luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5121 articole
Internațional

Rusia inundă Europa cu mulți migranți

Rusia inundă Europa cu mulți migranți. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a atras atenţia sâmbătă asupra războiului hibrid dus de Rusia, care ar putea încerca să divizeze Europa favorizând un aflux de refugiaţi pe teritoriul acesteia, relatează AFP. Rusia inundă Europa cu mulți migranți "Nu este vorba de un război dus doar cu armele. El se poartă de asemenea şi (pe frontul) energiei, iar pentru asta am găsit un răspuns", a declarat Annalena Baerbock la congresul partidului său ecologist care are loc la Bonn, în vestul Germaniei. Însă ea se aşteaptă ca acest război să se poate tot mai mult şi "prin teamă şi diviziune, iar asta trebuie să evităm". Şefa diplomaţiei germane se teme în special de un aflux de refugiaţi proveniţi din alte ţări decât Ucraina, "deoarece aceste război este hibrid şi la el participă şi alte ţări", acuzând Serbia că a contribuit la o înmulţire masivă a migranţilor în Europa. Reactivarea de facto a "rutei Balcanilor" Statele membre ale UE reproşează Serbiei că este o poartă de intrare spre blocul comunitar pentru migranţi din Turcia, India, Tunisia, Cuba şi Burundi, care nu au nevoie de viză pentru a intra în această ţară balcanică. Refuzând o situaţie "în care oamenii sunt folosiţi ca armă", Germania este în contact în special cu Cehia şi Slovacia pentru a găsi soluţii împotriva acestei reactivări de facto a "rutei Balcanilor". Serbia, candidată la UE din 2012, dar apropiată de asemenea de Rusia, se află pe această rută, care porneşte din Grecia şi ajunge până în Ungaria sau Croaţia, trecând prin Macedonia de Nord sau Albania. Sute de mii de sirieni fugiţi din cauza războiului, de afgani sau de irakieni au folosit acest traseu în timpul crizei migraţiei din 2015. Curioasa lipsă a vizelor din Serbia Din 2016 şi o dată cu închiderea frontierelor, numărul trecerilor ilegale a scăzut considerabil, însă în acest an el a reînceput să crească puternic, în parte din cauza unui "regim de absenţă a vizelor" practicat de Serbia, a precizat UE într-un raport pe 2022 privind migraţia. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Germania a primit aproape un milion de refugiaţi în 2015, un aflux masiv care a contribuit la ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie, Germania a înregistrat deja intrarea pe teritoriul său a peste un milion de refugiaţi, în marea majoritate femei şi copii de naţionalitate ucraineană.

Rusia inundă Europa cu mulți migranți (sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Un nou atac distrugător în Rusia (sursa: Telegram/vvgladkov)
Internațional

Un nou atac distrugător în Rusia

Un nou atac distrugător în Rusia: un depozit de petrol a luat foc sâmbătă în urma unui atac în regiunea rusă Belgorod, de la graniţa cu Ucraina, a transmis un oficial local, în contextul înmulţirii loviturilor în această zonă în ultimele zile. Un nou atac distrugător în Rusia "Încă un bombardament acasă. Unul dintre proiectile a lovit un depozit de petrol", a scris guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, pe contul său de Telegram. El a publicat o fotografie în care se vede un nor mare de fum negru cum se ridică deasupra unei clădiri în flăcări. Potrivit oficialului, echipele de intervenţie încearcă să stingă incendiul, dar nu există riscul ca acesta să se propage. Atacurile peste graniță se înmulțesc Potrivit unei surse din cadrul echipelor de intervenţie, citată de agenţia de presă publică rusă TASS, depozitul se află în localitatea Razumnoie, din apropiere de oraşul Belgorod, capitala regiunii cu acelaşi nume. Rusia a denunţat săptămâna trecută "înmulţirea considerabilă" a atacurilor ucrainene asupra mai multor regiuni ruse de la frontieră, printre care Belgorod, dar şi Kursk şi Briansk. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Vineri, o staţie electrică situată în oraşul Belgorod, care până acum era rar atacat, a luat foc după o lovitură venită din Ucraina, ceea ce a dus la întreruperea curentului, potrivit guvernatorului. Daune importante Acesta a mai semnalat vineri un bombardament asupra unui sat din regiune şi daune uşoare asupra unor infrastructuri feroviare locale cauzate, în opinia sa, de resturi de rachete ucrainene doborâte de armata rusă. Joi, un atac ucrainean a dus la explozia unui depozit de muniţie în regiune Belgorod. În aceeaşi zi, ferestrele de la ultimul etaj al unui imobil rezidenţial din oraşul omonim au fost distruse în urma unui atac, fără a exista victime. O primă pană de curent s-a produs marţi după un atac ucrainean asupra unui post electric în oraşul Şebekino, în aceeaşi regiune. Luni, o femeie de 74 de ani a murit într-un bombardament asupra acestei localităţi.

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina. Riadul a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA. Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA. În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului. Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată (sursa: Telegram/vvgladkov)
Internațional

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată. O centrală electrică din oraşul rus Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a luat foc vineri după un atac ucrainean, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată "O centrală electrică (...) a luat foc după un atac la Belgorod", a scris Gladkov pe Telegram, adăugând că va dura "până la patru ore" pentru a activa infrastructura de rezervă şi a restabili alimentarea cu curent electric. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală El nu a precizat câte persoane au fost afectate de această pană de curent produsă într-un oraş cu 330.000 de locuitori care până acum a fost rareori lovit de atacuri lansate din Ucraina, spre deosebire de regiunea sa, care este vizată în mod constant. Incendiul a fost stins la scurt timp după 17.00 GMT. "Vom încerca să reparăm toate daunele cât mai curând posibil", a spus guvernatorul regiunii.

CE nu amână plata datoriei ucrainene (sursa: Twitter/Secretary Janet Yellen)
Internațional

CE nu amână plata datoriei ucrainene

CE nu amână plata datoriei ucrainene. Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, s-a declarat vineri "dezamăgită" pe lângă omologii săi europeni că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori care au fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani, relatează France Presse. CE nu amână plata datoriei ucrainene "Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei", a declarat ministrul economiei şi finanţelor lui Joe Biden, la o întâlnire la Washington în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale. "Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin", le-a spus ea miniştrilor de finanţe şi comisarilor europeni. Un grup de creditori internaţionali ai Ucrainei, care cuprinde Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, au semnat un protocol de acord la 14 septembrie ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene după o solicitare a Kievului. Aceste ţări şi-au dat acordul la 20 iulie şi de atunci au îndemnat alţi deţinători de obligaţiuni să facă acelaşi lucru. Gentiloni: Avem nevoie de consens "Comisia este un organism multilateral şi pentru a lua o astfel de decizie trebuie să avem un consens al tuturor statelor membre", a reacţionat comisarul pentru afaceri economice al Comisiei Europene, Paolo Gentiloni, întrebat vineri într-o conferinţă după remarcile ministrului american. "De aceea avem o cale diferită şi o abordare diferită a problemei", a adăugat el. FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Janet Yellen l-a primit marţi pe ministrul ucrainean de finanţe Sergii Marcenko, la Departamentul Trezoreriei. Ea a cerut ţărilor partenere şi aliaţilor Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru "a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale", dar şi pentru "a începe să construiască şi să se redreseze". "Vom continua să vă sprijinim", a promis dna Yellen.

Putin confirmă că n-are rachete multe (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Putin confirmă că n-are rachete multe

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra. Violurile şi agresiunile sexuale atribuite forţelor ruse în Ucraina constituie în mod clar "o strategie militară" şi "o tactică deliberată pentru a dezumaniza victimele", a declarat reprezentanta specială a ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Pramila Patten, denunţând "cazuri oribile şi violenţe foarte brutale", informează AFP. Rușii, violatori la ordin, cu Viagra "Toate indiciile sunt prezente", a răspuns Patten, întrebată de AFP la Paris despre viol ca armă de război în Ucraina. "Când femeile şi fetele sunt reţinute zile întregi şi violate, când începi să violezi băieţei şi bărbaţi, când vezi o serie de cazuri de mutilare genitală, când auzi mărturii ale femeilor care vorbesc despre soldaţi ruşi echipaţi cu viagra, este clar că este o strategie militară. Iar atunci când victimele vorbesc despre ceea ce s-a spus în timpul violurilor, este în mod clar o tactică deliberată de dezumanizare a victimelor", spune avocata mauritano-britanică. Numită în 2017 reprezentantă specială a secretarului general al ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Patten s-a aflat joi la Paris pentru a semna un acord de parteneriat cu ONG-ul Biblioteci fără Frontiere, pentru susţinerea victimelor violenţelor sexuale în perioade de conflict. Cele mai multe cazuri, nesemnalate ONU a verificat "peste o sută de cazuri" de violuri şi agresiuni sexuale în Ucraina de la începutul războiului, însă "nu este o chestiune de cifre", a insistat Pramila Patten. Citește și: Soarta soldatului rus mobilizat de Putin: mâncare și echipamente de acasă, fură tot ce poate fura pentru a supraviețui în bazele din Rusia "Este foarte complicat să ai statistici fiabile în timpul unui conflict activ, iar cifrele nu vor reflecta niciodată realitatea, pentru că violenţele sexuale sunt o crimă silenţioasă, cel mai puţin semnalate şi cel mai puţin condamnate", a subliniat ea, evocând frica de represalii şi stigmatizarea. "Cazurile semnalate reprezintă doar vârful aisbergului", a atenţionat Patten.

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată (sursa: France 2)
Internațional

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată. Președintele francez a lansat un val de stupefacție când a lăsat să se înțeleagă că Parisul nu ar reacționa la un atac nuclear rus în Ucraina. Emmanuel Macron a spus că, dacă asta s-ar întâmpla, interesele strategice franceze nu ar fi afectate. Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată "Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Ele sunt definite clar și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar exista un atac nuclear balistic în Ucraina, în regiune", a spus Macron în timpul unui interviu în direct la postul public France 2, miercuri seara. Este prima dată când Macron discută în detaliu doctrina de descurajare nucleară a Franței cu privire la Ucraina. El a adăugat că "nu este bine să vorbim prea mult despre asta". „Credibilitatea disuasiunii nucleare se bazează pe a nu spune nimic despre ceea ce ar trebui să facem”, a declarat fostul președinte francez François Hollande la radio FranceInfo, adăugând că trebuie "să spunem cât mai puțin posibil și să fim pregătiți să facem cât mai mult posibil." Val de critici În calitate de lider al singurei puteri nucleare din Uniunea Europeană, comentariile lui Macron că nu ar răspunde unui atac nuclear în Ucraina "sau în regiune" sunt puțin probabil să liniștească statele membre UE aparținând NATO precum Polonia, România sau Slovacia. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că aliații ar trebui să apere alți membri ai alianței în caz de atac, scrie Politico. Citește și: Macron a uitat că cerea ca Putin să nu fie umilit, acum denunță „atacul brutal” al Rusiei împotriva Ucrainei Bruno Tertrais, director adjunct al think tank-ului Fundația pentru Cercetare Strategică, a pus sub semnul întrebării decizia "curioasă" a lui Macron de a preciza limitele doctrinei nucleare franceze și momentul în care a fost formulată declarația. "După părerea mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: nu voi juca acest joc... și oricum domnul Putin trebuie să fie conștient că va pierde", a scris el pe Twitter. "Când l-am auzit vorbind, aproape că am căzut de pe scaun", a spus deputatul conservator Jean-Louis Thiériot, vicepreședinte al comisiei de apărare din Adunarea Națională. "Este o greșeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este că există o incertitudine cu privire la ceea ce este considerat un interes vital", a spus el.

Copii uciși de poliție în Iran (sursa: amnesty.org)
Internațional

Copii uciși de poliție în Iran

Copii uciși de poliție în Iran. De la începutul mişcării de contestare din Iran în urmă cu aproape o lună, zeci de copii au fost ucişi în timpul represaliilor şi sute au fost arestaţi, iar unii au fost închişi în "centre de reeducare", potrivit unor ONG-uri iraniene, informează vineri AFP. Copii uciși de poliție în Iran Iranul este zguduit din 16 septembrie de manifestaţii declanşate după moartea tinerei Mahsa Amini, o kurdă iraniană de 22 de ani, decedată la trei zile după ce fusese arestată de poliţia moravurilor în Teheran pentru că încălcase, potrivit poliţiei, codul vestimentar strict pentru femei al Republicii Islamice, cod ce prevede în special portul vălului. Potrivit agenţiei de presă Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, cel puţin 18 minori au fost ucişi de la mijlocul lunii septembrie. Cel mai tânăr avea 12 ani, potrivit acestei surse. Amnesty Iran evocă cel puţin 23 de copii "ucişi de forţele de securitate iraniene". "Victimele au între 11 şi 17 ani", precizează organizaţia.Însă bilanţul ar putea fi şi mai mare, estimează alte ONG-uri. Peste trei sute de copii și adolescenți, arestați Societatea iraniană pentru protecţia drepturilor copiilor a anunţat săptămâna aceasta că cel puţin 28 de copii au fost ucişi, "majoritatea în provincia defavorizată Sistan-Baluchestan", în sud-estul Iranului. Organizaţia, cu sediul în Iran, a mai informat că familii "erau ţinute în necunoştinţă" cu privire la soarta copiilor lor arestaţi, care sunt privaţi de reprezentare juridică. Unii tineri sunt închişi în centre pentru delincvenţi toxicomani adulţi, a alertat Hassan Raisi, avocat iranian pentru drepturile omului. Aceste informaţii "sunt foarte îngrijorătoare", a apreciat el, subliniind că tinerii "sub 18 ani nu trebuie să fie niciodată deţinuţi împreună cu infractori de peste 18 ani". "Este o obligaţie legală", a spus el. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit acestui avocat, citat miercuri de site-ul de ştiri Iran Wire, "circa 300 de persoane cu vârste între 12-13 ani şi 18-19 ani se află în custodia poliţiei". Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) s-a declarat luni "foarte îngrijorat" în legătură cu informaţiile despre "copii şi adolescenţi ucişi, răniţi şi arestaţi". Ministrul Educației admite că elevi au fost arestați Ministrul iranian al Educaţiei, Youssef Nouri, a admis că au fost arestaţi elevi pe stradă sau la şcoală. "Nu sunt mulţi (arestaţi). Nu pot da un număr exact", a spus el, după informaţii publicate miercuri de cotidianul reformator Shargh. Ministrul a precizat că aceşti tineri sunt deţinuţi în "centre medico-psihologice", unde fac obiectul unei "reeducări", pentru a nu deveni "antisociali". În pofida restricţiilor severe privind accesul la internet impuse de către autorităţile iraniene pentru a contracara ceea ce ele califică drept "revolte", tineri iranieni au reuşit să difuzeze imagini de la manifestaţii pe aplicaţii ultra-populare precum TikTok şi Instagram. Ei se adaptează şi pe stradă, plecând la manifestaţie cu mască şi părul acoperit, lăsând acasă telefoanele lor mobile pentru a nu putea fi localizaţi şi aducând cu ei îmbrăcăminte de schimb pentru cazul în care forţele de securitate ar trage asupra lor cu cartuşe cu vopsea, pentru a-i putea identifica.

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina. Forţelor de securitate din Belarus le-au fost acordate prerogative ample în scopul de a preveni sau de a răspunde la provocări venite din ţări învecinate, a declarat ministrul de Externe belarus Vladimir Makei, într-un interviu publicat vineri în ziarul rus Izvestia. Belarus își pregătește intrarea în Ucraina "Liderul ţării noastre a avut o serie de întâlniri cu instituţiile de aplicare a legii şi a fost introdus un regim de operaţiuni antiteroriste", a spus oficialul belarus. "Au apărut informaţii că unele state vecine planifică provocări în ce priveşte, în mare măsură, acapararea anumitor secţiuni din teritoriul Belarusului", a adăugat acesta. Reuters precizează că solicitarea sa de confirmări din partea MAE de la Minsk sau a biroului de presă al preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko nu a primit încă răspuns. Regimul antiterorist menţionat le asigură forţelor de securitate prerogative importante, inclusiv reţinerea pentru verificarea identităţii, blocarea deplasărilor, înregistrarea şi controlul tuturor comunicaţiilor, precum şi accesul liber al agenţilor în orice locaţie. Lukașenko, fără nuanțe O serie de activităţi militare observate în Belarus săptămâna aceasta au atras atenţia Ucrainei şi Occidentului ca fiind un posibil semn că Lukaşenko şi-ar putea trimite armata în sprijinul eforturilor ruse de război în Ucraina. Luni, Lukaşenko a afirmat la o reuniune de securitate că a ordonat forţelor sale să se desfăşoare alături de forţele ruse în apropiere de Ucraina, în răspuns la ceea ce a calificat drept o ameninţare clară la adresa Belarusului din partea Kievului şi a susţinătorilor săi din Occident. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit agenţiei de presă de stat Belta, Lukaşenko a mai spus la respectiva reuniune că a ordonat serviciului de informaţii al ţării, KGB, să ia măsurile necesare de combatere a terorismului. "Trebuie să avem opţiuni pentru acţiuni de răspuns, inclusiv unele militare", a explicat Lukaşenko, potrivit Belta. "Aceasta, pentru a identifica şi localiza ameninţările la timp şi, dacă este necesar, pentru a răspunde adecvat la orice manifestări militare împotriva Belarus", a precizat liderul de la Minsk.

Sistarea gazelor în Moldova, risc real (sursa: Facebook/Moldovagaz)
Internațional

Sistarea gazelor în Moldova, risc real

Sistarea gazelor în Moldova, risc real. Guvernul Republicii Moldova, confruntat cu avertismente de la Gazprom privind sistarea livrărilor, trebuie să stabilească un plan pentru a-i plăti pe furnizorii de gaze, deoarece iarna se apropie rapid, a afirmat joi seara şeful Moldovagaz, Vadim Ceban, la postul de televiziune TV8, transmite Reuters. Sistarea gazelor în Moldova, risc real Pentru a acoperi cerinţele din octombrie, Chişinăul trebuie să plătească pentru 53 de milioane metri cubi de gaze, dar cifra va creşte semnificativ luna viitoare. "În noiembrie, o dată cu vreme rece, volumul de gaze va creşte la 150 milioane metri cubi şi va trebui să ne gândim cum vom achita", a declarat Ceban. Acesta a mai spus sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom este "un risc real". Săptămâna trecută, Gazprom a ameninţat Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze şi inclusiv cu posibila reziliere a contractului, dacă plăţile restante nu vor fi efectuate până pe 20 octombrie, în urma criticilor Guvernului de la Chişinău legate de reducerea cu 30% a volumului de gaz rusesc livrat Republicii Moldova. Compania rusă a acuzat societatea Moldovagaz că "a încălcat cu regularitate condiţiile contractuale referitoare la termenele de plată" şi, în plus, aceeaşi societate a cerut în mod repetat Gazpromului "condiţii contractuale mai puţin riguroase în ce priveşte volumele furnizate", iar compania rusă "a satisfăcut cu regularitate aceste solicitări". Negocieri pentru următorul an Conform contractului pe cinci ani, Moldovagaz şi Gazprom ar urma să stabilească până la începutul lunii noiembrie volumele de gaze livrate în următoarele 12 luni. "Preşedintele Vladimir Putin cu siguranţă speră că atunci când consumatorii văd cât plătesc pentru gaze vor alege un guvern mai prietenos cu Rusia. Vom găsi alte surse şi, dacă nu putem face plăţile, vom găsi metode de economisire", a declarat analistul Sergiu Tofilat, pentru Reuters. Citește și: Putin reia scenariul din Germania cu Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Republica Moldova, care a făcut parte din fosta URSS, are graniţe cu România şi Ucraina. Este puternic dependentă de gazele ruseşti şi încearcă să-şi diversifice aprovizionarea, după controversele cu firma rusă Gazprom privind preţul şi temerile referitoare la tăierea livrărilor.

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean (sursa: CNN)
Internațional

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean. Antreprenorul multimiliardar Elon Musk, fondatorul SpaceX, a solicitat Departamentului apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună, a informat joi CNN. După începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi 400 de milioane în următoarele 12 luni. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream "Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită", a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX într-o scrisoare adresată Pentagonului în septembrie. Între documentele trimise de SpaceX Pentagonului şi văzute de CNN se află şi o cerere directă nedezvăluită până acum adresată lui Elon Musk de comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, privind încă 8000 de terminale Starlink.

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene (sursa: norskpetroleum.no)
Internațional

Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene

Sunt suspectate posibile sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene. Poliţia norvegiană investighează informaţii potrivit cărora o dronă a fost văzută zburând deasupra uzinei de procesare a gazului Kaarstoe din sud-vestul Norvegiei, într-o potenţială încălcare a protocoalelor de securitate, informează vineri cotidianul Stavanger Aftenblad, transmite Reuters. Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene Garda militară norvegiană a fost detaşată la Kaarstoe şi la alte instalaţii importante de export de energie de când autorităţile au sporit securitatea la instalaţiile norvegiene de petrol şi gaze după scurgerile de la Nord Stream din 26 septembrie. Însă chiar şi înainte de incidentele de la gazoductul Nord Stream, Autoritatea Norvegiană pentru Siguranţa Petrolului (PSA) a atenţionat companiile energetice să manifeste vigilenţă faţă de dronele neidentificate. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Poliţia norvegiană a răspuns joi la o ameninţare telefonică împotriva terminalului de export de gaze Nyhamna care a dus la evacuarea lui temporară. Uzina Nyhamna, alături de Kaarstoe şi de alte câteva situri norvegiene se numără printre cele mai mari instalaţii de export de energie din Europa. Norvegia este acum unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru Europa, după reducerea drastică a livrărilor de gaze din Rusia. Ipoteza că Rusia s-ar afla în spatele unor posibile tentative de sabotaj este susținută chiar de declarațiile recente ale lui Vladimir Putin.

Coreea de Nord, instigări la graniță (sursa: mnd.go.kr)
Internațional

Coreea de Nord, instigări la graniță

Coreea de Nord, instigări la graniță. Circa zece avioane de luptă nord-coreene au survolat joi o zonă apropiată cu frontiera Coreei de Sud, care a trimis la rândul său aparate pentru interceptare, potrivit agenţiei de presă Yonhap, pe fondul testelor cu rachete ale Phenianului. Coreea de Nord, instigări la graniță "Armata Republicii Coreea (numele oficial al Coreei de Sud) a identificat (în apropierea frontierei) circa 10 avioane nord-coreene între orele 22:30 joi, 13 octombrie (13:30 GMT joi) şi 00:20 vineri, 14 octombrie (15:20 GMT joi) şi a adoptat măsuri de ripostă", a informat Statul Major Interarme sud-coreean (JCS) într-un comunicat, citat de EFE. Acest incident, al doilea într-o săptămână care implică avioane de luptă, intervine pe fondul tensiunilor militare crescând în peninsulă, în timp ce Coreea de Nord a efectuat în ultimul timp o serie de tiruri cu rachete, dintre care ultimul joi, cu o nouă rachetă balistică neidentificată. Coreea de Sud a trimis aparate de interceptare Potrivit JCS, zece avioane de luptă nord-coreene au fost detectate zburând la 25 km nord de frontiera între cele două state, trecând de o "linie de recunoaştere", ceea ce a declanşat automat un răspuns din partea Coreei de Sud.Seulul a trimis avioane de luptă, inclusiv aparate F-35A, potrivit statului major, citat de Yonhap. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Acest episod intervine la scurt timp după testarea a două rachete de croazieră strategice cu rază lungă de acţiune de către Phenian miercuri, anunţate de presa oficială nord-coreeană, care precizează că aceste teste erau supervizate de liderul nord-coreean Kim Jong Un. Phenianul şi-a descris recentele teste cu rachete ca fiind exerciţii tactice nucleare, simulând lovituri pe aeroporturi şi instalaţii militare în Coreea de Sud.

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră