sâmbătă 10 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

În Ungaria, o nouă fabrică BMW începe să producă: iX3, pariul electric al producătorului german

Uzină BMW Ungaria, investiție de miliarde. Producătorul german de automobile BMW a anunțat că, începând cu finele lunii octombrie, va demara producția de serie a modelului electric iX3 la uzina sa din Debrecen, Ungaria. Uzină BMW Ungaria, investiție de miliarde Aceasta este prima fabrică BMW construită în Europa în ultimele două decenii. Citește și: Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional Prin lansarea iX3, BMW urmărește să recupereze terenul pierdut în fața producătorilor chinezi de mașini electrice. Producția va crește treptat în mai multe etape, iar primul vehicul este programat să iasă de pe linia de asamblare la finalul anului 2025. Vânzările în Europa ar urma să înceapă din martie 2026. Debrecen, hub al industriei auto electrice Orașul Debrecen devine un punct strategic pentru industria auto, odată cu investițiile masive ale BMW și cu proiectele paralele ale companiei chineze BYD, care construiește și ea o fabrică de asamblare. Premierul Viktor Orbán a încurajat investițiile străine în sectorul auto și al bateriilor electrice. Investiție de peste două miliarde de euro BMW AG a alocat peste două miliarde de euro pentru uzina din Ungaria, cu o capacitate estimată de 150.000 de vehicule pe an. Debrecenul, situat la aproximativ 40 de kilometri de granița cu România, devine astfel unul dintre cele mai importante centre de producție auto din Europa Centrală

În Ungaria, o nouă fabrică BMW începe să producă: iX3, pariul electric al producătorului german
Trump, delir grav: cere 15 miliarde de dolari de la New York Times, "unul dintre cele mai proaste şi mai degenerate ziare"
Internațional

Trump, delir grav: cere 15 miliarde de dolari de la New York Times, "unul dintre cele mai proaste şi mai degenerate ziare"

Trump, proces contra New York Times. Donald Trump a anunțat luni că va intenta un proces pentru defăimare împotriva cotidianului New York Times. Trump, proces contra New York Times Președintele SUA cere despăgubiri de 15 miliarde de dolari și acuză publicația că acționează ca „portavoce a Partidului Democrat Radical de Stânga”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris că sprijinul acordat de New York Times candidatei democrate Kamala Harris a reprezentat „cea mai mare contribuție ilegală la o campanie”. El a subliniat că susținerea a fost afișată chiar pe prima pagină, un gest pe care l-a catalogat drept „nemaiauzit”. Critici la adresa presei și mișcării MAGA Trump a acuzat publicația că de decenii publică informații false despre el, familia sa, afacerile sale și mișcarea „America First”. El a descris New York Times drept „unul dintre cele mai proaste și degenerate ziare din istoria țării”. Procesul, intentat în statul Florida Trump a declarat că procesul pentru defăimare va fi depus în Florida, adăugând că New York Times „a fost lăsat prea mult timp să mintă și să calomnieze”. Președintele și-a încheiat mesajul cu sloganul său celebru: „Să redăm măreția Americii!”. Cotidianul american nu a comentat până în prezent acuzațiile.

BREAKING A început ofensiva terestră israeliană în orașul Gaza, cea mai dură fază a operațiunii militare
Internațional

BREAKING A început ofensiva terestră israeliană în orașul Gaza, cea mai dură fază a operațiunii militare

Israel lansează ofensiva terestră în Gaza. Forțele israeliene au început luni o operațiune terestră pentru a ocupa orașul Gaza, cel mai mare centru urban din enclavă, potrivit publicației Axios, care citează oficiali israelieni. Mișcarea vine după săptămâni de atacuri aeriene și bombardamente intense asupra regiunii. Israel lansează ofensiva terestră în Gaza În cursul nopții, avioanele de război israeliene au lansat lovituri aproape continue asupra orașului, sprijinite de focuri de artilerie, potrivit agenției palestiniene WAFA. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Surse media locale au relatat că ulterior tancurile israeliene au pătruns în interiorul orașului. Netanyahu: Gaza, bastion al Hamas Premierul Benjamin Netanyahu a ordonat luna trecută capturarea orașului Gaza, descris ca un bastion al Hamas, gruparea responsabilă pentru atacul din octombrie 2023. De atunci, Israelul a asediat enclava, provocând o gravă criză umanitară, cu distrugeri masive, strămutări și lipsuri de alimente și apă. Ministrul Apărării: „Gaza arde” Israel Katz, ministrul israelian al Apărării, a declarat marți pe X că „Gaza arde”, precizând că armata lovește „cu o mână de fier” infrastructura Hamas. El a subliniat că IDF luptă pentru a crea condițiile necesare eliberării ostaticilor și înfrângerii grupării. Pierderi umane și situație umanitară gravă Conform autorităților israeliene, atacul Hamas din 2023 a ucis 1.200 de persoane și a dus la luarea a 251 de ostatici, dintre care 20 ar mai fi în viață. Pe de altă parte, Ministerul Sănătății din Gaza estimează că ofensiva israeliană a provocat peste 64.000 de victime palestiniene, în timp ce o parte a enclavei se confruntă deja cu foamete. Israel controlează 75% din Fâșia Gaza Forțele israeliene dețin deja controlul asupra a circa 75% din teritoriu. În plus, săptămâna trecută Israelul a lansat un atac aerian asupra unor lideri Hamas aflați în Qatar, extinzându-și operațiunile militare în întreg Orientul Mijlociu.

Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale din Varșovia. Drona, operată de doi cetățeni belaruși
Internațional

Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale din Varșovia. Drona, operată de doi cetățeni belaruși

Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale din Varșovia, a anunțat, pe Twitter, premierul Donald Tusk. Drona era operată de doi cetățeni belaruși. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Serviciile poloneze de securitate au neutralizat o dronă aflată deasupra clădirilor guvernamentale „Chiar acum, Serviciul de Protecție al Statului a neutralizat o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale (Parkowa) și Belweder. Doi cetățeni belaruși au fost reținuți. Poliția investighează circumstanțele incidentului”, a scris Tusk.  Deocamdată nu se cunosc alte detalii ale incidentului.   Recent, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat lansarea operațiunii „Santinela Estică”, prin care aliații vor acționa integrat de la Baltică la Marea Neagră și Mediterană, cu obiectivul principal de a respinge atacurile aeriene, în special cele cu drone. Măsura a fost luată după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei iar aviația națională și NATO a doborât o parte din ele. Autorităţile poloneze au anunţat că, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, Polonia a închis complet granița cu Republica Belarus, ca reacție la exercițiile militare comune ruso-belaruse „Zapad-2025”, considerate o amenințare directă la adresa securității europene şi poloneze. Închiderea frontierei presupune suspendarea traficului rutier și feroviar în ambele direcții, închiderea punctelor de trecere Terespol-Brest și Kukurîki–Kozlovici pentru autovehicule şi blocarea a trei rute feroviare pentru transportul de marfă.

Starea de urgență în Washington DC va fi instituită din cauza certurilor dintre Casa Albă și primar, amenință Trump
Internațional

Starea de urgență în Washington DC va fi instituită din cauza certurilor dintre Casa Albă și primar, amenință Trump

Trump, stare de urgență la Washington. Președintele american Donald Trump a avertizat luni că ar putea declara starea de urgență în Washington. Trump, stare de urgență la Washington Amenințarea lui Trump vine după ce primarul Muriel Bowser a anunțat că poliția locală nu va coopera cu autoritatea pentru imigrație și vămi (ICE – Immigration and Customs Enforcement). Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Conflictul dintre autoritățile locale și ICE este legat de o prevedere privind schimbul de informații despre imigranții care trăiesc sau intră ilegal în Statele Unite. Criticii au acuzat deja aceste măsuri ca reprezentând o depășire a atribuțiilor autorităților federale, chiar înainte de amenințarea directă venită din partea președintelui Trump. Proteste după mobilizarea Gărzii Naționale La începutul lunii, mii de protestatari au ieșit în stradă după ce Trump a ordonat desfășurarea Gărzii Naționale în capitală „pentru a restabili legea, ordinea și siguranța publică”. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, Trump a declarat că prezența militarilor a transformat situația din Washington: „În numai câteva săptămâni, locul este absolut înfloritor (...) pentru prima dată după decenii, practic NICIO INFRACȚIUNE.” Atacuri la adresa democraților Donald Trump i-a acuzat pe „democrații radicali de stânga” că fac presiuni asupra primarului Bowser pentru a nu colabora cu ICE. Președintele a sugerat că lipsa de cooperare subminează aplicarea legii și siguranța publică. Rolul Gărzii Naționale în capitală Garda Națională funcționează în mod normal ca o miliție aflată sub controlul guvernatorilor celor 50 de state americane. Totuși, Washington D.C. nu are statut de stat, fiind parte a Districtului Columbia. În acest caz, Garda Națională se subordonează direct președintelui Statelor Unite.

TikTok va fi controlat de o companie americană, SUA și China s-au înțeles, spune șeful Trezoreriei americane
Internațional

TikTok va fi controlat de o companie americană, SUA și China s-au înțeles, spune șeful Trezoreriei americane

SUA și China, acord privind TikTok. Statele Unite și China au convenit asupra unui acord-cadru pentru viitorul aplicației TikTok, în cadrul discuțiilor economice și comerciale desfășurate luni la Madrid, a anunțat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. SUA și China, acord privind TikTok Tranzacția stabilită ar permite platformei TikTok să continue să funcționeze în SUA. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Totuși, oficialii americani au avertizat că aplicația riscă să fie interzisă pe 17 septembrie dacă firma-mamă, ByteDance, nu renunță la controlul direct în favoarea investitorilor americani. Reprezentantul pentru comerț al SUA, Jamieson Greer, a declarat că ar putea exista o scurtă extindere a termenului-limită pentru finalizarea acordului, însă doar dacă documentul-cadru va fi finalizat la timp. Întâlnire Trump – Xi Jinping Scott Bessent a subliniat că „termenul limită nu va fi extins fără un acord-cadru” și a confirmat că vineri președintele american Donald Trump se va întâlni cu premierul chinez Xi Jinping. Această întâlnire vine după ce Ministerul Comerțului din China a anunțat că vicepremierul He Lifeng va conduce delegația chineză la negocierile din Madrid, programate între 14 și 17 septembrie. Negocieri pe teme economice și comerciale Discuțiile bilaterale dintre SUA și China nu vizează doar viitorul TikTok, ci și teme mai ample precum: măsurile tarifare unilaterale impuse de Washington, controlul exporturilor, alte probleme economice și comerciale de interes comun. Presiunea legii americane din 2024 Potrivit legislației adoptate de Congres în 2024, TikTok ar putea fi interzis în SUA dacă ByteDance nu cedează controlul asupra aplicației. Atât democrații, cât și republicanii și-au exprimat temerile legate de utilizarea datelor de către China și de posibile campanii de influențare a opiniei publice americane. Donald Trump a mai acordat o amânare în iunie La mijlocul lunii iunie, președintele Donald Trump a acordat TikTok o amânare suplimentară pentru vânzarea impusă de lege. Această decizie a permis aplicației să rămână disponibilă pentru cei peste 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite, menținând interesul ridicat pentru platforma video.

Zelenski se oferă să antreneze forțele României și ale NATO pentru a se apăra eficient de dronele rusești
Internațional

Zelenski se oferă să antreneze forțele României și ale NATO pentru a se apăra eficient de dronele rusești

Zelenski oferă României sprijin contra dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat duminică seara importanța dronelor în apărarea țării sale împotriva invaziei ruse. În mesajul său video zilnic, liderul de la Kiev a arătat că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse reprezintă cele mai eficiente sancțiuni împotriva Moscovei. „Cele mai eficiente sancțiuni” pentru Rusia Zelenski a declarat că loviturile asupra rafinăriilor, terminalelor și depozitelor de petrol rusești afectează rapid economia și eforturile de război ale Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Recent, Ucraina a atacat una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, aflată la Kirishi, la 110 kilometri sud-est de Sankt Petersburg. Zelenski oferă României sprijin contra dronelor Președintele ucrainean a subliniat că țara sa este pregătită să ofere sprijin NATO în contracararea dronelor ruse. Zelenski a precizat că Ucraina poate împărtăși experiența acumulată și poate antrena partenerii occidentali în domeniul apărării aeriene. Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să extindă războiul dincolo de granițele Ucrainei, prin atacuri cu drone asupra Poloniei, statelor baltice și României. „Suntem gata să îi antrenăm pe toți partenerii în această apărare”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind riscurile pentru securitatea regiunii.

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Ucraina, în spatele celor două sabotaje recente asupra rețelei feroviare rusești
Internațional

Ucraina, în spatele celor două sabotaje recente asupra rețelei feroviare rusești

Ucraina revendică sabotajele feroviare din Rusia. O sursă din serviciile de informații militare ucrainene (GUR) a declarat că Ucraina este responsabilă pentru două operațiuni de sabotaj desfășurate în weekend asupra rețelei feroviare din Rusia. Ucraina revendică sabotajele feroviare din Rusia Atacurile, realizate în cooperare cu unități ale armatei ucrainene, au avut loc sâmbătă în regiunea Oriol și duminică dimineața în regiunea Leningrad. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Anterior, două trenuri au deraiat duminică dimineața în regiunea Leningrad, incident în care un mecanic de locomotivă și-a pierdut viața. Evenimentul a provocat perturbări majore ale traficului feroviar în vestul Rusiei. Explozie mortală pe calea ferată din Oriol Cu doar câteva ore înainte, sâmbătă seara, o locomotivă a explodat pe o secțiune de cale ferată din regiunea Oriol, ucigând trei persoane. Autoritățile ruse au confirmat incidentul, catalogându-l drept act de sabotaj. Rusia confruntată cu sabotaje repetate Rețeaua feroviară rusă a fost în ultimele luni ținta mai multor deraieri, explozii și incendii. Moscova atribuie constant aceste acțiuni sabotorilor ucraineni. Kievul își schimbă strategia de comunicare De regulă, autoritățile ucrainene nu revendică direct astfel de operațiuni, dar salută public actele de sabotaj împotriva infrastructurii ruse. Kievul argumentează că Rusia folosește calea ferată pentru transportul trupelor și al combustibilului către frontul din Ucraina, motiv pentru care aceste atacuri slăbesc capacitatea de luptă a Moscovei.

Medvedev îl înjură pe Trump, Putin îl decorează pe Medvedev la a 60-a aniversare
Internațional

Medvedev îl înjură pe Trump, Putin îl decorează pe Medvedev la a 60-a aniversare

Putin îl decorează pe Dmitri Medvedev. Președintele rus Vladimir Putin l-a decorat duminică pe fostul șef al statului, Dmitri Medvedev, care a împlinit 60 de ani. Putin îl decorează pe Dmitri Medvedev Medvedev a primit Ordinul Meritului pentru Patrie, gradul IV, pentru contribuția la „consolidarea statului rus și asigurarea securității naționale a Federației Ruse”. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Medvedev a condus Rusia între 2008 și 2012 și în prezent este vicepreședinte al Consiliului Securității. Kremlinul apără opiniile controversate ale lui Medvedev Deși Medvedev a devenit cunoscut pentru comentariile belicoase din ultimele luni, Kremlinul a subliniat că politica externă este stabilită exclusiv de Vladimir Putin. „În fiecare țară există membri ai guvernului cu opinii diferite. Și în SUA sau în Europa sunt persoane cu poziții radicale. Este ceva obișnuit”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Disputele aprinse cu Donald Trump Medvedev a avut numeroase schimburi tensionate de replici cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă l-a numit „gură mare” și „un președinte eșuat”, criticând afirmațiile sale legate de energia nucleară. Ca răspuns la declarațiile provocatoare ale lui Medvedev, Trump a ordonat luna trecută desfășurarea a două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca măsură de securitate. Medvedev avertizează asupra riscului unui conflict direct Pe rețelele sociale, fostul președinte rus a condamnat „ultimatumurile” impuse de Statele Unite Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. El a avertizat că astfel de presiuni ar putea duce nu doar la o escaladare a conflictului cu Kievul, ci chiar la o confruntare directă între Rusia și SUA. „Fiecare nou ultimatum este un pas spre război. Nu între Rusia și Ucraina, ci cu chiar țara lui (Trump)”, a scris Medvedev pe platforma X. Popularitate scăzută în Rusia Ulterior, Medvedev a publicat pe Telegram o aluzie la sistemul nuclear rusesc „Perimetru”, cunoscut și ca „Mâna moartă”. Acesta ar putea fi activat dacă Rusia ar pierde controlul asupra arsenalului său nuclear în urma unui atac masiv. Deși ocupă o funcție importantă la Consiliul Securității, Medvedev are o influență redusă asupra deciziilor reale ale Kremlinului și rămâne o figură nepopulară în rândul rușilor.

Peste 60% din germani se tem de un atac al Rusiei împotriva unui stat NATO
Internațional

Peste 60% din germani se tem de un atac al Rusiei împotriva unui stat NATO

Germanii se tem de atacul rușilor. Un sondaj realizat de institutul Insa pentru ziarul Bild arată că 62% dintre germani se tem de un posibil atac al Rusiei asupra unei țări membre NATO, precum Polonia sau Lituania. Doar 28% dintre cei 1.002 respondenți au spus că nu au temeri, iar 10% au fost indeciși. Germanii se tem de atacul rușilor Temerile au crescut după ce drone rusești au pătruns recent în spațiul aerian polonez, parte a NATO, în timpul unui atac asupra Ucrainei. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Forțele aeriene poloneze, sprijinite de aliați din NATO, au doborât pentru prima dată mai multe drone. Experții militari consideră puțin probabil ca incidentul să fi fost accidental. Nu este clar dacă dronele vizau ținte NATO sau dacă a fost doar o provocare și un test al apărării aeriene. Sprijin pentru sancțiuni economice mai dure Sondajul relevă și o susținere semnificativă pentru măsuri economice ferme împotriva Rusiei. Aproximativ 49% dintre germani cred că livrările de gaze și petrol rusesc către Uniunea Europeană ar trebui oprite imediat, în timp ce 33% susțin continuarea acestora. De asemenea, 51% dintre respondenți sunt de acord ca activele rusești înghețate în UE să fie folosite pentru sprijinirea Ucrainei. În schimb, 29% s-au opus, iar restul nu au avut o opinie clară.

Kremlinul ia de sus Casa Albă după uciderea lui Charlie Kirk: E o societate foarte polarizată în SUA
Internațional

Kremlinul ia de sus Casa Albă după uciderea lui Charlie Kirk: E o societate foarte polarizată în SUA

Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează. Kremlinul a comentat duminică, pentru prima dată, asasinarea activistului american ultraconservator Charlie Kirk. Uciderea activistului Charlie Kirk, Kremlinul reacționează Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a avertizat asupra polarizării „extreme” a societății americane. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Declarația a fost făcută pe canalul de Telegram al jurnalistului proguvernamental Pavel Zarubin. „Societatea (americană) este extrem de polarizată, acesta este într-adevăr cazul”, a subliniat Peskov. Oficialul rus a adăugat că forțele de securitate americane trebuie să stabilească dacă incidentul este unul izolat sau marchează începutul unei tendințe periculoase. Reacția președintelui Donald Trump Președintele american Donald Trump a pus atacul pe seama „stângii radicale” și a unor „nebuni”, promițând că va fi prezent la funeraliile lui Charlie Kirk. Trump l-a considerat pe Kirk o figură esențială în mobilizarea tinerilor alegători, contribuind decisiv la victoria sa electorală din 2024. Cine a fost Charlie Kirk Charlie Kirk avea 31 de ani și era unul dintre cei mai influenți activiști ultraconservatori din SUA. Considerat un apropiat al lui Trump, acesta a fost împușcat miercuri în gât, în timp ce participa la o dezbatere la Universitatea Utah Valley. Autorul atacului și ancheta în curs Atacatorul, identificat ca Tyler Robinson, un tânăr alb de 22 de ani, a deschis focul cu o pușcă de pe acoperișul unei clădiri din apropiere. Robinson a fost arestat și este acuzat de crimă. Autoritățile nu au furnizat încă detalii suplimentare despre acuzațiile exacte, însă acesta riscă pedeapsa cu moartea.

Ziua și rafinăria rusă incendiată de ucraineni: duminică, a venit rândul celei de la Kiriși (Leningrad)
Internațional

Ziua și rafinăria rusă incendiată de ucraineni: duminică, a venit rândul celei de la Kiriși (Leningrad)

Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni. Un incendiu a izbucnit duminică la una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, în orașul Kirişi, regiunea Leningrad, în urma unui atac cu drone. Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni Guvernatorul Aleksandr Drosdenko a anunțat că trei drone ucrainene au fost doborâte, iar epava uneia dintre ele a provocat incendiul. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Deși flăcările au fost vizibile de la mare distanță și imagini video au circulat rapid pe rețelele sociale, autoritățile locale au transmis că incendiul a fost stins fără a exista victime. Orașul Kirişi, aflat la 110 km sud-est de Sankt Petersburg și la 800 km nord de Ucraina, găzduiește rafinăria Kirişinefteorgsintez (Kinef), filială a companiei ruse Surgutneftegas, afiliată Kremlinului. Instalația procesează aproximativ 20 de milioane de tone de petrol pe an, fiind un punct strategic pentru aprovizionarea Rusiei. Țintele Kievului: infrastructura energetică rusă De la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Obiectivul este dublu: întreruperea aprovizionării militare cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de petrol. Un alt atac asupra unei rafinării rusești Sâmbătă, o altă rafinărie, aparținând companiei Başneft, a fost lovită de drone și a luat foc în republica Başchiria, pe râul Volga. Aceste atacuri reflectă strategia constantă a Kievului de a lovi infrastructura energetică esențială a Rusiei.

Polonia, fără nuanțe: Ungaria șantajează UE în legătură cu aderarea Ucrainei
Internațional

Polonia, fără nuanțe: Ungaria șantajează UE în legătură cu aderarea Ucrainei

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a acuzat Ungaria că „șantajează” Uniunea Europeană prin blocarea candidaturii Ucrainei. Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski Declarația a fost făcută la conferința anuală Yalta European Strategy de la Kiev. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate „Puteți șantaja întreaga UE cu problemele voastre bilaterale, dar există limite. În opinia noastră, Ungaria a depășit ceea ce este rezonabil”, a afirmat Sikorski. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia rusă. Procesul de negociere însă a stagnat, în principal din cauza vetourilor impuse de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Kremlinul. Relații tensionate între Kiev și Budapesta În ultimele luni, relațiile bilaterale au atins un nivel critic. Cele două state s-au acuzat reciproc de spionaj, au expulzat diplomați și Budapesta a interzis accesul pe teritoriul său unor oficiali ucraineni. Această atmosferă tensionată complică și mai mult drumul Ucrainei către UE, care necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre. Kievul încearcă menținerea dialogului Vicepremierul pentru integrare europeană, Taras Kačika, a declarat că Ucraina nu va întrerupe dialogul cu Budapesta: „Nu îi ignorăm, în ciuda declarațiilor lor publice despre viitorul nostru în cadrul Uniunii Europene”. Vizita la Budapesta și opoziția Ungariei Săptămâna aceasta, Kačika a efectuat o vizită la Budapesta, unde s-a întâlnit cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. În urma discuțiilor, partea ungară și-a menținut opoziția față de aderarea Ucrainei. Szijjártó a precizat că viitorul relațiilor dintre cele două țări depinde exclusiv de Kiev. Speranța Kievului: schimbarea abordării Ungariei În pofida opoziției ferme, Kačika rămâne optimist. „Sper că îi vom putea convinge nu să se schimbe, ci pur și simplu să își adapteze abordarea”, a spus oficialul ucrainean, exprimând încrederea într-o eventuală relaxare a poziției Budapestei.

Ucraina lovește cu drone una dintre cele mai mari rafinării din Rusia
Internațional

Ucraina lovește cu drone una dintre cele mai mari rafinării din Rusia

Rafinărie rusească lovită de drone ucrainene. O rafinărie aparținând companiei petroliere Bashneft a fost lovită de un atac cu drone și a luat foc în republica rusă Başchiria, situată pe râul Volga. Potrivit guvernatorului regional Radîi Habirov, instalația, una dintre cele mai mari din Rusia, a fost vizată de cel puțin două drone, dintre care una a căzut direct în incinta rafinăriei. Rafinărie rusească lovită de drone ucrainene Atacul a provocat un incendiu, însă flăcările au fost stinse rapid. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Oficialii au precizat că nu există victime și că unitatea de producție a suferit doar avarii ușoare. Atacurile cu drone, parte din strategia Ucrainei Astfel de lovituri asupra infrastructurii petroliere rusești au devenit frecvente, fiind parte a strategiei Ucrainei de a perturba aprovizionarea cu combustibil militar și de a diminua veniturile Moscovei din exporturile de petrol. O noutate remarcată de analiști este desfășurarea acestor atacuri în plină zi și la sute de kilometri în interiorul teritoriului rus. Republica Başchiria, unde a avut loc incidentul, se află la aproximativ 900 km de granița cu Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră