Ulterior, pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de mai multe companii off shore controlate de afaceristul moldovean Veaceslav Platon. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a obligat firmele controlate de Veaceslav Platon să își vândă acțiunile pentru că ar fi acționat concentrat. Mai mult, le-a suspendat dreptul de vot din Consiliul de Administrație. Decizia a fost contestată de acționari, care consideră că măsura este ilegală. Judecătoria din Chișinău a decis, după câțiva ani de procese, ca acțiunile să revină firmelor controlate de Veaceslav Platon. Dar, în iulie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie irevocabilă prin care a stabilit ca pachetul majoritar de acțiuni (75%) să fie gestionat de Comisia Națională a Pieței Financiare. Asito Kapital asigură 721 de mașini ale MAE Compania de asigurări și reasigurări Asito Kapital a câștigat în anul 2021 un contract pe trei ani pentru a asigura 721 de mașini aflate în parcul auto al Ministerului Afacerilor Externe. Contractul, în valoare de 1,64 milioane de lei, a fost câștigat în asociere cu firma Fast Brokers, deținută de Liliana și Iulian Valentin Gheorghiu. Firma familei Gheorghiu a încheiat separat peste 50 de contracte prin care vând polițe de asigurare mai multor instituții publice și companii de stat printre care se află Ministerul Apărării Naționale, Compania Națională Aeroporturi București și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Imobilele BNR, asigurate facultativ de Asito Kapital Banca Națională a României, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, a cumpărat asigurări facultative pentru sediul central, dar și pentru cele județene. De exemplu, sediul central al Băncii Naționale a României de pe strada Doamnei, din București, are o poliță de asigurare facultativă semnată cu asocierea dintre Fast Brokers și Eurolife FHH Asigurări Generale SA în valoare de 54.634 lei. Cele două firme au asigurat facultativ și sediul din strada Lipscani 25. Sediul de pe strada Lipscani 16 și imobilul din Strada Negru Vodă au fost asigurate facultativ de Asito Kapital împreună cu Fast Brokers. Tot această asociere a vândut polițe de asigurare pentru sediile din Iași, Gorj, Galați, Cluj Timișoara, vila de la Păltiniș, Brașov, Cluj, Bihor, Argeș, Brăila, Buzău și Maramureș. Valoarea cumulată a asigărilor facultative cumpărate de BNR este de aproximativ 165.000 de lei. Contract de 5 milioane de euro de la Transgaz Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, condusă de controversatul Ion Sterian, a atribuit un contrat de 5.000.000 de euro firmelor Asito Kapital și Medical Ocupational SRL pentru servicii de asigurare voluntară a angajaților. Acordul cadru a fost semnat pe 10 septembrie 2018. Până în prezent au fost semnate contracte subsecvente în valoare de 4,14 milioane euro. Ultimul contract subsecvent de peste 1.000.000 de euro a fost semnat anul trecut. Firma Medical Ocupational este deținută în mod egal de Alon Schifter și Eugenia Ruxandra Belicciu. De administrarea societății se ocupă Iuliana Hertzanu.

EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR
Investigații

EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR

Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară. Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronauticile Civile Române (AACR), le-a cerut aeroporturilor din întreaga țară să protejeze sistemele informatice împotriva atacurilor cibernetice, în contextul războiului ruso-ucrainean. Totodată, Nicolae Stoica le-a mai cerut operatorilor aeroportuali să "descurajeze" evetualele proteste ce ar putea fi organizate în zonele publice ale aeroporturilor sau în vecinătatea acestora. Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară Stoica, însă, a fost inclusiv în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis. Care a transmis că desființarea structurii de securitate cibernetică din AACR, măsura luată de Nicolae Stoica, ar putea să "potențeze riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice". Dar nu s-a luat nici o măsură pentru a se remedia situația. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile Pe 24 februarie, la scurt timp după ce Rusia a atacat Ucraina din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, Nicolae Stoica a conștientizat că aviația civilă românească este la pământ în cazul unor eventuale atacuri cibernetice. Culmea, în urmă cu un an de zile, același director a decis desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică și concedierea specialiștilor din AACR, pentru a economisi anual în jur de aproximativ 600.000 de lei. Echivalentul salariului său anual. Stoica, contrazis de patru instituții Directorul Nicolae Stoica susține că a desființat structura de securitate cibernetică pentru că instituția pe care o conduce nu are atribuții în acest sens. Culmea, patru instituții îl contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Mai mult, structura de securitate cibernetică "CERT-AV-RO" a Autorității Aeronautice Civile Române era certificată și recunoscută la nivel internațional. Ba chiar a fost prima entitate din România certificată de Universitatea Carneggie-Mellon din Statele Unite ale Americii, cu mult înainte de a fi certificat actual Directorat Național de Securitate Cibernetică CERT-RO. Ulterior, cele două structuri au colaborat îndeaproape. Conducerea CERT-RO a explicat că "din punct de vedere funcțional și logic, CERT-AV-RO era poziționat în rețeaua piramidală de instituții responsabile și centre de tip CERT, având în aria de acoperire și constituență sectorul aviației civile". Acum, securitatea cibernetică e bună În contextul războiului ruso-ucrainean, directorul Nicolae Stoica a transmis o notă "urgentă" către toate aeroporturile din țară. Prin care a cerut să se acorde o "atenție sporită" măsurilor de securitate implementate la nivel aeroporturilor civile, dar și să ofere protecție informațiilor critice. "Este necesară intensificarea atenției acordate măsurilor de protecție a datelor și sistemelor de tehnologie a informației și comunicațiilor critice împotriva unor atacuri cibernetice și a managementului incidentelor de securitate cibernetică care afectează datele și sistemele de tehnologie a informației și comunicațiilor critice, prin măsuri corespunzătoare, care să asigure detecția, răspunsul, diminuarea/blocarea, recuperarea, remedierea și raportarea", se menționează în documentul semnat de Nicolae Stoica. Citește și: În sfârșit, România și-a închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești Totodată, AACR încurajează să fie luate în considerare recomandările cuprinse în Ghidul pentru implementarea prevederilor Regulamentului (UE) 2019/1583 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune din domeniul securității aviației civile în ceea ce privește măsurile de securitate cibernetică și ale capitolului 14 din Programul Național de Securitate Aeronautică transmise de către AACR către operatorii aeroportuari. Fără proteste în preajma aeroporturilor Șeful AACR le-a cerut negru pe alb tuturor operatorilor aeroportuali, adică șefilor de aeroporturi civile, să sporească atenția acordată măsurilor de securitate din zonele publice ale aeroporturilor. Documentul AACR care prevede măsuri de securitate cibernetică (sursa: defapt.ro) "O atenție deosebită ar trebui acordată descurajării și gestionării eventualelor proteste ce ar putea fi organizate în zonele publice ale aeroporturilor sau în vecinătatea acestora. Acest aspect este de interes sporit pentru aeroporturile care sunt asociate cu obiective militare sau sunt în proximitatea unor astfel de obiective. În acest sens AACR – DSA a transmis către responsabilul de securitate desemnat un ghid", a mai cerut șeful AACR.

Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu
Investigații

Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor. Unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin, Oleg Deripaska, este asociat într-o firmă românească cu Ministerul Transporturilor. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, Uniunea Europeană și SUA au anunțat că vor impune mai multe sancțiuni băncilor ruse, dar și oligarhilor de la Kremlin. În urma acestui anunț, oligarhii Oleg Deripaska și Mihail Fridman au cerut încetarea războiului declanșat de liderul lor suprem. Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor Numele companiei Strabag apare în acționariatul a 25 de companii românești, dintre care doar zece mai sunt în funcțiune. Restul au fost radiate de la Registrul Comerțului. Una dintre firmele active din România este Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA. În societate sunt acționari direcți austriecii Strabag AG și SBS Strabag Bau Holding Service, dar și Ministerul Transporturilor. Din 2018 până în prezent, firma controlată de Strabag a câștigat nu mai puțin de 24 de licitații, a căror valoare depășește 710 de milioane de lei. Adică în jur 145 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) Acționarii grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner, Raiffeisen și Uniqa Group și MKAO „Rasperia Trading Limited”. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. Afaceri controversate și încrengăturile de la DRDP Cluj Președintele Consiliului de Administrație și director general al firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este controversatul Dan Lucian Mihancea. Din CA mai fac parte Giorgiana Grama și Oberwinkler Heimo Otto. În august 2017, director general de atunci al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) l-a numit pe Ilie Radu Băruță în funcția de director al Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj. Întâmplător sau nu, în aceea perioadă la Regionala de la Cluj se desfășura o licitație de 16 milioane de lei pentru „ranforsarea sistemului rutier al sectorului de drum DN 17D”, km 21+660-23+259 și km 29+625-45+000. La Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA lucra pe post de inginer Ionuț Tudor Băruță, fiul directorului Băruță de la Regionala de Drumuri. În acest context, directorul general Dan Lucian Mihancea l-ar fi împuternicit pe inginerul Ionuț Tudor Băruță să reprezinte firma la licitația de 16 milioane de lei. După ce licitația a fost câștigată de firma din Cluj, Băruță senior l-a pus să semneze contractul pe un subaltern de-al său. Potrivit presei locale, directorul Dan Lucian Mihancea spunea că a câștigat licitația pentru că a avut prețul cel mai mic și nu a fost favorizat de Băruță senior, fostul lui coleg de facultate. Contract de 22 milioane de euro de la Consiliul Județean Cluj Compania Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este una dintre societățile abonate la contractele publice. De exemplu, la începutul lunii februarie a fost publicat un anunț de atribuire a unei licitații prin care se anunța că firma de la Cluj a câștigat contractul de 70 de milioane de lei pentru "gestiune, întreținere și reparații străzi Baia Mare". În anul 2019, Consiliul Județean Cluj a atribuit firmei la care este acționar indirect Oleg Deripaska și Ministerul Transporturilor un contract de aproximativ 110 milioane de lei. Adică în jur de 22 milioane de euro. Contractul prevede lucrări de construcții în cadrul proiectului "Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională - Traseu Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500". Boc, solidaritate cu Ucraina, dar bani publici pentru Deripaska Primăria Cluj Napoca, condusă de liberalul Emil Boc, a atribuit în data de 4 decembrie 2021 un contract de peste 26,5 milioane de lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru servicii de proiectare și execuție lucrări "Modernizarea Calea Moților – Calea Mănăștur – Strada Uzinei Electrice – Strada Oțelului – Strada Marginasa". Deci în jur de 5,3 milioane euro. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, primăria Cluj a afișat culorile steagului Ucrainei pe podul de intrarea Mănăștur și Clubul din fața Sălii Polivalente, dar și mesajul "Solidaritate cu Ucraina". "Revizionismul rusesc trebuie oprit cu orice preț. Comunitatea democratică internațională nu trebuie sa facă nicio concesie revizionismului rusesc și trebuie să acționeze rapid, cu cele mai dure sancțiuni posibile. Niciun preț nu este prea mare pentru a opri agresiunea și revizionismul rusesc. Istoria ne-a demonstrat faptul că din concesiile făcute revizioniștilor se nasc monștri", a declarat Emil Boc. Dar asta nu l-a împiedicat să îi dea firmei la care este acționar oligarhul Oleg Deripaska contractul de 5,3 milioane de euro. Conflict de interese între CNAIR și MT În anul 2019, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), subordonată Ministerului Transporturtului, a atribuit un contract de 71,5 milioane lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru finalizarea lucrărilor rămase de executat la obiectivul "Reabilitare DN 76 Sector 2 km 150 + 000 - km 166 + 000". Ceea ce înseamnă că licitația a fost câștigată inclusiv de Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de acționar minoritar al firmei din Cluj. Și tot Ministerul Transporturilor conduce CNAIR prin intermediul Consiliului de Administrație. Deși conflictul de interese în acest caz este evident, nici o instituție publică nu a luat vreo măsură pentru a remedia această situație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră