duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5115 articole
Internațional

Estonia și Finlanda să nu mai acorde vize rușilor.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor Foto: Twitter
Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Internațional

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia

Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia. Rusia a condamnat joi rezoluţia adoptată de parlamentul leton care desemnează Rusia "stat care susţine terorismul", relatează Reuters. "Având în vedere că nu există substanţă, ci doar xenofobie bestială în spatele acestei decizii, este necesar să-i numim pe ideologi neonazişti", a postat pe Telegram purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Moscova a găsit "neonaziști" în Letonia Rezoluţia menţionează că "Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean" şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina. Rusia pretinde că a fost nevoită să-şi trimită forţele armate în Ucraina pentru a "denazifica" o ţară despre care susţine că este condusă de neonazişti, termen pe care l-a folosit şi pentru a-i categorisi pe criticii săi din ţările baltice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: a decis să investească zece milioane de lei pe un câmp dintr-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ucraina şi Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii nazişti germani din Al Doilea Război Mondial.

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Foto: Kremlin.ru
Internațional

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești

Un studiu al armatei ucrainene privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești arată că blindajul elicoptererelor Ka-52 Aligator poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia denumea aceste elicopetere „tancuri zburătoare” și susținea că blindajul face față la gloanțe de calibru 12,7 mm. Datele raportului au fost văzute de ziariștii de la The Times. Acestora li s-au prezentat și dovezi ale informațiilor din acest studiu. Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Experții ucraineni au evaluat și eficiența rachetelor Rusiei pe teritoriul ucrainean. Raportul susține că racheta de croazieră 3M-14 Kalibr are doar 33% șanse de a-și atinge ținta. Aproximativ 30% dintre rachetele folosite de ruși au lovit obiecte civile. Un alt tip de rachetă, un model neprecizat de The Times, are o acuratețe de 49%. Russian weapons are old and failing, says Ukraine’s militaryhttps://t.co/eo9J923NCS— William Dalrymple (@DalrympleWill) August 10, 2022 În plus: Camionul Ural-63706-0010 Tornado-U, conceput pentru a transporta arme și echipament militar, este menit să aibă o protecție blindată îmbunătățită, dar are „protecție slabă împotriva armelor de calibru mic”, forțând trupele de la sol să improvizeze.Vehiculul de luptă pentru infanterie BMD-4M, care poate fi aruncat de parașutat pentru a oferi putere de foc și sprijin, este „slab protejat chiar și împotriva armelor mici și a fragmentelor de mine și a obuzelor de artilerie”. Aproximativ o duzină dintre acestea au fost capturate de forțele ucrainene.Tancurile modernizate T-72B3, principalul tanc de luptă al Rusiei, vehiculele blindate BTR-82A și alte vehicule blindate au fost distruse cu succes de trupele ucrainene folosind arme antitanc furnizate de Occident.Dronele rusești Orlan-10 folosesc componente produse în străinătate, dar se strică foarte ușorSistemele antiaeriene Pantsir-1 nu sunt capabile să facă față roiurilor de drone. Ucraina trimite câte două drone pentru a-i distrage atenția și trei pentru a le distruge. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Într-o comparație evident ironică, raportul rmatei ucrainene, citat de The Times, arată că dronele Eleron 3-SV au camere foto Olympus mai proaste decât dispozitivele similare nord-coreene, care folosesc camere Sony. In August 2021 the ?? MOD Shoigu announced that the servicability of weapons in Russian armed forces is 99%. All Ukrainians (and Estonians etc) old enough to remember the Russian system, laughed, Western analysts sounded really worried. Today we hear Shoigu's heart is not at 99% pic.twitter.com/PXovu3zU7a— Eerik N Kross (@EerikNKross) April 14, 2022 În utltimele luni, pe fondul sancțiunilor occidentale, Rusia a suspendat mai multe contracte de furnizare de armament către Serbia, Vietnam sau alte țări.

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc (sursa: emerging-europe.com)
Internațional

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc

Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc. Embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare miercuri la miezul nopţii, la patru luni după adoptarea sa în cadrul celui de al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care UE se confruntă cu puternice tensiuni în privinţa aprovizionării sale energetice, relatează AFP. Uniunea Europeană rămâne fără cărbune rusesc Acest embargo, decretat în aprilie de cele 27 de state comunitare, a devenit efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc. UE importa până anul trecut 45% din cărbunele său din Rusia pentru o sumă de patru miliarde de euro pe an şi anumite ţări, precum Germania şi Polonia de exemplu, care îl utilizau în producţia de electricitate, erau în mod special dependente de cărbunele rusesc. Multe țări europene au revenit la cărbune În contextul în care consumul european anual de cărbune, combustibil fosil poluant, a scăzut de la 1.200 la 427 milioane de tone între 1990 şi 2020, închiderea a numeroase mine de pe continent a contribuit la creşterea dependenţei europenilor de importuri. În ceea ce priveşte huila, achiziţiile UE din Rusia au crescut de la opt milioane de tone în 1990 (7% din importuri), la 43 de milioane în 2020 (54%). În contextul căderii livrărilor de gaz rusesc şi riscului de penurie, mai multe ţări - precum Germania, Austria, Ţările de Jos, Italia - au anunţat în ultimele luni un recurs sporit la centralele electrice pe cărbune. Citește și: VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând În primele cinci luni din 2022, electricitatea produsă din arderea cărbunelui în Germania a crescut cu 20%, potrivit cabinetului Rystad. Embargoul total asupra cărbunelui rusesc îi împinge pe europeni să se aprovizioneze din alte părţi - SUA (circa 17,5% din importurile de huilă ale UE în primul semestru), Australia, Africa de Sud sau chiar Indonezia. Cea mai grea iarnă, în Polonia În contextul tensiunilor de pe pieţe, ecuaţia se anunţă complicată pentru Polonia, ţară în mod tradiţional minieră dar importatoare netă de cărbune. În contextul în care producţia locală s-a ridicat în ultimii ani la circa 55 milioane de tone pe an, Polonia trebuie să mai importe circa 12 milioane de tone, dintre care zece din Rusia. Guvernul populist naţionalist a impus de la jumătatea lui aprilie o interdicţie totală a importurilor de cărbune rusesc, provocând grave penurii şi creşteri vertiginoase ale preţurilor - tona de cărbune costă acum în Polonia de patru ori mai mult decât în urmă cu un an. Varşovia a plafonat preţurile şi a raţionalizat achiziţiile, dar capacităţile limitate ale porturilor, căilor ferate şi căilor fluviale complică creşterea importurilor, alimentând îngrijorarea privind aprovizionarea pentru iarnă, notează AFP.

Coloniștii și turiștii ruși fug disperați Foto: Twitter
Internațional

Coloniștii și turiștii ruși fug disperați

Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Rețelele sociale sunt pline cu filmări ale ambuteiajelor cu rușii care părăsesc peninsula ocupată în 2014, de la Ucraina. Marți, pentru prima oară din 2014, Ucraina a lovit o bază militară rusă din Ucraina, provocând pierderi materiale serioase. Aceste lovituri arată că, acum, Ucraina dispune de rachete ghidate prin GPS care pot lovi la distanțe mai mari de 200 de kilometri. Russians, run from Crimea, run from Kherson before it’s too late. pic.twitter.com/BMmOsmNLsZ— A n n a ? (@tweet4anna) August 9, 2022 Coloniștii și turiștii ruși fug disperați „Internauții au postat mai multe videoclipuri, în care sunt surprinse abuteiajele kilometrice cu mașini, care încearcă să ajungă la podul de peste Strâmtoarea Kerci. Totuși, rușii fug din Crimeea fără prea multă tragere de inimă și chiar plâng în hohote, supărați că le-a fost distrusă vacanța. În pofida oricăror regrete, instinctul de supraviețuire prevalează, iar cozile interminabile de mașini se îndreaptă înapoi în Federația Rusă”, arată realitatea.md. THREAD This video shows a Russian occupant who leaves Crimea after yesterday's attack. She says: "I don't want to leave Crimea, Alushta. It is so amazing here. We got used to living here. We lived like it is our own. We felt like at home here". /1 pic.twitter.com/Z4ShZPkp9D— Sergej Sumlenny (@sumlenny) August 10, 2022 „Nu vreau să plec deloc din Crimeea, din Alușta! Cât de bine e aici! M-am obișnuit aici. Ne simțeam acasă…”, plânge în hohote o mămică rusoaică, imaginile fiind virale pe Twitter. Un conslier al ministrului ucrainean de Interne, Anton Gerașenko, susține că coloana de mașini cu refugiați ruși se întinde pe o distanță de 100 de kilometri. „Credeți că rușii pricep în sfârșit că este război?”, se întreabă el, pe Twitter. „Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!”, a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak. Crimea is in panic. Tourists and local residents are leaving Novofedorivka en masse, and traffic jams have started 5 people were wounded in the attack, Konstantin Skorupsky, head of Crimea’s health care department reported https://t.co/rLAByCaEEZ?️by Ria Melitopol pic.twitter.com/3w9IDNd9sV— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) August 9, 2022 Pensionarii keghebiști au colonizat Crimeea „Rusia a transferat 1.000.000 de cetățeni ruși în Crimeea după anexare, pentru a înlocui populația locală, care parțial a părăsit Crimeea și parțial a fost oprimată/arestată/condamnată/relocată, ale cărei proprietăți au fost confiscate, iar afacerile deturnate”, explică Serghei Sumlenny, un expert în chestiunile Europei de Est. El arată că această politică a început din anii URSS, când în Crimeea erau trimiși kaghebiștii pensionați, cu soțiile lor. Potrivit lui Summleny, acest tip de politici demografice a continuat și după ce Putin a ocupat Crimeea. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea a fost probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: pe rețelele sociale sun prezentate fotografii aeriene care arată că la baza aeriană de lângă Saki se aflau 37 de avioane și șase elicoptere, înainte de a fi atacată. Imaginile de după atacul ucrainean arată o bază devastată și zeci de aparate avariate.

Refugiații au relansat economia Poloniei Foto: Twitter
Internațional

Refugiații au relansat economia Poloniei

Refugiații ucraineni au relansat economia Poloniei, țara înregistrând o creștere a PIB de 8,5% în primul trimestru a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Polonia are serioase probleme cu lipsa forței de muncă și speră ca o parte din refugiați să rămână și după încetarea războiului. Cetățenii, firmele private și statul polonez au făcut eforturi puternice pentru a-i ajuta pe cei fugiți din calea războiului. Refugiații au relansat economia Poloniei O analiză Bloomberg arată că șomajul era de doar 2,7% în Polonia, în mai (doar în Cehia era mai mic) , iar țara avea mari probleme cu deficitul de forță de muncă, înainte de începerea războiului din Ucraina. Doar compania austriacă Strabag apreciază că, în Polonia, ar avea nevoie de circa 100.000 de angajați. Multe companii poloneze speră ca ucrainenii să rămână și după ce se va termina războiul. Labor-starved Poland is spending billions to encourage Ukrainians to stay. Will they? https://t.co/gWHHjHB2j7— Bloomberg (@business) August 10, 2022 Din cei peste două milioane de ucraineni care au ajuns în Polonia, circa 1,2 milioane au fost înregistrați în sistemul de asigurări sociale. Peste 385.000 dintre ei lucrează deja în Polonia. Mediul de afaceri speră că 20-40% din refugiați vor rămâne și după ce războiul încetează. Countries ranked by a Number of Ukrainian Refugees recorded, August update. Poland and Germany lead while UK surpassed France. pic.twitter.com/Yt122gSixa— Mario Berisic (@MarioBerky) August 9, 2022 Atât populația, cât și companiile, fac tot posibilul să-i ajute pe ucraineni. Un sondaj din mai, efectuat de Pew Research arată că 80% din polonezi sunt de acord ca țara lor să preia refugiați din zone afectate de război. Companiile donează spații și transformă hoteluri în centre de găzduire a refugiaților - înainte de războiul din Ucraina, Polonia avea unde ficit de circa două milioane de locuințe. Siemens, de exemplu, a transformat circa 2.700 mp de spațiu pentru birouri, din Varșovia, în cazare pentru 160 de refugiați. Însă ucrainenii sunt îndemnați să-și caute cazare în orașele mai mici, Varșovia fiind deja suprasolicitată. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În primele trei luni de la invadarea Ucrainei, sectorul privat din Polonia a cheltuit cu refugiații circa 2,1 miliarde de dolari, iar statul polonez alte 3,4 miliarde, apreciază Institutul Economic Polonez.

Investiție enormă a SUA în semiconductori (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Investiție enormă a SUA în semiconductori

Investiție enormă a SUA în semiconductori. Preşedintele american Joe Biden a promulgat marţi o lege care deblochează subvenţii de 52 de miliarde de dolari pentru relansarea producţiei de semiconductori în SUA, relatează AFP şi Reuters. Investiție enormă a SUA în semiconductori Democratul a dat asigurări că această investiţie în componentele centrale din electronica modernă îi va ajuta ţara să câştige "competiţia economică în secolul al XXI-lea". Textul, adoptat la sfârşitul lui iulie de Congres, prevede de asemenea zeci de miliarde de dolari pentru cercetare şi dezvoltare. Trecerea acestei legi reprezintă pentru Joe Biden o victorie smulsă după o luptă de durată şi reprezintă o veste bună în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului. Asia, principal producător Legea "va diminua costurile vieţii cotidiene, va crea locuri de muncă în industrie bine plătite în ţară şi va consolida locul de lider al SUA în industria viitorului", a comentat el într-un comunicat după votul din Congres. Cererea de semiconductori a explodat în timpul pandemiei, provocând penurii mondiale încă exacerbate de închiderea uzinelor chinezeşti din cauza recrudescenţei epidemiei de COVID-19. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar SUA, al căror rol în producţia mondială a scăzut puternic în ultimii ani în beneficiul Asiei, au avut de suferit din cauza acestei penurii. Acest lucru a încetinit producţia de maşini noi anul trecut, făcând să crească puternic preţul automobilelor.

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez (sursa: Facebook/Eduskunta - Riksdagen)
Internațional

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Trump încaieră republicanii cu justiția americană (sursa: Twitter/Kevin McCarthy)
Internațional

Trump încaieră republicanii cu justiția americană

Trump încaieră republicanii cu justiția americană. Republicanii din SUA au promis marţi că, dacă recapătă controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, vor ancheta posibila influenţă politică din spatele percheziţiei efectuate de FBI (Biroul Federal de Investigaţii) la reşedinţa Mar-a-Lago a fostului preşedinte Donald Trump, transmite Reuters. Trump încaieră republicanii cu justiția americană Aliaţii lui Trump din Congresul Statelor Unite susţin că FBI a căutat în complexul de lux din Florida presupuse documente sustrase de Trump de la Casa Albă cu scopul de a-i scădea acestuia şansele de a candida din nou la preşedinţie în 2024. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar "Dacă republicanii recuceresc Camera, vom efectua imediat o supraveghere a acestui departament, vom urmări faptele şi nu vom omite nimic", a avertizat printr-un mesaj pe Twitter liderul congresmenilor republicani, Kevin McCarthy, adăugând, la adresa procurorului general Merrick Garland: "Păstrează-ţi documentele şi fă-ţi loc în agendă". Reuters observă că republicanii sunt favoriţi pentru obţinerea majorităţii în Camera Reprezentanţilor şi au şanse şi la recucerirea Senatului la alegerile parţiale din 8 noiembrie, la jumătatea mandatului prezidenţial. Oricare din cele două camere ale Congresului poate declanşa o anchetă.

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate (sursa: themoscowtimes.com)
Internațional

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate. O serie de explozii s-au produs marţi la un aerodrom militar rusesc în vestul peninsulei Crimeea, potrivit autorităţilor ruse fiind vorba despre detonarea unor muniţii, relatează AFP. Instalații militare ruse din Crimeea, devastate Imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. "Mai multe elemente de muniţii pentru aviaţie au explodat într-un depozit al aerodromului militar din Saki, în apropierea localităţii Novofiodorovka", a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Respectivul depozit nu a fost ţinta vreunui atac sau bombardament, a adăugat acesta, dar fără a preciza ce a provocat detonarea muniţiei. Armata rusă asigurase iniţial că nu există victime în urma exploziilor. Ulterior, însă, liderul Crimeii, Serghei Aksionov, a anunţat un deces, iar ministrul Sănătăţii din Crimeea, Konstantin Skorupski, a declarat că cinci persoane sunt rănite, printre care şi un copil. Din localitatea Novofiodorovka au fost evacuate 30 de persoane, au mai anunţat autorităţile locale. Partea ucraineană nu a comentat deocamdată pe marginea acestei explozii. Crimeea, în raza de acțiune a rachetelor ucrainene Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a fost până în prezent ocolită de bombardamente în războiul declanşat de Rusia în februarie prin agresiunea împotriva Ucrainei. Dar această peninsulă se află în prima linie a ofensivei militare ruse. Avioane de atac ruseşti decolează aproape zilnic din Crimeea pentru a lovi ţinte în Ucraina, iar mai multe zone ale acestei peninsule se află în raza de acţiune a dronelor şi a lansatoarelor multiple de rachete ale armatei ucrainene. Citește și: Atac ucrainean cu dronă asupra flotei ruse din Crimeea, acuză Rusia. Festivitățile de Ziua Flotei Militare Ruse, anulate În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. "Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!", a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Au fost luate toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii infrastructurilor şi a populaţiei", a asigurat la rândul său Serghei Aksionov.

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei (sursa: tehrantimes.com)
Internațional

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei

Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei. Moscova a lansat marţi din Kazahstan un satelit de observare iranian pe fondul îngrijorărilor exprimate de mai mulţi responsabili occidentali că Rusia l-ar putea utiliza pentru a-şi susţine ofensiva în Ucraina, posibilitate respinsă de Iran, relatează France Presse. Rusia, satelit iranian pentru supravegherea Ucrainei Satelitul de teledetecţie Khayyam a fost lansat de o rachetă Soiuz de pe cosmodromul Baikonur la 05:52 GMT, potrivit imaginilor difuzate în direct de Agenţia spaţială rusă Roscosmos. Satelitul, numit în onoarea poetului şi savantului persan Omar Khayyam (1048-1131), a fost plasat apoi pe orbită. Agenţia spaţială iraniană susţine că satelitul are ca obiectiv să "supravegheze frontierele ţării", să îmbunătăţească productivitatea agricolă şi să monitorizeze resursele de apă şi catastrofele naturale. SUA consideră că programul spaţial iranian este destinat mai degrabă unor scopuri militare decât comerciale, în timp ce Teheranul susţine că activităţile sale aerospaţiale sunt paşnice şi în conformitate cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU. WP: Rusia va utiliza satelitul câteva luni De data aceasta, autorităţile iraniene a trebuit să se apere împotriva unor acuzaţii de alt tip, după ce ziarul american The Washington Post a relatat că Rusia "are în vedere să utilizeze satelitul timp de mai multe luni" în cadrul ofensivei sale în Ucraina înainte de a preda Iranului controlul asupra acestuia. "Toate ordinele legate de controlul şi operarea acestui satelit vor fi emise din prima zi şi imediat după lansare de către experţi iranieni cu sediul in Ministerul Comunicaţiilor iranian", a afirmat duminică Agenţia spaţială iraniană într-un comunicat. "Nicio terţă ţară nu poate accede la datele" trimise de satelit printr-un "algoritm criptat", a asigurat agenţia, denunţând ceea ce a numit afirmaţii "false" ale publicaţiei americane. În octombrie 2005, Rusia a lansat deja un prim satelit iranian, Sina-1, de pe cosmodromul din Pleseţk (nord-vestul Rusiei). Colaborare strânsă între Iran și Rusia Lansarea Khayyam are loc la trei săptămâni după o vizită a preşedintelui rus Vladimir Putin în Iran, unde s-a întâlnit la 19 iulie cu omologul său Ebrahim Raisi şi cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta din urmă lansase un apel la consolidarea "cooperării pe termen lung" cu Rusia, notează AFP. În iunie 2021, preşedintele rus respinsese informaţiile din Washington Post, potrivit cărora Moscova s-ar pregăti să furnizeze un satelit sofisticat Iranului pentru îmbunătăţirea capacităţilor de spionaj ale acestuia. Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran, au anunţat în martie plasarea pe orbită a unui satelit militar de recunoaştere denumit Noor-2, după lansarea primului, Noor-1, în aprilie 2020. Noi negocieri pe programul nuclear al Teheranului Lansarea satelitului Khayyam intervine într-un moment în care la Viena au fost reluate negocierile pentru salvarea acordului din 2015 cu privire la programul nuclear al Teheranului, la care participă reprezentanţi ai Iranului, Rusiei, Chinei, Franţei, Marii Britanii şi Germaniei. Uniunea Europeană a pus luni pe masă un text final, dar Teheranul nu şi-a dat încă aprobarea. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Pactul - cunoscut sub acronimul său în engleză JCPOA - vizează garantarea caracterului civil al programului nuclear iranian, suspectat că are drept scop dotarea ţării cu arma atomică, ceea ce Iranul neagă. După retragerea unilaterală a SUA din acest acord în 2018 la decizia preşedintelui de atunci Donald Trump şi restabilirea sancţiunilor americane, Teheranul s-a dezis treptat de obligaţiile sale ce decurgeau din respectivul pact.

Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați (sursa: Twitter/Oleksii Reznikov)
Internațional

Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați

Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați. Serviciul ucrainean de informaţii interne, SBU, a anunţat arestarea a doi asasini trimişi de serviciile secrete ruse să îl ucidă pe ministrul Apărării de la Kiev, pe directorul serviciului de informaţii al armatei şi un activist ucrainean, transmite Reuters. Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați SBU susţine că a dejucat planul serviciului de informaţii al armatei ruse, GRU, de a folosi un grup de sabotaj pentru executarea celor trei asasinate. Reuters nu a fost în măsură să verifice imediat afirmaţiile respective, iar oficialităţile de la Moscova şi presa de stat din Rusia nu au reacţionat. Unul dintre suspecţii reţinuţi este din regiunea separatistă Lugansk din estul Ucrainei şi a intrat în ţară din Belarus, iar celălalt este din Kiev. Ambii au fost prinşi la Kovel, în nord-vest. Comanditarii ruşi le-au promis, potrivit comunicatului SBU, până la 150.000 de dolari pentru fiecare din ţinte. Zelenski, demiteri grele în SBU Oficialii de la vârful puterii de la Kiev sunt protejaţi foarte strict din 24 februarie, când forţele ruse au invadat Ucraina, arată Reuters. Cartierul guvernamental din capitală este izolat, iar la punctele de trecere se află gărzi înarmate; la ferestre şi la intrările în clădiri au fost ridicate baricade din saci cu nisip. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești SBU a fost în centrul atenţiei în ultimele săptămâni, după ce preşedintele Volodimir Zelenski i-a demis luna trecută pe directorul serviciului şi pe procurorul general al Ucrainei. Şeful statului a acuzat atunci că există zeci de cazuri de colaborare cu Rusia în rândul personalului instituţiilor conduse de cei doi.

Rachete HIMARS de un miliard USD (sursa: defense.gov)
Internațional

Rachete HIMARS de un miliard USD

Rachete HIMARS de un miliard USD. Pentagonul a anunţat luni că oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari, constând mai ales din rachete suplimentare pentru sistemele americane de artilerie de precizie HIMARS. Rachete HIMARS de un miliard USD Noua tranşă de ajutor mai prevede şi trimiterea de rachete suplimentare cu rază scurtă şi medie pentru sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, precum şi rachete antitanc Javelin, a precizat ministerul american al apărării într-un comunicat. Kievul va mai primi şi 75.000 de obuze de 155 mm destinate sistemelor de artilerie occidentale cu care sunt dotate acum forţele ucrainene, precum şi circa 50 de vehicule blindate medicale. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Acest nou ajutor ridică la 9,8 miliarde de dolari totalul asistenţei militare oferite de SUA Ucrainei de la venirea la putere a lui Joe Biden, a precizat Pentagonul.

Rusia și SUA, "război rece" nuclear (sursa: kermlin.ru)
Internațional

Rusia și SUA, "război rece" nuclear

Rusia și SUA, "război rece" nuclear. Rusia a anunţat luni suspendarea inspecţiilor americane prevăzute la siturile sale militare în cadrul tratatului New Start. MAE rus a asigurat că a luat această măsură în răspuns la obstacolele puse de SUA inspecţiilor similare ruse la instalaţii din Statele Unite. Rusia și SUA, "război rece" nuclear Rusia a "informat oficial" luni SUA că toate instalaţiile sale supuse inspecţiilor în cadrul acestui tratat vor fi "temporar exceptate" , a arătat diplomaţia rusă într-un comunicat. Este vorba mai ales de baze de lansare a rachetelor, precum şi de baze aeriene şi navale unde sunt desfăşurate rachete nucleare. "Federaţia Rusă este obligată să recurgă la această măsură (...) din cauza realităţilor existente, ce creează avantaje unilaterale pentru SUA şi privează Rusia de dreptul său de a efectua inspecţii pe teritoriul american", a adăugat MAE rus. Diplomaţia rusă menţionează în special dificultăţile legate de deplasările inspectorilor ruşi şi de eliberare a vizelor provocate de sancţiunile occidentale impuse Moscovei din cauza conflictului ucrainean. New Start, valabil până în 2026 Anunţul intervine în plină ofensivă rusă în Ucraina, lansată pe 24 februarie şi despre care Moscova afirmă că este o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. "Inspectorii americani şi membri de echipaj ai avioanelor lor nu au dificultăţi similare", susţine comunicatul, asigurând că Rusia "apreciază în mare măsură rolul unic" al tratatului Noul Start în relaţiile dintre Moscova şi Washington în domeniul nuclear şi că odată reglementate problemele legate de inspecţii îşi va anula "imediat" decizia anunţată luni. Citește și: Sistemele rusești de armament se bazează puternic pe tehnologia occidentală – raport institut Londra Noul Tratat START, încheiat în 2011 şi prelungit în 2021 pe o perioadă de cinci ani până la 4 februarie 2026, obligă SUA şi Rusia la limite verificabile pentru ICBM (rachete balistice intercontinentale), SLBM (rachete balistice lansate de pe submarine) şi bombardiere grele, dotate cu arme nucleare.

Deputatul rus Juravliov către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Foto: Twitter
Internațional

Târfă, vom veni și vă vom omorî

Un deputat rus putinist s-a dezlănțuit în direct la televiziunea rusă, către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!”. Deputatul rus este Alexei Juravliov, președinte al partidului Rodina, deja celebru pentru că a spus, la 30 mai, că două milioane de ucraineni ar trebui să fie „distruși”, adică uciși. Juravliov este invitat permanent al emisiunii „60 de minute”, difuzată în prime-time pe Rossia-1, principalul post de televiziune al Rusiei, controlat de Kremlin. „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Însă înainte ca Juravliov să se dezlănțuie împotriva jurnalistului Björn Stritzel de la Bild, moderatorul l-a atacat pe ziaristul german. Evgheni Popov, realizatorul emisiunii, îl numește în mod repetat pe Björn nazist în cadrul emisiunii sale. Meanwhile in Russia: another normal day on Kremlin-controlled state television. Appearing on 60 Minutes, State Duma Member Aleksey Zhuravlyov is threatening @BILD reporter in Ukraine @bjoernstritzel and other German journalists: "B***, all of us will come and kill all of you!" pic.twitter.com/XyCFxE4T87— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 6, 2022 „Străbunicii noștri au ars armele străbunilor voștri și le-au adiminstrat o bătaie zdravănă. Camarazii noștri, prietenii și vecinii noștri, cei mai buni oameni din Rusia, fac același lucru acum. Rezultatul va fi identic. Sunt sigur că voi știți deja asta în sinea voastră, propagandiști arieni și mâncători de viermi ce sunteți. Spre deosebire de voi, urmași ai lui Goebbels și agitatori naziști, reporterii noștri muncesc din Donbas și din Ucraina încă de la începutul măcelului pe care voi l-ați provocat”, a spus Popov. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean După acest discurs, a intervenit deputatul Juravliov: „Târfă (N.Red.: „Bitch”, potrivit traducerii din rusă în engleză) vom veni și vă vom ucide pe toți!”. It might be tempting to dismiss this psycho as another loudmouth on Russian state TV, but keep in mind that this is an actual State Duma member and he regularly travels to Donbas, carrying a weapon, alongside Russia's terrorist "volunteer" formations. https://t.co/XAIHtV0MtV pic.twitter.com/Vm5Ai1OHI2— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 7, 2022 Moderatorul a părut a fi deranjat și i-a atras atenția parlamentarului că Stritzel este „jurnalist, propagandist”. Ok. pic.twitter.com/RdbWCOSsSb— Björn Stritzel (@bjoernstritzel) August 6, 2022 “Nu mă interesează! Mă duc acolo și dacă-l văd…”, a continuat deputatul Alexei Juravliov.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră