sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5524 articole
Internațional

Iranul amenință coridorul lui Trump, obținut în urma acordului între Armenia și Azerbaidjan

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump”. Iranul a avertizat sâmbătă că ar putea bloca un coridor strategic pe care Statele Unite intenționează să-l dezvolte între Armenia și Azerbaidjan, în Caucaz. Coridorul este prevăzut în acordul de pace semnat vineri la Casa Albă, în prezența președintelui american Donald Trump. Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” Proiectul, denumit „Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP), va avea o lungime de 43 de kilometri și va asigura Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, traversând teritoriul armean, cu continuare către Turcia. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Statele Unite vor deține drepturi exclusive de dezvoltare asupra coridorului, despre care Casa Albă afirmă că va impulsiona exporturile de energie și alte resurse. Mesaj dur de la Teheran Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem Ali Khamenei, a declarat că Iranul se opune ferm proiectului: „Acest coridor nu va deveni o rută a lui Trump, ci mai degrabă un cimitir pentru mercenarii lui Trump.” Nu este însă clar cum ar putea Teheranul să blocheze efectiv această rută. Anterior, Ministerul iranian de Externe a salutat acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, considerându-l „un pas important către o pace regională durabilă”, dar a avertizat împotriva intervențiilor străine în apropierea granițelor sale, care ar putea „submina securitatea și stabilitatea regiunii”. Iranul nu are forța militară pentru a bloca proiectul Experții consideră că Iranul, aflat sub presiunea SUA din cauza programului său nuclear și slăbit de consecințele bombardamentelor americane și de războiul cu Israelul din iunie, nu dispune de capacitatea militară pentru a opri coridorul. O astfel de acțiune ar putea atrage represalii nu doar din partea Azerbaidjanului, ci și a Turciei. Rusia, nemulțumită de excluderea sa din proiect Rusia și-a exprimat, la rândul său, nemulțumirea față de acest coridor, din care se vede exclusă, în ciuda intereselor sale în Caucaz. Moscova a transmis că sprijină acordul de pace semnat la Casa Albă, dar a propus „soluții dezvoltate de țările din regiune cu sprijinul vecinilor direcți – Rusia, Iranul și Turcia” pentru a evita „trista experiență” a medierilor occidentale din Orientul Mijlociu.

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” (sursa: Facebook/The White House)
Cutremur de 6,1 grade în Turcia (sursa: milliyet.com.tr)
Internațional

Cutremur mare, de 6,1 grade Richter, resimțit și în Bulgaria. Autoritățile turce evaluează urmările

Cutremur de 6,1 grade în Turcia. Un seism cu magnitudinea de 6,1 grade s-a produs duminică seara în vestul Turciei, potrivit Agenției pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD). Unda de șoc a fost simțită în mai multe provincii ale țării, inclusiv în Istanbul și Izmir, dar și în țări vecine, precum Bulgaria. Cutremur de 6,1 grade în Turcia Cutremurul a avut loc la ora locală 19:53, în provincia Balikesir, situată în apropierea metropolei Istanbul. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Până în prezent, autoritățile nu au raportat victime sau pagube materiale. Autoritățile turce verifică situația Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a anunțat pe platforma X că echipele de urgență ale AFAD au început inspecțiile în Istanbul și în provinciile vecine. „Până acum nu au fost semnalate victime sau pagube”, a precizat oficialul. Date tehnice despre seism Conform AFAD, cutremurul s-a produs la o adâncime de 11 kilometri. Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ) a estimat magnitudinea la 6,19 și adâncimea la 10 kilometri.

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici Ucraina, nici Rusia nu vor fi mulțumite cu acordul de pace, spune JD Vance

Acordul de pace nemulțumește ambele tabere. Vicepreședintele american JD Vance a declarat, într-un interviu acordat postului Fox News și publicat duminică, că o soluționare negociată a războiului dintre Rusia și Ucraina nu va putea mulțumi pe deplin niciuna dintre părți. Totuși, Statele Unite încearcă să obțină o înțelegere „acceptabilă” pentru ambele tabere Acordul de pace nemulțumește ambele tabere „Nimeni nu va fi super fericit. Probabil că atât rușii, cât și ucrainenii vor fi în final nemulțumiți”, a afirmat Vance, referindu-se la un potențial acord de pace pentru care Washingtonul depune eforturi înaintea summitului dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, programat pe 15 august în Alaska. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Donald Trump a lansat ideea unui posibil „schimb de teritorii”, care ar presupune cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric această variantă, declarând că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și cerând să fie inclus în negocierile ruso-americane. Discuții în pregătire între Trump, Putin și Zelenski JD Vance a precizat că SUA lucrează la programarea unor discuții între Trump, Putin și Zelenski, însă consideră că o întâlnire directă între liderii Rusiei și Ucrainei nu ar fi productivă înainte ca aceștia să discute separat cu Trump. Potrivit presei americane, Casa Albă analizează dacă Zelenski va fi invitat în Alaska pentru o întâlnire bilaterală cu Trump, separată de discuțiile Trump-Putin, sau pentru un summit trilateral. Liderii europeni cer presiune asupra Rusiei După apelul lui Zelenski către susținătorii săi europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a pune capăt războiului. În același timp, aceștia au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în negocieri. Punctul de plecare al discuțiilor ar trebui să fie actuala linie a frontului și vor trebui garanții de securitate pentru Ucraina în viitorul acord de pace. UE solicită includerea sa în negocieri Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat duminică că orice acord SUA-Rusia privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și Uniunea Europeană. Ea a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a miniștrilor de externe ai UE, luni, pentru a discuta strategia înaintea summitului ruso-american. Propunerea Rusiei Conform presei americane, Rusia ar fi propus oprirea ofensivei pe actuala linie a frontului în provinciile Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov. În schimb, Moscova ar cere controlul deplin asupra regiunii Donbas – provinciile Donețk și Lugansk. În prezent, provincia Lugansk este aproape integral ocupată de forțele ruse, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean. Propunerea ar include, implicit, menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea.

Zelenski sprijină planul european pentru pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski susține declarația liderilor europeni care-l susțin în negocierile Trump-Putin

Zelenski sprijină planul european pentru pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația comună a mai multor lideri europeni referitoare la obținerea păcii în Ucraina, protejând în același timp interesele ucrainene și europene, transmite Reuters. Liderii europeni salută eforturile lui Donald Trump Declarația a fost semnată de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Aceștia au salutat eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului, dar au subliniat necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei și oferirii de garanții de securitate pentru Kiev. Zelenski sprijină planul european pentru pace „Sfârșitul războiului trebuie să fie corect și sunt recunoscător tuturor celor care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a scris Zelenski pe platforma X. El a subliniat că Ucraina sprijină integral documentul semnat de Emmanuel Macron, Giorgia Meloni, Friedrich Merz, Donald Tusk, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și Alexander Stubb, privind pacea în Ucraina. Întâlnire Trump–Putin programată în Alaska Donald Trump a anunțat că se va întâlni vineri, în Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului început în urmă cu trei ani și jumătate. Zelenski și aliații săi europeni au avertizat că orice acord care ar obliga Ucraina să cedeze părți importante din teritoriul său ar încuraja și mai mult agresiunea Rusiei.

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinăria rusească Saratov, importantă pentru trupele Moscovei, avariată grav de drone ucrainene

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina. O persoană a murit, iar mai multe apartamente și o instalație industrială au fost avariate în urma unui atac ucrainean cu drone asupra regiunii Saratov, în sudul Rusiei, a anunțat duminică guvernatorul Roman Busargin. Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina Presa ucraineană, inclusiv agenția RBK-Ukraine, a relatat că rafinăria de petrol din orașul Saratov ar fi fost cuprinsă de flăcări în urma atacului cu drone. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Autoritatea aeronautică civilă rusă, Rosaviatsia, a anunțat suspendarea temporară a zborurilor din și spre Saratov, timp de aproape două ore, în dimineața zilei de duminică, pentru a asigura securitatea aeriană. Locuitorii, evacuați Potrivit guvernatorului Roman Busargin, locuitorii au fost evacuați după ce resturile unei drone distruse au avariat trei apartamente în timpul atacului desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Mai mulți locuitori au avut nevoie de asistență medicală. O persoană a fost spitalizată, iar din păcate, una a murit”, a declarat Busargin. Apărarea antiaeriană rusă, 121 de drone doborâte Ministerul rus al Apărării a anunțat că unitățile antiaeriene au distrus 121 de drone ucrainene în cursul nopții, dintre care opt deasupra regiunii Saratov. Busargin nu a precizat ce tip de obiectiv industrial a fost lovit, însă imagini apărute pe rețelele sociale arată un fum negru dens ridicându-se dintr-o zonă industrială.

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii pierd teren în Sumî, forțele ucrainene au recuperat și curățat complet un sat din regiune

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî. Ucraina a anunțat duminică recucerirea satului Bezsalivka, situat în regiunea Sumî, la frontiera cu Rusia. Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî „Forțele ucrainene au eliberat și au curățat complet satul Bezsalivka, din regiunea Sumî, de ocupanții ruși”, a anunțat Statul Major al armatei ucrainene pe Telegram. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Localitatea se află la aproximativ 20 de kilometri vest de principala zonă de conflict din regiune. Ofensiva rusă în nordul Ucrainei Rusia a declanșat o ofensivă în regiunea Sumî după ce, în aprilie, a alungat trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk, teritoriu parțial cucerit de Kiev în vara anului 2024. Trupele ruse se află acum la circa 20 de kilometri de orașul Sumî, capitala regională, care a fost ținta mai multor bombardamente mortale. Luptele cele mai dure, în estul țării Deși recucerirea Bezsalivka este o victorie importantă pentru Kiev, cele mai intense lupte au loc în estul Ucrainei. Armata rusă, care a lansat invazia în februarie 2022, și-a accelerat avansul în ultimele luni, profitând de efectivele mai reduse și echipamentul insuficient al forțelor ucrainene.

Diplomat chinez, investigat după o călătorie (sursa: US State Department)
Internațional

Important oficial chinez, reținut pentru a fi interogat de autoritățile de la Beijing

Diplomat chinez, investigat după o călătorie. Un diplomat chinez cu șanse mari de a deveni viitorul ministru de externe a fost reținut de autoritățile de la Beijing pentru a fi interogat, relatează Wall Street Journal, citând surse apropiate situației. Diplomat chinez, investigat după o călătorie Liu Jianchao, în vârstă de 61 de ani, conduce Departamentul Internațional al Partidului Comunist Chinez, instituție responsabilă cu relațiile cu partidele politice străine. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global El a fost reținut la întoarcerea dintr-o călătorie de afaceri, la sfârșitul lunii iulie. Potrivit surselor citate, motivul reținerii nu este cunoscut. Primul caz de acest nivel din 2023 Este pentru prima dată, din 2023, când un diplomat chinez de acest rang este reținut. Ultimul caz a fost cel al ministrului de externe Qin Gang, demis după dezvăluiri privind o relație extraconjugală. Cariera diplomatică și rolul în campania anticorupție Liu Jianchao a ocupat funcții importante în diplomația chineză, fiind ambasador în Indonezia și Filipine, dar și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. De asemenea, a condus agenții naționale și regionale implicate în campania anticorupție a președintelui Xi Jinping, fiind considerat o „stea în ascensiune” în politica externă a Chinei. Declarații și ultimele apariții publice La începutul lunii iulie, Jianchao l-a acuzat pe ministrul american al apărării că „instigă la confruntare și conflict”, după apelul acestuia către aliații SUA de a-și întări forțele armate pentru a contracara China. Ultima apariție publică a diplomatului datează din 29 iulie, în Algeria, după o serie de vizite în țări africane și în Singapore, potrivit site-ului oficial al Departamentului Internațional.

Pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare Foto: X/Twitter
Internațional

VIDEO Mai rău decât pe Otopeni: pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci au rămas și fără mâncare

Se poate și mai rău decât pe Otopeni: pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare. Zeci de zboruri de pe acest aeroport - care aduce turiștii ruși pe litoralul Mării Negre - au fost anulate, urmare a atacurilor cu drone în regiunea Krasnodar Krai. Citește și: Nicușor Dan, alături de Maia Sandu, la „Festivalul Lupilor”, de la Orhei Aeroportul Internațional Soci este printre primele zece din Rusia, înregistrând un trafic de peste cinci milioane de pasageri. Pasagerii ruși blocați pe aeroportul Soci de atacurile ucrainene au rămas și fără mâncare Însă atacurile ucrainene au blocat traficul, iar sute de pasageri stau în așteptare, pe scări și pe podelele aeroportului, arată imaginile de pe rețelele sociale. Mai rău, de ieri nu se mai găsește nimic de mâncare, fiindcă pasagerii au mâncat tot. „În aeroportul din Soci, pasagerii au mâncat toată mâncarea în timp ce așteptau zborurile În Soci, restricțiile de zbor au durat câteva zile, iar răbdarea pasagerilor s-a epuizat odată cu proviziile de mâncare. Potrivit martorilor oculari, ieri nu mai erau sandvișuri sau mese calde în cafenelele aeroportului — totul a fost consumat în timpul așteptării”, relatează Nexta TV.  „Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia, cunoscută și sub numele de Rosaviatsiya, a închis spațiul aerian deasupra orașului Soci de două ori pe 8 august, restricțiile continuând și a doua zi. Până în dimineața zilei de 9 august, 57 de zboruri au fost întârziate și un altul a fost anulat, potrivit publicației independente Meduza, care citează date dintr-o aplicație de urmărire a zborurilor. Întârzierile zborurilor au durat câteva ore, ceea ce a dus la formarea unor aglomerații mari la aeroportul din Sochi (...) Ucraina proiectează traiectorii de zbor pentru drone care să treacă la o distanță de 100-150 de kilometri (62-93 mile) de aeroporturile principale, forțând controlorii de trafic aerian ruși să activeze protocoalele de urgență”, scrie Kyiv Independent.       

Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Peste jumătate dintre germani susțin recunoașterea Palestinei. Guvernul amână decizia

Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina. O majoritate a cetățenilor din Germania este favorabilă recunoașterii unui stat palestinian, potrivit unui sondaj realizat de Forsa pentru revista de politică externă „Internationale Politik”. Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina Potrivit sondajului, 54% dintre respondenți au răspuns afirmativ la întrebarea „Ar trebui Germania să recunoască acum Palestina ca stat independent?”, în timp ce 31% s-au opus. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Cercetarea a fost realizată la sfârșitul lunii iulie pe un eșantion de 1.001 persoane. Sprijin ridicat în rândul tinerilor și vârstnicilor Sondajul arată că sprijinul pentru recunoașterea Palestinei este mai mare în estul Germaniei (59%) decât în vest (53%). Cele mai ridicate procente se regăsesc în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani (60%) și al persoanelor de peste 60 de ani (58%). În funcție de orientarea politică, susținerea este cea mai mare în rândul simpatizanților partidului Die Linke (85%), urmați de cei ai Verzilor (66%) și ai SPD (52%). Sprijinul este mai scăzut în rândul susținătorilor CDU/CSU (48%) și AfD (45%). Poziția actuală a guvernului german Guvernul federal susține principiul soluției cu două state, în care Israelul și Palestina să conviețuiască pașnic. Totuși, executivul de la Berlin consideră că recunoașterea internațională a Palestinei trebuie să fie ultimul pas al procesului de negociere, nu unul inițial. În prezent, șansele de a ajunge la un acord pe marile puncte de divergență sunt reduse. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat recent, la o conferință de la New York, că „suntem pe marginea prăbușirii” și că soluția celor două state este „mai îndepărtată ca niciodată”, deși rămâne posibilă cu voință politică reală. Peste 150 de state au recunoscut Palestina Până acum, aproape 150 dintre cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut Palestina ca stat independent. Războiul din Fâșia Gaza, soldat cu zeci de mii de victime, a determinat și alte țări să anunțe intenția de a face acest pas. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că recunoașterea va avea loc în această toamnă. Canada a transmis că va proceda la fel, iar premierul britanic Keir Starmer a avertizat că ar putea lua aceeași măsură dacă situația nu se îmbunătățește.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump l-ar putea invita pe Zelenski la întâlnirea cu Putin din Alaska

Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski. Casa Albă analizează posibilitatea de a-l invita pe Zelenski la întâlnirea Trump–Putin din Alaska Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski Administrația americană ia în calcul invitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programat pentru vineri, 15 august, în Alaska. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Informația vine la o zi după ce Washingtonul și Moscova au confirmat oficial întrevederea liderilor SUA și Rusiei, care va avea ca temă centrală războiul din Ucraina. Potrivit NBC News, care citează un oficial american de rang înalt și trei surse apropiate discuțiilor interne, ideea unei întâlniri trilaterale este „în discuție”. Deși participarea lui Zelenski nu a fost confirmată, sursele spun că este „absolut posibilă”, iar oficialii speră ca aceasta să aibă loc. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” Înainte de confirmarea summitului, Donald Trump a declarat la Casa Albă că „suntem foarte aproape de un acord” care ar putea pune capăt conflictului. Liderul american a adăugat că va exista „un schimb de teritorii, spre beneficiul ambelor părți”. Zelenski respinge cedarea de teritorii Președintele ucrainean a reacționat ferm, avertizând că acceptarea ocupării de către Rusia a unor teritorii ucrainene ar duce inevitabil la o nouă invazie. Zelenski a reamintit că anexarea Crimeei în 2014 nu a împiedicat Moscova să ocupe mai multe regiuni în conflictul actual. „Putin vrea să fie iertat pentru capturarea sudului regiunii Herson, a Zaporojiei, a întregului teritoriu al regiunilor Lugansk și Donețk, precum și a Crimeei. Nu vom permite o a doua încercare de împărțire a Ucrainei. Cunoscând Rusia, unde există o a doua, va exista și o a treia”, a declarat liderul ucrainean. NATO și aliații: „Ucraina trebuie să fie parte din negocieri” Potrivit unor surse diplomatice, Ucraina și mai mulți aliați NATO sunt îngrijorați că Donald Trump ar putea accepta propunerile lui Putin fără a ține cont de pozițiile lor. Într-o declarație comună, premierul britanic Keir Starmer și liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și Comisiei Europene au subliniat că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără Kiev” și că „granițele internaționale nu pot fi schimbate prin forță”. Ei au precizat că negocierile trebuie să pornească de la „linia actuală de contact” și să se desfășoare în contextul unui armistițiu sau al reducerii ostilităților. Întâlnire de coordonare a aliaților înainte de summit Înaintea reuniunii din Alaska, ministrul britanic de externe David Lammy a găzduit la reședința oficială din Chevening o întâlnire între oficiali ucraineni, consilieri de securitate din Europa și vicepreședintele american JD Vance. Întâlnirea, solicitată de Washington, a reunit reprezentanți din SUA, Ucraina, Franța, Germania, Italia, Finlanda, Polonia și Marea Britanie. Ucraina a fost reprezentată de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Zelenski. Poziția Kievului: Pace durabilă doar cu Ucraina la masă Andrii Iermak a transmis pe rețelele sociale că aliații au o poziție comună clară: „O pace durabilă și sigură este posibilă doar cu Ucraina la masa negocierilor, cu respectarea deplină a suveranității noastre și fără recunoașterea ocupației.” Înainte de această întâlnire, premierul britanic Keir Starmer a discutat la telefon cu Volodimir Zelenski și cu președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit Downing Street, Starmer și Macron au reiterat „sprijinul neclintit” pentru liderul ucrainean și angajamentul de a obține „o pace justă și durabilă pentru poporul Ucrainei”.

Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Controverse înaintea summitului Trump–Putin: emisarul SUA ar fi înțeles greșit cerințele Rusiei

Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska. Înaintea summitului pentru pace în Ucraina, programat pe 15 august în Alaska între Donald Trump și Vladimir Putin, au apărut întrebări legate de eficiența negocierilor purtate de emisarul american Steve Witkoff la Moscova. Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska Potrivit informațiilor BILD, Rusia nu a renunțat la cerința maximală: controlul complet asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie, Herson și Crimeea înainte de încetarea focului. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Singura concesie discutată ar fi fost ideea unor „armistiții sectoriale”, precum evitarea atacurilor asupra infrastructurii energetice sau a marilor orașe din spatele frontului. Moscova respinge, însă, oprirea ofensivei pe front, în pofida propunerii americane de ridicare a majorității sancțiunilor și încheierea unor noi acorduri economice. Donald Trump ar fi sugerat chiar un „schimb de teritorii”, prin care Rusia ar păstra părți din Donbas în schimbul renunțării la alte zone ocupate, propunere respinsă categoric de președintele Ucrainei. O neînțelegere majoră la negocieri? Conform surselor, Witkoff ar fi interpretat greșit unele declarații ale delegației ruse. Astfel, solicitarea Moscovei privind „retragerea pașnică” a trupelor ucrainene din Herson și Zaporojie ar fi fost înțeleasă de negociatorul american ca pe un angajament al Rusiei de a se retrage din aceste regiuni. „Witkoff nu știe despre ce vorbește”, a declarat un oficial ucrainean pentru BILD, afirmație împărtășită și de surse guvernamentale germane. Ședință tensionată cu partenerii europeni Joi seară a avut loc o videoconferință între reprezentanți ai administrației Trump, inclusiv Witkoff, secretarul de stat Marco Rubio, vicepreședintele JD Vance și lideri europeni. Surse citate de BILD afirmă că partea americană a părut „haotică și lipsită de unitate”. Declarațiile lui Witkoff despre discuția cu Putin ar fi fost percepute ca incoerente, iar negociatorul a lăsat impresia că este depășit și nepregătit în privința detaliilor teritoriale din Ucraina. Divergențe în interiorul echipei Trump Ar fi existat și o diferență de abordare între Marco Rubio și Steve Witkoff. Rubio a susținut implicarea directă a europenilor în procesul de negociere, în timp ce Vance și Witkoff ar fi dorit doar să informeze Europa după ce echipa lui Trump ia deciziile finale.

Proteste la Londra, peste 200 de arestări (sursa: Facebook/Metropolitan Police Service)
Internațional

Marea Britanie interzice grupul Palestine Action: peste 200 de arestări la protestele din Londra

Proteste la Londra, peste 200 de arestări. Poliția din Londra a arestat cel puțin 200 de persoane în timpul unei manifestații împotriva interzicerii grupului de activiști pro-palestinieni Palestine Action în Marea Britanie. Proteste la Londra, peste 200 de arestări Protestatarii s-au adunat în zona Parliament Square, afișând pancarte de susținere pentru organizația interzisă. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Potrivit Metropolitan Police, patru persoane au fost arestate suplimentar sub acuzația de agresiune asupra unor agenți de poliție. Forțele de ordine au menționat că intervenția a fost necesară pentru menținerea ordinii publice, în contextul unei manifestații tensionate. Palestine Action, desemnată organizație teroristă în Marea Britanie Guvernul britanic a decis, în urmă cu câteva săptămâni, să clasifice Palestine Action drept „organizație teroristă”, conform legislației antiterorism din Regatul Unit. De atunci, protestele împotriva acestei decizii au devenit frecvente, iar sute de persoane au fost deja arestate pentru afișarea publică a sprijinului față de grup. Executivul de la Londra susține că măsura nu vizează poporul palestinian sau dreptul de a protesta pentru cauza acestuia, ci activitățile violente ale grupării, inclusiv atacuri asupra unor ținte din industria de apărare britanică. Acuzațiile grupului față de Israel și industria britanică de armament Palestine Action acuză Israelul de comiterea unui genocid împotriva populației palestiniene din Fâșia Gaza și susține că industria de armament din Marea Britanie ar avea o responsabilitate indirectă în aceste acțiuni. Înainte de interzicere, grupul și-a asumat, printre altele, un atac cu vopsea asupra unor avioane militare britanice.

Orașul Nagasaki comemorează victimele tragediei nucleare (sursa: Pexels/Ben Todela)
Internațional

Nagasaki comemorează 80 de ani de la tragedia nucleară care a ucis instant 70.000 de oameni

Orașul Nagasaki comemorează victimele tragediei nucleare. Orașul japonez Nagasaki a comemorat sâmbătă victimele bombardamentului atomic din 9 august 1945. Orașul Nagasaki comemorează victimele tragediei nucleare Ceremonia a avut loc în memoria tragediei de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, când o bombă atomică americană a devastat orașul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Primarul Shiro Suzuki a declarat că pericolul unui conflict nuclear este din nou în creștere și a numit această amenințare „o criză existențială iminentă pentru întreaga umanitate”. El a îndemnat comunitatea internațională să învețe din istorie și să se asigure că Nagasaki rămâne ultimul oraș din lume care suferă o astfel de catastrofă. Dimensiunea tragediei din 1945 La 9 august 1945, bomba cu plutoniu „Fat Man” a ucis pe loc aproximativ 70.000 de oameni și a rănit alți 75.000 în Nagasaki. Atacul a urmat bombardării orașului Hiroshima, care, pe 6 august, fusese lovit de bomba cu uraniu „Little Boy”, soldată cu circa 140.000 de victime.

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, categoric: Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei, așa cum a sugerat Trump

Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, pe rețelele sociale, că țara sa „nu va ceda teritorii ocupantului”. Declarația vine înaintea întâlnirii programate pentru 15 august în Alaska între președinții american Donald Trump și rus Vladimir Putin. Ucraina nu va ceda teritorii Rusiei Zelenski a avertizat că „orice decizie s-ar lua împotriva noastră, orice decizie care s-ar lua fără Ucraina ar fi decizii împotriva păcii”. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Afirmația vine după ce Trump a menționat vineri posibilitatea unui „schimb de teritorii” între Ucraina și Rusia în cadrul unui viitor acord de pace. „Idei născute moarte” și respectarea Constituției Liderul ucrainean a respins ferm orice concesie teritorială, numind-o o idee „născută moartă”. El a subliniat că „răspunsul la problema teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei” și a precizat că nimeni nu se va abate de la acest principiu. Condițiile pentru pace și revendicările Rusiei Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită pentru „decizii reale” care pot aduce pacea. Presa internațională a relatat că Vladimir Putin ar fi cerut controlul total asupra regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, ceea ce ar presupune cedarea unui teritoriu de mii de kilometri pătrați și a unor orașe strategice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră