vineri 02 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5198 articole
Internațional

Trupele americane părăsesc baza poloneză prin care trece armamentul occidental către Ucraina

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka. Statele Unite au anunțat că vor retrage trupele și echipamentele militare din baza aeriană Rzeszów-Jasionka, aflată în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka Această bază a fost până acum principalul centru logistic pentru transportul ajutorului militar către Ucraina. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR De acum înainte, Polonia și alți aliați NATO vor prelua responsabilitatea administrării și securizării hub-ului. Trupele americane vor fi relocate în alte baze din Polonia Decizia nu presupune o retragere completă din Polonia. Trupele americane aflate la Rzeszów-Jasionka vor fi redistribuite în alte baze din țară. Măsura este motivată din considerente economice și face parte dintr-o strategie de eficientizare a operațiunilor militare americane în Europa. SUA: relocarea bazei aduce economii semnificative Potrivit unui comunicat al Comandamentului SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), această mișcare vizează optimizarea sprijinului pentru aliați și parteneri NATO, precum și creșterea eficienței financiare. Generalul Christopher Donahue, comandantul USAREUR-AF, a subliniat că relocarea va genera economii de zeci de milioane de dolari anual pentru contribuabilii americani. Polonia confirmă acordul Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a confirmat că decizia a fost coordonată cu autoritățile poloneze. El a precizat că trupele americane vor rămâne în Polonia, dar vor fi desfășurate în alte locații agreate de ambele părți. Baza Rzeszów-Jasionka, esențială pentru sprijinul Ucrainei De la începutul invaziei ruse în Ucraina, baza Rzeszów-Jasionka a devenit punctul central pentru livrarea ajutorului militar către armata ucraineană. Aproximativ 95% din sprijinul militar occidental trece prin această bază. SUA au precizat că fluxul logistic va continua, însă de acum Polonia și aliații NATO vor asigura securitatea bazei, care este protejată de sisteme antiaeriene moderne, inclusiv baterii Patriot.

SUA retrag trupele de la Rzeszów-Jasionka (sursa: gov.pl)
Musk nu susține tarifele lui Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

"Este mai prost decât un sac cu cărămizi", spune Musk despre părintele tarifelor lui Trump, Navarro

Musk nu susține tarifele lui Trump: nici o postare pe X a miliardarului nu face măcar referire la aceste tarife, nicidecum să le mai și considere utile. Musk nu susține tarifele lui Trump Tarifele impuse de administrația Trump au avut un impact semnificativ asupra companiilor conduse de Elon Musk, în special asupra Tesla și SpaceX. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Aceste măsuri protecționiste au generat creșteri ale costurilor de producție, scăderi ale vânzărilor și tensiuni politice, afectând performanța financiară și operațională a acestor companii.​ Tesla, producătorul de vehicule electrice, a fost direct afectată de tarifele impuse de SUA asupra importurilor de componente auto. Deși Tesla produce majoritatea vehiculelor sale în Statele Unite, compania depinde de importul unor piese esențiale. Tarifele de 25% asupra acestor componente au dus la creșterea costurilor de producție. Elon Musk a recunoscut că impactul acestor tarife nu este neglijabil, menționând că "important de notat că Tesla NU este neafectată aici. Impactul costurilor este semnificativ." ​ Tesla, afectată și în China În plus, aceste tarife au afectat negativ relațiile comerciale ale Tesla cu China, a doua cea mai mare piață a sa. China a răspuns la tarifele americane cu propriile măsuri, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor Tesla pe această piață și la pierderea cotei de piață în favoarea competitorilor locali precum BYD, Nio și Xpeng. Declinul vânzărilor și creșterea costurilor au avut un efect direct asupra performanței financiare a Tesla. În primul trimestru al anului 2025, livrările de vehicule au scăzut cu 13% față de anul precedent, ajungând la aproximativ 337.000 de unități, sub așteptările analiștilor. Această scădere a dus la o depreciere semnificativă a acțiunilor Tesla, care au înregistrat o scădere de peste 40% de la începutul anului. ​ "Idiotul" Navarro Elon Musk a încercat să influențeze administrația Trump pentru a renunța la aceste tarife, făcând apeluri directe către președinte și exprimându-și public opoziția față de aceste măsuri. Cu toate acestea, eforturile sale nu au avut succes, iar tarifele au rămas în vigoare.  Mai mult, Musk a intrat într-un conflict public cu Peter Navarro, consilierul comercial al lui Trump, pe care l-a numit "idiot" și "mai prost decât un sac de cărămizi" după ce Navarro a afirmat că Tesla este doar un asamblator de mașini care depinde de componente importate. ​ Impactul asupra SpaceX SpaceX, compania aerospațială a lui Musk, a fost, de asemenea, afectată de tarifele impuse de administrația Trump. Compania a solicitat scutiri de la aceste tarife pentru echipamentele importate din China, esențiale pentru operațiunile sale. Deși detaliile exacte ale impactului financiar nu sunt la fel de clare ca în cazul Tesla, este evident că tarifele au crescut costurile operaționale ale SpaceX. 

SUA rămân angajate pe flancul estic (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Internațional

SUA nu vor abandona flancul estic al NATO, susține interimarul Bolojan

SUA rămân angajate pe flancul estic. Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o conferință de presă organizată marți la Palatul Cotroceni, că nu există niciun indiciu oficial privind o posibilă retragere a Statelor Unite de pe flancul estic al NATO. SUA rămân angajate pe flancul estic Bolojan a precizat că a discutat cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, cerându-i acestuia să comunice o poziție oficială a Ministerului Apărării Naționale pentru a clarifica situația. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR „Nu există nicio discuţie şi nicio informaţie oficială care să confirme ceea ce spuneţi”, a declarat Bolojan, răspunzând unei întrebări pe acest subiect. Angajamentul SUA față de NATO rămâne ferm Totodată, liderul interimar a subliniat că, în cadrul ultimei reuniuni a miniștrilor de Externe, secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat angajamentul ferm al Statelor Unite față de proiectele derulate în cadrul NATO. „A fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care sunt pe NATO şi, deci, nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul de Est”, a subliniat Bolojan.

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe ucrainene au ocupat o mică parte a regiunii ruse Belgorod, confirmă Zelenski

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pentru prima dată în mod clar, despre prezența soldaților ucraineni pe teritoriul rus, mai exact în regiunea Belgorod. Zona a fost vizată de numeroase atacuri în ultimii ani și se învecinează cu regiunea rusă Kursk. Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod În discursul său zilnic, difuzat pe rețelele de socializare, Zelenski a declarat că „comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a prezentat un raport separat despre linia frontului, despre prezența noastră în regiunea Kursk și despre prezența noastră în regiunea Belgorod”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Șeful statului a subliniat că Ucraina desfășoară „operațiuni active în zonele de frontieră, pe teritoriul inamicului”, calificând aceste acțiuni drept „complet justificate”. Belgorod, vizată de incursiuni și bombardamente în ultimii ani Declarația reprezintă prima recunoaștere oficială a prezenței militare ucrainene în Belgorod, o regiune rusă care a fost ținta unor incursiuni armate și bombardamente letale începând din 2022. În luna martie, armata rusă a raportat că s-a confruntat cu atacuri la sol ale forțelor ucrainene în această zonă, în contextul în care trupele Kievului se retrăgeau spre regiunea vecină Kursk. Kievul controlează o zonă restrânsă în apropiere de Demidovka Conform site-ului specializat DeepState, apropiat de armata ucraineană, trupele ucrainene controlează o suprafață modestă, de aproximativ 13 kilometri pătrați, în regiunea Belgorod. Aceasta se află în jurul localității de graniță Demidovka.

Curtea Supremă a SUA permite expulzările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump poate expulza străini în baza unei legi din 1798, a decis Curtea Supremă a SUA

Curtea Supremă a SUA permite expulzările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat temporar interdicția de expulzare a migranților aplicată în baza unei legi vechi din 1798, cunoscută ca Alien Enemies Act. Curtea Supremă a SUA permite expulzările Decizia vine ca urmare a unui viciu de procedură, întrucât ședința în care s-a dispus interdicția a avut loc în Washington, în timp ce migranții implicați se aflau în Texas. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Legea a fost folosită anterior doar în contexte de război, precum conflictele din 1812, Primul și Al Doilea Război Mondial. Trump salută decizia Curții Supreme Donald Trump a catalogat decizia Curții Supreme drept „o zi mare pentru justiție”, afirmând că aceasta permite unui președinte să apere granițele și siguranța cetățenilor. Trump a expulzat peste 200 de persoane în El Salvador, prezentate ca membri ai unei bande venezuelene, folosind Alien Enemies Act. Inițial, un judecător federal a blocat temporar expulzările, invocând riscuri serioase privind respectarea drepturilor fundamentale. Judecătorii conservatori, majoritari în decizie Majoritatea conservatoare din cadrul Curții Supreme, inclusiv președintele John Roberts, a votat pentru suspendarea interdicției impuse de judecătorul James Boasberg. Totuși, instanța a menționat că persoanele reținute în baza acestei legi trebuie notificate și trebuie să li se asigure un proces echitabil. Judecătoarele Ketanji Brown Jackson și Sonia Sotomayor au avertizat însă că folosirea unei legi de război pentru deportări poate submina grav statul de drept. Controverse și reacții din partea societății civile Organizația pentru drepturile civile ACLU a salutat menționarea în hotărâre a dreptului la un proces echitabil, considerând-o „o victorie semnificativă”. În paralel, reacțiile critice vizează folosirea unei legi aproape uitate pentru a trimite migranți în închisori cu reputație negativă din alte țări.

Democrații americani creează „cabinetul de război” (sursa: Facebook/Ken Martin)
Internațional

Democrații americani ripostează cu o strategie de "război": vor demonta zilnic minciunile lui Trump

Democrații americani creează „cabinetul de război”. Partidul Democrat din Statele Unite a anunțat formarea unui „cabinet de război” (war room) cu scopul de a reacționa în timp real la ceea ce consideră a fi dezinformări și minciuni promovate de noua administrație condusă de Donald Trump. Anunțul vine în contextul unei mobilizări tot mai mari împotriva președintelui Trump. Democrații americani creează „cabinetul de război” Ken Martin, noul lider al Partidului Democrat, a criticat dur politicile lui Trump, acuzându-l că „distruge locuri de muncă, crește prețurile și ruinează vieți”, în timp ce continuă să „mintă”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II „Partidul Democrat își dublează eforturile de a oferi americanilor fapte reale și informații exacte despre impactul politicilor lui Trump”, a declarat Martin într-un comunicat oficial. Noul „cabinet de război” va fi responsabil cu transmiterea zilnică a unui mesaj-cheie, care va fi distribuit prin rețelele sociale și influenceri, pentru a ajunge rapid la publicul larg. Strategia vizează depășirea canalelor tradiționale de comunicare și adaptarea la obiceiurile moderne de consum media. Martin a recunoscut, într-un interviu acordat Washington Post, că Republicanii au înțeles mai repede importanța mediului digital. „Timp de trei ani și jumătate, ei i-au pus la zid pe Biden și pe democrați fără a întâmpina cu adevărat rezistență. Ne-au etichetat înainte să avem timp să ne prezentăm”, a afirmat el. Monitorizare sporită a mass-media și a rețelelor sociale Partidul Democrat va intensifica și monitorizarea discursurilor publice, interviurilor și postărilor online ale lui Donald Trump și ale susținătorilor săi. Scopul este de a demonta rapid orice dezinformare transmisă în spațiul public. „Fiecare mare minciună rostită va fi contracarată în timp real”, se precizează în comunicatul formațiunii. Anunțul privind crearea „cabinetului de război” vine la doar două zile după ce zeci de mii de americani au ieșit în stradă în marile orașe din SUA, protestând față de direcția politică a administrației Trump.

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă (sursa: X/Bundesministerium des Innern und für Heimat)
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă (sursa: Facebook/European Court of Auditors)
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Putin exclude încetarea focului, fără garanții (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin râde de Trump: ar vrea să înceteze focul, dar cere ca SUA să controleze acțiunile Ucrainei

Putin exclude încetarea focului, fără garanții. Rusia nu va accepta o încetare a focului în Ucraina până când problemele considerate esențiale de Moscova nu vor fi rezolvate. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă zilnice. Putin exclude încetarea focului, fără garanții Deși președintele Vladimir Putin sprijină, în principiu, o încetare a focului, Kremlinul afirmă că nu a primit răspunsuri la întrebările-cheie privind condițiile pentru un astfel de acord. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Peskov a subliniat că aceste întrebări sunt încă „în aer”, fără soluții oferite de partea ucraineană sau de aliații săi. Principalele obiecții ale Rusiei Printre temele invocate de Kremlin se află planurile de militarizare ale Kievului și existența unor detașamente ultranaționaliste care, susține Moscova, nu ar asculta ordinele autorităților ucrainene. Aceste aspecte rămân „pe agenda zilei”, a insistat purtătorul de cuvânt al președinției ruse. Un armistițiu limitat pentru infrastructura energetică Rusia a respins până acum o încetare completă a focului – terestră, aeriană și maritimă. Singura excepție a fost un armistițiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, declarat unilateral pe 18 martie, la care Kievul a aderat o săptămână mai târziu. Contactele Rusia-SUA vor continua: „Există o înțelegere” Peskov a confirmat că Moscova și Washingtonul vor menține dialogul diplomatic. Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice, care s-a aflat recent în SUA, este programată o nouă rundă de negocieri în această săptămână. Dmitriev: SUA încep să înțeleagă nevoia de dialog cu Rusia Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a declarat că „gheața a fost spartă” și că administrația Biden a eșuat în tentativa de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. El a criticat influența pe care o are așa-numitul „deep state” american și a elogiat conducerea „puternică” a președintelui Donald Trump. Controverse după atacul asupra orașului Krivoi Rog Kremlinul a respins acuzațiile potrivit cărora armata rusă ar fi vizat infrastructuri civile în timpul atacului cu rachetă asupra orașului Krivoi Rog, atac soldat cu cel puțin 20 de morți, dintre care 9 copii. ONU a denunțat atacul, afirmând că este cel mai grav incident cu victime copii de la începutul războiului. Moscova: „Ținta era un obiectiv militar” Ministerul rus al Apărării susține că a lansat o lovitură de înaltă precizie asupra unui restaurant unde ar fi avut loc o întâlnire între comandanți ucraineni și instructori străini. Oficialii ruși vorbesc despre un bilanț de 85 de victime din rândul armatei ucrainene și al aliaților occidentali. Kievul acuză Rusia de dezinformare Statul Major General al Ucrainei a respins acuzațiile și a catalogat explicația Moscovei drept „o minciună de înaltă precizie”, menită să acopere un atac criminal asupra civililor. Reacția oficială a fost publicată de agenția ucraineană de presă Unian. Rusia, dispusă să intervină în tensiunile dintre SUA și Iran În același context diplomatic, Peskov a declarat că Rusia este pregătită să joace un rol în detensionarea relațiilor dintre Washington și Teheran, în contextul divergențelor legate de programul nuclear iranian. Moscova încearcă astfel să se poziționeze ca mediator activ în mai multe dosare sensibile de politică externă.

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile (sursa: X/Yulia Svyrydenko)
Internațional

Se reia sarabanda acordului pe minereuri: o delegație ucraineană merge în SUA pentru noi negocieri

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile. O delegație ucraineană se află săptămâna aceasta în Statele Unite pentru a relua negocierile cu administrația președintelui Donald Trump privind un acord strategic în domeniul minereurilor. Informația a fost confirmată de surse oficiale din Ministerul Economiei de la Kiev. Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile Potrivit vicepremierului ucrainean Iulia Svîrîdenko, scopul misiunii este „să facă să avanseze negocierile asupra unui document strategic”, ce implică direct exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Echipa ucraineană cuprinde reprezentanți din Ministerele Economiei, Afacerilor Externe, Justiției și Finanțelor. Acordul inițial: un fond comun pentru investiții americane Proiectul inițial de acord, convenit anterior între cele două părți, prevedea înființarea unui fond comun de investiții, coordonat de SUA. Acest fond urma să fie alimentat din veniturile generate de exploatarea resurselor ucrainene și să devină un instrument pentru atragerea capitalului american în Ucraina. Propunerea revizuită a SUA: clauze sensibile După eșecul vizitei președintelui Zelenski la Washington, pe 28 februarie, Statele Unite au trimis pe 28 martie o nouă variantă de acord, cu clauze suplimentare față de înțelegerea inițială. Potrivit acestora, Ucraina ar trebui să recunoască drept datorie sumele cheltuite de SUA pentru sprijinul militar și financiar acordat în timpul războiului. De asemenea, companiile americane ar avea prioritate în licitațiile privind proiectele de extracție a resurselor minerale. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric ideea ca ajutorul oferit sub formă de donații să fie transformat într-o datorie oficială. De asemenea, liderul de la Kiev a transmis că nu va accepta condiții care pot afecta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, un obiectiv strategic fundamental pentru țară.

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei e securitatea SUA

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli, care respinge cu argumente solide atitudinea împăciuitoare a actualului președinte american față de Rusia.  Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a avertizat în Congresul american (VIDEO) că Rusia este dispusă să folosească forța militară pentru a-și îndeplini obiectivele geopolitice. Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial; să-și extindă influența la nivel regional și global; și să diminueze influența SUA la nivel mondial.  Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc În prezent, Rusia duce o campanie activă de destabilizare în Europa pentru a creea dileme strategice pentru SUA. Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli Generalul Cristopher Cavoli a explicat în fața Congresului american că securitatea și prosperitatea SUA sunt strâns legate de securitatea în Europa. De exemplu, comerțul transatlantic se ridică la 6,9 trilioane de dolari anual, în timp ce bazele americane din Europa au capacitatea de a intercepta amenințările înainte ca acestea să se apropie de Statele Unite. Însă Rusia, mai ales prin războiul dus în ultimii ani împotriva Ucrainei, urmărește să-și îndeplinească obiectivele geopolitice pe termen lung care sunt contrare celor americane. „Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial, să-și extindă influența la nivel regional și global și să diminueze conducerea și influența SUA. Rusia desfășoară în mod activ o campanie de destabilizare în Europa menită să creeze dileme strategice pentru Statele Unite”, a declarat generalul Cristopher Cavoli în Congresul SUA. Totodată, Rusia reprezintă o amenințare reală pentru SUA, NATO și securitatea globală, în contextul în care depune un efort continuu pentru a-și dezvolta o armată mult mai mare decât avea înaintea invaziei din Ucraina. Prietenia economică ruso-chineză Amenințarea la adresa securității globale este intensificată de relațiile puternice pe care Rusia le-a dezvoltat cu China, Coreea de Nord și Iranul. Acest grup de state au oferit Mosovei un colac de salvare economic. „Pentru a evita sancțiunile occidentale, Partidul Comunist Chinez și Rusia sporesc utilizarea monedelor naționale pentru a desfășura tranzacții în afara SWIFT, folosind opțiuni de finanțare netradiționale pentru tranzacțiile comerciale dar și diverse tehnici financiare pentru a ocoli sancțiunile secundare”, a spus generalul Cristopher Cavoli. Acesta a dat ca exemplu faptul că jumătate din exporturile de energie ale Rusiei merg în prezent către China. În plus, utilizarea de către Rusia a unei „flote din umbră” îi permite să eludeze politica de plafonare a prețului petrolului a SUA și a partenerilor G7+. Moscova și Beijing, scenarii navale și aeriene comune  Rusia are un parteneriat „fără limite” cu China, ceea ce creează oportunități militare pentru ambele state, dar pun în pericol și interesele SUA. De exemplu, în vara anului trecut două patrule aeriene ruso-chineze au decolat din Rusia. Una a survolat Marea Bering, iar cealaltă, Marea Japoniei. Pe parcursul zborului de cinci ore, bombardierele cu capacitate nucleară ale celor două state au fost escortate de avioane de luptă rusești. „Este pentru prima dată când bombardierele chinezești au plecat din aceeași bază aeriană cu bombardierele rusești. Prima dată când bombardierele Chinei au intrat în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska și prima dată când bombardierele chinezești H-6N cu capacitate nucleară au participat la o patrulă combinată”, a avertizat generalul Cavoli. În domeniul maritim, China și Rusia au desfășurat cel de-al patrulea exercițiu naval anual împreună. Gărzile de Coastă ale celor două state au efectuat prima patrulă combinată în nordul Pacificiului.   „Pe măsură ce calota glaciară arctică se retrage, atât China, cât și Rusia caută să exploateze noile căi navigabile. Între timp, în domeniul terestru, Rusia și China continuă să-și extindă exercițiile militare combinate desfășurate în mod regulat și să-și sporească pregătirea pe platforme de arme mai sofisticate”, potrivit generalului. Porturile europene, infiltrate de companii chineze China caută în paralel oportunități de dezvoltare în Europa pentru a-și exercita influența globală și a diviza Occidentul. Iar actualele investiții strategice al Chinei în diverstate state europene generează tensiuni în cadrul NATO. De exemplu, companiile de stat ale Chinei continuă să facă investiții substanțiale în porturile comerciale europene, gestionând peste 10% din capacitatea portuară a Europei. Chinezii sunt acționari majoritari în porturile Pireu și Zeebrugge, dar dețin acțiuni și la porturile Hamburg, Rotterdam, Anvers, Las Palmas, Valencia, Bilbao, Stockholm, Barcelona, Gdynia, Le Havre sau Salonic „Paisprezece porturi europene aflate în apropierea centrelor logistice care mută echipamente și forțe, sau amplasate împreună cu acestea, au investiții semnificative din partea Patidului Comunist Chinez, ceea ce creează riscuri pentru Statele Unite și Alianța NATO”, a menționat generalul Cristopher Cavoli. Mai mult, Beijingul face eforturi pentru a extinde serviciile de telecomunicații, companiile de energie verde și industriile vehiculelor electrice în Europa. „Aceste investiții pot crea creștere economică, dar prezintă și riscuri de securitate și oferă deschideri pentru China și Rusia pentru a degrada interesele SUA și a semăna dezbinarea între Aliați”, a explicat generalul.

Trump minimalizează panica de pe burse (sursa: CNBC)
Internațional

Trump se crede medic: a administrat un "medicament" iar căderea bursei e doar semnul vindecării

Trump minimalizează panica de pe burse. Președintele american Donald Trump a comentat reacția negativă a piețelor bursiere la noile taxe vamale impuse de administrația sa, spunând că este vorba despre un „tratament necesar pentru vindecarea economiei”. Declarația a fost făcută la bordul Air Force One, în timp ce indicii bursieri se îndreptau spre o nouă scădere la începutul săptămânii. Trump minimalizează panica de pe burse Întors la Washington după un weekend petrecut la reședința sa din Florida, Mar-a-Lago, Trump a fost întrebat despre reacția negativă a piețelor apărută după ce a anunțat o taxă vamală de minimum 10% pentru toate importurile în SUA. Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Deși a precizat că nu își dorește o prăbușire a burselor, el a afirmat că aceste măsuri sunt esențiale pentru corectarea deficitului comercial cu China, Uniunea Europeană și alte state. „Economia americană este mai puternică”, spune Trump Trump a susținut că economia SUA este deja „mult mai puternică” ca urmare a politicilor comerciale anunțate și că dependența de importuri trebuie combătută. „Singura soluție reală sunt tarifele”, a declarat liderul de la Casa Albă, sugerând că aceste măsuri vor reechilibra relațiile comerciale internaționale în favoarea Statelor Unite. Negocieri tensionate cu Europa și Asia În privința relațiilor comerciale cu Europa, Donald Trump a reacționat dur la sugestia unei zone fără taxe vamale, idee propusă de consilierul său Elon Musk. „Europa a făcut avere pe spatele nostru și ne-a tratat foarte rău”, a spus președintele, adăugând că nu va începe nicio discuție până când SUA nu vor primi sume importante de bani anual. Trump a declarat că, în weekend, a vorbit cu lideri europeni și asiatici „disperați să ajungă la un acord”.

Blocarea vânzării TikTok, din cauza tarifelor (sursa: YouTube/Forbes)
Internațional

Trump nu a reușit să ia TikTok de la chinezi, dă vina pe propriile tarife crescute

Blocarea vânzării TikTok, din cauza tarifelor. Donald Trump a declarat duminică că China este responsabilă pentru eșecul unui acord privind vânzarea TikTok către Statele Unite, acuzând Beijingul că a blocat înțelegerea din cauza noilor taxe vamale impuse de Washington. Blocarea vânzării TikTok, din cauza tarifelor Aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, Donald Trump a declarat presei:  Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron "Dacă le-aș fi dat o mică reducere a tarifelor, ar fi aprobat acordul în 15 minute”. Liderul american a subliniat astfel „puterea tarifelor”, sugerând că măsurile comerciale dure ar putea influența deciziile Beijingului. TikTok, amenințat cu interzicerea în SUA dacă nu este vândut O lege adoptată în 2024 de Congresul american obligă compania chineză ByteDance să cedeze controlul asupra TikTok, în caz contrar aplicația urmând să fie interzisă pe teritoriul Statelor Unite. Trump, revenit la Casa Albă la final de ianuarie, a amânat termenul limită cu 75 de zile, până pe 5 aprilie. Ulterior a prelungit din nou termenul vineri, la scurt timp după introducerea noilor taxe vamale pe importurile chinezești – inclusiv o taxă de 34%. După ce în 2020 a încercat să forțeze vânzarea TikTok prin măsuri executive, Donald Trump s-a repoziționat în campania sa recentă drept „salvatorul rețelei sociale”, care are peste 170 de milioane de utilizatori în Statele Unite. Vânzarea TikTok, blocată de ByteDance și autoritățile chineze Pentru ca TikTok să fie vândut în SUA, este nevoie de acordul atât al companiei-mamă ByteDance, cât și al autorităților de reglementare din China. Până în prezent, niciuna dintre părți nu a aprobat deconectarea TikTok de la controlul chinez.

Miting pro-Marine Le Pen la Paris (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Miting fâsâit la Paris în apărarea lui Marine Le Pen, condamnată recent pentru fraudă

Miting pro-Marine Le Pen la Paris. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a denunțat duminică o sentință „motivată politic”, după ce a fost condamnată la închisoare și la o perioadă de ineligibilitate care o împiedică să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Declarațiile au fost făcute în fața simpatizanților săi, reuniți la un miting la Paris Miting pro-Marine Le Pen la Paris În fața mulțimii adunate în Piața Vauban, lângă mausoleul lui Napoleon Bonaparte, Marine Le Pen a susținut că justiția a fost deturnată de interese politice: Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron „Aceasta nu a fost o decizie a justiției, ci una politică, care sfidează statul de drept și însăși democrația”, a afirmat ea. Le Pen s-a declarat victima unei „vânători de vrăjitoare” – formulare inspirată dintr-un mesaj de susținere primit de la președintele american Donald Trump. Totodată, ea a făcut apel la proteste pașnice, respingând orice „spirit de răzvrătire”. Susținere din partea lui Orban și Salvini, dar miting fâsâit La mitingul organizat în sprijinul său au participat aproximativ 10.000 de persoane, cifră sub așteptările organizatorilor. În cadrul evenimentului au fost difuzate mesaje video din partea unor lideri politici conservatori, precum premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul italian Matteo Salvini. Marine Le Pen a făcut o paralelă cu situația juridică a lui Salvini, aflat în proces în Italia pentru refuzul debarcării unor migranți. Ea a criticat „brutalitatea Uniunii Europene” și tendința de a elimina liderii politici neconvenabili Bruxelles-ului. Jordan Bardella: „O zi neagră în istoria Franței” Jordan Bardella, actualul președinte al Adunării Naționale și succesorul cel mai probabil al lui Le Pen în cursa prezidențială, a condamnat ferm decizia instanței. „Este o zi neagră în istoria Franței. O zi în care democrația a fost executată”, a spus Bardella. Contramanifestații pentru statul de drept În paralel cu mitingul susținătorilor lui Le Pen, aproximativ 5.000 de manifestanți progresiști s-au adunat în Piața Republicii din Paris, în apărarea „statului de drept”. O altă contramanifestație a avut loc în suburbia Saint-Denis, organizată de partidul Renașterea, al președintelui Emmanuel Macron. Fostul premier Gabriel Attal a declarat cu acest prilej: „Dacă furi, plătești. Mai ales dacă ești un responsabil politic”, salutând astfel condamnarea liderului Adunării Naționale. Condamnare cu impact politic major Marine Le Pen a fost condamnată de un tribunal din Paris la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare prin supraveghere electronică, și la o amendă de 100.000 de euro. Sentința mai include o interdicție de cinci ani de a candida sau ocupa funcții publice, aplicabilă imediat, ceea ce o exclude din alegerile prezidențiale din 2027. Cazul vizează deturnarea de fonduri europene, prin angajarea fictivă de colaboratori în Parlamentul European care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. Alți opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost de asemenea condamnați. Le Pen face apel, dar rămâne ineligibilă până la decizia definitivă Marine Le Pen a anunțat că va contesta sentința. Totuși, în timp ce pedeapsa penală este suspendată până la pronunțarea definitivă, decizia privind interdicția electorală rămâne în vigoare.  Astfel, lidera extremei drepte nu va putea candida în 2027 decât dacă o instanță superioară anulează această măsură.

Prețurile produselor vor crește în SUA (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

Produsele se vor scumpi în SUA după creșterea tarifelor, admite consilierul economic al Casei Albe

Prețurile produselor vor crește în SUA. Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a declarat că peste 50 de țări au contactat Statele Unite pentru a începe negocieri privind noile taxe vamale, în contextul măsurilor anunțate recent de administrația Trump. Acesta a admis că produsele se vor scumpi în SUA. Taxe vamale diferențiate în funcție de țară Președintele Donald Trump a anunțat introducerea unor taxe vamale care includ o taxă de bază de 10%, la care se adaugă procente suplimentare în funcție de relațiile comerciale bilaterale. Astfel, produsele importate din Uniunea Europeană vor fi taxate cu 20%, iar cele din China cu 34%. Pentru sectoare strategice precum oțelul, aluminiul și industria auto, noile taxe ajung la 25%. Cu toate acestea, anumite categorii de produse — precum petrolul, gazele, materiile prime și semiconductorii — vor fi exceptate de la aceste măsuri. Rusia, Belarus, Cuba și Coreea de Nord – exceptate din cauza relațiilor comerciale reduse Pe lista țărilor vizate de noile taxe vamale nu figurează Rusia, Belarus, Cuba și Coreea de Nord. Acestea sunt deja supuse unor sancțiuni severe și au schimburi comerciale minime cu SUA, motiv pentru care nu se regăsesc printre țările afectate direct de noua politică vamală. Prețurile produselor vor crește în SUA „Țările care solicită negocieri o fac pentru că înțeleg că vor suporta o bună parte din aceste taxe vamale”, a declarat Kevin Hassett într-un interviu pentru postul ABC. El a respins ideea că măsurile au fost luate pentru a influența politica monetară a Rezervei Federale sau pentru a destabiliza piețele financiare. Totodată, consilierul Casei Albe a negat că economia americană ar urma să fie afectată semnificativ: „Nu cred că vom vedea un efect major asupra consumatorilor din Statele Unite.” Totuși, Kevin Hassett a admis posibilitatea unor „creșteri de prețuri”, dar a subliniat că obiectivul este unul strategic: protejarea lucrătorilor americani și reducerea deficitului comercial. El a explicat că politicile comerciale recente urmăresc reindustrializarea SUA, după ce globalizarea a dus la relocarea producției în țări cu costuri mai mici. Rusia, un caz aparte Întrebat de ce Rusia nu este inclusă în lista țărilor taxate, Hassett a făcut trimitere la negocierile în curs dintre Moscova și Kiev privind încheierea conflictului din Ucraina. „Cred că președintele a decis să nu amestece cele două chestiuni. Dar asta nu înseamnă că Rusia va beneficia de un tratament special”, a precizat consilierul economic al Casei Albe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră