vineri 02 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5198 articole
Internațional

Skinnytok, noua provocare de pe TikTok: mii de tinere se înfometează ca să fie slabe

Franța denunță fenomenul „Skinnytok” pe TikTok. Ministrul francez pentru afaceri digitale, Clara Chappaz, a sesizat Comisia Europeană și autoritatea franceză de reglementare a audiovizualului (Arcom) în legătură cu fenomenul „Skinnytok”, o tendință periculoasă de pe TikTok care promovează slăbirea extremă. Franța denunță fenomenul „Skinnytok” pe TikTok „Inacceptabil”, a scris ministrul într-un mesaj publicat pe LinkedIn, subliniind că protecția minorilor online este una dintre prioritățile sale. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Clara Chappaz a declarat că nu va permite platformelor „să se eschiveze de la responsabilitățile lor”, referindu-se direct la TikTok, rețea unde cuvântul-cheie „skinny” era asociat cu peste 500.000 de postări până vineri la prânz. Multe dintre aceste videoclipuri, în care apar în principal femei tinere, oferă sfaturi despre cum să slăbești rapid – uneori prin metode nesănătoase sau periculoase. Riscurile pentru sănătate publică Autoritatea de reglementare Arcom a confirmat că analizează deja fenomenul, având în vedere riscul potențial pentru sănătatea publică. Instituția a anunțat că va colecta date relevante pentru a evalua impactul acestei tendințe în Franța și va examina ce măsuri a luat TikTok pentru a combate conținutul dăunător. Măsuri de prevenție și anchetă parlamentară TikTok a introdus un banner informativ deasupra postărilor marcate cu acest tip de conținut, care redirecționează utilizatorii către o pagină dedicată tulburărilor alimentare. În paralel, Parlamentul francez a aprobat în martie formarea unei comisii speciale care va investiga efectele psihologice ale rețelei sociale asupra copiilor și adolescenților. Președintele Arcom, Martin Ajdari, urmează să fie audiat pe 20 mai în cadrul acestei comisii.

Franța denunță fenomenul „Skinnytok” pe TikTok (sursa: tiktok.com)
Pagina Casei Albe, teorii despre COVID (sursa: The White House)
Internațional

Trump susține că pandemia de COVID a pornit dintr-un laborator chinezesc

Pagina Casei Albe, teorii despre COVID. Casa Albă a publicat pe site-ul său oficial o nouă pagină dedicată originilor coronavirusului, promovând teoria conform căreia virusul SARS-CoV-2 ar fi apărut într-un laborator. Pagina Casei Albe, teorii despre COVID Designul paginii amintește de un poster de film hollywoodian, având titlul „Lab Leak” scris cu litere mari și o imagine a președintelui Donald Trump în prim-plan. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Sub titlu apare fraza „Adevăratele origini ale Covid-19”, cu numele virusului scris de mână. Acuzații directe la adresa presei și a lui Fauci Pagina acuză mass-media, oficialii din sănătate, politicienii și în mod direct pe imunologul Anthony Fauci că ar fi promovat în mod eronat teoria unei origini naturale a virusului. Mesajul transmis este clar: Casa Albă susține că există dovezi multiple în sprijinul ipotezei că virusul provine dintr-un laborator din Wuhan, China. CIA și experți internaționali susțin ipoteza laboratorului În ianuarie, directorul CIA John Ratcliffe a modificat oficial evaluarea agenției privind originea virusului, declarând că un accident de laborator este cea mai probabilă cauză a izbucnirii pandemiei. De asemenea, un subcomitet al Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport care susține aceeași teorie. Lothar Wieler, fostul președinte al Institutului Robert Koch din Germania, a afirmat recent că, în opinia sa, ipoteza laboratorului este mai plauzibilă decât cea naturală. Critici față de măsurile luate în pandemie Noua pagină de pe site-ul Casei Albe nu se limitează doar la originea virusului, ci critică și măsurile de sănătate publică luate în timpul pandemiei, cum ar fi distanțarea socială, purtarea măștilor și izolarea. Acestea sunt prezentate ca fiind decizii greșite, susținând o reevaluare a modului în care a fost gestionată criza sanitară la nivel global.

Marea Britanie interzice mașinile electrice în unele din bazele sale militare Foto: Isle of Man Harbours
Internațional

Marea Britanie interzice mașinile electrice în unele din bazele sale militare

Marea Britanie interzice mașinile electrice în unele din bazele sale militare cele mai sensibile. Britanicii se tem de spionajul electronic al mașinilor chinezești, scrie Financial Times.  Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan Marea Britanie interzice mașinile electrice în bazele militare Personalul de la RAF Wyton - o bază aeriană din Cambridgeshire care găzduiește operațiuni de informații - a fost informat să evite parcarea vehiculelor electrice în apropierea bazei în cazul în care senzorii de pe vehicule pot fi controlați de la distanță, potrivit oficialilor Ministerului Apărării. Această bază se numără printre cele care au restricționat accesul vehiculelor, deși ministerul Apărării a refuzat să furnizeze o listă completă, din motive de securitate. Luna trecută, ministrul apărării, lordul Vernon Coaker, a declarat în parlamentul de la Londra că nu există o „politică mandatată la nivel central privind circulația vehiculelor fabricate în China”, dar că unele baze au reguli specifice. „Suntem conștienți de faptul că diferite structuri de apărare pot avea cerințe mai stricte referitoare la vehiculele electrice în unele baze, dar nu furnizăm detalii specifice din motive de securitate”, a declarat el într-un răspuns scris. „Politicile și procedurile noastre iau în considerare potențialele amenințări din partea tuturor tipurilor de vehicule, nu doar a celor fabricate în China, și am emis instrucțiuni interne adecvate pentru toți șoferii și pasagerii”, a adăugat el. Practic, aproape toate vehiculele electrice conțin componente chinezești, în parte din cauza avansului Chinei în tehnologia bateriilor și a senzorilor, explică Financial Times. Există îngrijorări cu privire la faptul că unitățile de gestionare a bateriei, sistemele de diagnosticare la bord sau senzorii utilizați pentru a ajuta la condus ar putea fi exploatate pentru a colecta date sensibile sau pentru a permite supravegherea de la distanță.  

Donald Trump declară război universității Harvard (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, limbaj grobian față de Universitatea Harvard: "Idioți, creiere de pasăre"

Donald Trump declară război universității Harvard. Donald Trump și-a reluat ofensiva împotriva Universității Harvard, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din lume. Miercuri, pe platforma sa, Truth Social, Trump a criticat dur universitatea, acuzând-o că promovează „ura și prostia”. Donald Trump declară război universității Harvard „Harvard este o glumă, învață ura și prostia și nu ar mai trebui să primească fonduri federale”, a scris președintele SUA. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Trump a susținut că Harvard ar trebui exclusă din toate topurile internaționale ale universităților, acuzând conducerea instituției că angajează „woke-iști din stânga radicală”, „idioți” și „creiere de pasăre”. Eliminarea programelor de diversitate și incluziune Aceasta nu este prima dată când Trump critică ideologia progresistă din campusurile universitare, dar tonul și măsurile propuse au devenit tot mai agresive în contextul revenirii sale politice. Unul dintre punctele de conflict îl reprezintă refuzul Harvard de a aplica modificările cerute de Trump în ceea ce privește politicile de angajare, criteriile de admitere și renunțarea la programele de diversitate, echitate și incluziune (DEI) Finanțarea Harvard, sub amenințare: 2 miliarde de dolari înghețați Ca măsură de presiune, Trump a blocat 2 miliarde de dolari din fondurile federale destinate universității. Mai mult, președintele SUA a amenințat că Harvard ar putea pierde și scutirile fiscale, de care beneficiază atât la nivel federal, cât și la nivelul statului Massachusetts. Cu un patrimoniu estimat la peste 50 de miliarde de dolari, Harvard este una dintre cele mai bogate instituții private de învățământ din lume. Proteste studențești În ultimele luni, campusul Harvard – asemenea altor universități americane – a fost scena unor proteste studențești împotriva războiului din Fâșia Gaza. Trump acuză conducerea universității că tolerează manifestările antisemite și cere sancționarea dură a instituțiilor care „tolerează ura”. În ciuda presiunii exercitate de Trump, Universitatea Harvard refuză să-și modifice politicile interne, afirmându-și autonomia și continuând să sprijine programele de incluziune și diversitate.

China acuză SUA de război comercial (sursa: X/CHINA MFA Spokesperson 中国外交部发言人)
Internațional

China către Trump: Tu ai început războiul tarifelor, tu să-i pui capăt, noi nu negociem

China acuză SUA de război comercial. China a reacționat dur miercuri la declarațiile recente ale Casei Albe, acuzând Statele Unite că au inițiat războiul comercial și că refuză dialogul sincer. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, Washingtonul trebuie să înceteze cu amenințările și presiunea dacă dorește o soluție negociată. China acuză SUA de război comercial „Statele Unite sunt cele care au început cu tarifele, iar China a reacționat doar pentru a-și apăra interesele”, a declarat Lin Jian într-o conferință de presă. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Oficialul a subliniat că Beijingul este dispus la dialog, dar doar „cu respect reciproc”, fără presiuni, șantaj sau tactici de intimidare. Casa Albă: mingea este „în terenul Beijingului” Poziția Washingtonului, exprimată marți de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost clară: depinde de China să facă primul pas către un acord tarifar. Leavitt a declarat că SUA așteaptă deschiderea Chinei pentru a relua negocierile. Poziția Chinei: clară și constantă de la început Lin Jian a reiterat că poziția Beijingului în privința războiului tarifar a fost „clară și fără echivoc”. „China nu vrea acest război, dar nu se teme să lupte. Nu există câștigători în războaiele comerciale”, a adăugat oficialul chinez. Escaladatea conflictului comercial dintre SUA și China Războiul comercial a fost declanșat de Donald Trump pe 2 aprilie, prin anunțarea unor „tarife reciproce” aplicate pe scară largă. Inițial, măsurile au afectat toate țările, dar ulterior Washingtonul le-a relaxat, impunând un tarif generalizat de 10%. În schimb, relația comercială cu China s-a deteriorat accentuat: SUA au aplicat tarife de până la 145% pentru produse chinezești, iar Beijingul a ripostat cu tarife de 125% pentru produse americane. Deși numeroase produse tehnologice din China au rămas neimpozitate, Trump a anunțat că vor fi introduse tarife suplimentare pentru semiconductori, „în viitorul apropiat”. Beijingul cere eliminarea completă a taxelor Ca răspuns, China a cerut Washingtonului să anuleze în totalitate toate taxele impuse în contextul războiului comercial. Autoritățile chineze au subliniat că „protecționismul nu are nicio cale de ieșire” și nu servește intereselor pe termen lung. China numește un nou negociator comercial Tot miercuri, Beijingul a anunțat numirea unui nou reprezentant în negocierile comerciale cu SUA. Li Chenggang, în vârstă de 58 de ani, îl înlocuiește pe Wang Shouwen. Cu o vastă experiență în negocieri internaționale, Li a fost anterior ambasador al Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) din Geneva și va deține funcția de viceministru al comerțului.

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa (sursa: Pexels/Chris F)
Internațional

SUA se retrag din lume: vor închide aproape 30 de ambasade și consulate, inclusiv din Europa

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa. Administrația președintelui Donald Trump intenționează să închidă aproape 30 de ambasade și consulate ale Statelor Unite, conform unor documente interne ale Departamentului de Stat, consultate de CNN. Măsura vizează în special țări din Europa și Africa și face parte dintr-un plan amplu de reducere a cheltuielilor guvernamentale. SUA închid ambasade, inclusiv în Europa Printre misiunile diplomatice americane propuse pentru închidere se numără: Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Ambasadele din Malta și Luxemburg Cinci consulate din Franța Două consulate din Germania Două consulate din Bosnia și Herțegovina Un consulat din Regatul Unit Planul vizează și Africa, unde ar putea fi închise Ambasadele din Republica Congo, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud și un consulat din Africa de Sud. În Asia se propune reducerea activității diplomatice în Somalia și Irak Mai multe alte posturi diplomatice ar urma să fie „redimensionate” pentru a reduce costurile. Criterii de selecție: volum de muncă și costuri Potrivit documentului intern, selecția ambasadelor și consulatelor ce ar putea fi închise s-a bazat pe Volumul de muncă desfășurat Starea facilităților Costurile asociate cu personalul local Recomandările vin din partea asistentului secretarului pentru administrație din cadrul Departamentului de Stat, în contextul unei strategii mai largi de eficientizare. Legătura cu planurile lui Elon Musk și reforma federală Închiderea reprezentanțelor diplomatice se aliniază viziunii promovate de Elon Musk, apropiat al președintelui Trump, care susține reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale. Planurile includ închiderea birourilor și programelor considerate neesențiale,concedieri masive ale angajaților federali și simplificarea aparatului administrativ Aceste măsuri au provocat deja proteste în mai multe state americane. Ce rol au ambasadele și consulatele Ambasadele reprezintă interesele politice ale Statelor Unite și mențin relațiile diplomatice oficiale cu țările gazdă. Consulatele gestionează activități administrative, precum eliberarea vizelor și asistența pentru cetățenii americani din străinătate. Reducerea acestor structuri ar putea afecta accesul la servicii pentru diaspora și ar slăbi prezența diplomatică a SUA în regiunile vizate.

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

America lui Trump, un stat polițienesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, pe cale să transforme SUA într-un stat polițienesc - analiză extrem de dură a Financial Times

America lui Trump, un stat polițienesc. Într-un articol de opinie incisiv, publicat de Financial Times, jurnaliștii semnalează o ruptură profundă în sistemul democratic american, acuzând administrația Trump de sfidarea Curții Supreme și de consolidarea unui regim tot mai autoritar. Analiza scoate la iveală detalii alarmante despre decizii politice controversate, relații internaționale netransparente și încălcări flagrante ale statului de drept. America lui Trump, un stat polițienesc Potrivit Financial Times, "pe 14 aprilie 2025, Statele Unite ale Americii au încetat să mai aibă un guvern care respectă legea. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Unii ar spune că acel moment a avut loc încă din 20 ianuarie, când Donald Trump a fost reales și inaugurat. Dar luni, președintele american a refuzat să respecte o decizie unanimă a Curții Supreme – 9 la 0 – privind repatrierea unui bărbat deportat ilegal. Mai mult, Trump a susținut public că instanța ar fi dat dreptate guvernului său. Trump ignoră justiția și primește sprijin de la lideri autoritari Decizia șocantă a fost susținută de procurorul general, secretarul de stat, vicepreședinte și chiar de președintele El Salvadorului, Nayib Bukele. Acesta din urmă, gazda unei rețele carcerale care începe să semene cu un gulag în devenire, a refuzat să primească înapoi cetățeanul deportat, Kilmar Armando Abrego Garcia. Trump și echipa sa au afirmat fără dovezi că Garcia ar fi fost un terorist. Contrastul este evident: în februarie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost mustrat de Trump pentru că nu a fost suficient de recunoscător pentru ajutorul militar primit. În schimb, Bukele, care a venit fără cravată, a fost tratat cu onoruri. Deportări fără drept la apel Administrația Trump pare hotărâtă să ignore complet deciziile instanțelor. În cazul Garcia, guvernul a declarat oficial că tribunalele nu trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința deportărilor. Persoanele străine, dar și cetățenii americani considerați „anti-naționali” sau „suspecți” pot fi reținuți fără drept la recurs. Deja s-a discutat despre construirea unor închisori de maximă securitate pentru americani „deportați” pe sol străin, în El Salvador. Unul dintre cei vizați recent de aceste politici radicale era coafor, nu membru de gang. Altul, doar un student care publicase un editorial. Eticheta de „terorist” devine, astfel, arbitrară. O administrație care falsifică probe și elimină disidenții Avocații administrației aproape că nu mai fac niciun efort să pară convingători. În cazul Garcia, „probele” au fost inventate, iar avocatul guvernamental care a recunoscut deportarea greșită a fost imediat suspendat. Justificarea? Ar interfera cu „suveranitatea” altor state – deși aceeași administrație cere constant altor țări să cedeze teritorii sau politici. El Salvador este, în acest context, la dispoziția lui Trump. Bukele joacă rolul de aliat obedient în regiune, iar contractul închisorilor din această țară rămâne secret, alimentând suspiciunile de corupție și autoritarism. Trump atacă justiția, media și democrația americană Trump nu se oprește aici. A grațiat fraude și persoane acuzate de delapidare care l-au susținut financiar sau public. A suspendat legi privind transparența proprietarilor reali ai companiilor și penalizările pentru mită internațională. Acum își îndreaptă atenția asupra criticilor, lansând atacuri la adresa fostului oficial federal Chris Krebs, care a negat fraudarea alegerilor din 2020. În weekend, Trump a amenințat public postul CBS, după ce emisiunea 60 Minutes a difuzat un interviu critic la adresa sa. El i-a cerut președintelui FCC, Brendan Carr, să revoce licența postului. Interviul fusese acordat chiar de președintele Zelenski, care a afirmat că „narativele rusești câștigă teren în SUA” – o observație care pare tot mai adevărată. America, între spectrul autoritarismului și fuga de dreptate Astăzi, cetățeni americani ar putea solicita azil în alte țări, de teamă că sistemul juridic din SUA devine o armă politică. Justiția, presa și democrația sunt tot mai vulnerabile. Într-un climat în care criticii pot fi anchetați, exilați sau reduși la tăcere, America riscă să-și piardă identitatea de republică constituțională."  

Berea fără alcool, noul trend german (sursa: Pexels/Brett Sayles)
Internațional

Berea germană își pierde tăria: nemții consumă din ce în ce mai multă, dar fără alcool

Berea fără alcool, noul trend german. Consumul de bere fără alcool este în continuă creștere în Germania, iar producția s-a dublat în ultimele două decenii. Potrivit Asociației Berarilor Germani, în 2024 s-au produs aproximativ 700 de milioane de litri de bere fără alcool, o dovadă clară a schimbării gusturilor consumatorilor. Berea fără alcool, noul trend german Într-un comunicat transmis înaintea Zilei berii germane, celebrată anual pe 23 aprilie, Asociația Berarilor Germani a anunțat că producția de bere fără alcool a depășit toate recordurile istorice. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Comparativ cu acum 20 de ani, Germania produce de peste două ori mai multă bere fără alcool. Berile fără alcool – 9% din piața berii germane Astăzi, berile fără alcool reprezintă aproximativ 9% din totalul pieței berii din Germania. În întreaga țară există peste 800 de mărci de bere fără alcool, oferind consumatorilor o gamă tot mai diversificată de opțiuni. Pilsner, cea mai populară bere din Germania Chiar dacă berile fără alcool câștigă teren, berea Pilsner continuă să domine piața, cu o cotă de 48%. Pe locul al doilea se situează berile mai ușoare, cunoscute sub denumirea de Helles, cu o cotă de piață de 11%. Explicația popularității berii fără alcool Christian Weber, președintele Asociației Berarilor Germani, a explicat că inovația tehnologică joacă un rol cheie în succesul berii fără alcool. Progresele în procesul de producție au îmbunătățit semnificativ gustul și calitatea acestor produse, ceea ce le face mai atractive pentru publicul larg. Schimbarea obiceiurilor de consum Deși vânzările de bere cu alcool rămân dominante, experții estimează că berea fără alcool va deveni din ce în ce mai importantă, mai ales în contextul în care consumatorii manifestă o tendință de reducere a consumului de alcool. În 2024, în Germania s-au vândut aproximativ 6,8 miliarde de litri de bere – cel mai scăzut nivel din 1993 încoace. Această scădere vine în paralel cu diversificarea gamei de băuturi și cu interesul crescut pentru alternativele fără alcool.

Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, dispus să cumpere sisteme Patriot, în condițiile în care SUA nu mai ajută Ucraina

Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marți că Ucraina dorește să achiziționeze sisteme antiaeriene americane Patriot, în lipsa unor noi donații din partea aliaților. Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot Declarația vine în contextul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și pe fondul reținerii exprimate anterior de președintele american Donald Trump privind vânzarea acestor sisteme. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă „Bateriile Patriot sunt armament defensiv. Nu doar cerem aceste sisteme, suntem dispuși să le cumpărăm”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Președintele ucrainean a făcut această declarație după întrevederea avută la Odesa cu Mark Rutte, actualul secretar general al NATO. Potrivit lui Zelenski, aliații occidentali dețin suficiente baterii Patriot pentru a acoperi nevoile Ucrainei, dar refuzul de a le furniza ar reflecta o decizie politică, nu o lipsă de capacitate. Trump: „Zelenski caută mereu rachete” Zelenski și-a exprimat prima dată intenția de a cumpăra sisteme Patriot într-un interviu acordat postului american CBS, estimând că Ucraina ar putea plăti 15 miliarde de dolari pentru zece astfel de baterii. Întrebat ulterior despre acest subiect, Donald Trump a răspuns cu o critică indirectă: „Zelenski mereu caută să cumpere rachete. Nu poți să începi un război cu cineva de 20 de ori mai mare și să aștepți ca alții să-ți dea rachete.” Contradicții în mesajele transmise de Trump Cu toate acestea, luna trecută, într-o discuție telefonică cu Zelenski, Trump i-ar fi promis sprijin pentru obținerea unor noi lansatoare Patriot. Potrivit informațiilor apărute, Trump a declarat că va colabora cu omologul său ucrainean pentru a vedea ce sisteme mai sunt disponibile, în special în Europa. Germania nu poate furniza Patriot Germania, una dintre țările care dețin sisteme Patriot, a precizat în cadrul reuniunii Grupului de la Ramstein că nu poate oferi Ucrainei noi baterii, întrucât ea însăși așteaptă livrări din partea producătorului american. În schimb, Berlinul a promis patru sisteme antiaeriene IRIS-T și peste 300 de rachete aferente. Sumî, un exemplu tragic al nevoii de apărare Duminică, orașul ucrainean Sumî a fost lovit de două rachete balistice rusești de tip Iskander-M. Atacul a vizat o locație în care se desfășura o ceremonie militară. Potrivit autorităților ucrainene, doar doi militari au fost uciși, în timp ce celelalte 33 de victime au fost civili. Patriot, singura apărare împotriva rachetelor balistice Sistemele americane Patriot sunt, în prezent, singurele capabile să intercepteze rachete balistice în arsenalul ucrainean. Cu toate acestea, numărul lor este insuficient pentru a acoperi întreg teritoriul, iar solicitarea Ucrainei vizează tocmai completarea acestui deficit critic.

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde (sursa: Pexels/Michał Ludwiczak)
Internațional

Economia americană va pierde miliarde de dolari pentru că mulți turiști străini vor ocoli SUA

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde. Economia americană riscă să piardă zeci de miliarde de dolari în 2025, ca urmare a reducerii turismului internațional și a boicotului produselor americane, potrivit unei analize Bloomberg. Aceste pierderi vin pe fondul intensificării tensiunilor comerciale și geopolitice și sporesc riscul unei recesiuni economice. Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde Potrivit datelor publicate de International Trade Administration (ITA), sosirile cu avionul ale nerezidenților în SUA au scăzut cu aproape 10% în martie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Această scădere vine după o perioadă de relansare a turismului, în urma ridicării restricțiilor pandemice. Pierderi estimate la 90 de miliarde de dolari Un raport al Goldman Sachs Group Inc. estimează că, în cel mai pesimist scenariu, pierderea cumulată din turismul extern și boicotul produselor americane ar putea ajunge la 0,3% din PIB-ul SUA, adică aproximativ 90 de miliarde de dolari. Multe persoane din afara SUA își reconsideră vacanțele, invocând ostilitatea tot mai vizibilă la graniță, fricțiunile diplomatice și incertitudinile economice globale. Este cazul canadianului Curtis Allen, care a renunțat la o vacanță planificată în SUA, alegând în schimb Columbia Britanică, după ce Donald Trump a atacat Canada în declarații publice. Cheltuielile turiștilor străini, în scădere Anul trecut, turiștii străini au cheltuit în SUA 254 de miliarde de dolari, marcând un record istoric. ITA estima inițial pentru 2025 un număr de 77 de milioane de vizitatori, apropiat de vârful atins în 2019, iar pentru 2026 era preconizat un nou record. Totuși, aceste proiecții au fost revizuite în urma cazurilor semnalate de reținere a turiștilor din Franța și Germania la aeroporturile americane și a nemulțumirii turiștilor canadieni. Scăderi de prețuri în turism: un semnal de alarmă Datele oficiale privind prețurile de consum arată că, în martie 2025, tarifele la biletele de avion, hoteluri și închirierea de mașini au scăzut. Economiștii de la Goldman Sachs și HSBC afirmă că această tendință reflectă o scădere a cererii, inclusiv din partea turiștilor internaționali. Creștere economică sub așteptări Analiștii Goldman Sachs avertizează că atitudinea agresivă a SUA față de aliații tradiționali și introducerea de noi tarife au afectat percepția globală asupra Americii. În plus față de impactul tarifelor și al represaliilor comerciale, aceste tensiuni ar putea duce la o încetinire a ritmului de creștere economică în 2025, sub nivelul prognozat inițial.

China oprește achizițiile de avioane Boeing (sursa: Facebook/The Boeing Company)
Internațional

China interzice achiziția de aeronave și piese Boeing, ca răspuns la tarifele lui Trump

China oprește achizițiile de avioane Boeing. China a cerut companiilor sale aeriene să suspende orice achiziție de avioane și echipamente de la Boeing, pe fondul intensificării conflictului comercial cu Statele Unite. China oprește achizițiile de avioane Boeing Decizia vine după ce președintele american Donald Trump a impus tarife vamale de până la 145% asupra unui volum semnificativ de produse chinezești. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Ca răspuns, China a instituit suprataxe de 125% asupra produselor americane importate. Suspendarea achizițiilor vizează și piesele de schimb Potrivit surselor Bloomberg, autoritățile de la Beijing au ordonat oprirea imediată a achizițiilor de echipamente și piese de schimb pentru aeronave din SUA. Noile suprataxe dublează practic prețul acestor produse, ceea ce generează costuri imposibil de susținut pentru companiile aeriene chineze. Suport financiar pentru companiile aeriene Guvernul chinez are în vedere și sprijinirea companiilor aeriene care închiriază avioane Boeing și se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor. Această măsură ar putea contribui la atenuarea impactului economic asupra operatorilor din domeniu. Boeing și diplomația chineză nu comentează Până la acest moment, Ministerul Afacerilor Externe chinez și compania Boeing nu au oferit un punct de vedere oficial, deși tensiunile dintre cele două economii se intensifică pe mai multe fronturi. Campania de tarife vamale lansată de administrația Trump, motivată de dorința de corectare a deficitului comercial, a avut un efect imediat asupra piețelor bursiere internaționale, alimentând temerile privind o încetinire a creșterii economice globale. Măsuri americane: suspendări și excepții provizorii În ciuda escaladării conflictului, președintele american a anunțat miercuri o suspendare temporară, pentru 90 de zile, a tarifelor de peste 10%. Totodată, produsele high-tech, precum smartphone-urile, computerele și semiconductorii, au fost exceptate provizoriu de la suprataxe, în încercarea de a calma tensiunile din sectorul tehnologic.

Tragedia din Dominicană, 231 de morți (sursa: X/The Rio Times)
Internațional

Număr uriaș de morți, 231, după prăbușirea acoperișului unui club de noapte în Dominicană

Tragedia din Dominicană, 231 de morți. Cel puțin 231 de persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii acoperișului clubului de noapte Jet Set din Santo Domingo, Republica Dominicană. Tragedia a avut loc pe 8 aprilie, în timpul unui concert aglomerat, și este considerată cea mai gravă catastrofă civilă a secolului în această țară din Caraibe. Tragedia din Dominicană, 231 de morți Potrivit ministrului de Interne Faride Raful, 221 de persoane au fost declarate decedate la fața locului, iar alte 10 au murit ulterior în spitale din capitală. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport „Numărul total al victimelor este de 231”, a confirmat Raful într-o conferință de presă oficială. Între 500 și 1.000 de persoane în club Accidentul s-a produs la ora 00:44 (04:44 GMT), în plin concert susținut de cunoscutul cântăreț de merengue Rubby Pérez, care se numără printre victimele decedate. În momentul tragediei, în discoteca Jet Set se aflau între 500 și 1.000 de persoane, potrivit autorităților. În jur de 189 de oameni au fost salvați de echipele de intervenție. O tragedie fără precedent în istoria recentă a țării Prăbușirea acoperișului este deja comparată cu incendiul din închisoarea Higuey din 2005, care a provocat moartea a 136 de deținuți. Cu toate acestea, dezastrul de la Jet Set depășește acel episod tragic, devenind cea mai mare pierdere de vieți omenești din ultimele decenii în Republica Dominicană. Autoritățile creează o comisie specială Pentru a stabili cauzele exacte ale prăbușirii, guvernul dominican a anunțat înființarea unei comisii de experți naționali și internaționali. Scopul acesteia este de a investiga structura clădirii, condițiile de siguranță și eventuale neglijențe, într-un context în care clubul Jet Set era cunoscut drept un loc emblematic al vieții de noapte din capitală.

Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Nouă modificare a Constituției în Ungaria: marșurile LGBTQ, interzise, doar două genuri, recunoscute

Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ. Parlamentul Ungariei a votat luni un amendament constituțional major care limitează drepturile comunității LGBT+, consfințește existența a doar două genuri și stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi fundamentale. Măsura a fost adoptată cu 140 de voturi „pentru” și 21 „împotrivă”, potrivit ABC News. Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ Premierul conservator Viktor Orban a declarat că „oameni normali ca noi sunt în mod constant provocați, întrucât persoane cu comportamente sexuale netradiționale se exhibă în stradă”, referindu-se la marșurile LGBT+, interzise luna trecută printr-o lege specifică. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Amendamentul recent întărește această interdicție și integrează în Constituție limitări privind dreptul la întrunire, în numele protecției minorilor. Protejarea copilului, principiu constituțional dominant Noua formulare constituțională prevede că „dreptul copilului la dezvoltare fizică, morală și spirituală” și „la identitate în acord cu genul de la naștere” prevalează față de orice alt drept fundamental, cu excepția dreptului la viață. Această prevedere oferă o justificare constituțională pentru limitarea marșurilor LGBT+ și pentru cenzurarea conținuturilor educaționale legate de identitatea de gen și orientarea sexuală în școli. Drepturile persoanelor transgender, restricționate Constituția revizuită formalizează și interdicția schimbării genului sau a numelui în documentele oficiale, interdicție deja în vigoare din 2020. Amendamentul vine în completarea revizuirii constituționale din 2019, prin care căsătoria a fost definită ca fiind exclusiv între un bărbat și o femeie. Măsuri împotriva ONG-urilor și jurnaliștilor Amendamentul mai include și o clauză care permite suspendarea cetățeniei ungare timp de zece ani și expulzarea persoanelor cu dublă cetățenie acuzate de „ingerințe în afacerile interne ale țării”, sub acoperirea ONG-urilor sau a presei independente. Criticii susțin că această măsură ar putea viza activiști și jurnaliști incomozi, pe care Orban i-a numit recent „armata din umbră” a lui George Soros. O Ungarie tot mai „iliberală”: direcția spre autoritarism De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a fost acuzat că a subminat mecanismele democratice și a accelerat transformarea Ungariei într-un regim „iliberal”, inspirat de modelul rus. Szabolcs Pek, reprezentant al think-tank-ului Iranytu Intezet, consideră că Orban este încurajat de victoria aliatului său Donald Trump, care a adoptat politici similare privind genul și diversitatea în Statele Unite. Proteste în Parlament și în fața clădirii legislativului Adoptarea amendamentului a fost însoțită de proteste. Parlamentari ai opoziției progresiste au afișat bannere în sală, în timp ce în fața Parlamentului manifestanți au scandat împotriva transformării Ungariei în „Rusia lui Putin”. Între stat de drept și blocarea fondurilor Legea de protejare a minorilor adoptată în 2021, consolidată acum prin amendamentul constituțional, a atras critici din partea Comisiei Europene, care cere abrogarea ei pentru a debloca fondurile europene înghețate din cauza îngrijorărilor privind respectarea statului de drept. Premierul Orban respinge acuzațiile, susținând că legea „nu este anti-gay”, ci are scopul de a proteja copiii de influențe considerate dăunătoare, inclusiv din partea ONG-urilor active în școli.

Trump, acuzații pentru Zelenski și Biden (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi acuză pe Zelenski și Biden că nu au prevenit invadarea Ucrainei

Trump, acuzații pentru Zelenski și Biden. Donald Trump a lansat noi acuzații la adresa fostului lider de la Casa Albă, Joe Biden, și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, susținând că ambii au eșuat în prevenirea conflictului din Ucraina. Trump, acuzații pentru Zelenski și Biden Declarațiile au fost făcute pe platforma Truth Social. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport „Președintele Zelenski și Joe Biden cel Corupt au făcut o treabă absolut oribilă permițând începerea acestei parodii”, a scris Trump, fără a oferi detalii concrete despre modalitățile prin care războiul ar fi putut fi evitat. „Războiul din Ucraina este războiul lui Biden, nu al meu” Donald Trump a insistat că nu poartă responsabilitatea pentru invazia Rusiei în Ucraina, subliniind că mandatul său se încheiase înainte de izbucnirea conflictului, în februarie 2022. „Putin mă respecta. Nu am avut nicio problemă în a preveni un asemenea război cât timp am fost la Casa Albă”, a adăugat fostul lider american. Acord de pace apropiat de cerințele Moscovei Trump afirmă că sprijină un acord de pace care să pună capăt conflictului și că menține legături directe cu Kremlinul prin intermediul trimisului său special, Steve Witkoff. Potrivit informațiilor disponibile, acordul promovat de echipa lui Trump ar include renunțarea Ucrainei la aspirațiile de aderare la NATO și excluderea trupelor americane dintr-o eventuală forță de menținere a păcii. Condițiile corespund, în parte, cu obiectivele strategice ale Moscovei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră