luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5121 articole
Internațional

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE)

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE). Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a avertizat joi că un potenţial atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage după sine un "răspuns militar" al Occidentului atât de "puternic" încât "ar anihila" armata rusă, motiv pentru care i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin "să nu blufeze", transmite EFE. "Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) "Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată", a declarat Borrell la un eveniment organizat de Colegiul Europei din Bruges (Belgia). Borrell, care a prezentat joi proiectul-pilot al Academiei Diplomatice Europene prin care blocul comunitar vrea să-şi formeze propriii diplomaţi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că încă mai sunt cinci ţări (inclusiv Rusia - n.r.) care au respins miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluţia de condamnare a anexării de teritorii ucrainene de către Rusia, iar alte 35, între care China, Africa de Sud şi India, s-au abţinut de la vot. "Circa 20% din comunitatea globală a decis nici să sprijine, nici să respingă anexările ruse. După mine, sunt prea multe. Suntem mulţumiţi pentru că paharul este destul de plin, dar este în continuare şi un pic gol. Trebuie să continuăm să acţionăm pentru ca lumea să respingă încă şi mai clar acest război", a declarat Borrell, care a admis că adesea diplomaţia nu înseamnă doar valori, ci şi interese şi dependenţă de Moscova. "O nouă ordine de securitate" Proiectul Academiei Diplomatice Europene are ca scop formarea de viitori diplomaţi ai UE în domenii precum politica externă şi securitatea blocului comunitar. Aceştia ar urma să capete competenţele şi abilităţile necesare pentru "a impulsiona şi apăra eficient principiile şi interesele" clubului comunitar pe scena internaţională. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe În faţa studenţilor Colegiului Europei, Borrell s-a declarat adeptul reformării Ministerelor de Externe pentru că graniţa dintre "ceea ce este intern" şi "ceea ce este extern" este tot mai neclară. Şeful diplomaţiei europene a explicat că viitorii diplomaţi ai Uniunii Europene se vor vedea nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea "într-o nouă ordine de securitate" şi este de văzut cum se va integra Rusia în această ordine, odată încheiat războiul. Ce va face Rusia post-Putin? "Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi. Sper ca până să ajungeţi în diplomaţie războiul să se fi încheiat, dar (...) după acest război va exista o perioadă de instabilitate. Rusia post-Putin în această ordine mondială este un subiect asupra căruia persoanele care lucrează în diplomaţie vor trebui să depună multe eforturi", a apreciat el. Pentru faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene au fost selecţionaţi 42 de tineri diplomaţi care vor participa la un program de nouă luni la campusul Colegiului Europa din Natolin (Polonia) şi cel din Bruges (Belgia), pe parcursul căruia vor vizita "cu regularitate" diverse instituţii europene, dar şi alte "organizaţii relevante" pentru acţiunea diplomatică a UE, cum este NATO. Participanţii la proiectul-pilot provin atât din rândul ţărilor membre, cât şi din rândul ţărilor partenere, precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia sau statele din Balcanii de Vest.

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO. Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot. Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles. Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un "plus de securitate pentru toată Europa". El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată. Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean. După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, transmite marţi dpa. Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod. Wagner a dat tonul Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin - un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin - recruta încă din vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni. Vajnîie Istori susţine că generalii din armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfârşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită "Furtuna", şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă. G7 sprijină Ucraina cât e nevoie G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP. Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul. "Crimă de război" Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței "Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război", au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

China vrea război hibrid împotriva Taiwanului (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, ROC)
Internațional

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului. China urmăreşte experienţa războiului din Ucraina pentru a dezvolta strategii de "război hibrid" împotriva Taiwanului, inclusiv utilizarea de drone şi presiune psihologică, a afirmat miercuri un înalt oficial taiwanez din sfera securităţii, citat de Reuters. Lecții de la Rusia Taiwan studiază cu atenţie lecţiile războiul din Ucraina pentru a se informa cum ar putea reacţiona în cazul în care China, care consideră insula propriul teritoriu, îşi pune în practică ameninţările de a folosi forţa pentru a-şi revendica suveranitatea, explică Reuters. În august, China a organizat exerciţii militare în jurul Taiwanului pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu o vizită la Taipei a preşedintei Camerei reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, continuând ulterior activităţile militare, deşi într-un ritm redus. Directorul general al Oficiului de Securitate Naţională din Taiwan, Chen Ming-Tong, a asigurat miercuri în legislativul de la Taipei că şi China urmăreşte cu atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului "Anul acesta, armata comunistă a împrumutat din experienţa războiului Rusia-Ucraina pentru a dezvolta împotriva Taiwanului şi a-şi consolida pregătirea de luptă împotriva unor duşmanilor puternici", a declarat Chen Ming-tong. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței După exerciţiile din august, China şi-a extins "zona gri" şi activităţile hibride împotriva Taiwanului, în special prin utilizarea de drone care au zburat ambele în apropierea insulelor controlate de Taiwan în largul coastelor Chinei şi în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, a spus Chen. Biroul pentru afaceri taiwaneze din China nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Reuters. China afirmă că Taiwan este responsabil de creşterea tensiunilor, spunând că acesta "complotează" cu forţe străine împotriva Beijingului pentru a promova independenţa formală a insulei.

Rachetele rusești nu mai pot lovi (sursa: Twitter/Oleksii Reznikov)
Internațional

Rachetele rusești nu mai pot lovi

Rachetele rusești nu mai pot lovi. Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană Iris-T livrat de Germania, a anunţat ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, într-un mesaj difuzat marţi seara pe Twitter. În Ucraina "a început o nouă eră a apărării antiaeriene", a salutat ministrul. Sistemele "Iris-T din Germania au sosit deja. Vin şi NASAMS americane", a adăugat responsabilul ucrainean. Rachetele rusești nu mai pot lovi "Nu e decât începutul", a continuat acesta, "şi avem nevoie de mai mult. Nicio îndoială că Rusia este un stat terorist. Există un imperativ moral de a proteja cerul Ucrainei pentru a ne salva poporul", a scris Reznikov. În iunie, cancelarul german Olaf Scholz a promis Kievului livrarea de sisteme Iris-T capabile, potrivit lui, să apere de raiduri aeriene un oraş mare. Luni, în timp ce asupra Ucrainei se abătea o ploaie de rachete ruseşti, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a asigurat că primul din aceste echipamente va fi furnizat Kievului "în următoarele zile" şi alte trei anul viitor, aminteşte AFP. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Armata germană deţine la rândul său rachete de tip Iris-T, dar nu şi sistemul sol-aer complet. Rachetele sunt lansate din avioane Tornado sau Eurofighter. SUA au promis în ce le priveşte Ucrainei sistemele de rachete sol-aer NASAMS, două urmând să fie livrate în săptămânile sau lunile următoare şi alte şase în cadrul unui ajutor pe termen mai lung. Sistemul este fabricat de grupul american Raytheon şi cel norvegian Kongsberg. Noile echipamente și costurile exorbitante ale rachetelor rusești fac aproape imposibil ca Putin să poată continua atacurile masive asupra Ucrainei.

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă. Rusia a lovit aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacurile cu rachete efectuate luni şi marţi, a anunţat ministrul ucrainean al energiei Herman Haluşcenko. 30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă "Trimitem acest mesaj către partenerii noştri: trebuie să protejăm cerul", a declarat Haluşcenko într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN. El a atenţionat că Rusia ignoră regulile internaţionale. "Ruşilor nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a spus ministrul ucrainean. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Autorităţile de la Kiev le-au cerut marţi civililor să nu utilizeze aparate electrocasnice, precum maşini de spălat, pentru a economisi energia electrică, după ce în jur de 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki au rămas fără curent electric din cauza bombardamentelor masive ruse, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi peste 100 de persoane rănite. Ucraina anunţase luni că trebuie să-şi consolideze apărarea aeriană, în urma atacului intens cu rachete lansat în dimineaţa aceleiaşi zile de armata rusă asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm oricărui atac împotriva infrastructurii (sursa: nato.int)
Internațional

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm. Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un "răspuns unit şi ferm", a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă". El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, "Steadfast Noon", aşa cum era prevăzut. "Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă", a explicat şeful NATO. "Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat", a mai afirmat el. "Putin eşuează în Ucraina" Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. "În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina", a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Citește și: Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. "Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă", a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni. Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE. Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni "Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene", au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram. Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de agenţia de ştiri Ukrinform. Potrivit sursei citate, "ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă". Peste 300 de localități, fără curent electric Nu mai puţin de 301 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu au curent electric. În schimb, în întreaga regiune Liov a fost restabilită alimentarea cu curent electric, care fusese întreruptă complet după atacurile de luni. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă a pus în funcţiune 22 de centrale electrice pentru a garanta alimentarea cu electricitate, din care 15 centrale deservesc centrele de sănătate din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernigău. Peste o mie de persoane şi circa 120 de echipe ale serviciilor de urgenţă au participat la operaţiunile de stingere a incendiilor şi la cele de salvare. Școală și dispensar, lovite de rachetă Comandamentul militar al regiunii Zaporojie a mai informat că, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat 12 rachete împotriva infrastructurii civile din oraşul cu acelaşi nume, atacurile soldându-se cu un mort. "Duşmanul continuă să terorizeze civilii din Zaporojie. Un atac cu 12 rachete S-300 a lovit instalaţii publice", a transmis într-un mesaj pe Telegram administraţia militară din Zaporojie. Două rachete au vizat un centru de vânzări de maşini, unde un om a murit. Alte rachete au lovit o şcoală şi un dispensar. Începând din 2 octombrie, bombardamentele ruse asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 70 de răniţi. Zaporojie este una dintre regiunile ucrainene ocupate parţial de forţele ruse, împreună cu Herson (tot în sud), Lugansk şi Doneţk, pe care Moscova le-a anexat ilegal.

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem (sursa: TASS)
Internațional

Moscova către Occident: Ajutați Ucraina, răspundem

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem. Un conflict direct cu Statele Unite şi NATO nu este în interesul Rusiei, dar Moscova va răspunde la implicarea în creştere a Occidentului în conflictul ucrainean, a declarat marţi viceministrul de Externe rus Serghei Riabkov, citat de RIA. Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem "Avertizăm şi sperăm că ei realizează pericolul escaladării necontrolate în Washington şi în alte capitale occidentale", a afirmat Riabkov. În urma exploziei survenite sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei, armata rusă a lansat luni dimineaţă un atac masiv cu rachete asupra unor ţinte din Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Kremlinul a declarat luni la prânz că exploziile care au zguduit Kievul şi alte oraşe ucrainene fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Kerci distrus: Kremlinul face UE complice (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kerci distrus: Kremlinul face UE complice

Kerci distrus: Kremlinul face UE complice. Contraspionajul bulgar a deschis o anchetă după ce - potrivit Rusiei - camionul care a provocat explozia de pe podul Kerci, care leagă peninsula Crimeea de teritoriul său, ar fi plecat din Bulgaria, ţară membră a Uniunii Europene, relatează luni EFE. Kerci distrus: Kremlinul face UE complice "Investigaţia a fost declanşată imediat după apariţia acestei informaţii şi la ordinul premierului interimar Galab Donev", a comunicat Agenţia de Stat pentru Securitate Naţională, responsabilă cu activităţile de contraspionaj. Explozia, care a distrus parţial podul, a fost calificată de preşedintele rus Vladimir Putin drept "act terorist", pentru a justifica atacurile de luni cu zeci de rachete asupra oraşelor ucrainene. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei "Dacă aş fi în locul serviciilor ruseşti, m-ar interesa mai mult unde a fost încărcat camionul (cu material exploziv) şi care a fost cauza exploziei. Asta e important. Nu este posibil ca acesta (explozibilul) să fi fost încărcat în Bulgaria", a declarat Boiko Borisov, câştigătorul alegerilor parlamentare din 2 octombrie. Bastrîkin pomenește "cetățeni străini" La începutul lunii octombrie, alegeri legislative, pentru a patra oară în mai puţin de doi ani, au avut loc în Bulgaria, unde poziţia faţă de războiul din Ucraina este unul dintre elementele care complică formarea unui nou guvern. Borisov, un politician conservator cu tentă populistă, a invitat cele şapte partide care au intrat în parlament să negocieze un acord privind noul guvern, ale cărui probleme cele mai importante ar fi, afirmă el, combaterea inflaţiei, războiul din Ucraina şi opoziţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit preşedintelui Comitetului de anchetă rus, Aleksandr Bastrîkin (foto), camionul ar fi plecat din Bulgaria şi ar fi trecut prin Georgia, Armenia, Osetia de Nord, ţinutul Krasnodar (ultimele două fiind teritorii ale Federaţiei Ruse) înainte de a ajunge la intrarea pe pod. Bastrîkin a mai spus și că ucrainenii ar fi fost ajutați de "cetățeni străini" să arunce camionul în aer.

Putin, furios, promite răspunsuri severe armate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis luni riposte "severe" în cazul unor noi atacuri ucrainene contra Rusiei, la două zile după distrugerea parţială a podului Crimeii, infrastructură strategică şi simbol al anexării peninsulei omonime de către Rusia. Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate "Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu", a spus liderul rus în deschiderea unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse. El a indicat că Rusia a lansat o campanie "masivă" de bombardamente asupra Ucrainei în replică la atacul "terorist" care a avariat podul Crimeii. Anterior, Kremlinul declarase că exploziile care au zguduit luni Kievul fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". "Totul se întâmplă în cadrul operaţiunii militare speciale", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unei întrebări legate de exploziile din Kiev şi din alte oraşe ucrainene. Bombardamente de mare amploare Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, zeci de rachete lansate de forţele ruse au lovit capitala Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: BREAKING Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova. Rachetele „prezentau pericol” pentru infrastructură și aeronave civile În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți. Mai multe explozii puternice au fost auzite luni dimineaţa în centrul Kievului, capitala Ucrainei, informează AFP şi Reuters. Exploziile au avut loc în jurul orelor locale 08:15 (05:15 GMT). Au răsunat sirenele de alertă, însă mai multe zeci de minute după explozii, potrivit AFP. Explozii în centrul Kievului, morți, răniți "Mai multe explozii (au avut loc) în districtul Şevcenko (Şevcenskivskii), în centrul capitalei", a anunţat la rândul său, pe mesageria Telegram, primarul capitalei Vitali Kliciko. "Detalii mai târziu", a adăugat el, potrivit Reuters. Martori citaţi de agenţia de presă britanică au informat despre un nor de fum negru înălţându-se deasupra clădirilor, iar un jurnalist al AFP a văzut numeroase ambulanţe în centrul Kievului, deplasându-se spre locurile unde au avut loc exploziile. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Președintele Volodimir Zelenski a publicat imagini video pe această temă. Serviciul de urgenţă a anunţat pentru radioul public Suspilne că exploziile au cauzat morţi şi răniţi, fără a face alte precizări. Cel mai recent atac asupra Kievului a avut loc pe 26 iunie, aminteşte AFP.

Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat duminică serviciile secrete ucrainene (SBU) că s-au aflat la originea exploziei puternice care a avariat în ajun podul care leagă Crimeea de Rusia, spunând că a fost vorba despre un "act terorist" contra unei infrastructuri cheie, transmit AFP, Reuters şi DPA. Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă "Autorii, executanţii şi comanditarii sunt serviciile secrete ucrainene", a declarat Putin în timpul unei întrevederi cu şeful Comitetului de anchetă rus. "Nu este niciun dubiu. Acesta este un act de terorism îndreptat spre distrugerea infrastructurii civile esenţiale a Federaţiei Ruse", a adăugat liderul de la Kremlin. Citește și: FAKE NEWS: Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea. Filmările arată o realitate diferită Teza atacului "terorist" a fost lansată și de MAE rus prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, la câteva ore de la explozia de pe pod. FSB: Zece atacuri pe zi dinspre ucraineni Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a acuzat Ucraina că a atacat teritoriul naţional rus de peste 100 de ori de la începutul lunii, relatează dpa. Un total de 32 de sate din regiunile Bryansk, Kursk şi Belgorod la graniţa cu Ucraina ar fi fost bombardate în ultimele zile, a indicat FSB, adăugând că numărul atacurilor lansate din Ucraina a crescut semnificativ. O persoană ar fi fost ucisă şi cinci, rănite în atacuri, potrivit FSB, citat de TASS. În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

UE antrenează soldați ucraineni, România tace (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE antrenează soldați ucraineni, România tace

UE antrenează soldați ucraineni, România tace. Statele Uniunii Europene doresc să antreneze în jur de 15.000 de soldaţi ucraineni, potrivit unei decizii a Comitetului politic şi de securitate al UE (PSC), structură ce reuneşte ambasadorii ţărilor membre pe lângă UE şi este prezidată de Serviciul European de Acţiune Externă, informează duminică DPA. UE antrenează soldați ucraineni, România tace Ţările membre urmează să confirme decizia în mod oficial. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a salutat acordul, la încheierea unui summit informal al UE organizat vineri la Praga, însă el nu a precizat numărul exact al militarilor ucraineni care vor fi antrenaţi în UE. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Germania şi Polonia vor pregăti soldaţi ucraineni, dar cursuri sunt planificate şi alte ţări din UE, mai notează DPA.

SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei

Casa Albă a anunţat că SUA vor continua să furnizeze arme Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a început războiul şi îl poate încheia dacă optează pentru acest lucru. SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei "Nu avem nimic de adăugat la relatările despre explozia de pe pod (din Crimeea, peste strâmtoarea Kerci)", a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, pentru postul de televiziune ABC. "Ceea ce vă pot spune este că dl Putin a început acest război şi dl Putin îl poate încheia astăzi, pur şi simplu prin mutarea trupelor sale în afara Ucrainei", a adăugat Kirby. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră