sâmbătă 03 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5202 articole
Internațional

Legea strictă care prevede purtarea hijabului de către femei, suspendată în Iran

Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene. Consiliul de Securitate Națională al Iranului a decis oprirea punerii în aplicare a legii controversate privind obligativitatea purtării hijabului de către femei. Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene Mohammed Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că instituția a primit dispoziție clară de la Consiliul de Securitate de a nu implementa legea hijabului, deși aceasta a fost deja adoptată de legislativ. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Potrivit site-ului de știri Entekhab, deciziile Consiliului Național au întâietate față de cele ale parlamentului sau ale guvernului, conform Constituției iraniene. Lege cu sancțiuni dure, suspendată înainte de aplicare Legea adoptată anul trecut de parlamentarii islamiști conservatori prevedea sancțiuni severe pentru femeile care refuză să își acopere părul în public: amenzi mari, interdicții în serviciul public și, în caz de recidivă, chiar pedepse cu închisoarea. Actul normativ urma să intre în vigoare în decembrie 2024, însă protestele masive din Iran și din diaspora au determinat amânarea aplicării sale. Guvernul și președintele Iranului se opun aplicării legii Guvernul iranian a emis un veto asupra legii și a promis revizuirea ei în urma reacțiilor negative. Printre criticii actului legislativ se numără și președintele Massoud Peseshkian, un conservator moderat, care se teme de reaprinderea protestelor violente în cazul implementării legii hijabului obligatoriu. Cu toate acestea, parlamentarii ultraconservatori continuă să facă presiuni pentru aplicarea legii, susținând că aceasta este necesară pentru protejarea valorilor islamice și prevenirea unei „invazii culturale occidentale”.

Hijabul obligatoriu, suspendat de autorități iraniene (sursa: Pexels/mh cheraghi)
Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei (sursa: DW)
Internațional

Germania se înarmează până în dinți: până în 2029, capacitatea militară ar crește de patru ori

Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei. Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a ordonat ca până în anul 2029 forțele armate ale Germaniei să fie complet echipate cu armament și alte resurse esențiale. Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei Potrivit unui document oficial există o preocupare majoră: până în 2029, Rusia ar putea avea capacitatea de a-și reconstitui forțele armate pentru a lansa un posibil atac asupra teritoriului NATO. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Această evaluare este împărtășită de generalul Breuer și de alți oficiali militari din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Documentul intitulat „Priorități directoare pentru creșterea pregătirii de luptă”, semnat de generalul Breuer pe 19 mai, evidențiază direcțiile strategice pentru următorii ani. Germania se bazează pe relaxarea regulii „frânei datoriilor”, decisă în martie, pentru a finanța aceste investiții militare majore. Ministerul Apărării de la Berlin nu a emis încă un punct de vedere oficial cu privire la aceste planuri. Apărare aeriană și capacități de atac în profunzime Printre prioritățile trasate de generalul Breuer se numără întărirea apărării aeriene a Germaniei, slăbită în ultimele decenii, cu accent pe capacitățile de interceptare a dronelor. Această direcție corespunde în mare parte cu cerințele exprimate anterior de NATO. În 2023, surse NATO au indicat că Germania ar trebui să-și multiplice de cel puțin patru ori capacitățile de apărare aeriană, incluzând sisteme cu rază lungă (precum Patriot) și sisteme cu rază scurtă. De asemenea, documentul stabilește ca prioritate strategică lansarea de lovituri de precizie în adâncime, vizând obiective aflate la peste 500 km, adânc în spatele liniilor inamice. Rezerve de muniție, război electronic și capabilități spațiale O altă măsură importantă este refacerea și extinderea stocurilor de muniție ale armatei germane, alături de stabilirea unor ținte mai ambițioase pentru toate tipurile de muniții. Generalul Breuer insistă și asupra extinderii rapide a capacităților de război electronic și dezvoltării unui sistem rezilient de capabilități ofensive și defensive în spațiu, un domeniu din ce în ce mai important în arhitectura de securitate globală.

Nouă pană de curent în Franța (sursa: La Provence)
Internațional

După pana de curent de la Cannes, un nou incident în Franța: un incendiu suspect lasă Nisa în beznă

Nouă pană de curent în Franța. După o pană majoră de curent care a afectat Cannes și zonele învecinate, un nou incident s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în vestul orașului Nisa. Un transformator electric a fost incendiat în mod deliberat, potrivit autorităților locale. Nouă pană de curent în Franța Duminică, în zori, aproximativ 45.000 de gospodării din orașul Nisa au fost afectate de o pană de curent provocată de un incendiu izbucnit în timpul nopții la un transformator electric. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Primarul Nisei, Christian Estrosi, a declarat pe platforma X că este vorba despre „acte rău intenționate”. Mai multe publicații franceze au relatat că Parchetul suspectează o acțiune deliberată. Potrivit primarului, alimentarea cu energie a fost restabilită rapid în majoritatea zonelor afectate. Sabotajul de la Cannes Cu o zi înainte, sâmbătă, aproximativ 160.000 de gospodării din Cannes și localitățile învecinate au fost deconectate de la rețeaua electrică timp de mai multe ore. Incendiul de la o centrală electrică din apropiere este considerat de jandarmerie ca având cauze suspecte, posibil criminale. De asemenea, un stâlp s-a prăbușit peste o linie de înaltă tensiune, accentuând problemele de alimentare. Deocamdată, nu este clar dacă cele două incidente, de la Cannes și Nisa, au legătură între ele.

Trump justifică atacurile contra Universității Harvard (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump justifică decizia privind înscrierea de noi studenți străini la Universitatea Harvard

Trump justifică atacurile contra Universității Harvard. Donald Trump a justificat, duminică, decizia administrației sale de a interzice Universității Harvard înscrierea de noi studenți străini. Măsura a fost suspendată temporar de un judecător federal, însă a generat controverse majore în mediul academic. Trump justifică atacurile contra Universității Harvard „De ce nu spune Harvard că aproape 31% dintre studenții săi provin din țări străine și că aceste țări, unele deloc prietenoase cu SUA, nu plătesc nimic pentru educația lor?”, a scris Donald Trump pe platforma sa, Truth Social. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial El a pus sub semnul întrebării transparența universității în privința identității studenților străini și a finanțării acestora. Trump a criticat în mod direct sprijinul financiar masiv primit de Harvard de la guvernul federal: „Vrem să știm cine sunt acești studenți străini, mai ales când Universitatea Harvard primește miliarde de dolari de la stat”. Harvard, sancționată de administrația Trump Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, a anunțat joi revocarea imediată a certificării Programului pentru Studenți Străini și Vizitatori al Harvard. Decizia înseamnă că universitatea nu mai poate înscrie noi studenți din afara SUA. Vineri dimineață, Universitatea Harvard a depus o plângere oficială la un tribunal federal din Massachusetts. Un judecător american a suspendat rapid măsura, în așteptarea unui verdict final. Harvard găzduiește peste 6.000 de studenți internaționali Conform datelor publicate pe site-ul instituției, Harvard găzduiește în prezent aproximativ 6.700 de studenți internaționali, ceea ce reprezintă 27% din totalul studenților înscriși. Universitatea este una dintre cele mai prestigioase din lume, având în palmares 162 de laureați ai premiului Nobel. Administrația Trump, ofensivă împotriva universităților de elită Această decizie face parte dintr-o ofensivă mai amplă lansată de administrația Trump împotriva universităților americane de elită, pe care le acuză de toleranță față de manifestările antisemite din timpul protestelor împotriva războiului din Gaza. La 11 aprilie, administrația a transmis o listă de cerințe Universității Harvard, cereri pe care aceasta le-a refuzat. Kristi Noem a acuzat instituția că perpetuează „un mediu periculos și ostil studenților evrei”, încurajează „simpatii pro-Hamas” și menține „politici rasiste sub umbrela diversității, echității și incluziunii”.

Atac masiv în Ucraina, 12 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic

Atac masiv în Ucraina, 12 morți. Ucraina a fost vizată duminică dimineață de un atac aerian de proporții, soldat cu cel puțin 12 victime. În același timp, dronele ucrainene au provocat închiderea temporară a patru aeroporturi din Moscova, cu doar câteva ore înainte de finalizarea unei noi etape din schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina. Atac masiv în Ucraina, 12 morți Este a doua noapte la rând în care forțele ruse lansează atacuri masive. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, aproximativ 250 de drone și 14 rachete balistice au fost lansate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ținta principală fiind capitala Kiev. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit serviciilor de urgență, regiunea Kiev a trăit o „noapte de teroare”, soldată cu patru morți și 16 răniți, inclusiv trei copii În regiunea Nikolaiev, o clădire de cinci etaje a fost lovită de o dronă, provocând un deces și cinci răniți În orașul Hmelnîțkîi, aflat în vestul țării, patru persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata rusă În regiunea Jitomir, un bombardament rusesc a ucis trei copii cu vârste de 8, 12 și 17 ani Kievul, din nou sub teroare aeriană Potrivit autorităților, peste zece drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Kievului duminică dimineață. Primarul Vitali Kliciko a confirmat că Kievul a fost ținta unui atac masiv. Atacuri și interceptări în alte regiuni În regiunea Krîvîi Rih, apărarea aeriană a doborât 5 drone și 11 rachete Atacuri au fost semnalate și în regiunea Herson (sud) și regiunea Ternopil (vest) Moscova: zeci de drone și aeroporturi închise La Moscova, primarul Serghei Sobianin a raportat peste o duzină de drone ucrainene, fără a anunța victime. Autoritatea pentru aviația civilă rusă (Rosaviatsia) a precizat că patru aeroporturi din capitala rusă au fost închise temporar și redeschise ulterior. O nouă etapă a schimbului de prizonieri Valul de atacuri a avut loc cu puțin timp înainte de etapa finală a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aceasta este considerată singura realizare concretă în urma discuțiilor directe de la Istanbul din luna mai. Sâmbătă, au fost schimbați 307 prizonieri ruși pentru 307 soldați ucraineni Vineri, prima etapă a inclus 270 de soldați și 120 de civili de fiecare parte, în cadrul unui schimb planificat de tip 1.000 pentru 1.000.

Fondatorul Telegram nu poate părăsi Franța (sursa: Instagram/durov)
Internațional

Fondatorul Telegram, care susține că Parisul i-a cerut să cenzureze "suveraniști", blocat în Franța

Fondatorul Telegram nu poate părăsi Franța. Justiția franceză a refuzat cererea lui Pavel Durov de a călători la Oslo, unde fondatorul Telegram fusese invitat să participe marți la o conferință despre libertatea de exprimare. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Parchetul din Paris. Fondatorul Telegram nu poate părăsi Franța Pavel Durov este anchetat în Franța pentru complicitate la activități criminale, iar în acest context, autoritățile i-au restricționat libertatea de circulație internațională. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Human Rights Foundation (HRF), organizatorul Oslo Freedom Forum, a confirmat într-un comunicat că justiția franceză a blocat deplasarea lui Durov în Norvegia. Fondatorul Telegram ar fi trebuit să țină un discurs despre drepturile digitale, supraveghere și libertatea de exprimare. „Este regretabil că justiția franceză îl împiedică pe Durov să participe la un eveniment la care vocea sa ar fi atât de utilă”, a declarat Thor Halvorssen, președintele HRF. Discursul lui Durov, transmis prin videoconferință Deși nu va putea fi prezent fizic la eveniment, Pavel Durov va susține totuși un discurs prin videoconferință, în direct din Franța, conform HRF. Avocații săi nu au oferit până în prezent comentarii oficiale. Alte cereri de deplasare, respinse de instanțele franceze În luna mai, justiția franceză i-a refuzat lui Durov o cerere similară de a călători în Statele Unite, unde intenționa să se întâlnească cu investitori. Totuși, autoritățile i-au permis o deplasare în Dubai între martie și începutul lunii aprilie. Acuzații împotriva serviciilor franceze Pe 17 mai, Durov a lansat acuzații grave pe platforma X (fosta Twitter), susținând că un „guvern din Europa de Vest” ar fi dorit să reducă la tăcere vocile conservatoare în România, în contextul alegerilor prezidențiale. El a postat un indiciu sub forma unui emoticon cu o baghetă franțuzească, sugerând că se referă la Franța. Reacția autorităților franceze: „Acuzații nefondate” Ministerul francez de Externe a reacționat rapid, respingând acuzațiile ca fiind „total nefondate”. Totuși, câteva ore mai târziu, Durov a revenit cu detalii suplimentare. Potrivit acestuia, Nicolas Lerner, șeful DGSE (serviciile secrete franceze), i-ar fi cerut în primăvară, în cadrul unei întâlniri la Paris, să blocheze anumite canale conservatoare din România, înaintea alegerilor. „Am refuzat. Nu am blocat manifestanți nici în Rusia, nici în Belarus, nici în Iran. Nu vom începe să o facem în Europa”, a declarat Durov. DGSE a negat ferm acuzațiile lui Durov, menționând totodată că a fost nevoită să intre în contact direct cu acesta de mai multe ori în ultimii ani, pentru a-i reaminti responsabilitățile companiei Telegram în privința combaterii amenințărilor teroriste și a pornografiei infantile.

Sabotaj la Cannes, pană de curent (sursa: youtube/Le Parisien)
Internațional

Sabotaj în sudul Franței: pană de curent majoră la Cannes, înainte de finalul Festivalului de film

Sabotaj la Cannes, pană de curent. Un act de sabotaj grav a provocat o pană de curent de proporții în orașul Cannes, chiar în ziua în care urma să se încheie celebrul Festival Internațional de Film.  Sabotaj la Cannes, pană de curent Incidentul a avut loc la Villeneuve-Loubet, în sud-estul Franței, unde o linie de înaltă tensiune a fost sabotată în mod deliberat. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit procurorului regional, este vorba despre un „act rău intenționat”: trei dintre cei patru piloni ai unui stâlp de înaltă tensiune au fost tăiați cu intenție, punând în pericol alimentarea cu energie electrică a întregii zone. Alimentarea a fost întreruptă de urgență Operatorul rețelei naționale de electricitate, RTE, a fost nevoit să întrerupă alimentarea cu energie electrică pentru a permite o intervenție în siguranță. Această decizie a provocat o pană masivă de curent în Cannes, oraș situat la aproximativ 20 de kilometri de locul incidentului. 160.000 de locuințe afectate Întreruperea a afectat aproximativ 160.000 de locuințe, însă Palatul Festivalului, unde are loc închiderea oficială a evenimentului, nu a fost afectat, datorită unui sistem alternativ de alimentare independent. Prefectura regiunii Alpes-Maritimes a anunțat sâmbătă după-amiază că alimentarea cu energie este în curs de restabilire progresivă în întregul departament, iar echipele de intervenție lucrează pentru a preveni eventuale noi incidente.

Atac în Haburg, o suspectă reținută (sursa: WELT TV)
Internațional

Atac cu cuțitul în gara centrală din Hamburg: suspecta a fost internată într-un spital de psihiatrie

Atac în Haburg, o suspectă reținută. Un incident violent petrecut vineri în gara centrală din Hamburg a dus la rănirea a 18 persoane. Autoritățile germane au anunțat sâmbătă că suspecta principală a fost internată într-o instituție de psihiatrie, în urma unei decizii judiciare. Atac în Haburg, o suspectă reținută Atacul s-a produs în jurul orei 18:00 (ora locală), într-un moment de maximă aglomerație în gară, una dintre cele mai tranzitate din Germania. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Suspecta, o femeie de 39 de ani, a fost reținută la scurt timp după ce a rănit mai multe persoane cu un cuțit. Femeia este acuzată oficial de 15 cazuri de tentativă de omor din culpă, asociate cu vătămare corporală gravă. Deși inițial au existat speculații privind o posibilă motivație politică, poliția a infirmat această ipoteză. „Dimpotrivă, acum există indicii foarte concrete că suspecta este bolnavă mintal”, a transmis poliția germană. Patru persoane spitalizate în stare gravă Printre victimele rănite grav se numără trei femei – în vârstă de 24, 52 și 85 de ani – și un bărbat de 24 de ani. Toți au fost transportați de urgență la spital, iar sâmbătă autoritățile au confirmat că starea lor este stabilă. Atacul, oprit de trecători Peronul unde s-a produs atacul era plin de călători, în condițiile în care gara se afla într-un moment de vârf de trafic. Prezența numeroasă a martorilor și reacția rapidă a unor trecători au contribuit decisiv la oprirea atacului. Potrivit autorităților, intervenția curajoasă a doi civili a fost esențială pentru oprirea suspectei înainte ca situația să se agraveze și mai mult.

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

CE cere Ungariei să retragă legea putinistă "a agentului străin": Nu vom ezita să luăm măsuri

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria. Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului de la Budapesta să retragă un proiect de lege considerat o amenințare directă la adresa ONG-urilor și a presei independente. Dacă va fi adoptat, textul legislativ ar reprezenta „o încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene”, a transmis Comisia într-un comunicat. Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă proiectul este adoptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Propunerea legislativă a fost depusă în parlamentul ungar de partidul premierului Viktor Orban sub pretextul „transparenței vieții publice”. Însă numeroase ONG-uri consideră că este, în realitate, o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge libertățile civice. Proiectul prevede măsuri severe împotriva organizațiilor care „încalcă sau critică” valorile constituționale, precum căsătoria tradițională, familia și sexele biologice. ONG-urile vizate: supraveghere, sancțiuni și interdicții Dacă legea intră în vigoare, ONG-urile considerate „în neregulă” vor fi înscrise pe o listă neagră. Vor fi obligate să solicite autorizație pentru a primi fonduri externe. Vor fi supuse controlului conturilor bancare și blocării transferurilor. Ar fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori valoarea ajutorului primit și amenințate cu interzicerea activității în caz de recidivă. Proteste și reacții internaționale Duminica trecută, zeci de mii de persoane au protestat în Ungaria împotriva acestui proiect de lege. În paralel, peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare deschisă în care denunță inițiativa drept „autoritară” și inspirată de regimul Putin. Semnatarii avertizează că scopul legii este de „a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge ultimele rămășițe ale democrației ungare”. Eurodeputați cer înghețarea fondurilor pentru Ungaria Ca reacție, circa 20 de eurodeputați au cerut Comisiei Europene să înghețe toate fondurile europene destinate Ungariei. Într-o scrisoare transmisă miercuri, aceștia acuză guvernul lui Orban de încălcări repetate ale dreptului european. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma divergențelor privind drepturile LGBT+, politica de azil, achizițiile publice și conflictele de interese.

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE poate bloca accesul a 20 de bănci rusești în SWIFT și reduce prețul petrolului (noi sancțiuni)

Noi bănci rusești, excludere din SWIFT. Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a elimina peste 20 de bănci rusești din sistemul internațional SWIFT, într-un nou pachet de sancțiuni menit să pună presiune asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Noi bănci rusești, excludere din SWIFT Potrivit agenției Bloomberg, măsurile fac parte dintr-un plan amplu discutat în cadrul Comisiei Europene. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Pe lista sancțiunilor analizate se află și reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc, de la 60 la 45 de dolari pe baril. Această măsură, propusă de Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul statelor din G7, inclusiv al Statelor Unite, care până acum nu au ajuns la un consens. Miniștrii de Finanțe ai G7 s-au întâlnit recent la Banff, Canada, însă nu au reușit să adopte o decizie finală privind modificarea plafonului. Conductele Nord Stream, vizate de o interdicție oficială Executivul comunitar dorește, de asemenea, să interzică în mod formal gazoductele Nord Stream, pentru a întări mesajul că Europa nu va reveni la livrările de gaze rusești prin conducte. Măsura are deja sprijinul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat recent că susține propunerea Comisiei. Surse citate de Bloomberg afirmă că o astfel de interdicție ar contribui la calmarea dezbaterilor interne din Germania privind o posibilă redeschidere a gazoductului Nord Stream 2, construit, dar niciodată autorizat și afectat de explozii în 2022. Restricții comerciale în valoare de 2,5 miliarde de euro Pe lângă sancțiunile financiare, UE analizează și impunerea unor restricții comerciale suplimentare în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, vizând produse și tehnologii care pot fi folosite de Rusia pentru a-și susține capacitatea militară. Obiectivul este limitarea accesului Moscovei la resursele financiare și tehnologice necesare pentru continuarea agresiunii. Clauze speciale pentru protejarea firmelor europene Un alt element inclus în discuțiile pentru al 18-lea pachet de sancțiuni vizează introducerea unor clauze de protecție pentru companiile europene. Acestea ar urma să fie protejate împotriva arbitrajelor internaționale în baza tratatelor bilaterale de investiții, în contextul în care unele sancțiuni ar putea genera litigii. Sancțiunile, în fază de consultare Comisia Europeană a început deja consultările cu statele membre ale UE, însă nu a fost stabilit un calendar exact pentru adoptarea noilor măsuri. Toate sancțiunile europene trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state, iar propunerile pot suferi modificări înainte de a deveni oficiale.

Atacurile din Marea Britanie, român arestat (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

BREAKING Român, arestat pentru atacuri asupra proprietăților premierului britanic la comanda Rusiei

Atacurile din Marea Britanie, român arestat. Oficiali britanici din domeniul securității investighează o posibilă implicare a Rusiei în trei atacuri recente asupra unor proprietăți din Regatul Unit, două locuințe și un autoturism, care ar avea legături cu actualul prim-ministru Keir Starmer. Un român a fost arestat. Informația a fost dezvăluită de Financial Times. Atacurile din Marea Britanie, român arestat În acest caz, au fost acuzați doi cetățeni ucraineni, Roman Lavrinovici (21 de ani) și Petro Pocinok (34 de ani), alături de un român, Stanislav Carpiuc (26 de ani). Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Aceștia sunt cercetați pentru „conspirație la comiterea de incendiere cu intenția de a pune vieți în pericol”. Poliția antiteroristă suspectează că aceștia ar fi colaborat și cu alte persoane neidentificate. Potrivit Financial Times, autoritățile britanice încearcă să afle dacă cei trei suspecți ar fi putut fi recrutați de actori ruși. Cine este Stanislav Carpiuc BBC a relatat că Stanislav Carpiuc, originar din Cernăuți, și-a petrecut copilăria în România și deține cetățenie română. În ianuarie 2025 a obținut o diplomă în afaceri de la Universitatea din Canterbury. Până de curând, a lucrat în domeniul construcțiilor și, în paralel, încerca să își construiască o carieră în actorie și modeling. În timpul audierilor, a solicitat ajutorul unui traducător vorbitor de rusă. Conspirație „inexplicabilă” În acest context, guvernul ia în calcul și posibile reacții în cazul în care se confirmă această ipoteză. Totuși, chiar dacă se va stabili o legătură cu Rusia, aceasta nu implică neapărat o comandă directă de la Kremlin, subliniază ziarul britanic. De asemenea, nu este sigur dacă suspecții erau conștienți de o eventuală implicare rusă. Procurorul Sarah Przybylska a descris presupusa conspirație drept „inexplicabilă” în acest stadiu. Poliția antiteroristă explorează toate posibilele motive care ar fi putut sta la baza atacurilor. Incendiile vizează o „personalitate importantă”: legătura cu premierul britanic Toți cei trei suspecți sunt acuzați în legătură cu incidente comise asupra unor proprietăți asociate unei „personalități importante a vieții publice”, după cum a comunicat Poliția Metropolitană din Londra – referindu-se clar la premierul Keir Starmer. Cele trei incidente s-au petrecut astfel: 8 mai: incendierea unui autoturism în nord-vestul Londrei; 11 mai: incendiu la intrarea unei locuințe din Islington (nordul Londrei); 12 mai: incendiu la o casă din Kentish Town (tot în nord-vestul capitalei). Starmer locuise anterior la una dintre aceste adrese, înainte de a se muta în reședința oficială din 10 Downing Street după victoria în alegerile generale din iulie 2024. Rețineri succesive ale suspecților Reținerile celor trei au avut loc la date diferite: 13 mai: Roman Lavrinovici a fost arestat în cartierul Sydenham (sudul Londrei); 17 mai: Stanislav Carpiuc a fost reținut pe aeroportul Luton; 19 mai: Petro Pocinok a fost arestat în Chelsea. Cei trei se află în prezent în arest preventiv și urmează să compară în fața instanței pe 6 iunie.

Trump restructurează Consiliul Național de Securitate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Concedieri masive la Consiliul Național de Securitate al lui Trump, dispare 80% din personal

Trump restructurează Consiliul Național de Securitate. Peste 100 de funcționari ai Consiliului Național de Securitate (NSC) au fost concediați vineri, într-o mișcare masivă de restructurare decisă de administrația Trump. Trump restructurează Consiliul Național de Securitate Conform unui e-mail trimis de șeful de cabinet Brian McCormack, angajații au fost anunțați că au la dispoziție doar 30 de minute pentru a-și elibera birourile. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Măsura afectează inclusiv experți cheie în dosare sensibile precum Ucraina sau Kashmir. Potrivit unor surse, noua strategie urmărește transformarea NSC din organism de elaborare a politicilor într-un simplu executor al agendei prezidențiale. Numărul angajaților urmează să fie redus la circa 50, de la peste 300 în perioada administrației Biden. Reforma acordă mai multă autoritate Departamentului de Stat și Departamentului Apărării, dar riscă să afecteze calitatea consultanței de securitate la cel mai înalt nivel. Concedieri bruște, atmosferă haotică la sediul NSC Concedierile au fost anunțate fără preaviz, iar atmosfera de la Eisenhower Executive Office Building a fost descrisă drept „haotică” de către martori. Unii angajați au plecat în lacrimi, iar mai mulți oficiali au declarat sub anonimat că decizia a venit pe fondul presiunilor exercitate de apropiați ai președintelui, inclusiv Laura Loomer, care ar fi transmis o listă cu membri considerați „neloiali”. Impactul asupra politicii externe americane Restructurarea ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea președintelui Trump de a beneficia de expertiza necesară în context geopolitic. Numeroase poziții strategice rămân vacante, iar direcții importante, precum cele pentru afaceri africane sau NATO, riscă să fie comasate sau desființate. De asemenea, demiterea recentă a consilierului Mike Waltz, în urma unui scandal de securitate, alimentează și mai mult incertitudinea în jurul funcționării NSC.

Donald Trump amenință UE cu tarife (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a prăbușit iar bursele după ce a amenințat UE cu tarife de 50% de la 1 iunie

Donald Trump amenință UE cu tarife. Președintele american Donald Trump a stârnit îngrijorare globală după ce a anunțat, pe rețeaua Truth Social, intenția de a impune tarife vamale de 50% la importurile din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie. Donald Trump amenință UE cu tarife Anunțul, făcut cu doar câteva ore înaintea unei întâlniri între negociatorii americani și europeni, a provocat turbulențe pe piețele bursiere de pe ambele maluri ale Atlanticului. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Trump a acuzat Uniunea Europeană că este „foarte dificil de negociat” și că discuțiile „nu duc nicăieri”. Oficialii europeni speră la negocieri În replică, liderii europeni au transmis mesaje de reținere și determinare, subliniind nevoia de dialog și stabilitate în negocieri. Premierul olandez Dick Schoof a declarat că „toate astea fac parte din procesul de negociere” și că UE va răspunde „robust și ferm”. Vicepremierul irlandez Simon Harris a pledat pentru un „dialog calm și comprehensiv” cu SUA, în timp ce ministrul francez al Comerțului, Laurent Saint-Martin, a reafirmat linia europeană de „de-escaladare”, dar a subliniat că blocul este pregătit să răspundă. UE pregătește contramăsuri comerciale Uniunea Europeană a pregătit deja o serie de măsuri tarifare ca răspuns la potențialele decizii ale administrației Trump. Printre acestea se numără tarife la bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro, suspendate temporar până la mijlocul lunii iulie. În plus, blocul comunitar elaborează o listă suplimentară de tarife în valoare de 95 de miliarde de euro, care ar putea viza produse industriale precum avioanele Boeing, autoturismele fabricate în SUA și bourbonul. Analiști: o tactică de negociere riscantă Simone Tagliapietra, expert la think-tank-ul Bruegel, a calificat anunțul lui Trump drept „un duș rece” pentru Bruxelles, dar a sugerat că ar putea fi o tactică de negociere. Brad Setser, fost oficial al Trezoreriei americane, a avertizat că următoarea mișcare a UE va depinde de acțiunile concrete ale Washingtonului. În eventualitatea escaladării, Europa este pregătită să reacționeze rapid pentru a-și proteja interesele economice.

Donald Trump provoacă haos la Harvard (sursa: harvard.edu)
Internațional

Haos la Harvard, Trump interzice înscrierea studenților străini, un judecător suspendă ordinul

Donald Trump provoacă haos la Harvard. Un judecător federal din Massachusetts a suspendat temporar, vineri, decizia administrației Trump de a interzice înscrierea studenților străini la Universitatea Harvard. Instituția de învățământ a depus în aceeași dimineață o plângere în instanță, contestând decizia Departamentului pentru Securitate Internă, iar instanța i-a dat câștig de cauză. Donald Trump provoacă haos la Harvard Secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, anunțase joi revocarea imediată a certificării programului pentru studenți internaționali și vizitatori (SEVP) al Universității Harvard. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Decizia a fost justificată prin acuzații grave: lipsa de colaborare cu autoritățile, perpetuarea unui „mediu ostil studenților evrei”, promovarea simpatiilor pro-Hamas și aplicarea unor politici rasiste sub umbrela diversității și incluziunii. Ministerul Educației urmărește cu atenție cazul Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat vineri că monitorizează îndeaproape situația studenților români de la Harvard. Instituția colaborează cu Ambasada României la Washington pentru a evalua impactul acestor decizii asupra tinerilor români care studiază în SUA și a familiilor acestora. Studenții români, îndemnați să rămână în contact cu autoritățile MEC încurajează comunitatea românească de la Harvard să mențină legătura cu Ambasada României pentru a primi informații actualizate. Totodată, ministerul promite că va continua să coopereze cu instituțiile relevante pentru a sprijini interesele legitime ale studenților români aflați în această situație incertă.

Rubio evită să-l supere pe Putin (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Secretarul de stat Marco Rubio refuză să-l numească pe Putin "criminal de război"

Rubio evită să-l supere pe Putin. Secretarul de stat american Marco Rubio a refuzat să-l catalogheze pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, drept „criminal de război”, subliniind că prioritatea actuală este încheierea războiului din Ucraina Rubio evită să-l supere pe Putin În timpul unei audieri tensionate în Congres, congresmanul democrat Bill Keating a reamintit criticile dure aduse în trecut de Rubio lui Putin, pe vremea când era senator, întrebându-l dacă mai consideră că președintele rus este „criminal de război”. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Rubio a evitat un răspuns direct: „Au fost comise crime în Ucraina și cineva va trebui să răspundă pentru ele, dar acum obiectivul nostru este să punem capăt acestui război”, a declarat oficialul american. Acesta a adăugat că, „atât timp cât războiul continuă, mor oameni, alții sunt mutilați și se comit alte crime”. Bill Keating l-a acuzat pe Rubio că adoptă o poziție „incoerentă” și „echivocă” în fața unei situații grave. Apel la diplomație Rubio a încercat să justifice poziția sa prin nevoia de a menține canale de comunicare cu Rusia, afirmând că lipsa dialogului ar putea agrava situația. „Dacă nu ar fi existat comunicare între SUA și URSS în 1961, criza rachetelor din Cuba ar fi putut duce la un dezastru global”, a argumentat el. Trump discută cu Putin și Zelenski, fără rezultate În paralel, președintele Donald Trump a avut luni o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și cu Volodimir Zelenski, în încercarea de a media un acord de pace. Însă eforturile Statelor Unite de a obține un armistițiu de 30 de zile au fost respinse de Rusia. Putin, considerat „paria” de către administrația Biden, rămâne inflexibil în fața apelurilor internaționale. Rusia, recunoscută agresor de Rubio, dar nu de Trump Întrebat clar cine este agresorul în acest conflict, Marco Rubio a declarat: „Rusia a invadat Ucraina”. În contrast, Donald Trump a evitat în mod repetat să numească Moscova drept agresor. Mandat internațional pentru crime de război Vladimir Putin este în prezent vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), fiind acuzat de deportarea forțată a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia. De la începutul invaziei din februarie 2022, zeci de mii de persoane, inclusiv numeroși civili, și-au pierdut viața în conflictul militar declanșat de Kremlin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră