sâmbătă 10 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Armata, trimisă în munți pentru a prinde urșii ucigași. În ultimele șase luni, 12 morți (Japonia)

Armata Japoniei a fost mobilizată miercuri în regiunea muntoasă din nordul țării, după o solicitare urgentă a autorităților locale copleșite de un val de atacuri ale urșilor. Decizia vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de incidente, cu peste 100 de atacuri raportate și 12 persoane ucise din luna aprilie. Operațiune militară în Kazuno, zona cea mai afectată Intervenția armatei a început în orașul Kazuno, prefectura Akita, unde locuitorii trăiesc de săptămâni întregi sub teroarea urșilor care coboară din păduri în căutare de hrană. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Oamenii au fost avertizați să evite pădurile dese, să nu iasă din case după lăsarea întunericului și să poarte clopoței pentru a-i descuraja pe urși. Prefectura Akita, împreună cu cea vecină Iwate, concentrează două treimi din decesele provocate de animale sălbatice în ultimele luni. Guvernul de la Tokyo intervine „În condițiile în care urșii continuă să pătrundă în zone locuite și numărul atacurilor crește zilnic, nu ne putem permite absolut deloc să amânăm contramăsurile”, a declarat secretarul șef adjunct al cabinetului nipon, Kei Sato, într-o conferință de presă la Tokyo. Autoritățile din Akita au raportat o creștere de șase ori a observărilor de urși față de anul precedent, depășind pragul de 8.000 de incidente. Situația l-a determinat pe guvernatorul prefecturii să ceară sprijinul Forțelor de Autoapărare ale Japoniei. Soldați și vehicule militare mobilizate pentru instalarea capcanelor Miercuri dimineață, în Kazuno au sosit un camion militar, mai multe jeepuri și peste o duzină de soldați, unii echipați cu veste antiglonț. Rolul armatei este logistic – militarii vor transporta și amplasa capcanele, iar verificarea acestora se va face în colaborare cu echipele locale. Capturarea și sacrificarea urșilor vor fi realizate exclusiv de vânători autorizați, dotați cu arme potrivite acestui tip de intervenție. Cauzele crizei: schimbările climatice și depopularea satelor Experții japonezi susțin că tot mai frecventele întâlniri dintre oameni și urși au la bază o combinație de factori: modificarea surselor naturale de hrană din cauza schimbărilor climatice, defrișările masive și depopularea zonelor rurale. Totodată, corpul îmbătrânit al vânătorilor – pe care autoritățile se bazau în trecut – este copleșit de situație, iar capacitatea locală de intervenție a scăzut considerabil. Atacuri în locuri publice: de la supermarketuri la stațiuni termale În ultimele luni, presa niponă a relatat o serie de incidente șocante: clienți atacați într-un supermarket, un turist mușcat într-o stație de autobuz de lângă un sit UNESCO și un muncitor mutilat în timp ce curăța o baie termală. Urșii negri japonezi, întâlniți în majoritatea regiunilor țării, pot atinge 130 de kilograme, iar cei bruni de pe insula Hokkaido pot depăși 400 de kilograme – devenind extrem de periculoși atunci când se apropie de zonele populate. Precedente istorice Nu este prima dată când Japonia recurge la sprijin militar pentru gestionarea faunei sălbatice. În urmă cu un deceniu, Forțele de Autoapărare au oferit suport aerian pentru vânătoarea de cerbi, iar în 2001, armata britanică a intervenit într-un mod similar, acordând sprijin logistic pentru sacrificarea animalelor în timpul crizei de febră aftoasă. Mobilizarea din Kazuno arată însă dimensiunea unei crize fără precedent, care a transformat conviețuirea omului cu natura într-o problemă de siguranță națională.

Armata, trimisă în munți pentru a prinde urșii ucigași. În ultimele șase luni, 12 morți (Japonia)
Incendiu uriaș la un cămin de bătrâni din Tuzla, 11 decedați și 20 de răniți (Bosnia)
Internațional

Incendiu uriaș la un cămin de bătrâni din Tuzla, 11 decedați și 20 de răniți (Bosnia)

Un incendiu de proporții a izbucnit marți seara într-un cămin de bătrâni din orașul Tuzla, situat în nord-estul Bosniei, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 20. Poliția locală a confirmat bilanțul tragic și a anunțat declanșarea unei anchete pentru stabilirea cauzelor. Rezidenții, victime ale flăcărilor „Potrivit primelor informații, 11 rezidenți ai căminului de bătrâni din Tuzla și-au pierdut viața în incendiu”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliției bosniace, Adnana Sprecic. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Focul s-a declanșat în jurul orei locale 20:45 (19:45 GMT), la etajul al șaptelea al clădirii, potrivit unui comunicat transmis de instituția care administrează căminul. 20 de persoane rănite, printre care salvatori și angajați În total, aproximativ 20 de persoane – inclusiv pompieri, polițiști, membri ai echipelor de intervenție, angajați și rezidenți – au avut nevoie de îngrijiri medicale. Toți au fost transportați la clinica universitară din Tuzla, unde primesc tratament pentru arsuri sau intoxicații cu fum. Mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilor Ruza Kajic, una dintre rezidentele căminului, a povestit pentru televiziunea națională BHRT momentele de panică: „Mă duceam la culcare când am auzit un trosnet. Nu știu dacă erau ferestrele camerei mele care se spărgeau. M-am uitat pe fereastră și am văzut flăcări căzând de sus. La etajele superioare sunt persoane țintuite la pat.” Femeia, vizibil șocată, locuiește la etajul al treilea și a reușit să se salveze fugind pe coridor. Imagini dramatice și anchetă în desfășurare Posturile locale au difuzat imagini cu etajul superior al clădirii cuprins de flăcări. Echipele de intervenție au reușit să stingă incendiul în cursul serii, însă pagubele sunt considerabile. Poliția a anunțat că o echipă de anchetatori s-a deplasat la fața locului și va începe cercetările de îndată ce condițiile o vor permite. Condoleanțe din partea autorităților Președintele președinției tripartite a Bosniei, Zeljko Komsic, a transmis condoleanțe familiilor victimelor și urări de însănătoșire grabnică celor răniți. La rândul său, prim-ministrul entității musulmano-croate, Nermin Niksic, a descris tragedia drept „o catastrofă”, subliniind necesitatea unei anchete rapide și transparente.

Extrema dreaptă olandeză pierde alegerile, Geert Wilders recunoaște înfrângerea
Internațional

Extrema dreaptă olandeză pierde alegerile, Geert Wilders recunoaște înfrângerea

Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, a recunoscut marți înfrângerea în alegerile legislative anticipate, desfășurate miercurea trecută. Rezultatele finale, încă neoficiale, arată o diferență de aproximativ 28.000 de voturi între Partidul Libertății (PVV), condus de Wilders, și partidul liberal progresist D66, aflat sub conducerea lui Rob Jetten. Geert Wilders acceptă rezultatul și îl felicită pe Rob Jetten După ce a acuzat inițial nereguli în procesul electoral, Geert Wilders a decis să recunoască înfrângerea și să îl felicite pe Rob Jetten pentru victorie. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Șansele ca rezultatul să se mai schimbe sunt minime. Prin urmare, l-am felicitat pe Jetten pentru victoria sa”, a declarat Wilders presei. Rob Jetten, în vârstă de 38 de ani, este favorit să devină cel mai tânăr prim-ministru din istoria Olandei și primul premier deschis homosexual al țării. De la ascensiune radicală la retragerea din guvern Geert Wilders, liderul Partidului Libertății (PVV), a câștigat alegerile legislative din urmă cu doi ani, promițând o ruptură radicală față de Bruxelles. În campania din 2023, el a atacat Uniunea Europeană, a cerut reintroducerea controalelor la frontiere, expulzarea migranților, interzicerea Coranului și a moscheilor și chiar organizarea unui referendum pentru un posibil „Nexit” – ieșirea Olandei din UE. Totuși, presiunile interne și europene l-au forțat pe Wilders să tempereze discursul extremist. Pentru a putea forma o coaliție de guvernare, a fost nevoit să facă multiple compromisuri și să renunțe la postul de prim-ministru, care a fost ocupat de Dick Schoof, fost șef al serviciilor secrete. În iunie 2025, Wilders și-a retras partidul din coaliția de guvernare, provocând căderea guvernului și organizarea de alegeri anticipate. O nouă majoritate politică în formare Deși Rob Jetten pare să fi câștigat scrutinul, formarea guvernului olandez rămâne un proces complex și de lungă durată. Sistemul politic al țării nu impune termene limită, iar negocierile pot dura luni de zile. Primul pas este numirea unui „explorator”, care consultă partidele pentru a identifica posibile majorități. Ulterior, parlamentul desemnează un „mediator” însărcinat cu redactarea unui acord de guvernare între partidele compatibile ideologic. Abia după finalizarea acestor discuții sunt stabilite ministerele și numele viitorului prim-ministru. Posibilă coaliție de centru-stânga și centru-dreapta Pentru a atinge pragul de 76 de mandate din cele 150, cea mai probabilă formulă de guvernare ar fi o coaliție largă, formată din: D66 (26 de mandate) – partidul câștigător, condus de Rob Jetten VVD (22 de mandate) – partidul liberal al fostului premier Mark Rutte CDA (18 mandate) – formațiune de centru-dreapta Verzi/Laburiști (20 de mandate) – alianță socialist-ecologistă condusă până recent de Frans Timmermans, fost comisar european Această combinație ar putea asigura stabilitatea politică într-un parlament profund fragmentat, dar negocierile se anunță dificile din cauza diferențelor ideologice majore dintre partide. Schimbare de generație în politica olandeză Ascensiunea lui Rob Jetten marchează o tranziție generațională în politica Olandei. La 38 de ani, el devine simbolul unei noi generații de lideri europeni, care combină liberalismul progresist cu angajamentul față de valorile europene. În timp ce extrema dreaptă a lui Wilders rămâne o forță semnificativă în parlament, rezultatul acestor alegeri arată că majoritatea olandezilor optează pentru moderație și cooperare europeană, într-un moment crucial pentru stabilitatea Uniunii Europene.

Cel mai citit ziar din Ungaria, Blikk, cumpărat de un grup apropiat de Orbán. Redactorul-șef demisionează
Internațional

Cel mai citit ziar din Ungaria, Blikk, cumpărat de un grup apropiat de Orbán. Redactorul-șef demisionează

Redactorul-șef al ziarului Blikk, Iván Nagy, și-a anunțat demisia la doar câteva zile după ce publicația a fost cumpărată de grupul Indamedia, considerat apropiat de premierul Viktor Orbán. Plecarea sa survine într-un moment tensionat pentru presa maghiară, cu doar șase luni înainte de alegerile legislative din 2025, în care opoziția conduce în sondaje. Blikk, de la grupul elvețian Ringier la Indamedia Vineri, grupul media elvețian Ringier a anunțat vânzarea diviziei sale din Ungaria, care include Blikk, ziarul său duminical Vasárnapi Blikk, un portal de sănătate și mai multe reviste, către Indamedia, un conglomerat media cu legături strânse cu partidul de guvernământ Fidesz. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Noul proprietar nu ne vrea, dar e în regulă — intențiile noastre coincid”, a scris redactorul-șef Iván Nagy pe Facebook, anunțând și plecarea colegului său Peter Szigeti, responsabil de conținut editorial. Preluare controversată înainte de alegeri Tranzacția a stârnit îngrijorări legate de independența presei, fiind percepută ca o nouă etapă în consolidarea controlului mediatic de către cercul lui Viktor Orbán. Săptămânalul HVG a relatat că o bancă asociată cu László Mészáros, prieten și aliat apropiat al premierului, a acordat un împrumut de 33 de milioane de euro companiei Indamedia chiar înainte de achiziție — indiciu al unui sprijin politic indirect. Blikk, cel mai citit ziar din Ungaria Blikk este cel mai popular ziar din Ungaria și una dintre primele cinci publicații online din țară, cu aproximativ trei milioane de cititori lunar, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Comunicații și Media (NMHH). Publicația, lansată în 1994, s-a remarcat prin tonul tabloid, dar și prin abordarea critică la adresa guvernului, ceea ce a făcut-o una dintre ultimele voci independente din presa de mare tiraj. Ringier invocă „motive economice” Într-un comunicat, reprezentanții Ringier au declarat că sunt „conștienți de sensibilitatea subiectului independenței presei în Ungaria”, însă decizia de vânzare a fost luată exclusiv din rațiuni economice: „Am căutat un proprietar pe termen lung și profesionist. Decizia noastră se bazează pe considerente strategice și pe dorința de a ne concentra pe activitățile digitale de bază.” Controlul mediatic sub Viktor Orbán De la revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010, Ungaria a cunoscut o centralizare masivă a presei. Numeroase redacții independente au fost închise, cumpărate sau transformate în portavoce pro-guvernamentale, iar mass-media publică a devenit un instrument de propagandă al partidului Fidesz. Conform organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), peste 80% din peisajul mediatic maghiar era deja controlat de persoane sau grupuri apropiate premierului înainte de achiziția Blikk. Un nou pas în erodarea pluralismului mediatic Demisia redactorului-șef Iván Nagy simbolizează sfârșitul unei redacții independente într-o țară unde libertatea presei a fost progresiv restrânsă. Preluarea Blikk de către Indamedia este privită de analiști drept o mișcare strategică a guvernului Orbán înaintea alegerilor, menită să limiteze spațiul de exprimare critică și să uniformizeze discursul mediatic în favoarea puterii.

Zelenski, pe linia frontului la Pokrovsk, orașul pe care Putin și-l dorește cu disperare
Internațional

Zelenski, pe linia frontului la Pokrovsk, orașul pe care Putin și-l dorește cu disperare

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți că a vizitat trupele aflate pe linia de front de la Pokrovsk, oraș strategic din regiunea Donbas, unde se dau în prezent cele mai grele lupte ale războiului. Localitatea, considerată un punct-cheie pentru apărarea estului Ucrainei, se află sub presiune constantă din partea armatei ruse, care încearcă să o încercuiască. Zelenski, în vizită la trupele Gărzii Naționale Azov „M-am întâlnit cu soldații noștri la postul de comandă al Corpului 1 al Gărzii Naționale Azov, care conduce apărarea în zona Dobropillia, în apropiere de Pokrovsk”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Președintele ucrainean a decorat mai mulți militari și le-a transmis un mesaj de recunoștință: „Vă mulțumesc pentru apărarea Ucrainei, a integrității noastre teritoriale. Serviți într-un sector foarte important. Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru.” Zelenski i-a îndemnat pe soldați să continue lupta „cu victorie împotriva inamicului în fiecare zi”. Întâlnire cu comandantul Azov, eroul de la Mariupol În timpul vizitei, Zelenski s-a întâlnit cu Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, cunoscut pentru rezistența eroică din timpul asediului combinatului Azovstal din Mariupol, în 2022. Liderul ucrainean a fost însoțit de generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene, într-o demonstrație de sprijin direct pentru forțele care apără Donbasul. Pokrovsk, epicentrul celor mai grele lupte Regiunea Pokrovsk-Myinograd, care avea înainte de război aproximativ 100.000 de locuitori, a devenit unul dintre cele mai disputate sectoare ale frontului. Observatorii militari avertizează că zona riscă să fie încercuită de trupele ruse, care ar fi pătruns deja în unele cartiere ale orașului. Deputata ucraineană Mariana Bezugla a descris situația de la Pokrovsk drept „groaznică”, în timp ce armata ucraineană confirmă că luptele se duc în interiorul orașului, iar forțele speciale și echipamente suplimentare au fost trimise în sprijin. Moscova susține că deține controlul asupra unor părți din Pokrovsk Potrivit Ministerului rus al Apărării, trupele ruse ar fi „curățat de soldați ucraineni” peste 35 de clădiri din Pokrovsk și continuă „eliminarea unor unități încercuite” în apropierea orașului Kupiansk, situat la 160 de kilometri nord. Kievul a negat informațiile privind încercuirea completă a trupelor sale, explicând că termenul „încercuire” este folosit de ruși pentru a desemna o blocare parțială a liniilor de aprovizionare, aflate sub focul artileriei și dronelor rusești. Situația de pe teren: lupte stradale și „zone gri” Potrivit platformei ucrainene DeepState, care urmărește evoluția frontului pe baza imaginilor din surse deschise, trupele ruse își continuă înaintarea în interiorul orașului Pokrovsk și în împrejurimi. Totuși, o mare parte a localității rămâne o „zonă gri”, adică necontrolată ferm de niciuna dintre părți. Blogul militar rus Rîbar confirmă, la rândul său, că forțele ruse își extind controlul, dar recunoaște că „o curățare completă a orașului este încă departe”. Pokrovsk – „poarta către Donețk” Asaltul asupra Pokrovskului face parte din strategia Rusiei de a cuceri întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk, din care Ucraina mai controlează aproximativ 10%. Presa rusă numește Pokrovsk „poarta către Donețk”, un obiectiv strategic care ar deschide drumul trupelor ruse către Kostiantinivka, iar apoi spre Kramatorsk și Sloviansk — ultimele mari redute ucrainene din regiune.

Fostul comisar european pentru Justiție, Didier Reynders, inculpat pentru spălare de bani în Belgia
Internațional

Fostul comisar european pentru Justiție, Didier Reynders, inculpat pentru spălare de bani în Belgia

Fostul comisar european pentru Justiție, Didier Reynders, a fost pus sub acuzare pentru spălare de bani și alte delicte încă neprecizate. Reynders, politician liberal belgian și una dintre figurile proeminente ale instituțiilor europene, este investigat pentru tranzacții suspecte legate de achiziția unor bilete de loterie. Tranzacții suspecte semnalate de Loteria Națională Investigația a fost declanșată după o plângere depusă de Unitatea de Prelucrare a Informațiilor Financiare (CTIF) și de Loteria Națională a Belgiei, care au identificat sume mari de bani utilizate pentru cumpărarea de bilete de loterie electronice. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Suspiciunile privind originea fondurilor au determinat autoritățile să deschidă o anchetă penală privind posibile acte de spălare de bani. Didier Reynders a fost comisar european pentru Justiție până la 30 noiembrie 2024, perioadă în care a coordonat aplicarea și respectarea statului de drept în țările Uniunii Europene. Banca ING, anchetată pentru trafic de influență În august 2025, presa belgiană a dezvăluit că Parchetul din Belgia a extins investigațiile și asupra băncii ING, suspectată de trafic de influență în legătură cu același dosar. Procurorii belgieni încearcă să determine dacă prin intermediul instituției bancare au fost facilitate tranzacții sau operațiuni menite să ascundă proveniența fondurilor implicate. Didier Reynders, interogat și pus oficial sub acuzare Potrivit publicațiilor Le Soir, Le Vif, De Standaard și site-ului de investigații Follow The Money, fostul comisar european a fost oficial inculpat pe 16 octombrie 2025, după ce a fost interogat de un procuror. La scurt timp după audierea lui Reynders, a fost interogată și soția sa, Bernadette Prignon, judecătoare onorifică la Curtea de Apel din Liège, însă aceasta nu a fost pusă sub acuzare până în prezent. Cariera politică a lui Didier Reynders Înainte de a deveni comisar european, Didier Reynders a avut o carieră politică de peste două decenii în Belgia. A fost ministru al Finanțelor între 1999 și 2011, iar apoi ministru de Externe între 2011 și 2019, înainte de a fi numit comisar european în cadrul Comisiei conduse de Ursula von der Leyen. Un nou episod dintr-un șir de controverse Nu este pentru prima dată când Reynders se confruntă cu acuzații de spălare de bani. În urmă cu șase ani, a fost vizat de un dosar similar, care însă a fost clasat din lipsă de probe. Actuala anchetă redeschide astfel controversele privind integritatea unuia dintre cei mai influenți politicieni belgieni ai ultimelor decenii.

Roma proclamă o zi de doliu după moartea muncitorului român prins sub dărâmăturile Torre dei Conti
Internațional

Roma proclamă o zi de doliu după moartea muncitorului român prins sub dărâmăturile Torre dei Conti

Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a declarat ziua de miercuri, 5 noiembrie, drept zi de doliu municipal în memoria muncitorului român Octav Stroici, care și-a pierdut viața în urma prăbușirii parțiale a turnului Torre dei Conti, o clădire medievală situată în centrul istoric al capitalei italiene. Roma, în doliu pentru Octav Stroici „Orașul Roma este alături de familia lui Octav Stroici, de colegii săi și de toți cei care l-au iubit, împărtășind durerea în urma acestei pierderi tragice”, a transmis Primăria Romei într-un comunicat oficial. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Octav Stroici, în vârstă de 66 de ani, a murit luni seară într-un spital din Roma, la câteva ore după ce fusese salvat în viață de sub dărâmături. Muncitorul român a stat 11 ore prins sub ruine, fiind singurul dintre cei cinci muncitori prinși în prăbușire care nu a supraviețuit. Proteste sindicale după tragedie În semn de protest față de creșterea numărului de decese la locul de muncă, principalele sindicate din Italia au organizat marți după-amiază un marș cu torțe în centrul Romei. „Într-o țară sănătoasă, Octav nu ar fi trebuit să lucreze pe un șantier îndeplinind sarcini grele și periculoase pentru a-și câștiga existența. Toate acestea trebuie să se schimbe”, au transmis sindicatele într-o declarație comună. Doliu municipal și anularea ceremoniei aeriene Decizia primarului Gualtieri coincide cu celebrarea Zilei Forțelor Armate din Italia, programată tot pe 5 noiembrie. În cadrul acesteia era prevăzută o ceremonie de depunere de coroane la Altarul Patriei, aflat în apropierea locului tragediei. În semn de respect pentru muncitorul român și pentru a permite desfășurarea anchetei, Ministerul italian al Apărării a decis anularea mitingului aerian planificat deasupra Via dei Fori Imperiali, zona în care se află Torre dei Conti. Un monument istoric aflat în renovare Turnul Torre dei Conti, ridicat la începutul secolului al XIII-lea de Papa Inocențiu al III-lea, urma să fie transformat în muzeu și spațiu de conferințe. Clădirea, situată între Piazza Venezia și Colosseum, se afla într-un proiect de restaurare de patru ani, care trebuia finalizat în 2026. Turnul a fost inițial de două ori mai înalt, însă a fost parțial distrus de cutremurele din secolele XIV și XVII. În ultimii ani, construcția se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai fusese folosită din 2006. Posibile neglijențe la lucrări Procuratura din Roma a deschis o anchetă pentru omor din culpă și vătămare corporală, dispunând izolarea zonei. Procurorii investighează cauzele exacte ale prăbușirii și posibile neglijențe în evaluările de siguranță. Potrivit Superintendenței Patrimoniului Cultural din Roma, înainte de începerea lucrărilor au fost efectuate teste structurale și de rezistență, care ar fi indicat „stabilitatea teoretică a turnului”. Două prăbușiri succesive au complicat operațiunile de salvare Incidentul s-a produs în două etape: prima prăbușire a avut loc în jurul orei 11:20 (ora locală), când cinci muncitori au fost prinși sub dărâmături. Patru dintre ei au fost salvați rapid, însă Octav Stroici a rămas blocat. În timpul operațiunilor de salvare, a avut loc o a doua prăbușire, care a îngreunat intervenția pompierilor. După 11 ore de eforturi, muncitorul român a fost scos în viață, dar a decedat ulterior la spital din cauza rănilor grave.

MAE rus, cinism după prăbușirea turnului medieval de la Roma în care au fost răniți și doi români: E din cauza că Italia dă bani Ucrainei
Internațional

MAE rus, cinism după prăbușirea turnului medieval de la Roma în care au fost răniți și doi români: E din cauza că Italia dă bani Ucrainei

Ministerul de Externe al Italiei a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei la Roma pentru a transmite un protest oficial, după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a ironizat prăbușirea unui turn medieval din centrul capitalei italiene (VIDEO). Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Convocarea ar putea avea loc marți, potrivit surselor diplomatice citate de presa italiană. Zaharova invocă sprijinul acordat Ucrainei Zaharova a comentat incidentul afirmând că, „după sprijinul acordat Ucrainei, economia Italiei se va prăbuși la fel ca turnul din Roma”, declarație care a stârnit indignare la nivel politic și diplomatic la Roma. Este pentru a doua oară în ultimele luni când ambasadorul rus este chemat la Ministerul italian de Externe. În iulie, acesta a fost convocat după ce Rusia i-a inclus pe președintele Sergio Mattarella și pe alți oficiali italieni pe o listă a „comportamentelor rusofobe”, ca reacție la mai multe declarații critice la adresa Moscovei. Mattarella a acuzat atunci Rusia că promovează o „narațiune nucleară periculoasă”, iar anterior comparase invazia din Ucraina cu acțiunile celui de-al Treilea Reich. Un român, încă sub dărâmături Incidentul diplomatic a izbucnit pe fondul tragediei din Roma, unde părți din Torre dei Conti, un turn medieval situat lângă Colosseum, s-au prăbușit în timpul lucrărilor de renovare. Un muncitor român a rămas prins sub dărâmături, iar echipele de salvare încearcă să-l scoată în viață, potrivit purtătorului de cuvânt al pompierilor italieni, Luca Cari. Un al doilea muncitor român a fost rănit grav la cap, dar se află în afara pericolului, iar alți doi au suferit răni minore. Defecțiunea a avut loc în două etape – prima prăbușire în jurul orei 10:30 GMT, urmată de o a doua cădere la aproximativ 90 de minute distanță. Torre dei Conti, înalt de 29 de metri, a fost construit la începutul secolului al XIII-lea de Papa Inocențiu al III-lea și urma să fie transformat într-un muzeu și spațiu de conferințe. Monumentul se află pe Via dei Fori Imperiali, bulevardul care leagă Piazza Venezia de Colosseum.

Liderul opoziției maghiare acuză hackeri ruși că atacă partidul TISZA
Internațional

Liderul opoziției maghiare acuză hackeri ruși că atacă partidul TISZA

Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a acuzat luni autoritățile că ar fi permis scurgerea ilegală a datelor personale ale susținătorilor partidului său, TISZA, în urma unui atac informatic cu malware. Acesta susține că este ținta unor rețele internaționale interesate să-l mențină la putere pe premierul Viktor Orban. Peter Magyar acuză atacuri cibernetice „Sistemele noastre sunt constant atacate de luni de zile”, a declarat Magyar într-o postare pe Facebook. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Politicianul conservator, considerat favorit în sondaje pentru alegerile legislative din 2026, afirmă că atacurile cibernetice fac parte dintr-un plan mai amplu de intimidare politică și destabilizare. Magyar a declarat că aplicația mobilă a partidului său, TISZA, a devenit „ținta unor hackeri internaționali susținuți clar de serviciile ruse”, încă de la lansare. O bază de date cu 200.000 de nume, publicată pe internet Presa apropiată guvernului de la Budapesta a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că o bază de date conținând 200.000 de nume ar fi fost publicată temporar pe internet. Lista provenea din aplicația mobilă a partidului TISZA și conținea numele, adresele de e-mail, adresele poștale și numerele de telefon ale susținătorilor. Datele au fost retrase la scurt timp după publicare, însă scurgerea a fost suficientă pentru a declanșa un nou scandal politic. Alegerile primare ale opoziției, afectate de incident Potrivit lui Magyar, atacul informatic are scopul de a intimida simpatizanții și de a împiedica organizarea alegerilor primare prin care TISZA urma să își desemneze candidații pentru alegerile parlamentare. Liderul opoziției a anunțat însă că procesul electoral intern va continua, dar pe o altă platformă online, pentru a asigura protecția datelor participanților. Reacția guvernului Orban: „Opoziția își arată adevărata față” Guvernul de la Budapesta a reacționat rapid la acuzațiile lui Magyar. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat pe Facebook că „modul în care opoziția tratează datele cetățenilor este revelator pentru modul în care ar conduce țara”. Declarația oficialului vine pe fondul unei campanii electorale tensionate, în care Peter Magyar îl devansează în sondaje pe Viktor Orban, aflat la putere de peste 15 ani. Ungaria, tot mai expusă atacurilor cibernetice Incidentul are loc într-un context mai amplu de insecuritate cibernetică în Ungaria. În 2021, primele alegeri primare ale opoziției au fost suspendate din cauza unui atac informatic considerat de origine străină. În același an, Ungaria a fost singura țară din Uniunea Europeană menționată în scandalul Pegasus, pentru folosirea software-ului de spionaj israelian asupra a peste 300 de numere de telefon. Între 2023 și 2024, peste 40 de publicații independente au fost victime ale unor atacuri cibernetice, iar un tânăr de 23 de ani a fost arestat în iulie în cadrul anchetei. O campanie electorală marcată de tensiuni Pe măsură ce Ungaria se apropie de alegerile parlamentare din aprilie 2026, războiul digital dintre guvern și opoziție pare să se intensifice. Scurgerea de date a partidului TISZA adâncește neîncrederea publică și ridică întrebări serioase privind securitatea cibernetică, transparența și echitatea procesului electoral în Ungaria.

Israel vrea introducerea pedepsei cu moartea pentru teroriști (proiect de lege)
Internațional

Israel vrea introducerea pedepsei cu moartea pentru teroriști (proiect de lege)

Comisia pentru securitate naţională a Parlamentului israelian (Knesset) a votat luni în favoarea unui proiect de lege care prevede introducerea pedepsei cu moartea pentru autorii atacurilor considerate „teroriste”. Inițiativa este susținută public de ministrul israelian al securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir. Amendament la Codul penal, următorul pas: votul în plen Comisia a adoptat un amendament la Codul penal care va fi transmis acum plenului parlamentului pentru vot în primă lectură. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” În Israel, o lege intră în vigoare doar după aprobarea în a treia lectură, parcurgând etapele procedurale parlamentare. Sprijin politic din partea executivului Potrivit declaraţiilor publice, premierul Benjamin Netanyahu ar susţine iniţiativa, iar mediatorul israelian pentru ostatici, Gal Hirsch, a confirmat sprijinul executivului pentru măsură. Nota explicativă a comisiei susţine că scopul proiectului este eliminarea terorismului „de la rădăcină” şi crearea unui factor de descurajare puternic. Textul juridic precizează că un autor de atac considerat terorist şi găsit vinovat de omor motivat de rasism sau ură ar urma să fie condamnat la moarte, pedeapsa nefiind prevăzută ca opţională. Inițiatorul și presiunile politice din coaliţie Proiectul a fost înaintat de un parlamentar din formaţiunea Otzma Yehudit, apropiată ministrului Itamar Ben Gvir. Ministrul a pus presiune politică asupra coaliţiei, afirmând că nu va mai susţine majoritatea de dreapta condusă de Netanyahu dacă textul nu este supus votului până la data de 9 noiembrie. Controverse și context mediatic Ben Gvir a publicat recent o înregistrare video în care apare în faţa unor prizonieri palestinieni — material care a stârnit reacţii publice. Declaraţiile sale categorice — că orice „terorist” merită o singură pedeapsă, cea capitală — accentuează tensiunile politice şi discursul securitar din cadrul coaliţiei guvernamentale. Următorii paşi procedurali Proiectul urmează traseul parlamentar: dezbatere în plen, voturi successive şi, în eventualitatea unei aprobări finale, promulgarea de către preşedinte. Până la adoptarea finală, iniţiativa rămâne însă doar o propunere legislativă care va trece prin multiple etape şi controverse politice şi juridice.

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

Toți tinerii trebuie evaluați pentru serviciul militar, cere șeful marelui stat-major al forţelor armate germane
Internațional

Toți tinerii trebuie evaluați pentru serviciul militar, cere șeful marelui stat-major al forţelor armate germane

Șeful Statului Major al forțelor armate germane, generalul Carsten Breuer, a cerut evaluarea tuturor tinerilor din Germania în vederea unui eventual serviciu militar. Solicitarea vine în contextul intensificării dezbaterilor privind apărarea națională și nevoia de pregătire în caz de urgență. Germania vrea evaluarea tinerilor pentru armată Într-un interviu acordat grupului de presă RND, generalul Breuer a explicat că o astfel de evaluare este „vitală din punct de vedere militar”, pentru a evita pierderea de timp în cazul unei crize. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” „Trebuie evaluată întreaga cohortă de vârstă. Numai așa vom ști cine este disponibil și pe cine putem chema într-o situație de apărare – pe care, desigur, dorim să o prevenim”, a declarat Breuer. Sprijin din partea ministrului apărării Boris Pistorius Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, susține la rândul său ideea unei evaluări naționale a tinerilor. Oficialul consideră că această măsură ar permite Germaniei să reacționeze rapid și eficient în fața unei eventuale amenințări la adresa securității. Crizele nu trebuie să găsească Germania nepregătită Generalul Breuer a avertizat că efectuarea evaluărilor abia în momentul izbucnirii unei crize ar fi o greșeală strategică: „Nimeni nu poate spune cu certitudine cum va arăta situația de securitate în anii următori. Dacă începem pregătirea abia atunci, vom pierde timp prețios”, a explicat acesta. Noua lege privind serviciul militar intră în vigoare în 2026 Noua lege germană referitoare la serviciul militar, care va intra în vigoare la 1 ianuarie, prevede inițial voluntariatul ca modalitate principală de suplimentare a efectivelor armatei. Totuși, deputații din coaliția guvernamentală au propus tragerea la sorți a tinerilor pentru evaluare, urmând ca, în cazul unui număr insuficient de voluntari, selecția pentru serviciul obligatoriu să fie făcută tot aleatoriu. „Vom selecta cei mai calificați și motivați” Breuer a subliniat că forțele armate nu trebuie să își limiteze opțiunile și că selecția trebuie făcută după criterii profesionale: „Dacă numărul de voluntari este insuficient, iar înrolarea obligatorie este decisă de guvern și parlament, îi vom selecta pe cei mai calificați și motivați, în funcție de nevoile reale, nu aleatoriu.” Germania își consolidează apărarea și rezervele Generalul german a insistat și asupra importanței timpului și a consolidării capacității militare: „Până la sfârșitul deceniului, avem nevoie nu doar de o forță activă puternică, ci și de o rezervă solidă. Doar astfel vom fi pregătiți pentru apărare și vom putea descuraja potențialii adversari.”

Trump nu ia în calcul furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei, dar s-ar putea răzgândi
Internațional

Trump nu ia în calcul furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei, dar s-ar putea răzgândi

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că, pentru moment, nu ia în considerare un acord care ar permite Ucrainei să se doteze cu rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk. Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina Liderul de la Washington a transmis că nu dorește escaladarea conflictului cu Rusia. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală Trump s-a referit la un posibil plan prin care Statele Unite ar putea vinde rachete Tomahawk unor țări membre NATO, care ulterior le-ar transfera Ucrainei. Întrebat de jurnaliști, la bordul avionului prezidențial Air Force One, dacă ia în calcul un astfel de acord, președintele a răspuns scurt: „Nu chiar”. Totuși, el a adăugat că s-ar putea răzgândi pe viitor. Subiectul, discutat la Casa Albă Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat despre această chestiune în cadrul întâlnirii lor de la Casa Albă din 22 octombrie. Potrivit lui Rutte, analiza este în curs, iar decizia finală aparține Statelor Unite. Ce presupune folosirea rachetelor Tomahawk Rachetele Tomahawk pot atinge ținte aflate la o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri, ceea ce ar permite Ucrainei să lovească inclusiv Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat acest tip de armament, însă Kremlinul a avertizat că livrarea lor ar fi considerată o provocare majoră.

Stupefacție în privința motivației celor doi britanici care au hăcuit pasageri într-un tren, nu există explicație
Internațional

Stupefacție în privința motivației celor doi britanici care au hăcuit pasageri într-un tren, nu există explicație

Doi tineri britanici, de 32 și 35 de ani, au provocat, sâmbătă noaptea, unul dintre cele mai grave incidente recente din Regatul Unit, atacând cu cuțitul pasagerii unui tren care se îndrepta spre Londra. În urma atacului, zece persoane au fost rănite grav, iar două dintre ele se află în continuare în stare critică. Poliția exclude ipoteza unui atac terorist După ore de incertitudine, Poliția Transporturilor din Marea Britanie a anunțat că incidentul nu are un motiv ideologic. Citește și: Șoșoacă despre Anca Alexandrescu: „Văduva Neagră care i-a omorât pe toți” „Nimic nu sugerează că a fost un atac terorist”, a declarat superintendentul John Loveless, în cadrul unei conferințe de presă organizate la gara Huntingdon, locul unde s-a produs atacul. Loveless a subliniat că ambii atacatori sunt cetățeni britanici, „născuți în Regatul Unit”, un detaliu semnificativ în contextul creșterii retoricii antiimigrație din țară. Recent, mai multe incidente violente au fost asociate cu refugiați sau solicitanți de azil, alimentând discursurile populiste și xenofobe. Un atac coordonat care ridică semne de întrebare Deși cei doi agresori se află în arest de peste 12 ore, motivele lor rămân neclare. Faptul că au acționat împreună și au atacat mai multe persoane sugerează un anumit nivel de coordonare, contrazicând ipoteza „lupului singuratic” sau a unui individ izolat, aflat într-o stare psihică instabilă. Cei doi atacatori – unul de culoare, de 32 de ani, și celălalt de origine caraibiană, de 35 de ani – nu au oferit nicio explicație pentru gestul lor. Identitățile lor nu au fost încă făcute publice. Superintendentul Loveless a cerut sprijinul publicului, îndemnând cetățenii să sune la numerele puse la dispoziție și să ofere orice informație care ar putea ajuta la clarificarea incidentului. Scene de groază în interiorul trenului Martorii oculari au descris scene de o violență extremă. „Era sânge peste tot, o scenă oribilă, de necrezut. Părea o scenă dintr-un film, nu realitate”, a declarat un pasager pentru publicația The Sun. Atacul a avut loc într-un tren care circula între Doncaster și gara King’s Cross din nordul Londrei, într-o sâmbătă seară, la o oră de vârf pentru călătorii de weekend. Valul de atacuri cu cuțitul din ultimii ani Incidentul de sâmbătă se înscrie într-o serie de atacuri similare care au alarmat autoritățile britanice. Cel puțin zece atacuri cu cuțitul au avut loc în Regatul Unit din 2013 încoace (excluzând confruntările între bande), opt dintre ele având motivații teroriste. Cel mai recent caz, petrecut luni, implică un refugiat afgan care a atacat cu cuțitul trei persoane, ucigând una dintre ele. Cazul a readus în atenția publicului criticile privind modul în care sistemul britanic gestionează cererile de azil și statutul de refugiat. Critici la adresa sistemului de azil și a legislației britanice Cotidianul The Times relatează că numeroși solicitanți de azil profită de o lacună legislativă, declarând că sunt victime ale „traficului de persoane” – o afirmație care le garantează automat dreptul la azil. Noul ministru de interne, Shabana Mahmood, ar intenționa să corecteze această breșă legală. La 2 octombrie, un britanic de origine siriană a atacat credincioși într-o sinagogă din Manchester, ucigând două persoane înainte de a fi împușcat de poliție. Atacatorul, Jihad al-Shamie, intrase în Marea Britanie în copilărie și obținuse cetățenia în 2016. Exploatarea politică a temei imigrației Controversele legate de imigrație și de acordarea statutului de refugiat sunt exploatate intens de formațiunea de extremă dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage. Popularitatea partidului este în creștere, iar presiunea asupra partidelor tradiționale, inclusiv a laburiștilor, le determină să adopte o retorică tot mai dură împotriva imigrației. În acest context tensionat, atacul de sâmbătă ridică întrebări nu doar despre motivele autorilor, ci și despre climatul de teamă și neîncredere care se adâncește în societatea britanică.

Tragedie în Mexic: explozie într-un supermarket din Hermosillo, soldată cu 23 de morți și 11 răniți
Internațional

Tragedie în Mexic: explozie într-un supermarket din Hermosillo, soldată cu 23 de morți și 11 răniți

Cel puțin 23 de persoane și-au pierdut viața, iar 11 au fost rănite în urma unei explozii urmate de incendiu, produsă sâmbătă într-un supermarket din orașul Hermosillo, capitala statului Sonora, din nordul Mexicului. Potrivit autorităților locale, deflagrația pare să fi fost accidentală, dar o anchetă oficială este în curs pentru stabilirea cauzelor exacte. Guvernatorul statului confirmă dezastrul „În prezent, există 23 de morți și 11 răniți. Din păcate, printre victime se numără și copii”, a declarat guvernatorul statului Sonora, Alfonso Durazo, într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Acesta a adăugat că a dispus o anchetă amănunțită și transparentă pentru a identifica responsabilii și pentru a determina cauzele exacte ale tragediei. O defecțiune la un transformator electric Conform Parchetului din Sonora, principala ipoteză este că explozia ar fi fost provocată de un transformator electric aflat în interiorul magazinului. „De îndată ce pompierii vor permite accesul în clădire și structura va fi verificată pentru siguranță, experții vor putea determina cu precizie cauza incendiului și confirma concluziile anchetei”, a precizat instituția pe platforma X. Victimele, printre care și copii Potrivit autorităților, răniții au fost transportați la mai multe spitale din Hermosillo, iar cinci persoane se află încă internate în stare gravă. Conform presei mexicane, explozia a avut loc la ora locală 14:00 (20:00 GMT) într-un magazin de tip discount al lanțului Waldo’s, situat în centrul orașului. Martorii au relatat că unii clienți s-au adăpostit în interior, fiind apoi prinși de flăcări. Reacția autorităților și intervenția rapidă a echipelor de urgență Guvernatorul Durazo a subliniat că echipele de urgență, pompierii și serviciile medicale au acționat „cu profesionalism și angajament”, reușind să aducă situația sub control și să salveze vieți. Serviciile de urgență au ajuns rapid la fața locului, iar magazinele din apropiere au fost închise preventiv pentru a evita extinderea incendiului, potrivit cotidianului El Universal. Autoritățile anulează sărbătorile de Ziua Morților În urma tragediei, autoritățile locale au cerut locuitorilor să evite zona afectată și au anulat festivitățile dedicate Zilei Morților, care urmau să aibă loc sâmbătă seara în Hermosillo. Imaginile difuzate de presa locală arată fațada distrusă a clădirii, cu geamurile sparte și urme evidente de incendiu. Condoleanțe de la președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a transmis, într-un mesaj pe platforma X, condoleanțe familiilor și apropiaților victimelor. „Îmi exprim solidaritatea și sprijinul față de toți cei afectați de această tragedie”, a scris șefa statului. Autoritățile din Sonora au promis că ancheta va fi transparentă, iar rezultatele oficiale vor fi comunicate public de îndată ce experții vor finaliza evaluarea structurii și a sistemelor electrice din interiorul magazinului Waldo’s.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră